CUPRINS:

ÎNTRODUCERE.......................................................................................................................................2
1 CARACTERISTICA SUCCINTĂ A ORGANIZAŢIEI ŞI A ÎNTREPRINDERII UNDE S-A
EFECTUAT PRACTICA..........................................................................................................................3
2 TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE ŞI PRODUCŢIA FABRICATĂ....................................................8
3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII......................................10
4 PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT.......................................................................14
5 SARCINA INDIVIDUALĂ...............................................................................................................16
6 ASPECTE DE STANDARDIZARE, NORMATIVE ŞI REGULI DE PROIECTARE, MONTAJ,
EXPLOATARE.......................................................................................................................................30
7 DESCRIEREA EXCURSIILOR..........................................................................................................34
CONCLUZIE..........................................................................................................................................35
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................36
 ÎNTRODUCERE

Republica Moldova ca un stat cu un teritoriu efectiv mic, are în componența sa un Sistem

Electroenergetic destul de dezvoltat, însă problema premordială reprezintă dependența în
totalmente de sursa de energie exterioară. Adică majoritatea energiei este cumparată de peste
hotare și anume de la centrala CERS Cuciurgan, acesta este principalul dezavantaj în stabilirea
tarifului ca rezultat fiind ridicat.
Transportul și distribuția energiei electrice pe teritoriul țării este asigurat de cîteva
întreprinderi, printre care întreprinderea de Stat "Moldelectrica" care se ocupă cu trasportul EE la
tensiuni înalte.
Întreprinderea de Stat "Moldelectrica" a fost creată prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1000 din 02 octombrie 2000 ". Cu privire la crearea unor întreprinderi de stat in
sectorul electroenergetic si ordinul Ministerului Industriei si Energeticii nr. 92 din 19 octombrie
2000 prin separarea activelor funcţionale ale ÎS "Moldtranselectro".
Întreprinderea dispune de statut de persoană juridică si este înregistrată la Palata înregistrării de stat
pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr. 102105264 din 26 octombrie, în baza
căreia i s-a eliberat certificatul seria A nr. 155763.
Drept organ de stat, care efectuează împuternicirile de proprietar al averii de stat si de Fondator al
întreprinderii, este Ministerul Economiei si Comerţului al Republicii Moldova.

În componenţa întreprinderii sunt incluse în calitate de subdiviziuni structurale, fără drepturi de

persoană juridică, următoarele filiale:
- "Reţele Electrice de Tensiune Înalta Nord-Vest";
- "Reţele Electrice de Tensiune Înalta Nord";
- "Reţele Electrice de Tensiune Înalta Centru";
- "Reţele Electrice de Tensiune Înalta Sud";

Functiile de bază ale Întreprinderii de Stat "Moldelectrica":

- transportarea energiei electrice prin reţelele electrice de tensiune înaltă;
- conducerea centralizată operativă efectuată de serviciul central de dispecer;
- exploatarea legăturilor intersistemice de trazitare a energiei electrice in paralel cu sistemele
energetice din alte ţări;
- efectuarea unei alte activităţi prevăzute de legislaţie Republicii Moldova.

1
 1 CARACTERISTICA SUCCINTĂ A ORGANIZAŢIEI ŞI A
ÎNTREPRINDERII UNDE S-A EFECTUAT PRACTICA

1.1 Caracteristica Î.S. “MoldElectrica”

l. Denumirea: întreprinderea de Stat "Moldelectrica" (în continuare - întreprinderea).
2. Sediul întreprinderii: mun. Chişinău, str. Alecsandri, 78.
3. Întreprinderea a fost creată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1000 din 2 octombrie
2000 "Cu privire la crearea unor întreprinderi de stat în sectorul electroenergetic" şi ordinului
Ministerului Industriei şi Energeticii nr.92 din 19 octombrie 2000.
4. Fondator al întreprinderii este Ministerul Industriei şi Infrastructurii al Republicii Moldova, cu
sediul mun. Chişinău, str. Ştefan cel Mare, 69 (în continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a întreprinderii:
Activitate de dispecerat Cetral;
Transport de energie electrică;
Pregătirii şi perfecţionării personalului din sectorul energetic
Întreprinderea are dreptul să efectueze şi alte activităţi prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
6. Întreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza proprietăţii ce i-
a fost transmisă în gestiune.
7. În calitatea sa de persoană juridică, întreprinderea dispune de stampilă şi blanchete cu Stema de Stat
a Republicii Moldova, denumirea sa completă în limba de stat, cu sintagma "Republica Moldova",
numărul de identificare de stat (DDNO). Pe blancheta întreprinderii poate fi indicată, de asemenea,
adresa, telefonul de contact, contul bancar şi altă informaţie.
Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi reclamant sau
pîrît în instanţele judecătoreşti.
8. Activitatea întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.l 107-XV din 6 iunie 2002, Legea
nr.l46-XHI din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992
cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi acte normative şi de prezentul Statut.
9. Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din următoarele

2
surse:
a) bunuri materiale ale Fondatorului în capitalul social;
b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a întreprinderii;
c) suma uzurii şi amortizării calculate;
d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit; g) credit bancar şi alte împrumuturi;
f) alte surse legale.
10. La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor întreprinderii, aprobat de
Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la data aprobării Statutului,
inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile întreprinderii. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se
va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral.
11. Suprafaţa terenului atribuit întreprinderii constituie – 117 ha.
12. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care dispune.
Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii. întreprinderea nu poartă răspundere
pentru obligaţiile Fondatorului.

3
 2 TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE ŞI PRODUCŢIA FABRICATĂ

2.1 Activitatea de întreprinzător a Î.S. “MoldElectrica”

1) Întreprinderea poate desfăşura orice gen de activitate prevăzut în prezentul Statut, cu excepţia celor
interzise de legislaţie.
2) Întreprinderea îşi întocmeşte de sine stătător programul de producţie, în funcţie de indicii economici
stabiliţi de Fondator, contractele încheiate pentru comercializarea producţiei către consumatori şi
necesitatea de a asigura dezvoltarea întreprinderii.
3) Întreprinderea procură resurse pe piaţa de mărfuri nemijlocit de la producători, în unităţile
comerţului angro, la burse, iarmaroace, licitaţii, de la organizaţiile de aprovizionare tehnico-materială
etc.
4) Întreprinderea îşi comercializează producţia, lucrările, serviciile, precum şi deşeurile de producţie la
preţurile şi tarifele de piaţă, iar în cazurile prevăzute de actele normative - la preţuri şi tarife
reglementate de stat
5) Profitul (pierderile) întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislaţie. Profitul net se
formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rărnîne la dispoziţia întreprinderii.
6) Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea producţiei;
d) formarea fondului de consum;
e) defalcări în bugetul de stat;
g) în alte scopuri, dacă nu contravin legislaţiei.
7) Decizia de repartizare a profitului net se adoptă de către Consiliul de administraţie anual, la
propunerea Administratorului, nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului ce urmează după anul de gestiune.
8) Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi, pentru formarea
capitalului de rezervă şi a rezervei pentru dezvoltarea producţiei în cazul în care valoarea activelor

4
nete, conform ultimului bilanţ anual al întreprinderii, este mai mică decît capitalul social al
întreprinderii sau va deveni mai mică în urma repartizării lui în alte scopuri.
9) Pierderile întreprinderii se acoperă din contul profitului net rămas la dispoziţia întreprinderii, din
contul mijloacelor fondului de rezervă, precum şi din donaţii sau subvenţii.
10) Dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior, valoarea
activelor nete ale întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai mică decît mărimea
capitalului social, Consiliul de administraţie va informa Fondatorul despre necesitatea modificării
capitalului social al întreprinderii.

3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII

3.1 Structura întreprinderii

3.1.2 Activitatea de produţie a Î.S. “MoldElectrica” în Retî Nord-Vest

Pe anul 2011 conform ordinului N1 au fost planificate şi alocate surse pentur filiala Nord-Vest în
valori:
- au fost planificate mijloace în sumă totală de - 10283,0 mii lei;
- cheltuielile reale la îndeplinirea programului au constituit - 9539,0 mii lei;
sau 92.8 % îndeplinire, dintre care:
- cheltuieli - 5234,3 mii lei;
- investiţii - 4304,7 mii lei.
Planul de cheltuieli a scăzut cu 6093,5 mii lei comparativ cu a.2010 sau cu 37,2%. Totodată
realizarea planului la ambele compartimente rămâne sub 100 % (94,5 % la „cheltuieli” şi 90,7 % la
„investiţii”.
5
 Cheltuielile pentru lucrări în regie proprie se menţin la nivel şi constituie 66%.
Cele mai mari surse au fost alocate pentru îndeplinirea următoarelor lucrări:
a) prin antrepriză:
- schimbarea a 37 piloni defectaţi la LEA 35-110 kV - 932,1 mii lei;
- reparaţia capitală a 2 SE şi 3 ÎU-110 kV - 1098,3 mii lei;
- parametrarea şi configurarea REF (56 buc) - 478,4 mii lei;
- reparaţia acoperişului clădirii GOD Soroca - 575,6 mii lei;
b) în regie proprie:
- reparaţii curente şi capitale a SE 35-110 kv - 338,9 mii lei;
- reparaţia clădirilor şi construcţiilor - 509,3 mii lei
- procurare lubrifianţi - 1532,7 mii lei;
- protecţia muncii - 437,4 mii lei;
- procurare instrumente, inventar, dispozitive - 224,1 mii lei;
- procurare anvelope şi acumulatoare auto - 104,0 mii lei.
Nu a fost îndeplinit planul de cheltuieli la lucrările de reparaţie a liniilor şi substaţiilor, a
sistemului evidenţă energie electrică cu toate că planul în unităţi fizice este îndeplinit.

