Datele iniţiale pentru proiectare

Varianta Varianta
Denumirea elementelor schemei Denumirea elementelor schemei
3 3
24
W1 12
AO-150
Linia, lungimea, km Reactanţa sistemului , X1S
24
Ь W2 la tensiunea 115 kV (la 18
AO-150 numărător pentru regim
Marca 18 maximal, la numitor
conductorului W3 pentru regim minimal) 18
AO-185
X0S
16
W4 21
AO-95
Pn.g., MW 30 S1I 25
Гидрогенераторы
сosφnom 0,8 S1 II
25
G1, G2
XdII, % 13 S2I 12
Snom, MVA 40 Puterile maximale, S2II 12
T1,
transportate prin linii,
T2 Usc, % 10,5 S3I 40
MVA
Snom, MVA 25 S3 II
60
T3, Î-M 17
Transformatoare

T4, S4I 18
Usc, % Î-J 10,5
M-J 6
Tensiunea curentului operativ 110
T5,T6 Sn,MVA 10

Distanţa de transformatoare de corent

  Usc, % 10,5 70
pînă la panourile de protecţie, m

De protejat :
1) linia W3;
2) transformatorul T1.

3
Figura1 - Schema reţelei pentru sarcina

4
 Introducere
Setul de protecţie prevăzut la fiecare element al sistemului electroenergetic (linie electrică
aeriană sau în cablu, transformator, generator, bare colectoare etc.) trebuie să protejeze fiabil acest
element şi totodată să servească ca protecţie de rezervă în caz de refuz al protecţiilor şi întreruptoarelor
elementelor din avl (vecine). Prima funcţie se va asigura de protecţie principale (sau de uneie), iar a
doua funcţie revine protecţiilor de rezervă. Unele funcţii ale protecţiilor principale în cazuri particulare
sunt preluate de protecţii suplimentare.
La elaborarea protecţiilor prin relee ale elementelor sistemului electroenergetic se va ţine cont de
prescripţiile, manualele indicate în bibliografie şi acest îndrumar metodic.
Valorile admisibile ale temporizărilor pentru protecţiile principale în mare măsură sunt
determinate reieşind din condiţia asigurării stabilităţii în funcţionare a sistemului electroenergetic şi
consumator.
În calculul curenţilor de scurtcircuit monofazat reactanţa succesiunii homopolare a liniilor
electrice 110 kV se va lua egală cu
,
unde X1W – reactanţa succesiunii directe a liniei.
În calitate de obiecte pentru proiectarea protecţiei prin relee se dau elemente din schema unui
sistem electric care conţine cîteva surse de alimentare (nu mai puţin de două) şi staţii de transformare
legate prin linii electrice la tensiunea 110 kV.
La elaborarea schemelor echivalente se va ţine cont de grupa de conexiune a înfăşurărilor
transformatoarelor de putere.

5
 1 Alegerea tipurilor de protecţie prin relee principale şi de rezervă şi a
dispozitivului de reanclanşare automată rapidă (DRAR) a elementelor indicate în
varianta dată

Conform prescripţiilor pentru LEA la tensiunea 110 kV şi mai mult cu neutrul legat direct la
pămînt trebuie să fie prevăzute dispozitive de protecţii împotriva scurtcircuitelor polifazate şi
monofazate. În prezent pentru LEA 110+220 kV cele mai răspîndite protecţii principale şi de rezervă
sunt protecţiile de distanţă cu mai multe trepte împotriva scurtcircuite polifazate şi homopolare de
curent direcţionale cu mai multe trepte împotriva scurtcircuitelor monofazate. Suplimentar la aceste
protecţii se recomandă de a prevedea secţionarea de curent nedirecţională rapidă.
Pentru generatoare sincrone se prevedea următoarele tipuri de protecţii prin relee:
- protecţia diferenţială longitudinală împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările
statorului (Png ≥ 1 MW, Un > 1 kV);
- secţionarea de curent rapidă împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului (Png <
1 MW);
- protecţie maximală de curent temporizată împotriva supratensiunilor provocate de
scurtcircuitele exterioare (simetrice şi nesimetrice);
- protecţie maximală de curent temporizată împotriva supratensiunilor provocate de suprasarcini;
- protecţia diferenţială transversală împotriva scurtcircuitelor între spire aceleaşi faze cu stator;
- protecţia de secvenţă homopolară împotriva punerilor simple şi duble la pămînt în înfăşurările
statorului;
- protecţia rotorului (circuitul de excitaţie) duble puneri la pămînt;
Pentru transformatori în funcţie de puterea se instalează următoarele tipuri de protecţii:
- protecţia diferenţială longitudinală (la transformatoare cu puterea Snt ≥ 0,3MVA) împotriva
scurtcircuitelor monofazate şi polifazate în zona de protecţie;
- protecţia cu relee de gaze împotriva defectelor în transformator;
- protecţie maximală de curent (secţionarea de curent rapidă ) împotriva scurtcircuitelor
polifazate;
- protecţia împotrivă scurtcircuitelor monofazate.

6
2 Calculul curenţilor de scurtcircuit pentru alegerea şi verificarea plrotecţiilor
elementelor

2.1 Întocmirea schemei echivalente a succesiunilor directe şi inverse pentru regimurile

maximal şi minimal de funcţionare ale centralelor, staţiilor de transformare şi liniilor
electrice date.

