Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Energetică și Inginerie Electrică
Departamentul Energetică

LUCRARE INDIVIDUALĂ
la discilpina ”Procese tranzitorii electromagnetice”
Tema: Calculul scurtcircuitelor simetrice și nesimetrice într-un sistem
electroenergetic

A efectuat: ______________ st. gr. EE-181

(semnătura) Brînza Olga

A verificat: ________ ___________ ______________ Conf. univ., dr.

(nota) (data) (semnătura) Pogora Victor

Chișinău 2020

1
 CUPRINS

SARCINA TEZEI DE AN ................................................................................. 2

INTRODUCERE ............................................................................................. 4
1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT ................................................ 5
1.1 Întocmirea schemei de calcul ............................................................................. 5
1.2 Întocmirea schemei echivalente .......................................................................... 5
1.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative ................................................................ 6
1.4 Transfigurarea schemei echivalente ..................................................................... 8
1.5 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc ................................ 11
2 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI BIFAZAT CU PUNERE LA PĂMÂNT ......... 14
2.1 Întocmirea şi transfigurarea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni ............. 14
2.1.1 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune directă ..................... 14

2.1.2 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune inversă ................... 17

2.1.3 Întocmirea şi transfigurarea schemei echivalente de succesiune homopolară ............ 18

2.2 Determinarea reactanţelor de calcul .................................................................... 21
2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit ................. 21
CONCLUZIE ................................................................................................. 30
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 31

2
 SARCINA TEZEI DE AN

În cadrul tezei de an este necesar:

Să se determine curentul supratrazitoriu şi curentul de şoc la un s.c. trifazat;
Să se determine valoarea componentei periodice a curentului la un s.c. bifazat cu punere la pământ
pentru momentul de timp dat;
Să se construiască diagramele fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de s.c. şi la bornele celui
mai apropiat generator.
Datele iniţiale:

Tabelul 1
Figura/ Momentul de
Punctele de scurtcircuit
Varianta timp t, s
4.2 K6(3) și K5(1,1) 0,5

Tabelul 2 – Parametrii generatoarelor

Notarea pe x
Tipul Pnom ,MW U nom ,kV cos  xd x2 E 
schemă r
G2 Hidro 13 10,5 0,8 0,2 0,22 1,13 40
G3 Turbo 30 6,3 0,8 0,143 0,174 1,08 25

Tabelul 3 – Parametrii motorului asincron

Notarea pe x
Pnom , MW U nom ,kV cos  xd x2 E 
schemă r
MA 1 6,3 0,91 0,2 0,2 0,9 40

Tabelul 4 – Parametrii transformatoarelor

x
Notarea pe schema Snom ,MVA U IT ,kV U JT ,kV U s .c . , %
r
T2 40 121 6,3 10,5 18

3
 T3 16 115 11 10,5 10
T4 10 115 6,6 10,5 8

Tabelul 5 – Parametrii sarcinilor generalizate

x
Notarea pe schemă Snom ,MVA x E 
r
S4 17 0,35 0,85 2,5

Tabelul 6 – Parametrii liniilor electrice aeriene

x
Notarea pe schemă Lungimea liniei, l, km x0 ,Ω/km
r
W1 19
W2 29
W3 42
0,4 5
W4 54
W6 13
W7 23