3.1.2.1 Îndeplinirea volumelor de reparaţii şi deservire tehnică.

Plan-graficele de reparaţii, întreţinere tehnică, încercări şi măsurări a utilajului, instalaţiilor şi
aparatelor SE, liniilor, PRAM şi MCDT, tehnicii de calcul, clădirilor şi construcţiilor, unităţilor de
transport şi mecanisme au fost îndeplinite în întregime.
Din lucrările mai însemnate executate în decursul anului 2011 în regie proprie:
- reparaţia capitală a utilajului SE 110/35/10 kV Edineţ,110/10 kV Lipcani, Climăuţi şi Larga, SE
35/10 kV Năduşita, Ţaregrad, Hincăuţi, Brătuşeni;
- reparaţii curente şi lucrările de ÎT a utilajelor SE;
- reparaţia capitală a 126,7 km LEA 35-110 kV;
- pregătirea SE, LEA, clădirilor şi transportului către sezonul de furtuni şi descărcări electrice,
către perioada toamnă-iarnă;
- reparaţia a 15 ancore de metal la LEA 35-110 kV;
- încercarea utilajelor SE – 1588 unităţi;
- pregătirea a 19 tone de ulei, 450 kg de silicagel şi 780 litri de apă distilată.
- reconstrucţia IPRA la 7 celule (I SB 10 kV) la SE Zastânca;
- deservirea tehnică a circuitelor secundare şi schimbarea schemelor (P127 „MiCOM” – 6 buc,
scheme RAR -1buc, circuite a signalizaţiei centrale –15 scheme, schimbarea PBM-12 pe PCB-13-20
buc, ЛЗШ-10 kV -30 buc, circuitelor evidenţei–24 conexiuni..);
6
 - verificarea şi schimbarea a 223 aparate de panou la SE (plan 205);
- a fost organizată reparaţia şi controlul departamental a 330 unităţi de măsurare, dintre care 160
de aparate şi dispozitive ale serviciilor şi 170 aparate de măsurare a energiei electrice;
- verificarea şi schimbarea a 259 contoare de evidenţă a e/e (plan-212);
- montarea circuitelor, schimbarea şi montarea a 32 convertizoare de curent şi tensiune la 6 SE
(Călicăuţi, Oclanda, Vărăncău, Iorjniţa, ZTO şi Zastinca);
- montarea a 16 contoare ZMD seria 96 în locul altor serii la 7 SE, 8 convertizoare de curent şi
tensiune, modeme CDMA la 16 SE;
- montarea a 6 contoare ZMD la consumatori direcţi cu U-0,4 kV şi 1 contor la SE Cosăuţi la
hotare cu SA „RED Nord-Vest”;
- montarea circuitelor secundare a evidenţei e/e şi a 78 transformatoare de curent de tip ТЛК la
17 SE;
- montarea aparatelor de încălzire în 7 clădiri p/u evidenţă;
- montarea şi darea în exploataţie a 11 complecte TM „Granit”;
- montarea a câte 24 de modeme CDMA şi blocuri de alimentare;
- darea în exploatare a 3 panouri ШОТ(la bază, la SE Larga şi Ocniţa);
- amenajarea a 14 fântâni p/u cabluri de telecomunicaţii şi circuite secundare;
- reparaţia, profilaxia şi modernizarea reţelei locale, a TC şi de multiplicare;
- reinnoirea datelor de bază WinСмета;
- schimbarea a 3 monitoare;
- procurarea a 3 printere, 4 PC, 4 UPS, unei camere digetale şi a 1 miultiplicator;
- unirea GOD Soroca şi Briceni la Internet;
- reparaţia încăperilor p/u personalul şi atelierul serviciului Linii în clădirea PRA;
- amenajarea canalului de vizionare p/u SMT;
- căptuşirea şi vopsirea uşilor la garaje;
- DT şi reparaţia transportului (reparaţia a 7 motoare, schimbarea cutiei de viteză la KC 3577..);
- schinbarea unor piese de schimb mai însemnate (mecanism de direcţie, punţi, radiatoare) la 6
unităţi de transport;
- procurarea instrumentelor şi dispozitivelor (strung, aparat de sudat, maşini de şlefuit şi de găurit,
maşină de tuns copacii, cositoare de gazon, convectoare ş.a..).
Cursa totală a transportului în anul 2011 este de 437896 km (cu 2893 km mai mult ca în a.2010),
consumul de combustibil de 128,688 (plan 120 mii litri).
Stocul de ulei pentru utilajele SE la 1 ianuarie anul 2012 constituie:
- ulei ТКП pentru transformatoare 4,64 tn;
- ulei ГК pentru transformatoare 0,346 tn;
7
 - ulei f/f pentru predare 0,964 tn.

3.1.2.2 Ne îndeplinirea unor măsuri şi motivele

Pe servicii şi direcţii măsurile neîndeplinite sunt:
- completarea rezervei de avarie p/u SE (lucru insuficient atât de către serviciul Filialei cât şi
central);
- nu au fost reparate 3ÎU-110 kV (nu au fost disponibil antreprenorul);
- nu au fost procurate traductoare-convertizoare p/u complexul SCADA; instrument p/u MCDT;
- banii p/u proiectarea integrării TM „Гранит” în sistemul SCADA au fost repartizaţi p/u alte
Filiale.
Cu unele dificultăţi se procură şi se aprovizionează serviciile cu materiale, aparate de măsurat
pentru lucrări de ÎT şi reparţie.

3.1.2.3 Darea în exploatare a obiectelor (utilajelor) noi

În anul 2011 reîngestrarea cu tehnică nouă a locurilor de muncă a fost la nivel. Au fost date în
exploatare TM „Granit Micro” la GOD Soroca, 3 dulapuri de curent operativ (ШОТ) la SE Larga,
Ocniţa şi baza Filialei. Au fost procurate calculatoare, printere, aparat de multiplicat.

3.1.3 Activitatea de produţie a Î.S. “MoldElectrica” în Retî Nord

Pentru majorarea eficacităţii de lucru a reţelelor electrice şi a utilajului filialei de Nord şi pentru
pregătirea acestora la lucru în perioada rece a anului au fost planate un şir de măsuri şi activităţi în
sumă de 15 mln 632 mii lei (Ordinul Nr 1 din 12.01.2010) din ele pentru realizarea Programei
«Cheltuieli» 6 mln 655 mii lei.
Programei «Investiţii» 8 mln 977 mii lei.
Pe parcursul anului cheltuielile de facto la realizarea acestor măsuri şi activităţii constituie 15 mln. 414
mii lei ce constituie 100 % din planul anual din ele:

«Cheltuieli» 6 mln 655 mii lei (89%).

«Investiţii» 8 mln 759 mii lei (107%).

pentru combustibil – 1 mln 730 mii lei

Conform analizei de finanse observăm că n-au fost asimilate mijloacele financiare de serviciul
LEA ,SMCDT, SESTMEE, LEA, securitatea antiincendiară şi protecţia muncii. Conform analizei
volumelor fizice, plan - graficele de reparaţii, întreţinere tehnică, încercări şi măsurări a utilajului,

8
instalaţiilor şi aparatelor SSE, PRA, şi SMT, clădirilor şi construcţiilor, unităţilor de transport şi
mecanisme au fost îndeplinite în întregime.