Figura 2 – Schema echivalentă de succesiune directă

Figura 3 – Schema echivalentă de succesiune inversă

7
2.2 Intocmirea schemei echivalente a succesiunilor directe şi inverse pentru regimurile maximal
şi minimal de funcţionare ale centralelor, staţiilor de transformare şi liniilor electrice date.
Alegerea condiţiilor de bază :

; ;

2.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative:

Calculul reactanţei sistemului la secvenţă directa şi homopolară la regimurile :

Tabel 2.1
Regim maximal Regim minimal

0,091 0,138 0,138 0,159

Calculul reactanţelor generatoarelor G1, G2 în unităţi relative:

Calculul reactanţelor transformatorului T1, T2, T5, T6 în unităţi relative:

Tabel 2.2

0,263 1,05

Calculul reactanţelor transformatorului T3, T4 în unităţi relative:

Calculul reactanţelor liniilor electrice aeriene în unităţi relative:

Tabel 2.3

0,073 0,256 0,073 0,256 0,054 0,189 0,048 0,168

8
 2.2 Calculul reactanţelor în unităţi absolute :
Calculul reactanţelor generatoarelor G1, G2 în unităţi absolute:

Calculul reactanţelor transformatorului T1, T2, T5, T6 în unităţi absolute:

Tabel 2.4

34,716 86,789

Calculul reactanţelor transformatorului T3, T4 în unităţi absolute:

Calculul reactanţelor liniilor electrice aeriene în unităţi absolute:

Tabel 2.5

9,6 33,6 9,6 33,6 7,2 25,2 6,4 22,4

9
 1
 
1 1
0 1 1
1 1 - regim maximal
Regim  1
  2 1 0 - regim minimal
1
Qc   
3 0
1 nQ  rows ( Qc)  0.091
4 1
1 0.138
Xs  
nQ  10 q  1  nQ Qc  5 1
   0.138
1 Q  if Qc
q  q
1 0.00001  6 1  0.159
1  
7 1
 
1 8 1

Xs1  if Regim 1 Xs Xs
1 2 
9 1 Xs0  if  Regim 1 Xs Xs 
 0 17 0.347 1.13 3 4
 10 1
 17 4 0.247 0 
4 1 Q 0 
1
 
1 6 Q
3
0  Sb  100 Unom  110
 
6 9 0.073 0  Ub  1.05 Unom
9 2 Q 0   0 4 0.263
 7
  
0 3 Xs1 1  0 5 0.263

3 4 1 Q 
11 Q 0  
1

 4 
 11 10 0.054 0  5 1 Q 
2
 10   3. Introduceti punctul de s.c.

2 Q
8
0
 1 6 Q 
3
0 6 
18 0.347 1.13 
9 0.256
 Salt la rezultate
 
 18 5 0.131 0  9 2 Q 
7
5 1 Q 0   
2 1 7 Q 
5
A1   
7 
1 7 Q
5
0  8 0.256
A0   
 
7 8 0.073 0  8 2 Q 
6
8 2 Q 0   

6
 2 10 Q 
8
2 14 0.054 0   10 11 0.189

 14  
15 1.05 0 
   11 3 Q 
4
 14 16 1.05 0
  
2 12 Q 0  0 3 Xs0 
9 2 14 0.168
 
 12 13 0.43 0  2 12 Q 
 13 19 0.01 0 
 9 

 13   12 13 0.43 
 20 0.25 0
  
0 13 0.01
2 21 Q
10
0 
 
 21 22 0.43 0 
 22 23 0.01 0 
 22 
 24 0.25 0 

10
 Psc  6

3 Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat şi difazat şi tensiune remanente

pentru regimurile indicate.
Vom forma un tabel pentru regimuri.
Regim
I Sistem - max, centrala electrică - min
II Sistem - max, centrala electrică - max
III Sistem - min, centrala electrică – min
IV Sistem - min, centrala electrică – max
1 Toate elementele sunt conectate
2 W1 – deconectat
3 W2 – deconectat
4 W3 – deconectat

11
 5 W4 – deconectat

Calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuiază la calculator. Conform [1. p17]. Pentru schemele
echivalente se vor numerota nodurile începînd cu 1 pentru ambile succesiuni însă numerotarea se vor
face mai întîi pe schema de succesiune homopolară. Numărul nodurilor comune în schemele
echivalente pentru ambile succesiuni trebuie să corespundă. Pentru celelalte noduri din schema
echivalentă a succesiunii directe (ele lipsesc în schema echivalentă a succesiunii homopolare) vor fi
prevăzute alte numere. Nodurile de frontieră reactanţile generatoarelor şi sistemului electric vor avea
numărul zero.
După ce au fost întroduse toate datele în calculator vom indica punctele de scurtcircuit monofazat
şi bifazat cu punere la pămînt şi tensiunele remanente. Pentru a determina valoarea absolută a
curenţilor de scurtcircuit şi a tensiunilor remanente se vor utiliza următoarele expresii:
,

unde - valoarea supratranzitorie a curentului de scurtcircuit în unităţi relative;

- tensiunea remanentă de fază în unităţi relative la scurtcircuite trifazate;
Ib – curentul de bază calculat la puterea şi tensiunea de bazăю
În calculul de la tensiunea de bază se ia egală cu tensiunea medie nominală egală cu 1,05Unom.

3.1 Calculul parametrilor protecţiei de distanţa cu mai multe trapte

Efectuăm calculul pentru LEA W3.
După cum a fost menţionat în capitolul 1 în calitate de protecţie principală şi de rezervă împotriva
scurtcircuitelor polifazate în LEA 110 kV se recomandă protecţia de distanţa în trei trepte realizată cu
relee de impedanţă.

Calcul parametrilor impedanţelor a liniei

Linie W1: АС-150, 24km,

12
 Tabel 3.1
Lungimea liniei,
Linie
km
W1: АС-150 24 0,201 4,8 10,73
W2: АС-150 24 0,201 4,8 10,73
W3: АС-185 18 0,158 2,8 7,72
W4: АС-95 26 0,306 7,9 10,16

3.1.1. Calcul parametrilor protecţiei А5 linie W3.

Treapta I
Impedanţa de pornire a primei trepte a protecţiei realizează fără temporizare, se alege reieşind
condiţia de desensibilitate în raport cu curentul de scurtcircuit la capătul liniei.

Calculăm impedanţa de pornire a releelor

unde - rapoartele de transformare ale transformatoarelor respectiv de curent tensiune.