4
 INTRODUCERE

Procesele provocate de scurtcircuite sunt foarte complicate. Ele sunt determinate de parametrii
elementelor sistemului, de caracteristicile protecţiei şi dispozitivelor pentru reglări automate, de locul şi
tipul s.c. Chiar şi în cazul alimentării unui circuit de la un singur generator, expresiile ce determină
variaţia curentului în timp sunt destul de complexe şi calculul cu utilizarea acestora necesită un volum
mare de lucru. Pentru scheme cât de puţin complicate, utilizarea metodelor precise de calcul (de exemplu,
în formă operaţională) practic este imposibil.
Din aceste considerente, la rezolvarea multor probleme practice care necesită determinarea
curenţilor şi tensiunilor în cazul proceselor tranzitorii electromagnetice, se admit unele ipoteze
simplificatoare.
1. Se consideră că sistemele magnetice ale elementelor sistemului nu sunt săturate , ceea ce duce la
liniarizarea sistemului de ecuaţii.
2. Se neglijează susceptanţa liniilor electrice de transport, cu excepţia cazurilor examinării proceselor
tranzitorii în liniile cu compensare longitudinală, precum şi a punerii simple la pământ.
3. Sistemul trifazat se consideră simetric.
4. Se neglijează curenţii de magnetizare a transformatoarelor şi autotransformatoarelor cu excepţia
cazului transformatorului cu trei înfăşurări cu schema de conexiune Y0/Y0 în schemă de
succesiune homopolară.
5. Sarcinile se consideră aproximativ sub formă de impedanțe constante.
6. Se neglijează rezistenţa circuitului în scurtcircuit, cu excepţia cazului studierii proceselor
tranzitorii în reţelele cu tensiunea de până la 1 kV.
7. Se neglijează pendulațiile rotoarelor maşinilor sincrone la analiza perioadei inițiale a procesului
tranzitoriu.
La efectuarea calculelor prin metoda curbelor de calcul, în afară de aceste ipoteze se mai consideră că:
a) legea variaţiei componentei periodice a curentului de s.c. stabilită pentru schema cu un singur
generator, poate fi folosită pentru estimarea aproximativă a acestei componente şi pentru o
schemă cu un număr arbitrar de generatoare;
b) considerarea componentei aperiodice a curentului de s.c. poate fi efectuată aproximativ (cu
ajutorul coeficientului de şoc);
c) rotorul maşinii sincrone este simetric din punct de vedere magnetic şi parametrii maşinii nu
depind de poziţionarea acestuia.

5
 1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT

1.1 Întocmirea schemei de calcul

Valorile reactanţelor şi T.E.M. supratranzitorii ( x '' şi E '' ) precum și parametrii nominali ai fiecărui
element sunt indicate în cadrul sarcinii, fiind extrase din [1].

T2

G3
W1
W7

K5(1,1) T4
W2 W3
W4

W6 K6(3)

T3

MA
S4

G2

Figura 1 – Schema de calcul a sistemului electroenergetic

1.2 Întocmirea schemei echivalente

Deoarece schemele de calcul conţin transformatoare, în aceste scheme există circuite cuplate
magnetic. Pentru simplificarea calculelor este raţional de a înlocui aceste circuite printr-o schemă
echivalentă cu legături galvanice între elemente. În schema echivalentă toate elementele schemei de
calcul se introduc cu reactanţele respective, iar generatoarele, motoarele şi sarcina generalizată şi cu
T.E.M. Întocmirea schemei echivalente constă în raportarea reactanţelor şi T.E.M. ale elementelor situate
la diferite trepte de transformare la una şi aceeaşi treaptă considerată de bază.

6
 x1 x3 x5
E1

x2 x4 x6 K6(3)

x15
E3
(1,1)
K5
x7 x8 x12 x13 x14 x16
E4

x9 x10

x11

E2
Figura 2 – Schema echivalentă

1.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative

Calculul reactanţelor elementelor sistemului se efectuează în unităţi relative, raportate la condiţii de
bază. Vom determina condiţiile de bază.
Puterea de bază se alege arbitrar, însă se recomandă sa fie un număr întreg de ordinul puterilor
centralelor electric. Considerând aceste recomandări se alege:
Sb = 100MVA.
Ca tensiune de bază se recomandă sa fie aleasă tensiunea treptei de s.c. Astfel se alege:
Ub = 6, 3kV.
Curentul de bază:
Sb 100
Ib = = = 9,164 kA.
3  Ub 3  6, 3
Puterile aparente nominale ale generatoarelor și a motorului asincron:
Pnom,G 2 13
Snom,G 2 = = = 16, 25 MVA;
cos G 2 0,8
Pnom,G 3 30
Snom,G 3 = = = 37, 5 MVA;
cos G 3 0,8
Pnom,MA 1
Snom,MA = = = 1, 099 MVA.
cos  MA 0, 91