Lucrarile de reparatie, intretinere tehnica, incercari si masurari a utilajului, instalatiilor si aparatelor

statiilor electrice, sistemelor PRA si MCDT, cladirilor si constructiilor si unitatilor de transport se
indeplinesc conform plan-graficelor anuale. Lucrările esenţiale de reparaţie pe parcursul anului au
fost următoarele:

Pentru LEA – sa efectuat reparaţia capitala a 108,5 km de linie 110-35 kV, s-au reparat 17 ancore,
la LEA 110 kV Pelenia Rîşcani au fost înlocuiti 9 piloni defectaţi, pe LEA CET Nord 2-B 3302 s-au
înlocuit 10 piloni, pentru înlaturarea negabaritelor pe LEA Bălţi-Sturzeşti şi pe LEA Chişcăreni-
Coşcodeni s-au instalat câte un pilon adăugător pe parcursul anului s-a curăţit traseul LEA pe o
suprafaţă de 4,1 ha.
Pentru SSE – pe parcursul anului la 4 staţiuni s-a efectuat reparaţia complexă a utilajului
(Şoldăneşti UBA, Şoldăneşti 35, Pîrliţa, Solonceni), la SE Pîrliţa suplimentar sa reparat circuitul de
legare la pământ , s-au reparat capital 2 întrerupătoare 110 kV (Rîşcani,Risipeni) la moment se
lucrează la 110ÎS de la Ungheni, s-a efectuat reparaţia capitală 1Т (ТДТН 16000) SE Sîngerei 110kV,
la SE Floreşti în celula 110 Camenca a fos inlocuit întrerupătorul de ulei pe întrerupător cu elegaz,
pentru canalurile de cabluri sau procurat şi sau inlocuit 360 plite din b/a, la SE Centrala 110/10 кV au
fost schimbate portile, pentru sistemele de evidenţă a energiei electrice anul curent au fost instalate
17 com. transformatoare de curent.
Pentru SETMSEE – în conformitate cu planul anual sau efectuat servicii la sistem de măsurare,
de etalonare şi înlocuirea contoarelor electrice. S-au finisat lucrarile de transfer a evidiintii comerciale
a energiei electrice la 6 staţiuni (Papauti, Şoldăneşti 35, Ignatei, Cotiujeni, Statiei de purificare,
Solonceni) la moment se efectuiaza lucrarile la SE 35/10 kV Radoaia.
Pentru service IZP – pentru perioada de curs sau controlat 1184 unitati de utilaj. Planul pe anul
curent a fost de 1183 unitati.
Pentru SP RA – la 5 SE (Ungheni, Făleşti, Riscani, Glodeni, şi Văratic) sunt instalate aparate de
înregistrat MIKOM; la SE Floreşti, Glodeni 110, Bălţi 330, Făleşti 110, Ungheni Împreună cu
SMCDT la SE Floreşti, Glodeni 110, Bălţi 330, Făleşti 110, Ungheni s-au efectuat lucrari pentru
conectare sistemei SCADA. La staţia Floresti cu schimbarea intrerupătorului 110 ÎL Camenca s-a
reconstruit şi protecţia pe baza de MICOM, deasemenea sa instalat registratorul PARMA.
Pentru SMCDT – sau primit proiecte pentru 32 de staţii pentru instalarea utilaj GRANIT MICRO.
Pentru sistema SCADA a fost primite şi instalate bateriile de acumulotoare pentru Baza filialei,
Glodeni şi Făleşti. În conformitate cu programul Energy-al II-se lucrează la punerea în aplicare a
9
SCADA (Falesti, Ungheni, Hidrocentrala Costeşti, SE Glodeni 110/35/10 kV, SE Floreşti 110/35/10
kV CET Nord şi Bălţi 330 kV). La statiunile numite mai sus, pentru SCADA, este necesar de instalat
sistema climat-controlul de iarnă şi de vară.
Pentru Clădiri şi structuri sunt realizate reparaţii parţiale a clădire YRU Şoldăneşti JBI, înlocuite
acoperisuri ÎFP SE Făleşti TUM 110/10 kV, a clădirii staţiei 330 kV Bălţi. La SE 110/35/10 kV
Ungheni sau finisat lucrarile de reparatie in cladirea OPU.

3.2 Schema zonei de deservire a serviciului liniei

10
4 PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT

11
4.1 Protecţia muncii
În scopul îndeplinirii cerinţelor tehnico-organizatorice la asigurarea securităţii şi siguranţei la
exploatarea şi reparaţia utilajului energetic, se păstrează la îndeplinirea strictă a Normelor şi
documentelor normative, care au fost valabile în fosta Uniunea Sovietică, până la acceptarea
documentelor noi sau la deciziile referitoare activităţilor în domeniul dat.

4.1.2 Cerinţele generale

4.1.2.1 Normele prezente trebuie să se respecte la deservirea instalaţiilor electrice funcţionale,
staţiilor electrice, reţelelor electrice şi termice, părţilor electrice utilajului ITA, MCTD , cazangerii
raionale, întreprinderi de reparaţii energetice, precum şi în reţelele electrice a întreprinderilor
locuinţelor comunale de gospodării şi la îndeplinirea lucrărilor de exploatare, reparaţie, construcţie,
montare şi de reglare în acestea.
Normele prezente la fel trebuie să se respecte şi la admiterea personalului întreprinderilor
specializate şi altor întreprinderi de construcţie şi montare pentru îndeplinirea lucrărilor în instalaţiile
electrice exploatate în corespundere cu Norma prezenta.
4.1.2.2 Normele prezente pot fi modificate şi completate numai de organele de care au fost
aprobate.
4.1.2.3 Mijloacele de protecţie, utilizate în corespundere cu prezenta Normă, trebuie să
satisfacă cerinţele standardelor de stat, precum şi „Normelor cu privire la aplicarea şi încercarea
mijloacelor de protecţie utilizate în instalaţiile electrice”.
4.1.2.4 Mecanismele şi dispozitivele de ridicat, instalaţiile compresoare şi de colectare a
aerului, dispozitivele şi instrumentele utilizate la îndeplinirea lucrărilor trebuie să fie încercate şi
trebuie să fie exploatate în corespundere cu cerinţele standardelor de securitate şi sănătate a muncii,
normelor IES MD şi „Normelor de securitate la îndeplinirea lucrărilor cu dispozitive şi instrument”,
precum şi de instrucţiunile uzinelor de fabricare.
4.1.2.5 La îndeplinirea lucrărilor de construcţie şi montare în instalaţiile electrice în funcţiune
trebuie să se respecte cerinţele normelor de construcţie şi normelor СНиП III-4-80 „Normele de
protecţie a muncii în construcţie”.
4.1.2.6 Normele sunt obligatorii. Instrucţiunile de protecţie a muncii pentru lucrători şi angajaţi
trebuie să fie aduse în corespundere cu Normele prezente.
Fiecare lucrător, dacă el nu poate aplica măsuri pentru înlăturarea încălcărilor Normelor,
trebuie imediat să anunţe conducerea superior ierarhică despre toate încălcările observate, precum şi
despre pericolul pe care o prezintă pentru oameni instalaţia electrică în stare rea şi la utilizarea la
îndeplinirea lucrărilor a dispozitivelor, mecanismelor, instrumentului şi mijloacelor de protecţie.
12
 Se interzice îndeplinirea dispoziţiilor ce contrazic cerinţelor Normei prezente.

4.1.3 Cerinţe către personal

4.1.3.1 Ordinea instruirii şi verificării cunoştinţelor lucrătorilor trebuie să corespundă
„Indicaţiile de conducere la organizarea lucrului cu personalul în întreprinderile şi organizaţiile
energetice”.
4.1.3.2 Lucrătorii şi lucrătorii ingineri-tehnici, supuşi la îndeplinirea lucrărilor cu factori nocivi
şi nefavorabili, trebuie să fie examinaţi medical în ordinea şi termenii stabiliţi de Ministerul Sănătăţii
al Republicii Moldova (Ordinul 132. din 17 iunie 1996 „Privind examenele medicale obligatorii la
angajare în muncă şi periodice ale lucrătorilor care sunt supuşi acţiunii factorilor nocivi şi
nefavorabili).
4.1.3.3 Lucrătorii, ce deservesc instalaţiile electrice trebuie să cunoască prezenta Normă în
măsura funcţiei deţinute ori profesiei şi să aibă grupa securităţii electrice în corespundere cu
regulament. Lucrătorului ce a trecut verificarea cunoştinţelor Normelor se emite legitimaţie de formă
stabilită, pe care el trebuie să o aibă aflându-se la lucru.
4.1.3.4 Lucrătorii, ce au dreptul la îndeplinirea lucrărilor la care sunt adăugate cerinţe
suplimentare de securitate (lucrări speciale), trebuie să fie înscrisă în legitimaţia de verificare a
cunoştinţelor.
La aceste lucrări se referă:
- lucrări la înălţime;
- lucrări sub tensiune la părţile conductoare: curăţirea, spălarea şi schimbarea izolatoarelor,
reparaţia conductoarelor, controlul cu bara de măsură a izolatoarelor şi clemei de unire,
ungerea odgonului;
- deservirea recipientelor lucrătoare sub presiune;
- încercarea utilajului cu tensiune mărită (se exclude lucrul cu megohmmetru).
Lista lucrărilor speciale poate fi completată de către indicaţiile conducerii întreprinderii şi a
ţine seama de condiţiile locale.
4.1.3.5 Se interzice admiterea persoanelor mai tinere de 18 ani la lucrările enumerate în PM.
4.1.3.6 Lucrătorii, care au încălcat prezenta Normă, duc răspundere (disciplinară,
administrativă ori penală) în corespundere cu legislaţia în vigoare. Acestor lucrători de către
conducerea întreprinderii poată să le fie coborâtă grupa tehnicii securităţii.