Pentru a determina determinăm curentul ce trece prin protecţie:

Alegem tramsformator de curent tip ТФНД-11М, unde: ТФНД-110М, unde: .

Alegem tramsformator de tensiune tip НКФ-110-57, unde: .

Atunci:
alegem din [2].

Treapta II
Impedanţa de pornire a treptei a doua a protecţiei de distanţă se desensibilizează în raport cu
impedanţa de la începutul zonei a II (sfîrşitul zonei I) a protecţiei de distanţă precedente (rapide).
Zona II se alege astfel ca să satisfacă condiţie:
Să fie selectivă în parort cu treapta I a protecţiei de distanţă de pe liniile din aval, care pleacă de pe
barele de la capătul liniei protejate şi astfel se poate alege un timp numai cu o treaptă de selectivitate
mai mare decît timpul treptei I (rapide)

În acest caz punctul de s.c. este: К6.

Unde - impedanţă de pornire a primei trepte a protecţiei de distanţă 1 a liniei

W1 care pleacă de la barele staţiei;
- coeficientul de siguranţă;
- coeficientul de ramificare calculat la raportul dintre curentul care circula prin
protecţie către curentul total la un SC la capătul liniei de plecare (din aval), cu cu impedanţa căreia se
ajustează impedanţa de pornire a protecţiei analizate.

13
 unde:
Analizăm regimul:
Tabel 3.2
Regim Linie Ramură Curent I,кА Regim Curent I,кА
10 3-11 4,586 4,586
I-3 1 I-2 1
6 2-9 -4,586 -4,586
10 3-11 4,586 4,586
III-3 1 III-2 1
6 2-9 -4,586 -4,586
Alegem regim III-1, în care CE-max, S-min, va fi maximal:
Atunci:

Coeficientul de sensibilitate protecție.

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Timpul de acţionare a treptei II se ea egale cu:

Calculăm impedanţa de pornire a releelor

Treapta III
Pentru liniile la care funcţiile protecţiei principale împotriva SC polifazate le îdeplineşte treapte II,
funcţia protecţiei de reservă e mai raţional de a prevedea pentru treapta III acestei protecţii impedanţa
de pornire a căreia se calculează cu expresia:

Unde - impedanţă minimă de lucru egală cu ;

- tensiune nominală de linie;

- coeficientul de siguranţă;
- coeficientul de revenire;
- coeficientul de autopornire, ;
- unghiul de sensibilitate maximală a releului de impedanţă, ;
- unghiul de sarcină, .

Atunci:

14
 Coeficientul de sensibilitate protecție

, SC în punctul 6.

unde:

Tabel 3.4
Regim Linie Ramură Curent I,кА Regim Curent I,кА
10 2-9 0,929 0,86
I-1 0,462 I-2 0,284
6 3-10 2,011 3,023
10 2-9 0,715 0,939
III-1 0,4615 III-2 0,357
6 3-10 1,549 2,63

Alegem regim III-2, în care CE-max, S-min, W2 –deconectată. va fi minimal:

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Temporizarea pentru treapta III protecţiei de distanţa se ia cu o treapta de selectivitate mai mare
ca temporizarea treptei protecţiei cu care se face ajustarea. Treapta de selectivitate se stabileşte 0,5 s.

Calculăm impedanţa de pornire a releelor

3.1.2 Calcul parametrilor protecţiei А6 linie W3

Treapta I

Calculăm impedanţa de pornire a releelor

unde - rapoartele de transformare ale transformatoarelor respectiv de curent tensiune.

Pentru a determina determinăm curentul ce trece prin protecţie:

Alegem tramsformator de curent tip ТФНД-11М, unde: ТФНД-110М, unde: .

Alegem tramsformator de tensiune tip НКФ-110-57, unde: .

15
Atunci:
alegem din [2].

Treapa II
а) Redundanță protecției А4 (linie W2)

– SC în punctul К7.

unde:
Analizăm regimul:

Tabel 3.5
Regim Linie Ramură Curent I,кА
10 2-9 3,389
II-2 1
16 2-8 3,389

b) Redundanță protecției А7 (linie W4)

– SC în punctul К14.

unde:
Analizăm regimul:
Tabel 3.6
Regim Linie Ramură Curent I,кА
10 2-9 4,522
I-3 1
17 2-14 4,522
Ragim I-2, în care CE- max, S-max, W2 –deconectată. va fi maximal:
Atunci:

c) Redundanță protecției А14 (tranformator Т3)

unde: - coeficientul de siguranţă transformatorului;

– SC în punctul К20.

16
 Tabel 3.7
Regim Linie Ramură Curent I,кА
9 9-11 2,506
I-3 1
21 13-20 2,506

Penrtu determina prezentăm tabel:

Tabel 3.8

В-Н С-Н В-С В С Н В С Н

min 17,04 6,5 9,52 10,03 -0,51 7,01 33,16 -1,68 23,17
cp 17,5 6,5 10,5 10,75 -0,25 6,75 35,54 -0,826 22,32
max 19,29 6,5 11,58 12,185 -0,605 7,105 40,28 -2,003 23,49

Transformator Т3: ТДТН-40000/110/35/10

Deci avem:
а) - redundanță protecției А4 (linie W2).

b) - redundanță protecției А7 (linie W4).

c) - redundanță protecției А14 (transformator Т3).

Din rezultate obținute, pentru treapta II, alegem valoarea minimală:
- redundanță А7 (linie W4)
Coeficientul de sensibilitate protecție А6.

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Timpul de acţionare a treptei II se ea egale cu:

Calculăm impedanţa de pornire a releelor

Treapa III

где: - tensiune nominală de linie.

Atunci:

17
 - impedanţă minimă de lucru.

Coeficientul de sensibilitate protecție А6 treapta III.

, SC în punctul K14.