7
 Determinarea reactanţelor elementelor în unităţi relative, raportate la condiții de bază:
S 100
x1 = x2 = x*b ,W 1 = x0  W1  2
b
= 0, 4  19  = 0, 057;
U med .nom. 1152
U sc ,% Sb 10, 5 100
x3 = x4 = x*b ,T 2 =  =  = 0, 263;
100 Snom ,T 100 40
Sb 100
x5 = x*b ,G 3 = xd· = 0,143  = 0, 381;
S nom ,G 3 37, 5
S 100
x6 = x*b ,W 7 = x0  W7  2
b
= 0, 4  23  = 23,18;
U med .nom. 6, 32
S 100
x7 = x*b ,W 2 = x0  W2  2
b
= 0, 4  29  = 0, 088;
U med .nom. 1152
S 100
x8 = x*b ,W 3 = x0  W3  2
b
= 0, 4  42  = 0,127;
U med .nom . 1152
U sc ,% Sb 10, 5 100
x9 = x10 = x*b ,T 3 =  =  = 0, 656;
100 S nom ,T 100 16
Sb 100
x11 = x*b ,G 2 = xd· = 0, 2  = 1, 231;
S nom ,G 2 16, 25
S 100
x12 = x*b ,W 4 = x0  W4  2
b
= 0, 4  54  = 0,163;
U med .nom. 1152
U sc ,% Sb 10, 5 100
x13 = x*b ,T 4 =  =  = 1, 05;
100 Snom ,T 100 10
S 100
x14 = x*b ,W 6 = x0  W6  2
b
= 0, 4  13  = 13,102;
U med .nom. 6, 32
Sb 100
x15 = x*b ,S 4 = x  = 0, 35  = 2, 059;
S nom ,S 17
Sb 100
x16 = x*b ,MA = xd· = 0, 2  = 18, 2.
S nom ,MA 1, 099

După ce s-au determinat valorile reactanțelor elementelor schemei în unități relative, în figura 3 se
prezintă schema echivalentă inițială, care ulterior se va transfigura până la o schemă rezultantă.

8
 x1 x3 x5
0,057 0,263 0,381 E1
1,08
x2 x4 x6 K6(3)
0,057 0,263 23,18
x15
2,059 E3
0,85
x7 x8 x12 x13 x14 x16
0,088 0,127 0,163 1,05 13,1 18,2 E4
0,9

x9 x10
0,656 0,656

x11
1,231

E2
1,13
Figura 3 – Schema echivalentă inițială

1.4 Transfigurarea schemei echivalente

Transfigurarea schemei echivalente se efectuează în direcţia de la sursele de alimentare spre punctul
de scurtcircuit. Se utilizează modalităţile de compunere în serie şi în paralel a impedanţelor, de
transformare a impedanţelor din triunghi în stea echivalentă şi invers, de înlocuire a ramurilor generatoare
cu diferite valori ale T.E.M. conectate într-un nod comun prin o singură ramură cu T.E.M. echivalentă.
x1  x2 0, 057  0, 057
x17 = = = 0, 029;
x1 + x2 0, 057 + 0, 057
x18 = x7 + x17 = 0, 088 + 0, 029 = 0,116;
x3  x4 0, 263  0, 263
x19 = = = 0,131;
x3 + x4 0, 263 + 0, 263
x9  x10 0, 656  0, 656
x20 = = = 0, 328;
x9 + x10 0, 656 + 0, 656
x21 = x12 + x13 + x14 = 0,163 + 1, 05 + 13,1 = 14, 315;
x15  x16 2, 059  18, 2
x22 = = = 1,85;
x15 + x16 2, 059 + 18, 2
E3  x16 + E4  x15 0,85  18, 2 + 0, 9  2, 059
E5 = = = 0,855.
x15 + x16 2, 059 + 18, 2

9
 În figura 4 este prezentată schema echivalentă a sistemului obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite
mai sus.
x5
0,381 E1
1,08
x19 x6
0,131 23,18
K6(3)

x18 x8 x21 x22

0,116 0,127 14,31 1,85 E5
0,855

x20
0,328

x11
1,231

E2
1,13
Figura 4 – Schema echivalentă după prima transfigurare

x8  x18 0,127  0,116

x23 = = = 0, 061;
x8 + x18 0,127 + 0,116
x24 = x19 + x23 = 0,131 + 0, 061 = 0,192;
x25 = x11 + x20 = 1, 231 + 0, 328 = 1, 559.