4.2 Protecţia mediului ambiant

13
 În timpul perioadei de raportare, întreprinderea a efectuat exploatarea şi reparaţia echipamentului
în conformitate cu cerinţele legislaţiei de mediu a Republicii Moldova, în cooperare şi colaborare cu
organele de control pentru protecţia mediului.
În scopul asigurării normelor şi cerinţelor care limitează impactul negativ al proceselor de
producţie asupra mediului, precum şi întru executarea Ordinului nr. 1, de către subdiviziunile Î.S.
"Moldelectrica" au fost îndeplinite lucrări de reducere a nivelului de poluare a apelor de suprafaţă şi
subterane, de utilizare a deşeurilor de producţie, de organizare a controlului calităţii proceselor
tehnologice.

A fost efectuată reparaţia curentă a colectoarelor de ulei şi a receptoarelor de ulei la 29 de

substaţii ale întreprinderii.

În domeniul gestiunii deşeurilor de producţie întreprinderea a dat spre utilizare 192 de anvelope auto
uzate, 14,5 tone de ulei de transformator, resturi metalice.

În baza contractului încheiat cu SA "Vanis-Prim" au fost predate pentru dezinfectare deşeurile toxice:
933 bucăţi de lămpi fluorescente uzate, 0,13 tone de electrolit de acid uzat, 1,022 tone de silicagel
uleiat.

Datorită activităţilor menţionate mai sus, cantitatea totală de deşeuri toxice depozitate în subunităţi a
scăzut cu 15 tone, comparativ cu anul precedent.

Pentru activităţile de protecţie a mediului înconjurător s-au cheltuit 158,8 mii lei..

În conformitate cu legea "Cu privire la plata pentru poluarea mediului", subdiviziunile

întreprinderii au depus în fondurile ecologice ale Republicii Moldova plăţi pentru poluarea mediului,
în sumă totală de 10,67 mii lei.

Pentru a asigura utilizarea raţională a resurselor naturale şi a tuturor tipurile de energie pentru anul
2011 au fost elaborate şi aprobate limitele de cheltuieli pentru necesităţile gospodăreşti de energie
electrică, energie termică, gaze naturale şi apă pentru toate subdiviziunile Î.S. "Moldelectrica". La
sfârşitul anului, principalii indicatori de utilizare a resurselor naturale şi energetice nu au depăşit
limitele stabilite. Analiza dinamicii consumului de resurse în 2011 comparativ cu 2010 a arătat o
creştere în total pe întreprindere a consumului de apă cu 3% şi gaze naturale cu 1%, consumul de
energie electrică şi energie termică nu s-a schimbat.

În cadrul proiectului de reconstrucţie a substaţiilor şi liniilor 35-400 kV, finanţat de către Banca
Europeană, au fost desfăşurate o serie de consultări pentru reprezentanţii BERD cu privire la
gestionarea protecţiei mediului înconjurător la întreprindere.
În cadrul proiectului "Grant pentru pregătirea Proiectului privind gestionarea pe termen lung a
reziduurilor de poluanţi organici rezistenţi", în anul de revizuire au fost finalizate lucrările de analiză
14
chimică a probelor de ulei de transformator dielectric, conţinute în echipamentele electrice, pentru a
identifica conţinutul de policlor bifenil (PCB). Au fost analizate 684 de probe de uleiuri. În total în
perioada 2010 - 2011 inclusiv, au fost analizate 4212 probe. În 895 de probe au fost găsite urme de
PCB (mai mult de 50 ppm). Aceste probe au fost trimise în Germania pentru analiza repetată la
cromatograf.

La 29 octombrie 2011 reprezentanţi din toate subdiviziunile întreprinderii, în număr de 561 de

angajaţi, au participat la Ziua Naţională de Înverzire a Plaiului "Un arbore pentru dăinuirea noastră".
Au fost plantaţi 338 de puieţi de copaci şi 33 de tufe de flori.

5 SARCINA INDIVIDUALĂ

15
5.1 Sarcina 12 pag. 20 (29E)
Transformatoarele de forţă de legătură cu sistemul EE, tipul şi parametrii tehnici ale acestora.
Sistemele de răcire a transformatoarelor.

Transformatoarele de putere reprezintă aprate statice electromagnetice care prin intermediul inducţiei
mutuale transformă, mărimile electrice (tensiunea-curent) menţinînd fregvenţa constantă, ele sunt
utilizate în nodurile în care tensiunea sursei diferă de tensiunea de transport- distribuţie sau consum.
În prezent în reţelele electrice se utilizează următoarele tipuri de transformatoare:
1. Transformatoare monofazate cu 2 sau 3 înfăşurări.
2. Transformatoare trifazate cu 2 sau 3 înfăşurări.
3. Autotransformatoare pentru interconectarea reţelelor electrice de tensiuni nominale apropiate.

În afară de aceste tipuri se mai întîlnesc trasformatoare de construcţii speciale cum ar fi:
a. Cele cu înfaşurări scindate (jumelate).
b. Transformatoare pentru reglarea tensiunii.
c. Transformatoare pentru modificarea circulaţiei de putere activă şi reactivă, precum şi
autotransformatoare cu destinaţie specială

Tipuri de răcire a transformatoarelor:

- naturală;
- prin suflaj cu aer;
- ulei;
- circulaţia naturală a aerului şi a uleiului;
- circulaţia forţată a aerului şi circulaţia naturală a uleiului;
- circulaţia naturală a aerului şi circulaţia forţată a uleiului;
- circulaţia forţată a aerului şi circulaţia forţată a uleiului;
- circulaţia forţată a apei şi circulaţia naturală a uleiului;
- circulaţia forţată a apei şi circulaţia forţată a uleiului;
- cu dielectric lichid neinflamabil.

5.2 Sarcina 13 pag.20 (29E)

Calculul posibilitaţii de suprasarcină a transformatoarelor de forţă. Reglarea tensiunii
transformatoarelor de forţă.

Capacitatea de încărcare a transformatorului este totalitatea regulelor de încărcare şi supraîncărcare

a transformatoarelor.
Aceste reguli sînt reglementate separat pentru transformatoare cu racire în ulei cît şi cele uscate, de
exemplu pentru transformatoarele cu răcire în ulei de tip M. Д. ДЦ.
Există reguli de supraîncarcare sistematică şi de avarie a transformatoarelor.

16
 Suprasarcină sistematică.
1. Regula de suprasarcină sistematică bazate pe neregularitatea curbei de sarcină sistematică.

Pentru aplicarea acestei reguli este necesar de transformat curba de sarcină reală într-o curbă
echivalentă cu 2 trepte, unde prima treapta este:
a. Subîncărcarea echivalentă a transformatorului pe durata examinată.
b. Supraîncărcarea pe durata examinată.

Suprasarcina maximală nu depăşeşte valoarea de 1,5Snom , iar suprasarcina ce depăşeşte (1,5-2)Snom

trebuie să fie discutată cu producătorul.
2. Regula de suprasarcină sezonieră .

Dacă in perioada de vară transformatorul este subîncărcat atunci iarna se admite

supraîncarcarea transformatorului cu cîte 1% la fiecare procent subîncarcat vara dar nu mai mult de
15%.
3. Reguli de suprasarcină de avarie.
a. Regula de suprasarcină de avarie a transformatorului bazată pe neregularitatea curbei de
sarcină.

b. Regula de suprasarcină de avarie de 40%.

Dacă din cele 2 transformatoare care funcţionează în paralel unul este defectat sau deconectat,
transformatorul sănătos poate fi supraîncarcatcu 40% timp de 5 zile a cîte 6 ore pe zi dacă:

sau

 coeficientul de încarcare a transformatorului in regim normal de funcţionare.

Reglarea tensiunii transformatoarelor de forţă.
Diverse procese industriale necesită alimentarea cu valori de tensiune ce trebuie să se încadreze între
anumite limite admisibile, acestea fiind furnizate prin intermediul transformatoarelor de forţă din
cadrul instalaţiilor industriale respective, transformatoare ce trebuie să permită reglarea raportului între
tensiunea primară şi cea secundară, în anumite limite datorită înfăşurărilor cu prize de reglaj, selectarea
acestora realizându-se prin intermediul comutatoarelor de reglaj.
Transformatoarele de forţă pot permite reglajul tensiunii în două cazuri distincte:
• reglajul tensiunii în absenţa tensiunii;

• reglajul tensiunii sub sarcină

Transformatoarele prevăzute cu reglajul tensiunii, în absenţa tensiunii, se construiesc cu trei prize de

reglaj, ± 5% din tensiunea nominală, Fig.2.1a, sau cu cinci prize de reglaj, ± 2 x 2.5% din tensiunea
nominală, Fig.2.1b.

17
 Fig.2.1 Înfăşurări cu prize pentru reglajul tensiunii

Transformatoarele cu reglajul tensiunii sub tensiune, în sarcină, se prevăd cu mai multe prize. De
exemplu, cu 19 prize de reglaj ± 9 x 1.78% din tensiunea nominală pentru transformatoarele cu
tensiunea înaltă de 110kV, sau cu 27 prize de reglaj, ± 13 x 1.25% din tensiunea nominală pentru
transformatoarele de 220/110kV..