Unde :

Tabel 3.9
Regim Linie Ramură Curent I,кА Regim Curent I,кА
10 2-9 1,6 1,589
I-1 0,58 II-2 0,637
17 2-14 2,723 2,491
10 2-9 1,416 1,378
III-1 0,56 IV-1 0,618
17 2-14 2,514 2,228
Alegem regim III-1, în care CE-max, S-min, va fi maximal:

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Temporizarea pentru treapta III

Calculăm impedanţa de pornire a releelor

3.2 Calculul parametrilor protecţii de curent homopolar cu mai multe trepte

În reţelele cu neutrul legat direct la pămînt 110-500 kV seutilizează protecţia de curent homopolar
împotriva scurtcircuitelor ofazate.Acesta protecţie se realizează înpatru trepte la liile aeriene 110-500
kV cu alimentarea ilaterală.

3.2.1 Calcul parametrilor protecţiei А5 linie W3

Treapa I secţionare de curent homopolar.

La SC pe barele staţiei de la capătul liniei dacă protecţia este direcţională

Unde - coeficient de siguranţă, care ţine cont de eroarea releului de curent, eroarea în calculul
curentului de SC monofazat, prezenţa componentei aperiodice şi o rezervă eesară, pentru rele de
curent tip RT-40,
18
 - valoarea maximă a componentei periodice a curentului triplu homopolar in
punctul analizat de SC la pămînt.
Dacă reactanţa rezultantă de secvenţa directă ecte mai mic decît reactanţa segvenţei homopolare şi
se va lua în calcule valoarea curentului de SC bifazat la pămînt:
- dacă , atunci ;
- dacă , atunci ;
Analizăm regimul:
Tabel 3.10
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
К9 2-9 0,815 0,752
I-2 10
К3 2-9 0,364 0,339

Coeficientul de sensibilitate protecție:

Analizăm regimul:
Tabel 3.11
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
IV-1 2-9 0,591 0,588
К9 10
IV-2 2-9 0,619 0,616

- sensibilitatea protectiei nu se asigure.

Sensibilitatea nu se asigură deci utilizăm releul direcţional de putere

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Treapa II (Redundanță liniei W1)

где: - coeficient de siguranţă treapta II.

SC în punctul К6.

Analizăm regimul, în care va fi maximal

Tabel 3.12

Regim Linie Ramură

III-1 10 2-9 0,286 0,665 0,35 0,663

19
 6 3-10 0,43 0,528

Alegem
Determinăm:

Tabel 3.13
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
К3 0,962 0,932
III-3 6 3-10
К1 0,487 0,597

Coeficientul de sensibilitate protecție А5:

Tabel 3.14
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
IV-1,Q8- 2-9 0,596 0,622
К9 10
III-2 2-9 0,815 0,84

- sensibilitatea protectiei nu se asigure.

Sensibilitatea nu se asigură deci utilizăm releul direcţional de putere

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Treapa III

где: coeficient de siguranţă treapta III.

- în conformitate cu tab.3.12.
unde:

SC în punctul К2.

Analizăm regimul, în care va fi maximal

Tabel 3.15

Regim Linie Ramură

7 3-10 0,216 0,207

III-1 0,294 0,2936
8 1-7 0,735 0,789
20
 Alegem
Determinăm:

Tabel 3.16
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
К1 0,33 0,39
III-3 8 1-7
К3 0,252 0,243

Coeficientul de sensibilitate protecție A5 treapta III:

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Treapta IV
Curentul de pornire pentru această treapta să fie desensibilizat în raport cu curentul de dezechilibru
în conductorul neutru a TC la SC trifazate exterioare după transformator la începutul şi sgîrşitul LEA
protejate.

unde - curentul homopolar de dezechilibru în conductorul neutru al transformatorul de

curent în regim permanent de SC trifazat exterior în punctul analizat;
coeficient de siguranţă;
- dacă timpul de acţionare al protecţiei este mai mic sau egal cu 0,15 s;
- dacă timpul de acţionare al protecţiei este mai mare ca 0,1 s şi mai mic sau egal cu 0,3 s;
- dacă timpul de acţionare al protecţiei este mai mare ca 0,3 s.
Curentul se calculează prin expresia:
,
Unde - eroarea TC amisă 5-10%;
- valoarea maximă a curentului în faze ce trece prin protecţia analizate la SC
exterioare trifazate.
Tabel 3.17
Regim Linie Ramură
I-1 22 13-19 0,971

Atunci: ,
Deci avem .

Coeficientul de sensibilitate protecție A5 treapta IV:

21
 - sensibilitatea protectiei se asigure.
Calculul şi alegerea tipului releelor de curent
Treapta I:

Alegem releu de tip РТ-40/50 cu

Treapta II:

Alegem releu de tip РТ-40/100 cu

Treapta III:

Alegem releu de tip РТ-40/20 cu

Treapta IV:

Alegem releu de tip РТ-40/6 cu

Temporizările treptelor pentru protecţii A5:

Alegem releu de tip ЭВ-134 cu reglajul 0,5-9 s.

3.2.2 Calcul parametrilor protecţiei А6 linie W3

Treapta I

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Treapta II

а) Redundanță linie W2 (protecție А4)

SC în punctul К7.

Analizăm regimul, în care va fi maximal

Tabel 3.18

Regim Linie Ramură

22
 13 3-11 0,176 0,221
I-2 0,522 0,524
10 2-8 0,337 0,422
Alegem
Determinăm:

Tabel 3.19
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
К2 0,816 0,752
I-3 10 2-8
К1 0,337 0,422

b) Redundanță linie W4 (protecție А7)

SC în punctul К14.