În figura 5 este prezentată schema echivalentă a sistemului obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite
mai sus.
x5
E1 0,381 x6 K6(3)
1,08 23,18
x22
x24 1,85 E5
0,192 x21 0,855
14,31
E2
1,13 x25
1,559
Figura 5 – Schema echivalentă după a doua transfigurare

10
 x6  x24 23,18  0,192
x26 = = = 0,118;
x6 + x21 + x24 23,18 + 14, 31 + 0,192
x21  x24 14, 31  0,192
x27 = = = 0, 073;
x6 + x21 + x24 23,18 + 14, 31 + 0,192
x6  x21 23,18  14, 31
x28 = = = 8,805.
x6 + x21 + x24 23,18 + 14, 31 + 0,192
În figura 6 este prezentată schema echivalentă a sistemului obţinută cu ajutorul relaţiilor folosite
mai sus.
x5 x26
0,381 K6(3)
E1 0,118
x28 x22
1,08 8,805 1,85
x25 x27 E5
1,559 0,073 0,855
E2
1,13
Figura 6 – Schema echivalentă după a treia transfigurare

x29 = x5 + x26 = 0, 381 + 0,118 = 0, 499;

x30 = x25 + x27 = 1, 559 + 0, 073 = 1, 632.

În figura 7 este prezentată schema echivalentă a sistemului obținută cu ajutorul relațiilor folosite
mai sus.
x29
K6(3)
E1 0,499
x28 x22
1,08 8,805 1,85
x30 E5
1,632 0,855
E2
1,13
Figura 7 – Schema echivalentă după a patra transfigurare

x29  x30 0, 499  1, 632

x31 = = = 0, 382;
x29 + x30 0, 499 + 1, 632
E1  x30 + E2  x29 1, 08  1, 632 + 1,13  0, 499
E6 = = = 1, 092;
x29 + x30 0, 499 + 1, 632
x32 = x28 + x31 = 8,805 + 0, 382 = 9,187.
În figura 8 este prezentată schema echivalentă a sistemului obținută cu ajutorul relațiilor folosite
mai sus.

11
 (3)
x32 K6 x22
E6 9,187 1,85 E5
1,092 0,855
Figura 8 – Schema echivalentă după a cincea transfigurare

x22  x32 1,85  9,187

xrez = = = 1, 54;
x22 + x32 1,85 + 9,187
E5  x32 + E6  x22 0,855  9,187 + 1, 092  1,85
Eech = = = 0,895,
x22 + x32 1,85 + 9,187

unde Eech este T.E.M. echivalentă a schemei în raport cu punctul de scurtcircuit;

x rez – reactanţa rezultantă a schemei în raport cu punctul de scurtcircuit.

În figura 9 este prezentată schema echivalentă rezultantă a sistemului.

xrez
K6(3)
Eech 1,54
0,895
Figura 9 – Schema echivalentă rezultantă

1.5 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc

Curentul supratranzitoriu în locul s.c. trifazat (punctul K6(3)) poate fi calculat cu relaţia:
Eech 0,895
I  = I p 0 =  Ib =  9,164 = 5, 326 kA.
xrez 1, 54

Pentru determinarea constantei echivalente de timp Ta este necesar să fie întocmită schema
echivalentă a sistemului ce ar include numai rezistenţele elementelor. Din această schemă trebuie
calculată rezistenţa echivalentă în raport cu punctul de scurtcircuit.
Valorile rezistenţelor se calculează cu relaţia:
x
r= .
(x r)
În continuare se determină rezistențele pentru fiecare element al sistemului având reactanțele x
(calculate) și raportul x/r (din [1]).
x1 0, 057
r1 = r2 = r*b,W 1 = = = 0, 011;
( x r )W 1 5
x5 0, 263
r3 = r4 = r*b ,T 2 = = = 0, 015;
( x r )T 2 18
x5 0, 381
r5 = r*b ,G 3 = = = 0, 015;
( x r )G 3 25
12
 x6 23,18
r6 = r*b ,W 7 = = = 4, 636;
( x r )W 7 5
x7 0, 088
r7 = r*b ,W 2 = = = 0, 018;
( x r )W 2 5
x8 0,127
r8 = r*b ,W 3 = = = 0, 025;
( x r )W 3 5
x9 0, 656
r9 = r10 = r*b ,T 3 = = = 0, 066;
( x r )T 3 10
x11 1, 231
r11 = r*b ,G 2 = = = 0, 031;
( x r )G 2 40
x12 0,163
r12 = r*b ,W 4 = = = 0, 033;
( x r )W 4 5
x13 1, 05
r13 = r*b ,T 4 = = = 0,131;
( x r )T 4 8
x14 13,102
r14 = r*b ,W 6 = = = 2, 62;
( x r )W 6 5
x15 2, 059
r15 = r*b ,S 4 = = = 0,824;
( x r )S 4 2, 5
x16 18, 2
r16 = r*b ,MA = = = 0, 455.
( x r )MA 40
Procedura de calcul a rezistenței rezultante este similară calculului reactanței rezultante, de aceea nu
se prezintă schemele pentru calculul dat.
r1  r2 0, 011  0, 011
r17 = = = 0, 006;
r1 + r2 0, 011 + 0, 011
r18 = r7 + r17 = 0, 018 + 0, 006 = 0, 023;
r3  r4 0, 015  0, 015
r19 = = = 0, 007;
r3 + r4 0, 015 + 0, 015
r9  r10 0, 066  0, 066
r20 = = = 0, 033;
r9 + r10 0, 066 + 0, 066
r21 = r12 + r13 + r14 = 0, 033 + 0,131 + 2, 62 = 2, 784;
r15  r16 0,824  0, 455
r22 = = = 0, 293;
r15 + r16 0,824 + 0, 455
r8  r18 0, 025  0, 023
r23 = = = 0, 012;
r8 + r18 0, 025 + 0, 023
r24 = r19 + r23 = 0, 007 + 0, 012 = 0, 019;
r25 = r11 + r20 = 0, 031 + 0, 033 = 0, 064;
r6  r24 4, 636  0, 019
r26 = = = 0, 012;
r6 + r21 + r24 4, 636 + 2, 784 + 0, 019