5.3 Sarcina 5 pag.20 (29E)

Tratarea neutrului in instalatiile electrice
a) Retele trifazate cu neutru izolat
b) Retele trifazate cu neutru compensate
c) Retele electrice cu neutru efectiv legat la pamint

AcasăBl

Tratarea neutrului
Într-o retea electrica trifazată perfect izolată, potenţialul neutrului nu are o valoare fixă, ci poate lua
orice valoare cuprinsă între zero şi tensiunea reţelei.

În funcţionarea normală, dacă reţeaua este încărcată simetric (curenţii din faze sunt egali şi decalaţi cu
120° unul faţă de celălalt), potenţialul punctului neutru este egal cu zero şi coincide cu potenţialul
pământului (toate fazele au capacităţile faţă de pământ, rezistenţele de izolaţie şi tensiunile egale).

În aceste condiţii, conductoarele neutre, nu vor fi parcurse de curent, iar punctele neutre ale
transformatoarelor cu înfăşurările legate în stea, vor avea potenţial faţă de pământ zero. În acest caz de
simetrie, este indiferent dacă neutrul transformatoarelor este legat sau izolat faţă de pământ.

Dacă apare o punere accidentală la pământ a unei faze, sau a două faze ale unei linii, comportarea
reţelei este diferită în funcţie de modul cum este tratat neutrul transformatoarelor, putând apărea fie
supratensiuni, fie supracurenţi solicitând în mod diferit izolaţia echipamentelor electrice.

Din acest punct de vedere există trei metode de tratare a neutrului:

Neutru izolat faţă de pamant (o reţea al cărei neutru nu are nici o legătură special făcută cu
pamantul)
Neutru legat la pământ printr-o bobină sau rezistenţă (o retea al cărei neutru este legat la pamant
printr-o bobină a cărei reactanţă are o astfel de valoare încât, la o punere la pamant, curentul
inductiv de frecvenţă industrială care circulă între punctul de defect şi bobină, neutralizează practic

18
 componenta capacitivă la frecvenţa reţelei a curentului de defect)
Neutru legat direct la pamant (o reţea al cărui neutru este legat direct la pamant, sau printr-o
impedanţă de valoare mică, care reduce oscilaţiile tranzitorii şi permite trecerea unui curent suficient
de mare pentru a asigura selectivitatea protecţiei)
Fiecare din aceste metode se aplica în functie de caracteristicile si tensiunea nominala a retelei,
prezentând avantaje si dezavantaje.

1. Retele cu neutru izolat faţă de pamant  - o astfel de funcţionare este aleasă pentru reţelele electrice de
6 - 10 KV

În cazul extrem când apare o legătură accidentală cu pământul a unei faze, aceasta capătă potenţialul
pământului. Potenţialul punctului neutru al transformatorului nu mai este zero, devenind egal cu
tensiunea de fază, trebuind să fie izolat corespunzător.

Tensiunea fazelor neafectate creşte de √3 ori faţă de situaţia normală, adică atinge tensiunea dintre
faze.

Punerea la pământ a unei faze într-o reţea cu neutrul izolat determină apariţia unor supratensiuni care
solicită izolaţia fazelor sănătoase, dar nu şi curenţi de scurtcircuit monofazat.

Retelele de cabluri de 6 -10 KV, pot fi exploatate cu neutrul izolat faţă de pământ, cu condiţia ca la
locul defectului curentul să nu depăşească 10 A. Arcul electric rezultat în momentul punerii la pământ
a unei faze la locul de defect, se poate stinge poate stinge la prima trecere prin zero şi nu se mai
reaprinde la revenirea tensiunii dacă are valori sub 5 A.

Pentru valori mai mari, acesta se poate reaprinde după fiecare trecere prin zero a curentului, provocând
distrugeri ale izolaţiei.

2. Reţele cu neutru legat la pamant prin bobină de stingere

Rolul bobinei, este de a stinge arcul electric la prima trecere prin zero a curentului şi de a nu permite
reaprinderea acestuia. Astfel toate defectele de punere la pamant cu caracter trecător sunt eliminate
fără intervenţia protecţiei.

Tratarea neutrului prin bobină de stingere, nu elimină dezavantajul indicat în cazul neutrului izolat şi
anume creşterea tensiunilor fazelor faţă de pamant până la valoarea tensiunii între faze.

3. Retele cu neutrul legat direct la pamant

În reţelele cu tensiuni înalte şi foarte înalte, în cazul menţinerii neutrului izolat sau tratat prin bobină de
stingere, curenţii capacitivi devin foarte mari, iar supratensiunile apărute creează mari dezavantaje
economice.  

Prin legarea neutrului direct la pământ, bobinajele transformatoarelor care se află în apropierea 
neutrului nu vor avea faţă de pământ un potenţial prea mare în momentul defectului, înfăşurarea
transformatorului, corespunzătoare fazei puse la pământ este practic scurtcircuitată, rezultând un
scurtcircuit monofazat.

Valorile curenţilor de scurtcircuit monofazat depăşesc cu mult valorile admisibile reţelei şi pentru a se
evita deteriorarea elementelor reţelei se impune ca linia să fie deconectată în scurt timp, ducând
bineînţeles la întreruperea alimentării consumatorilor de pe faza defectă, linia continuând să
funcţioneze în două faze.

19
Funcţionarea liniei în două faze nu este permisă un timp îndelungat, dar se are în vedere că
scurtcircuitele monofazate se datorează în mare parte unor cauze care dispar repede, fiind posibil ca
faza liniei pe care a apărut defectul, după ce a fost deconectată la ambele capete de protecţie şi a fost
menţinută un timp necesar ca arcul electric apărut la locul defectului să se stingă, să poată fi
reanclanşată.Acest procedeu este cunoscut sub numele RAR (reanclanşare automată rapidă), RARM,
daca se aplica unei faze si RART, daca se aplica tuturor fazelor

5.4 Sarcina 15 pag.21 (29E)

Schemele principiale ale statiilor electrice. Elementele schemelor si destinatia acestora. Alegerea
tipului schemelor electrice.
Staţiile electrice de transformare realizează transformarea energiei electrice primite de la o
valoare la altă valoare, cu ajutorul transformatoarelor de putere. În consecinţă, într-o staţie electrică
de transformare, energia electrică este primită la o valoare a tensiunii şi este cedată la o altă valoare
sau alte valori a tensiunii.

În mod obişnuit o staţie electrică de transformare conţine câte o instalaţie electrică de distribuţie (ID)
la fiecare nivel de tensiune, legătura dintre ele fiind realizată de către unul sau două transformatoare.
Schema electrica la o statie se alege in conformitate cu mai multi criterii:
1. Clasa de tensiune
2. Numarul transformatoarelor
3. Numarul de racorduri cu SEE
4. Destinatia statiei.
Cele mai des utilizate scheme ale statiilor sunt cele cu 2 transformatoare in paralel si cu 2 sau 3 nivele
de tensiune. Fig.(0000)
S S
ID 110-220 kV ID 110-220 kV ID- 35 kV

T1 T2 T1 T2

ID 6-10 kV ID 6-10 kV

a) b)
Figura 0000- Schemele structurale ale staţiilor de
transformare
a) schema cu 2 tensiuni; b) schema cu 3 tensiuni
Acestea fiind schemele monofilare de principiu pentru statiile des intilnite in RM.
Schemele cu 2 transformatoare in paralel se folosesc datorita a mai multor avantaje: permite
realizarea unei scheme de conexiuni simplă, simetrică şi eficientă în exploatare; realizează
20
 condiţiile de siguranţă cerute de consumatori de categoria I, permite dezvoltarea etapizată.

Cel mai important elemet al statiei este transformatorul. In cazul in care in statie este doar un
transformator atunci: .
La instalarea a două transformatoare:
.
La instalarea a - transformatoare:

Fig.1 Schema monofilara a statiei cu un transformator.

Fig.2 Schema monofilara a statiei cu 2 transformatoare si 2 nivele de tensiune.

21
Fig.3 Schema monofilara a statiei cu 2 transformatoare si 3 nivele de tensiune. Cu bara colectoare
pentru reparatii

5.5 Sarcina 23 pag.24 (29E)

Recomandaţii de utilizare în instalaţiile electrice 0.4 kV a diferitor sisteme de legare la pămînt,
sisteme de tip TT, TN-C, TN-S, TN-C-S, IT (23/25)
Schemele de legare la pământ, denumite şi scheme de tratare a neutrului, pot fi de trei tipuri
principale: TN, TT şi IT, simbolurile literale utilizate pentru notarea lor având semnificaţiile
explicitate în cele ce urmează.
Prima literă se referă la situaţia reţelei de alimentare în raport cu pământul, astfel:
T indică legarea directă la pământ a unui punct activ – neutrul, în cazul în care acesta este
accesibil, sau a unui conductor de fază, în cazul în care neutrul nu este accesibil;
I – izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ sau legarea la pământ a unui punct,
printr-o impedanţă de valoare foarte mare.
Cea de a doua literă este afectată precizării situaţiei maselor electrice în raport cu pământul,
literele utilizate având următoarele semnificaţii:
T indică legarea directă la pământ a maselor instalaţiei, independent de eventuala legare la
pământ a unui punct al alimentării;
N – legarea directă a maselor la punctul de alimentare, legat la pământ. În curent
alternativ, punctul de legare la pământ este în mod normal punctul neutru, iar în cazuri speciale,
punctul de legare la pământ poate fi un conductor de fază.
Alte litere, suplimentare, sunt alocate pentru a preciza dispunerea conductorului neutru şi a
conductorului de protecţie în schema TN, fiind introduse următoarele litere:
S desemnează situaţia în care se utilizează o schemă TN, în care funcţia de protecţie este
asigurată printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pământ (în c.a.);
C – schemă TN, în care funcţiile de neutru şi de protecţie pot fi combinate într-un singur
conductor (PEN).