Tabel 3.20

Regim Linie Ramură

11 2-9 0,604 0,479

I-3 0,542 0,543
15 2-14 1,113 0,882
Alegem
Determinăm:

Tabel 3.21
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
К2 0,952 0,88
I-3 10 2-14
К14 0,436 0,34

Din condiție а) и b) alegem maximal:

redundanță linie W4 (protecție А7)

Coeficientul de sensibilitate protecție

резервирование линии W4 (защита А7)

Tabel 3.22
Regim Punctul de Linie Ramură
23
 SC
IV-2 К11 10 3-11 2,068 1,974

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Treapta III

Unde:

SC în punctul К3.

Tabel 3.23

Regim Linie Ramură

11 2-8 0,252 0,243

I-1 0,2745 0,2739
15 1-6 0,918 0,887

Alegem
Determinăm:

Tabel 3.24
Punctul de
Regim Linie Ramură
SC
К3 0,962 0,932
III-3 6 3-10
К1 0,487 0,597

Coeficientul de sensibilitate protecție :

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Deoarece protecție A7 nu are treapta II, prin urmare calculul protecție A6 cu privier de protecție
A6 nu se face.

Treapta IV:
,
,
Tabel 3.25
Regim Linie Ramură

24
 I-1 22 4-17 2,022

Atunci: ,
Deci avem: .
Coeficientul de sensibilitate

- sensibilitatea protectiei se asigure.

Calculul şi alegerea tipului releelor de curent
Treapta I:

Alegem releu de tip РТ-40/50 cu

Treapta II:

Alegem releu de tip РТ-40/50 cu

Treapta III:

Alegem releu de tip РТ-40/20 cu

Treapta IV:

Alegem releu de tip РТ-40/10 cu

Temporizările treptelor pentru protecţii A6:

Alegem releu de tip ЭВ-134 cu reglajul 0,5-9 s.

3.3 Calculul parametrilor de curent rapide

Secţionarea de curent rapidă pentru LEA se realizează ca nedirecţională şi deaceea
desensibilizează în raport cu cea mai mare valoarea a curentului de SC trifazat exterior care trece prin
protecţie în 2 cazuri:

Pentru liniile bilaterale secţionarea de curent rapidă se desensibilizează în raport cu curentul de

pendulări maximal.

unde - reactanţa
minimă rezultantă
25
 .

Atunci

4 Calculul parametrilor protecţiei diferenţiale longitudinale de curent

a transformatorului

Pentru protecţia împotriva defectelor între şi la bornele transformatorului cu putere

sun prevăzute protecţia diferenţilă longitudinală de curent fără temporizare şi
protecţiile de gaze.
Protecţia diferenţilă logitudinală se realizează în 3 variante în dependenţa de puterea nominală a
transformatorului:
- secţionarea diferenţilă longitudinală de curent realizată pe baza releelor maximale de
curent tip RT-40 pentru transformatoare cu dacă se asigură sensibilitatea
cerută;
- protecţie diferenţilă longitudinală de curent realizată cu relee tip RNT-562, RNT-565
pentru transformatoare cu ;
- protecţia diferenţilă longitudinală de curent realizată pe baza releelor tip DZT-11 (cu
bobine de frînare) pentru transformatoarele cu .

Efectuăm calculul protecţiei transformatorului T1 cu pentru cazul utilizării

releului tip RNT-565 cu TSR.
Această protecţie se desensibilizează în raport cu saltul de curent de magnetizare al
transformatorului şi valoarea maximă a curentului de dezechilibru conform expresiilor:
1) ;
2) ;
unde ;

unde ; ; ;
- plaja de reglare tensiunii subsarcină a transformatorului;
- eroare cauzată de inegalitate sau lipsa egalizării perfecte a curenţilor
secundare a transformatoarelor de curent

se determină în cazul cînd transformatorul se alimentează din 2 părţi:

Curentul se determină pentru 2 cazuri:

1) la un SC la partea 10 kV (pentru regimul I-1) ,

2) la un SC la partea 110 kV (pentru regimul I-1) ,

26
 .
Curentul de pendulări se calculează după formula utilizată pentru protecţia generatoarelor în 3.1.5.

Din valorile obţinute şi luăm valoarea maximă şi o substituim

; Alegem transformator de curent cu

Atunc vom obţine că:

1) ;
2) - max;

.
Aducem la partea de înaltă tensiune.
Verificăm sensibilitatea protecţiei:

unde - valoarea minimă a componentei periodice a curentului total de SC bifazat în

zona de protecţie, raportat la partea alimentării;
- coeficient de schemă care se determină în funcţie de timpul analizat de SC în
zona de protecţie şi de schema de conexiune a TC.
Determinăm curentul ce trece prin protecţie la SC bifazat în zona de protecţie pentru 2
cazuri:
1) la un SC la partea 10 kV (pentru regimul III-1) ,
;
2) la un SC la partea 110 kV (pentru regimul III-1) ,
;
Valoarea minimă a curentului se obţine la partea de 10 kV de aceea:
- se asigură.

Tabel 4 - Calculul de mai departe se efectuiază în formă de tabel:

Denumirea Expresiile de calcul pentru partea de
№
parametrului Înaltă tensiune (ÎT) Joasă tensiune (JT)

27
 Curentul nominal primar al
1 transformatorului ce corespunde
puterii lui nominale, A
Denumirea Expresiile de calcul pentru partea de
№
parametrului Înaltă tensiune (ÎT) Joasă tensiune (JT)
Schema de conexiune a
2 înfăşurărilor transformatorului Y 
de putere Y/-11
Schema de conexiune a
3 înfăşurărilor secundare a  Y
transformatorului de curent
Coeficientul de schemă
4 1

Raport de transformare al
5
TC

Curentul secundar în
ramurile protecţiei corespunzător
6
puterii nominale a
transformatorului, A
Curentul de pornire al
7
releului
Numărul de spire calculat
înfăşurării TSR pentru partea
principală a transformatorului de ;
8 putere; ca partea principală se ea
partea cu valoare mai mare a
ori
Numărul prealabil de spire
9 Wp – se ia o valoare întreagă mai mică în raport cu Wp.calc, Wp = 5
pentru partea principală

aici curenţii se iau din punctul 6, ţinînd cont de partea

Numărul de spire calculat al
1
înfăşurării TSR pentru partea care a fost considerată ca principală
0
auxiliară