13
 r21  r24 2, 784  0, 019
r27 = = = 0, 007;
r6 + r21 + r24 4, 636 + 2, 784 + 0, 019
r6  r21 4, 636  2, 784
r28 = = = 1, 735;
r6 + r21 + r24 4, 636 + 2, 784 + 0, 019
r29 = r5 + r26 = 0, 015 + 0, 012 = 0, 027;
r30 = r25 + r27 = 0, 064 + 0, 007 = 0, 071;
r29  r30 0, 027  0, 071
r31 = = = 0, 02;
r29 + r30 0, 027 + 0, 071
r32 = r28 + r31 = 1, 735 + 0, 02 = 1, 755;
r22  r32 0, 293  1, 755
rrez = = = 0, 251,
r22 + r32 0, 293 + 1, 755

unde rrez este rezistența rezultantă a schemei în raport cu punctul de scurtcircuit.

Constanta echivalentă de timp:

xrez 1, 54
Ta = = = 0, 02 s.
  rrez 314  0, 251
Coeficientul de şoc:
0,01 0,01
− −
ks = 1 + e Ta
= 1+ e 0,02
= 1 + 0, 599 = 1, 599.
Curentul de şoc:
is = 2  I   ks = 2  5, 326  1, 599 = 12, 045 kA.
Valoarea eficace maximă a curentului total de s.c.:

Isc = I   1 + 2  (ks − 1)2 = 5,326  1 + 2  (1,599 − 1)2 = 6,981 kA.

Puterea supratranzitorie:

S  = 3  I   U med .nom,s.c. = 3  5,326  6,3 = 58,114 MVA.

14
 2 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI BIFAZAT CU PUNERE LA PĂMÂNT

2.1 Întocmirea şi transfigurarea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni

În conformitate cu sarcina se va calcula un s.c. bifazat cu punere la pământ (în punctul K3(1,1)) prin
metoda componentelor simetrice. În acest caz pentru sistemul ce se studiază trebuie întocmite schemele
echivalente de succesiune directă, inversă şi homopolară.

T2

G3
W1
W7

K5(1,1) T4
W2 W3
W4

W6 K6(3)

T3

MA
S4

G2

Figura 10 – Schema de calcul a sistemului electroenergetic

Schema echivalentă de succesiune directă se întocmeşte la fel ca şi schema echivalentă pentru

calculul s.c. trifazat. În această schemă sarcinile nu se includ, cu excepţia motoarelor de putere mare şi a
compensatoarelor sincrone, conectate în apropierea locului de s.c.

2.1.1 Întocmirea și transfigurarea schemei echivalente de succesiune directă

Reactanţele elementelor din schema de succesiune directă se determină exact ca şi la calculul s.c.
trifazat. Deoarece reactanţele elementelor au aceleaşi valori, determinate la calculul s.c. trifazat nu se va
prezenta acest calcul.