22
 Alegerea acestor scheme determină măsurile necesare pentru protecţia împotriva atingerilor
accidentale.

Scheme TN
Schema TN are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalaţiei fiind legate
în acest punct prin conductoare de protecţie. În această schemă, curentul de defect între fază şi masă
este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN, în funcţie de dispunerea
conductorului neutru şi a conductorului de protecţie:
- schema TN-S, în care un conductor de protecţie, distinct este utilizat pentru întreaga
schemă, aşa cum se prezintă principial în figura 2.26. Aceasta se utilizează când trebuie separate
conductoarele PE şi N, pentru asigurarea funcţionării protecţiei sau la ultimul tablou spre consumator.
Conductorul W2 materializează legarea la pământ al punctului neutru al alimentării, subînţelegându-se
faptul că această legătură se face printr-o priză de pământ, denumită de exploatare, având o rezistenţă
finită de trecere.

Fig. 2.26. Schema de legare la pământ TN-S.

Fig. 2.27. Schema de legare la pământ tip TN-C.

Conductorul W4 (fig. 2.26) desemnează legarea masei receptorului trifazat E1 la conductorul

de alimentare- neutrul, legat la pământ, printr-un conductor distinct (separat), notat PE. De asemenea,
pe figură se remarcă utilizarea semnului convenţional, pentru desemnarea ansamblului de conductoare
care intră în compunerea aceleiaşi conducte electrice: astfel, W1 desemnează o coloană sau un alt
circuit, iar W3 este circuitul de alimentare al receptorului E1 (fig. 2.26); din motive de claritate, nu s-
au reprezentat aparatele de protecţie şi nici tablourile de distribuţie);

23
 - schema TN-C, în care funcţiile de neutru şi de protecţie sunt combinate într-un singur
conductor pentru întreaga schemă, conform reprezentării din figura 2.27. Se observă că, în acest caz,
conductoarele N şi PE din cazul anterior (fig. 2.26) s-au reunit într-un singur conductor – PEN. Liniile
electrice reprezentând coloane sau circuite cuprind cele patru conductoare, trei de fază (L1, L2, L3) şi
conductorul comun PEN, neutru şi de protecţie, ca la conductele W1 şi W3, existând, în acest ultim
caz, şi un conductor W4, pentru legarea masei electrice a receptorului (E1) la conductorul combinat
PEN;
- schema TN-C-S, în care funcţiile de neutru şi de protecţie sunt combinate într-un singur
conductor, pe o porţiune a schemei, pe alte porţiuni, ca de exemplu în aval de tablourile secundare,
cele două funcţii fiind preluate de conductoare distincte.

Schema TT
Schema TT, prezentată în figura 2.28, are un punct al alimentării legat direct la pământ,
masele instalaţiei electrice fiind legate la prize de pământ, independente din punct de vedere electric de
priza de pământ a alimentării. În această schemă, curenţii de defect fază – masă, pentru intensităţi
chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariţia
unei tensiuni de atingere periculoasă.
Legarea bornei 2N a transformatorului de alimentare T1, din postul de transformare, şi prin
aceasta şi a conductorului de nul N la priza de pământ de exploatare este redată în figură cu linie
întreruptă.

Fig. 2.28. Schema de legare la pământ de tip TT.

Schema IT
În schema IT, redată principial în figura 2.29, toate părţile active sunt izolate faţă de pământ
sau legate la pământ prin intermediul unei impedanţe Z de valoare mare, masele instalaţiei electrice
fiind legate la pământ. În această schemă, un curent rezultat dintr-un prim defect fază – masă are o
intensitate suficient de mică, încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează

24
numai cu dispozitiv de control permanent al izolării neutrului faţă de pământ şi cu declanşarea
automată în caz de defect.

a b
Fig. 2.29. Schema IT: a-cu conductor de nul; b-fără conductor de nul.

În schema IT, limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obţine fie prin absenţa
legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanţe între un punct al alimentării (în
general neutrul) şi pământ, suficient de mare, care să limiteze curentul de defect la valori cuprinse între
(150...230)mA, suficiente însă pentru a permite funcţionarea schemei de semnalizare a defectului.

5.6 Sarcina 24 pag.24 (29E)

Întrerupătoare automate. Tipuri şi caracteristici tehnice. Domenii de utilizare. Alegerea
întrerupătorului automat după numărul de poluri. Alegera reglajului de curent al
întrerupătorului automat.
Un întrerupător automat este un comutator electric automat destinat să protejeze circuitele
electrice împotriva scurtcircuitelor sau suprasarcinilor astfel încât circuitul protejat să nu sufere
stricăciuni din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare decât cel nominal. Spre
deosebire de siguranţele electrice fuzibile, care după fiecare declanşare trebuie înlocuite (deoarece se
arde fuzibilul), întrerupătoarele automate trebuie doar reanclanşate manual sau prin mecanism de
actionare după înlăturarea defectului sau încetarea stării de suprasarcină, aceasta deosebindu-le de
siguranţe. automatele reanclanşează în cazurile menţionate. Întrerupătoarele automate există într-o
largă diversitate de mărimi, de la întrerupătoare miniatură până la întrerupătoare de foarte mari
dimensiuni, folosite la tensiuni foarte înalte .

Releul magnetic şi releul termic

Întreruptoarele au în construcţie un releu electromagnetic, care comandă declanşări foarte rapide în
caz de scurtcircuit, care este, de altfel, şi funcţia principală a întreruptoarelor. Curentul releului este

25
reglabil, şi se alege mai mare decât al supracurenţilor temporari de scurtă durată, cum ar fi cei ce apar
la pornirea motoarelor electrice.
Întreruptoarele sunt fi prevăzute şi cu un releu termic. Acesta funcţionează pe principiul termo-bi-
metalului, oferind o protecţie temporizată la deschidere, în funcţie de suprasarcină.
Întreruptoarele automate pot fi prevăzute şi cu releu de detecţie al curenţilor reziduali, numită şi
protecţie diferenţială, care detectează posibilele scurgeri de curent spre exteriorul circuitului. Această
protecţie măsoară suma curenţilor prin cele trei faze, care în condiţii normale trebuie să fie zero, orice
altă valoare (peste un anumit prag reglabil) ducând la alarmare sau întreruperea circuitului.Deşi
întreruptoarele pot avea şi funcţia de pornire/oprire a consumatorului, acest regim de funcţionare nu
este recomandat, deoarece, constructiv, din cauza arcului electric (provocat între contactele sale
metalice - la deschidere- şi care dezvoltă multă căldură), ele sunt concepute pentru un număr redus de
comutări.

Curba de funcţionare a unui întreruptor automat cu protecţie magnetică şi termică

Elementele constructive ale întrerupătoarelor automate

Principalele părţi constructive ale întrerupătoarelor automate sunt:
– organul motor (format dintr-un electromagnet sau un motor de acţionare);
– contactele principale (fixe i mobile);
– camera de stingere;
– contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale);
– declanşatoare cu funcţie de protecţie (termobimetalice, electromagnetice);
– carcasa aparatului cu sisteme de fixare;
– mecanismul de zăvorâre sau broasca întrerupătorului;
Elementul caracteristic, în plus faţă de contactoare îl reprezintă tocmai acest din urmă element şi
anume zăvorul sau broasca întrerupătorului, care este un mecanism cu liberă deschidere. Acest
mecanism asigură menţinerea în poziţia anclanşat a contactelor întrerupătorului şi deschiderea
automată a acestora sub acţiunea declanşatoarelor. De asemenea mecanismul trebuie să permită

26
deschiderea contactelor la acţionarea acestora, la comanda operatorului sau a declanşatoarelor şi să
menţină întrerupătorul ferm în poziţia deschis pentru evitarea închiderii accidentale a contactelor.
Denumirea de liberă deschidere a mecanismului de zăvorâre provine de la faptul că deschiderea
contactelor, sub acţiunea declanatoarelor, nu poate fi blocată printr-o acţiune din afara sistemului de
acţionare.
Cele mai utilizate variante constructive de zăvoare sunt:
– mecanisme cu clicheţi rotativi;
– mecanisme cu pârghii articulate şi genunchi;
– mecanisme combinate cu pârghii, genunchi şi clichet.