1 Numărul prealabil de spire

Wa – se ia valoarea întreagă mai mare ca ceea calculată Wa = 6
1 pentru parteauxiliară

Componenta curentului
primar de dezechilibru de
1
egalizare cauzat de ,
2
rotungirea numărului de spire
calculat pe partea auxiliară, A
unde este adusă la parte de 110 kV

Curentul primar de
1 dezechilibru
3 luînd în consideraţie componenta
,A
Valoarea precizată a
1
curentului de pornire al releului
4
pe partea principală, A

28
 aici kIp poate fi kI ori kIY, iar 1 în dependenţa de partea
Valoarea precizată a
1
curentului de pornire al
5
protecţiei pe partea principală, A
care este considerată ea principală

1 Valoarea reală a
6 coeficientului de siguranţa

Din prima dată a fost mai mare ca 1,3 de aceea noi am fost nevoit să luăm un alt număr de
spire de la 6 (Wp = 10) şi am repetat calculul de la punctul 10.

4.1 Calculul parametrilor protecţiei maximale de curent temporizate a transformatorului

În afară de protecţia rapidă pentru transformatoare sunt prevăzute protecţii de rezervă pentru
acţionare la SC exterioare suprasarcini în cazul de refuz în acţionare al protecţiilor sau a
întreruptoarelor elementelor rezerve. Totodată în calitate de protecţii împotriva SC exterioare şi
suprasarcinilor se utilizează protecţii maximale de curent temporizate cu conectare releelor de corenţi
totali de fază şi componentele lor simetrice. Aceste protecţii vor acţiona şi la SC interioare, de aceea
ele pot fi utilizate ca protecţii de rezervă şi uneori chiar ca protecţii principale. În dependenţa de putere
transformatoarelor pentru asigurarea sensibilităţii suficiente protecţia poate fi realizată ca şi protecţia
generatoarelor sincrone:
- protecţie maximală de curent temporizată cu blocaj de tensiune minimă;
- protecţie maximală de curent temporizată cu blocaj de tensiune minimă
combinată cu protecţia de curent sau de tensiune de segvenţa inversă.
Curentul de pornire al protecţiei împotriva SC simetrice se determină cu relaţie:

unde ; ; ; (din tabel de la 3.1.9.)

Verificăm sensibilitatea protecţiei

- se asigură,

unde - curentul minimal la un SC bifazat la sfîrşitul zonei de rezervă.

(în cazul dat după linia W2)
.
Determinăm curentul de pornire al releului

Alegem releu de curent tip RT-40/6 co .

Determinăm tensiune de pornire a protecţiei de minimă tensiune:
1) ;

2) ,

unde şi sunt egale cu 1,2;

;
29
 .
; .
1) ;

2) - minimă.
Verificăm sensibilitatea protecţiei după tensiune
a) de tensiune ,

unde ;
;

nu se asigură atunci utilizăm varianta b)

b) de tensiune de secvenţă inversă
,

unde ; ; ; ;
- tensiune de secvenţă inversă la un SC minimal bifazat la sfîrşitul
zonei de rezervă.
;

Atunci .

Determinăm .
Alegem releu de minimă tensiune tip PH 54/160 cu Ureg = 70 V.
Temporizarea protecţiei .
Alegem releu de tip ЭВ-134 cu

4.2 Protecţia maximală de cirent de secvenţa homopolară împotriva SC monofazate

Curentul nominal al transformatorului se calculează prin expresia:

Curentul de pornire al protecţiei se calculează prin expresia:

.
Temporizarea protecţiei este:
.
Alegem de tip ЭВ-134 cu

4.3 Protecţia de gaze

30
 Protecţia de gaze se instalează suplimentar la trnsformatoare cu puterea nominală .
Vom utiliza releul de gazze tip RG 43-66 cu cămite de aluminiu. Releul poate fi desensibilizat la
viteza uleiului 0,6, 0,9, 1,2 m/s.
Timpul de acţionare a releului

4.4 Calculul parametrilor protecţiei de distanţa cu mai multe trapte

Efectuăm calculul pentru LEA W4 protecţia A7.
După cum a fost menţionat în capitolul 1 în calitate de protecţie principală şi de rezervă împotriva
scurtcircuitelor polifazate în LEA 110 kV se recomandă protecţia de distanţa în trei trepte realizată cu
relee de impedanţă.
Impedanţa de pornire a primei trepte a protecţiei realizează fără temporizare, se alege reieşind
condiţia de desensibilitate în raport cu curentul de scurtcircuit la capătul liniei.
,
unde - impedanţa de segvenţă directe a liniei protejate.
.
Pentru AO-70/11 ; , ;
;
.
Atunci .
Calculăm impedanţa de pornire a releelor

unde - rapoartele de transformare ale transformatoarelor respectiv de

curent
tensiune.
Pentru a determina determinăm curentul ce trece prin protecţie:

Alegem tramsformator de curent tip ТФНД-11М, unde .

Alegem tramsformator de tensiune tip НКФ-110-57, unde .

Atunci .
alegem din [2].
Impedanţa de pornire a treptei a doua a protecţiei de distanţă se desensibilizează în raport cu
impedanţa de la începutul zonei a II (sfîrşitul zonei I) a protecţiei de distanţă precedente (rapide).
1.Zona II se alege astfel ca să satisfacă urmatoarele condiţii:
Să fie selectivă în raport cu protecţia transformatorului din staţia dde la capătul liniei.
Vom face desensibilizarea treptei II a protecţiei 6 cu protecţia transformatorului utilizînd
relaţia:

unde - diferă de determinat pentru linie şi se calculează la defecte după

transformator.
Din [3] pentru transformatorul cu puterea ТДТН-10000/110:

31
 Luăm valoarea minimă .

Calculăm .