15
 x1 x3 x5
0,057 0,263 0,381
G3
x2 x4 x6 x14
0,057 0,263 23,18 13,1

x7 x8 K5(1,1) x12 x13

0,088 0,127 0,163 1,05

x9 x10
0,656 0,656

x11
1,231

G2
Figura 11 – Schema echivalentă de secvenţă directă

Transfigurarea schemei echivalente:

x1  x2 0, 057  0, 057
x17 = = = 0, 029;
x1 + x2 0, 057 + 0, 057
x18 = x7 + x17 = 0, 088 + 0, 029 = 0,116;
x3  x4 0, 263  0, 263
x19 = = = 0,131;
x3 + x4 0, 263 + 0, 263
x9  x10 0, 656  0, 656
x20 = = = 0, 328;
x9 + x10 0, 656 + 0, 656
x21 = x6 + x12 + x13 + x14 = 23,18 + 0,163 + 1, 05 + 13,1 = 37, 49.
În figura 12 este prezentată schema echivalentă de succesiune directă a sistemului obţinută cu
ajutorul relaţiilor folosite mai sus.

16
 x19 x5
0,131 0,381
G3

x18 x8 K5(1,1) x21

0,116 0,127 37,49

x20
0,328

x11
1,231

G2
Figura 12 – Schema echivalentă după prima transfigurare

x8  x18 0,127  0,116

x22 = = = 0, 061;
x8 + x18 0,127 + 0,116
x23 = x19 + x22 = 0,131 + 0, 061 = 0,192;
x24 = x11 + x20 = 1, 231 + 0, 328 = 1, 559.
În figura 13 este prezentată schema echivalentă de succesiune directă a sistemului obținută cu
ajutorul relațiilor folosite mai sus.

(1,1)
x23K5
x24 0,192 x5
1,559 0,381
G2 x21 G3
37,49

Figura 13 – Schema echivalentă după a doua transfigurare

x21  x23 37, 49  0,192

x25 = = = 0,191;
x21 + x23 37, 49 + 0,192
x26 = x5 + x25 = 0, 381 + 0,191 = 0, 572;
x24  x26 1, 559  0, 572
x1rez = = = 0, 419.
x24 + x26 1, 559 + 0, 572

În figura 14 este prezentată schema echivalentă de succesiune directă cu mai multe ramuri.

17
 x24
1,559
G2 K5(1,1)
x26
0,572
G3
Figura 14 – Schema echivalentă rezultantă de succesiune directă

2.1.2 Întocmirea și transfigurarea schemei echivalente de succesiune inversă

Deoarece căile de circulaţie ale curenţilor de succesiune directă şi inversă sunt aceleaşi, schema
echivalentă de succesiune inversă ca structură coincide cu schema de succesiune directă. Diferenţa constă
în faptul că în schema de succesiune inversă generatoarele se introduc cu reactanţa lor de succesiune
inversă x2 . Transfigurările în schema de secvență inversă sunt similare cu cele efectuate în cea de

secvență directă, de aceea se prezintă doar schema inițială și schema rezultantă de secvență inversă.
Se recalculă reactanțele generatoarelor:
Sb 100
x5 = x*b,G 3 = x2,G 3· = 0,174  = 0, 464;
Snom,G 3 37, 5
Sb 100
x11 = x*b ,G 2 = x2,G 2 · = 0, 22  = 1, 354.
Snom,G 2 16, 25

Se întocmește schema echivalentă de succesiune inversă utilizând valorile recalculate ale