Arcul electric
În primele momente ale unui scurtcircuit sau al unei stări de suprasarcină (neadmisibilă), întreruptorul
şi circuitul protejat sunt străbătute de un supracurent mult peste cel nominal. Când se deschid
contactele întreruptorului, între ele se formează un arc electric. Rolul de stingere a acestui arc revine
camerei de stingere a întrerupătorului. Întreruptoarele automate folosite la tensiuni mari au ca mediu
de stingere a arcului electric: vidul, gaze inerte, (hexafluorura de sulf – SF6 un gaz puternic
electronegativ) sauuleiul dielectric.
Întreruptoarele moderne sunt construite cu limitare de curent (curent maxim admisibil), astfel că în
cazul unui scurtcircuit sau suprasarcini neadmisibile, curentul nu poate atinge valoarea maximă
teoretică. Curentul maxim pe care îl poate întrerupe un întreruptor poartă numele de capacitate de
rupere. În caz de depăşire a acestui curent, întreruptorul, deşi declanşează, datorită puterii electrice
excesive conduse prin circuit este posibil să nu reuşească să stingă arcul electric format între contactele
sale, curentul de scurtcircuit (sau cel limitat) circulând în continuare, putându-se produce avarii
serioase în instalaţia protejată, respectiv el însuşi se poate defecta sau îşi micşorează considerabil
durata de viaţă.
Clasificarea
Întreruptoarele pot fi clasificate după mai multe criterii:

 După numărul de poli pot fi:

 1, 1+N, 2, 2+N, 3, 3+N,4P
 monopolare
 bipolare
 tripolare
 tetrapolare
 După felul instalaţiei:
 de interior
 de exterior
 pentru izolaţii capsulate
 După nivelul de izolaţie pot fi întreruptoare:
27
  cu izolaţie normală
 cu izolaţie întărită, pentru zonele cu poluare intensă
 După dispozitivul de acţionare pot fi întreruptoare:
 cu acţionare monofazică
 cu acţionare trifazică
 După modul de stingere a arcului electric pot fi:
 cu mediu de stingere lichid (ulei, apă)
 cu mediu de stingere gazos (aer comprimat, SF6)
 cu vid
 cu suflaj magnetic
 cu mediu de stingere gazogenerator

Alegerea intreruptorului:
Pentru a alege si monta un intreruptor in circuit trebuie sa tinem cont de conditiile:

 Tensiunea nominală – tensiunea maximă de serviciu a reţelei în care este destinat să lucreze
întreruptorul.
 Nivelul de izolaţie nominal sau nivelul de ţinere nominal, este caracterizat prin valorile
tensiunilor de ţinere nominale la impuls şi la frecvenţă industrială.
 Frecvenţa nominala a tensiunii nominale a întreruptorului este identică cu frecvenţa nominală a
reţelei în care va acţiona întreruptorul.
 Curentul nominal este valoarea standardizată a curentului sub care întreruptorul poate funcţiona
în regim permanent fără ca limitele admisibile de încălzire să fie depăşite.
 Capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit este valoarea efectivă a celui mai mare curent de
scurtcircuit pe care aparatul trebuie sa-l întrerupă în condiţiile de utilizare şi funcţionare prescrise.
 Curentul de stabilitate termică este curentul pe care aparatul îl poate suporta un anumit timp
stabilit de constructor, fără a depăşi limitele de încălzire.
 deobicei se stabilesc următoarele durate admisibile de trecere a curenţilor de stabilitate
termică.
 pentru Un ≥ 110 kV – t ≥ 3s
 pentru Un ≤ 35 kV – t ≤ 4s
 Timpul propriu de deschidere este intervalul de timp care trecea de la închiderea circuitului
bobinei de declanşare a dispozitivului de acţionare pînă la începerea desfacerii contactelor de
stingere a arcului ale întreruptorului.
 Timpul total de deschidere este intervalul de timp care trece de la închiderea circuitului bobinei
de declanşare a dispozitivului de acţionare până la stingerea completă a arcului în toate fazele.
 Timpul de închidere este intervalul de timp de la aplicarea impulsului pentru închidere până în
momentul atingerii contactelor.

5.7 Sarcina 22 pag.21 (29E)

28
Indicatori tehnico economici ai statiei
Indicatorii tehnico-economici a staţiei 110 / 10 kV.
Principalii indicatori tehnico-economici a staţiei electrice sunt investiţii de capital pentru construirea
ei, costurile de funcţionare, pierderea de energie electrică, tranzitul anuală de energie electrică.
Localizarea geografică a staţiei proiectate defineşte un singură posibilitate de alimentare, arătată în
figura 1.

W1 W2 W4

АС 185/29 АС 95/16 АС 95/16

GS
0,89 км 13,21 км 10,5 км

8 км W3

ПС

110/10 кВ

Figura 1 –Localizarea geografică a staţiei proiectate.

Pentru a rezolva această problemă trebuie de selectat numărul şi puterea transformatoarele staţiei.
Alimentarea neîntreruptă a consumatorilor de categoria I sau II este asigurată prin instalarea două
transformatoare similare. Această soluţie, de obicei, este cel mai convenabilă din punct de vedere
economic. Dacă are loc deconectarea (planificată sau de urgenţă) a unui dintre cele două
transformatoare atunci transformatorul rămas trebuie să acopere toată sarcina a statiei, dar de luat în
consideraţie că suprasarcină admisibilă a transformatorului este de 40%. În cele mai multe cazuri, o
staţie electrică cu două transformatoare încărcarea maximă a fiecărui transformator are valori de
60-70%. Atunci, puterea nominală a transformatorului poate fi determinată prin formula .
S пс К12
S тр  S p 
К ав ,

unde K12 - rata de participare în sarcina consumatorilor prima şi a doua categorie, K12 = 1,0;
Kав - coeficientul de suprasarcină de urgenţă, Kав = 1,4.
După această putere se calculează încărcarea transformatoarelor în regim de avarie şi în regim
normal,şi se aleg transformatoarele.
În final investiţia de capital a staţiei se va calcula conform formulei:
C=Ctr*Ntr+Cîntr*Nîntr+Cкру+Сid.