Curenţii de SC sunt luate din tabela 2.2.1.

Atunci .
2. Se asigure o sensibilitate suficientă în raport cu întreagă linia protejată

unde - coeficientul de sensibilitate egal cu 1,25 dacă este prezenţă treptei III şi nu mai
mic ca 1,5 în absenţa acesteia.
,

Timpul de acţionare a treptei II se ea egale cu 0,5 s .

Pentru treapta a treiea nu-s datele.
Impedanţile de pornire releului pentru protecţia 7:

4.5 Calculul parametrilor protecţii de curent homopolar cu mai multe trepte

În reţelele cu neutrul legat direct l pămînt 110-500 kV seutilizează protecţia de curent homopolar
împotriva scurtcircuitelor ofazate.Acesta protecţie se realizează înpatru trepte la liile aeriene 110-500
kV cu alimentarea ilaterală.
Treapta I – secţionare de curent homopolar.
La SC pe barele staţiei de la capătul liniei dacă protecţia este direcţională
,
unde - coeficient de siguranţă, care ţine cont de eroarea releului de curent,
eroarea în calculul curentului de SC monofazat, prezenţa componentei
aperiodice şi o rezervă eesară, pentru rele de curent tip RT-40, .
- valoarea maximă a componentei periodice a curentului triplu
homopolar ăn punctul analizat de SC la pămînt.
Dacă reactanţa rezultantă de secvenţa directă ecte mai mic decît reactanţa segvenţei homopolare şi
se va lua în calcule valoarea curentului de SC bifazat la pămînt:
- dacă , atunci ;
- dacă , atunci ;
Deci - se ea din tabela 2.4.

.
Atunci: .
Sensbltatea se verfică prin exresa:

unde - valoarea minimă iniţială a componentei periodice a curentului

triplu de secvenţa homopolară care trrece prin protecţiile pentru regimul
respectiv de SC la pămînt în punctul de calcul.
- se ea din tabela 2.4.,
32
 .
.
Sensibilitatea nu se asigură deci utilizăm releul direcţional de putere.
Atunci .
Pentru treptele II III si IV nu-s datele.

4.6 Calculul parametrilor de curent rapide

Secţionarea de curent rapidă pentru LEA se realizează ca nedirecţională şi deaceea
desensibilizează în raport cu cea mai mare valoarea a curentului de SC trifazat exterior care trece prin
protecţie în 2 cazuri:
1) la SC la capătul liniei protejate (de la locul de instalare a protecţiei) regim I-1
- conform tabelul 2.2;

.
2) la SC la barele staţiei în locul instalării protecţiei – regim I-1
- conform tabelul 2.2;

.
Atunci curentul de pornire protecţiei:

.
Atunci .
Verificăm sensibilitatea:

Această protecţie nu este sensibilă.

33
 5 Verificarea transformatoarelor de curent şi alegerea secţiunii conductoarelor
circuitelor secundare de curent ale protecţiilor

Se determină valoarea multtiplului de supracurent – k10 pentru circuitul primar, pentru care trebuie
să se asigure funcţionare TC cu eroare mai mică sau egală cu 10% conform expresie:
,
unde k1 = 1,2 – coeficient care depinde de tipul protecţiei şi timpul ei de funcţionare;
- curentul maximal primar după care se verifică TC, ;
- curentul nominal primar al TC
k2 = 0,8 – coeficient ce ţine cont de înrăutăţire caractristicii de magnetizare a TC.
Curentul care este adus la parte 110 kV:
.
Alegem din [2] TC ТВТ-110 în circuitul diferenţial al TRAFO 40000/110.
Conform acestei: .
Atunci .
Determinăm valoarea admisibilă a impedanţei sarcinii secundare după curbele
reprezintate în [6] .
Trebuie să se verifice condiţia:
.
Înfăşurările secundare ale TC sunt conectate ăn treunghi şi bobinele releelor de curent în stea
completă. Atunci valoarea Z2calc confom[1] determină prin relaţia:
,
unde zrf = 0,1  - impedanţa releelor conectate în conductoare fazelor pentru releul RNT-565
conform [6];
Rcond – rezistenţa conductorului de la TC pînă la releul de curent;
rcont = 0,1  - rezistenţa de contact.
Rezistenţa conductoarelor se va determină prin relaţia:
,

unde - reziativitatea conductorului;

l = 70 m – distanţa de la TC pînă la releul de curent;
F = 2,5 mm2 – secţiunea conductorului.
Atunci .
Condiţia se indeplineşte atunci TC va fi lucrează în regim normal.

6 Elaborarea protecţiei motoarelor de joasă tensiunea ale serviciilor proprii

34
 cu siguranţe fuzibile şi automate

Figura 4 – Schema de principiu

Alegerea siguranţelor fuzibile

Тabel 5.1
Notarea pe Calculat Ales
Pn.m Un Tipul siguranţi
schemă In.m Ip.m If In.f In.sf
fuzibile
M FU kW kV A A A A A
M1 FU1 20 41,1 205,5 82,2 100 160 ППНИ-33-0-100
M2 FU2 12 24,7 123,5 49,4 50 160 ППНИ-33-0-50
M3 FU3 5,2 10,7 53,5 21,4 25 160 ППНИ-33-0-25
0,38 0,87 0,85
M4 FU4 1,8 3,7 18,5 7,4 8 160 ППНИ-33-0-8
M5 FU5 6,2 12,7 63,5 25,4 25 160 ППНИ-33-0-25
M6 FU6 7,0 14,4 72 28,8 32 160 ППНИ-33-0-32

Condiţii de alegere:
1) ;
2) .
Pentru condiţii grele de pornire (tp ≥ 5 - 10 s) curentul care parcurge elementul fuzibil se determină
prin relaţie:
,
Unde: If – curentul care parcurge fuzibil.
- coeficient ce ține cont de condițiile de determenare ale motorului.
- pentru condiții ușoare;

Curentul nominal a motorului ,

35
 Unde: Pn – puterea nominală a motorului, kW;
Un – tensiunea nominală a motorului, kV;
Cosφn – coeficientul de putere;
η – randamentul nominal.
;
;
.
În mod analogic calculăm curenţii nominali, curenţii de pornire şi curenţii care parcurge siguranţe
fuzibile. Datele sun înscrise în tabelul 1.