29
6 ASPECTE DE STANDARDIZARE, NORMATIVE ŞI REGULI DE PROIECTARE,
MONTAJ, EXPLOATARE

6.1 Conform Articolelor din LEGE cu privire la energia electrică nr. 124-XVIII  din  23.12.2009
Articolul 36. Normele tehnice ale reţelelor electrice de transport
(1) Cerinţele minime de ordin tehnic pentru participanţii la piaţa energiei electrice, menite să
asigure transportul energiei electrice şi funcţionarea sigură şi eficientă a sistemului electroenergetic, se
stabilesc în Normele tehnice ale reţelelor electrice de transport, elaborate şi aprobate de Agenţie.
(2) Obiectivele de bază ale Normelor tehnice ale reţelelor electrice de transport sînt:
a) stabilirea unui set de reguli pentru asigurarea accesului utilizatorilor de sistem la reţelele
electrice de transport;
b) stabilirea unui set de reguli pentru conducerea prin dispecer a reţelelor electrice de transport;
c) stabilirea responsabilităţilor şi a obligaţiilor operatorului reţelei de transport şi de sistem şi ale
utilizatorilor de sistem;
d) specificarea parametrilor tehnici de calitate la funcţionarea reţelelor electrice de transport;
e) stabilirea procedurilor de conducere prin dispecer a grupurilor generatoare, în conformitate cu
Regulile pieţei energiei electrice;
f) stabilirea cerinţelor tehnice şi a procedurilor privind racordarea la reţelele electrice de
transport;
g) stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile dispecerizabile racordate la reţeaua electrică de
transport;
h) stabilirea principiilor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de transport;
i) asigurarea interoperabilităţii sistemelor electroenergetice pe criterii obiective şi
nediscriminatorii;
j) stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre operatorul reţelei de transport şi de
sistem şi utilizatorii de sistem.
(3) Schimbul de informaţii între operatorul reţelei de transport şi de sistem şi utilizatorii de sistem se
desfăşoară în conformitate cu procedura privind colectarea şi circulaţia datelor între participanţii la
piaţa energiei electrice, cu respectarea celorlalte norme în vigoare.
Articolul 37. Operatorii reţelelor de distribuţie
(1) Operatorii reţelelor de distribuţie sînt obligaţi:
a) să exploateze, să întreţină, să retehnologizeze, să reabiliteze, să extindă reţelele electrice de
distribuţie în condiţii de eficienţă economică şi să presteze servicii de distribuţie a energiei electrice la
destinaţie, în condiţii nediscriminatorii pentru toţi utilizatorii de sistem, în conformitate cu clauzele
contractului încheiat între părţi, cu condiţiile prevăzute în licenţă, cu Regulile pieţei energiei electrice,
30
cu Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice şi cu Normele tehnice ale reţelelor
electrice de distribuţie. La exploatarea, întreţinerea, retehnologizarea, reabilitarea şi la extinderea
reţelelor electrice de distribuţie, operatorii reţelelor de distribuţie vor aplica în mod obligatoriu metode
moderne de management al eficienţei energetice/gestionare a cererii. Operatorii reţelelor de distribuţie
trebuie să ţină cont de măsurile şi/sau de producerea distribuită care pot înlocui modernizarea sau
majorarea capacităţii reţelei electrice de distribuţie;
b) să întreţină reţelele electrice de distribuţie din zona sa în condiţii de siguranţă, fiabilitate şi
eficienţă, ţinînd cont de protecţia mediului;
c) să asigure capacitate pe termen lung reţelelor electrice de distribuţie pentru a satisface cererile
rezonabile de prestare a serviciului de distribuţie a energiei electrice, elaborînd şi executînd planuri de
perspectivă privind extinderea şi dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, ţinînd cont de prognoza
consumului de energie electrică;
d) să gestioneze fluxurile de energie electrică din reţelele electrice de distribuţie;
e) să acorde prioritate energiei electrice produsă în regim de cogenerare de centralele electrice de
termoficare şi energiei electrice produsă de centralele electrice din surse regenerabile de energie la
dispecerizarea capacităţilor de producere a energiei electrice;
f) să răspundă la orice solicitare de serviciu, inclusiv la cererea de eliberare a avizului de
racordare, în termen de 15 zile de la data înregistrării solicitării;
g) să efectueze racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţelele electrice de distribuţie sau
reparaţia acestora în condiţiile şi în termenele stabilite în Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea
energiei electrice şi în Normele tehnice ale reţelelor electrice de distribuţie;
h) să racordeze la reţeaua electrică de distribuţie centralele electrice;
i) să nu facă discriminare între utilizatorii de sistem sau categoriile de utilizatori de sistem, în
special în favoarea întreprinderilor înrudite;
j) să furnizeze operatorului oricărei alte reţele electrice interconectate cu reţeaua sa informaţii
suficiente pentru a asigura eficienţa şi securitatea exploatării reţelelor electrice, dezvoltarea coordonată
şi interoperabilitatea reţelelor electrice interconectate;
k) să ofere informaţii suficiente utilizatorilor de sistem pentru acces eficient la reţelele electrice
de distribuţie;
l) să prezinte anual Agenţiei spre aprobare, în termenele stabilite, planul de investiţii pentru
următorul an calendaristic;
m) să respecte, în activitatea licenţiată, normele de amenajare a instalaţiilor electrice, actele
normative, standardele tehnice şi documentele normativ-tehnice aplicabile în domeniul protecţiei
mediului, stabilite prin lege, în vederea reducerii/limitării/eliminării impactului reţelelor electrice de
distribuţie asupra mediului;
31
 n) să efectueze lucrările de defrişare sau tăieri de modelare a vegetaţiei pentru crearea şi
menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice, conform actelor normative stabilite prin
lege.
(2) Operatorii reţelelor de distribuţie sînt independenţi de orice întreprindere care desfăşoară
activitate de producere, de transport sau de furnizare a energiei electrice, cu excepţia situaţiei
prevăzută la art.52, şi nu pot deţine licenţă pentru producerea, transportul sau furnizarea energiei
electrice.
(3) Operatorul reţelei de distribuţie este independent în luarea deciziilor. În activitatea sa, el
trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) administratorii operatorului reţelei de distribuţie să nu facă parte din conducerea
întreprinderilor, integrate pe verticală sau pe orizontală, responsabile, direct sau indirect, de
gestionarea cotidiană a activităţii de producere, de transport sau de furnizare a energiei electrice;
b) să fie întreprinse măsuri adecvate pentru a se asigura că interesele profesionale ale
administratorilor operatorului reţelei de distribuţie sînt luate în considerare într-un mod care să le
permită a acţiona independent;
c) operatorul reţelei de distribuţie să aibă drepturi decizionale depline şi efective, independent de
întreprinderile integrate pe verticală sau pe orizontală, privind exploatarea, întreţinerea, extinderea şi
dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, precum şi dreptul de a respinge orice imixtiune în
operaţiunile zilnice;
d) operatorul reţelei de distribuţie să elaboreze un program de conformitate, care să conţină
măsuri menite să garanteze excluderea unui comportament discriminatoriu, precum şi să conţină
obligaţii specifice ale salariaţilor în vederea realizării acestui obiectiv, să prezinte Agenţiei un raport
anual privind măsurile luate, pe care să îl publice ulterior într-un ziar republican şi să-l afişeze la
oficiile sale.
(4) Operatorii reţelelor de distribuţie procură energie electrică pentru a acoperi consumul
tehnologic de energie electrică din reţelele electrice de distribuţie şi pentru a menţine o rezervă de
capacitate în reţelele lor, prin proceduri transparente, nediscriminatorii şi în conformitate cu Regulile
pieţei energiei electrice.
(5) Operatorul reţelei de distribuţie asigură menţinerea unui echilibru între capacitate şi consum
în reţelele electrice de distribuţie. Regulile utilizate în acest scop trebuie să fie obiective, transparente
şi nediscriminatorii, inclusiv regulile privind taxarea utilizatorilor de sistem pentru provocarea
dezechilibrelor în reţeaua electrică de distribuţie. Termenele şi condiţiile, inclusiv regulile şi tarifele
pentru prestarea acestor servicii de către operatorii reţelelor electrice de distribuţie, se stabilesc în
conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice, într-un mod nediscriminatoriu. Ele trebuie să reflecte
costurile şi urmează să fie publicate.
32
(6) Operatorii reţelelor de distribuţie se conduc, în activitatea lor de exploatare a reţelelor electrice de
distribuţie, de condiţiile licenţei, de regulamentele elaborate şi aprobate de Agenţie şi de documentele
normativ-tehnice stabilite prin lege.
Articolul 38. Normele tehnice ale reţelelor electrice de distribuţie
(1) Planificarea extinderii, exploatarea, administrarea şi întreţinerea reţelelor electrice de
distribuţie se efectuează în conformitate cu Normele tehnice ale reţelelor electrice de distribuţie,
elaborate şi aprobate de Agenţie.
(2) Normele tehnice ale reţelelor electrice de distribuţie sînt elaborate în vederea asigurării funcţionării
sigure, inofensive, stabile şi economice a reţelelor electrice de distribuţie, sînt obligatorii pentru toţi
participanţii la piaţa energiei electrice şi reglementează, în special, raporturile juridice care ţin de
asigurarea unui acces nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie, de racordarea la reţelele
electrice de distribuţie, de planificarea extinderii reţelelor electrice de distribuţie, de exploatarea şi de
asigurarea întreţinerii reţelelor electrice de distribuţie, de dirijarea prin dispecer a reţelelor electrice de
distribuţie, precum şi de stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale, după caz, dintre operatorii
reţelelor de distribuţie şi operatorul reţelei de transport şi de sistem, precum şi utilizatorii de sistem.

33
 7 DESCRIEREA EXCURSIILOR

06.07.15 – Staţia electrică Holdmaş 110/10.

Am efectuat scoaterea datelor de pe dispozitive de măsurare din КРУН.

09.07.15 - Staţie electrică Străşeni 330/110/10 kV.

La această statie au fost înlocuite întrerupătoare cu ulei puţin pe cele cu hexaflorură de sulf.

13.07.15 - Staţia electrică Chişinău 330/110/35/10 kV.

Am facut cunoştinţă cu staţia, am analizat protecţia ei.

34
 CONCLUZIE

În cadrul acestui stagiu de practică la subdiviziunea „Protecţia prin relee şi automatică” a

întreprinderii de stat „MoldElectrica” am fucut cunoştinţă cu protecţia staţiilor de transformare şi
destribuţie, am examinat în laborator principiile de funcţionare ale releelor. Deasemenea am vazut cîte
ceva din protecţia bazată pe microprocesoare, care este încă la un stagiu de dezvoltare în R. Moldova.
Pe parcursul practicii am avut parte de cîteva excursii la statiile de transformare de nod Straşeni 330 kv
şi Brăila 330 kv care sînt foarte importante pentru SEE, ma impresionat marimea şi divesitatea
aparatelor, dispozitivelor, cît şi dirijarea şi protecţia staţiei.
Totodată am însuşit tehnica securitaţii de exploatare al utilajului electric.
Lucrând în strânsă legătură cu colectivul mi-am îmbunătăţit calificarea şi respectiv interesul în
domeniul dat, venind în anul 4 cu o motivaţie in plus.

35
 BIBLIOGRAFIE

1. PROGRAM DE PRACTICĂ - Programele stagiilor de practică, indicaţii metodice şi tematica

sarcinelor individuale;
Alcătuitor: conf. univ., dr. Constantin Codreanu, conf. univ., dr. Alexandru Zaiţev;
Redactor responsabil: conf. univ., Ion Proţuc;
Recenzent: prof. univ., Ion Stratan.
2. ЭЛЕКТРИЧЕСКИЕ СЕТИ И СИСТЕМЫ;
Autor: Л. А. Солдаткина, 1978.
3. Surse electronice: lex.justice.md; www.anre.md.

36