Elementul fuzibil al siguranţei fuzibile care alimentează un grup de receptoare determină prin
relaţie:

unde kc = 0,85 – coeficient de cerere;

.
Alegem din [2] Inf = 125 A, Insf = 250 A tip ППНИ-33-0-127 (FU7).

Alegerea reglajelor a întreruptoarelor automate

Întreruptorul automat destinat pentru protecţia motorului asincron şi se alege conform următoarelor
condiţii:
1) ;
2) ;
3) ;
4)
5)

unde și - respectiv tensiunea și curent nominali ai întreptorului;

- curenții nominali și reglajele de curent ale declanșatoarelor de secționare
și termic ale întreptorului automat.
Reglaj de current al declanșatorului de secționare al întreptorului automat se determină cu relație:

După valoarea calculată se alege cea mai apropiată valoare standardizată a reglajului de curent.

Reglajul de curent al declanşatorul electromagnetic al întreruptorului automat ce alimentează un

grup de motoare electrice

Pentru automat ce alimentează un grup de motoare electrice se asigură condiție

Тabel 5.2
Notarea pe Calculat Ales
Pn.m
schemă In.m Ip.m Id.s In.d Ireg.ds In.a Tipul întrerupt.
M QF kW A A A A A A automat
36
 M1 20 41,1 205,5 246,6 ВА47-29М 3Р
QF1 50 500 63
С50
M2 12 24,7 123,5 148,2 ВА47-29М 3Р
QF2 25 250 63
С25
M3 5,2 10,7 53,5 64,2 ВА47-29М 3Р
QF3 13 130 63
С13
M4 1,8 3,7 18,5 22,2 ВА88-29М 3Р
QF4 4 40 63
С4
M5 6,2 12,7 63,5 76,2 ВА47-29М 3Р
QF5 13 130 63
С13
M6 7,0 14,4 72 86,4 ВА47-29М 3Р
QF6 16 160 63
С16

Alegem automat ВА88-35, с электронным расцепителем

Selectivitatea între elementele protecţiei

Selectivitatea după timp între 2 siguranţe fuzibile cunoscute se asigură dacă se îndeplinesc condiţia
,
Unde tf1 – timpul de topire al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă la curentul mai mare
instalat mai aproape de sursa de alimentare;
tf2 – timpul de topire al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă la curentul nominal mai
mare instalat mai aproape de receptor.
Efectuăm sensibilitatea pentru FU1 şi FU7 ce protejează grupul de motoare. Selectivitatea în
funcţie de curent între siguranţele fuzibile dacă ,
Unde Inf1 – curentul elementului fuzibil care parcurge siguranţa fuzibilă din amonte
Inf2 – curentul elementului fuzibil care parcurge siguranţa fuzibilă în aval.

- selectivitatea se asigură.

- selectivitatea se asigură.

Selectivitatea între două întrerupătoare automate diferite funcţia de timp se asigure prin relaţie:

- selectivitatea se asigură.

- selectivitatea se asigură.

Concluzii
În cadrul acestei lucrări de curs s-a căpătat deprinderi practice şi cunoştinţe teoretice la elaborarea
protecţiilor prin relee ale elementelor unui sistem electric.
În cadrul lucrării s-au rezolvat cerințele impuse în sarcina acesteia. Atît pentru transformator, cît și
pentru linie au fost expuse mai întîi defectele și regimurile anormale în funcționarea acestora cît și
posibilitățile de protejare împotriva acestor defecte.

37
 Protecţia prin relee este o ştiinţă care se ocupă cu protejarea echipamentului împotriva regimuri de
funcţionare anormale care pot să aibă loc în sistem și impedica răspîndirea defectelor. Reeșind din una
din condițiile alimentării cu EE și anume continuitatea în funcționare, cunoașterea PPR e necesară
inevitabil pentru un specialist în domeniul Electroenergeticii.
Lucrarea dată este un bun început pentru tinerii specialiști din acest domeniu și prezintă un interes
deosebit la analiza starii sistemului Electroenergetic în dependență de defectele care pot apărea. Acesta
s-a relizat prin alegerea regimurilor respective în cadrul elaborării protecției.
Deci în urma realizării lucrării de an am căpătat cunostinţe noi în elaborarea protecţiei prin
relee, de a lucra desinestătător la rezolvarea problemelor inginereşti şi a altor întrebări care
stau la baza asigurării fiabile cu energie electrică a consumatorilor.

38
 Bibliografie

1. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice”. Îndrumar metodic pentru

lucrarea de curs – Chişinău 2001 UTM.
2. Неклепаев Б.Н. , Крючков И.П. „Электрическая часть станций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования.” – M.:
Энергоатомиздат, 1989.
3. Рокотян С.С. Шапиро У.М. „Справочник по проектированию
электроэнергетических систем” - M.: Энергоатомиздат, 1985.
4. Андреев В.А. „Релейная защита и автоматика систем электроснабжения” –
М: В.ш. 1991.
5. Беляев А.В. „Выбор аппаратуры, защиты кабелей в сетях 0,4 кВ.” - Л.
Энергоатомиздат 1988.
6. Шабад М.А. „Расчёт релейной защиты и автоматики распределительных
сетей” - Л. Энергоатомиздат 1985.
7. Методические указания к курсовой работе по дисциплине „Релейная
защита, автоматика и телемеханика систем электроснабжения” – Кишинэу 1987. УТМ.

39