reactanțelor.
x1 x3 x5
0,057 0,263 0,464
G3
x2 x4 x6 x14
0,057 0,263 23,18 13,1

x7 x8 K5(1,1) x12 x13

0,088 0,127 0,163 1,05

x9 x10
0,656 0,656

x11
1,354

G2
Figura 15 – Schema echivalentă de secvenţă inversă

18
 Transfigurarea schemei echivalente:
x1  x2 0, 057  0, 057
x17 = = = 0, 029;
x1 + x2 0, 057 + 0, 057
x18 = x7 + x17 = 0, 088 + 0, 029 = 0,116;
x3  x4 0, 263  0, 263
x19 = = = 0,131;
x3 + x4 0, 263 + 0, 263
x9  x10 0, 656  0, 656
x20 = = = 0, 328;
x9 + x10 0, 656 + 0, 656
x21 = x6 + x12 + x13 + x14 = 23,18 + 0,163 + 1, 05 + 13,1 = 37, 49.
x8  x18 0,127  0,116
x22 = = = 0, 061;
x8 + x18 0,127 + 0,116
x23 = x19 + x22 = 0,131 + 0, 061 = 0,192;
x24 = x11 + x20 = 1, 354 + 0, 328 = 1, 682;
x21  x23 37, 49  0,192
x25 = = = 0,191;
x21 + x23 37, 49 + 0,192
x26 = x5 + x25 = 0, 464 + 0,191 = 0, 655;
x24  x26 1, 682  0, 655
x2 rez = = = 0, 471.
x24 + x26 1, 682 + 0, 655
În figura 16 este prezentată schema echivalentă rezultantă de succesiune inversă.

x2rez K5(1,1)
0,471

Figura 16 – Schema echivalentă rezultantă succesiune inversă

2.1.3 Întocmirea și transfigurarea schemei echivalente de succesiune homopolară

Schema echivalentă de succesiune homopolară se întocmeşte începând de la locul de s.c. Se ţine
cont de faptul că curenţii homopolari parcurg toate trei faze şi se reîntorc prin pământ şi neutrele
transformatoarelor legate la pământ. De aceea structura acestei scheme este determinată în mare măsură
de schemele de conexiune a înfăşurărilor transformatoarelor.
La întocmirea schemei echivalente de secvenţă homopolară pentru liniile electrice aeriene valoarea
reactanţei poate fi considerată:
x0 = 3  x1 – pentru linii simplu circuit;

x0 = 4,7  x1 – pentru linii dublu circuit.

Determinarea reactanţelor de succesiune homopolară, a elementelor schemei echivalente:

x1 = x2 = 4, 7  x*b,W 1 = 4, 7  0, 057 = 0, 27;
x7 = 3  x*b,W 2 = 3  0, 088 = 0, 263;
x8 = 3  x*b ,W 3 = 3  0,127 = 0, 381;

19
 x12 = 3  x*b ,W 4 = 3  0,163 = 0, 49;
Sb 100
x13 = x*b,T 4 + 0, 5  = 1, 05 + 0, 5  = 6, 05.
Snom 10
În figura 17 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară.
x1 x3
0,27 0,263

x2 x4
0,27 0,263

x13
x7 x8 K5(1,1) x12
0,263 0,381 0,49 6,05

x9 x10
0,656 0,656

Figura 17 – Schema echivalentă de secvență homopolară

x1  x2 0, 27  0, 27
x17 = = = 0,135;
x1 + x2 0, 27 + 0, 27
x18 = x7 + x17 = 0, 263 + 0,135 = 0, 398;
x3  x4 0, 263  0, 263
x19 = = = 0,131;
x3 + x4 0, 263 + 0, 263
x9  x10 0, 656  0, 656
x20 = = = 0, 328;
x9 + x10 0, 656 + 0, 656
x21 = x12 + x13 = 0, 49 + 6, 05 = 6, 54.

În figura 18 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară a sistemului obţinută cu

ajutorul relaţiilor folosite mai sus.

20
 x19
0,131

x18 x8 K5(1,1)
0,398 0,381

x20 x21
0,328 6,54

Figura 18 – Schema echivalentă după prima transfigurare

x8  x18 0, 381  0, 398

x22 = = = 0,195;
x8 + x18 0, 381 + 0, 398
x23 = x19 + x22 = 0,131 + 0,195 = 0, 326;
x20  x21 0, 328  6, 54
x24 = = = 0, 312.
x20 + x21 0, 328 + 6, 54

În figura 19 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară a sistemului obținută cu

ajutorul relațiilor folosite mai sus.

K5(1,1)
x23 x24
0,326 0,312

Figura 19 – Schema echivalentă după a treia transfigurare

x23  x24 0, 326  0, 312

x0 rez = = = 0,16,
x23 + x24 0, 326 + 0, 312

unde x0rez este reactanţa rezultantă a schemei echivalente de succesiune homopolară în raport cu punctul

de scurtcircuit.
În figura 20 este prezentată schema echivalentă rezultantă de succesiune homopolară.
x0rez
0,16 K5(1,1)

Figura 20 – Schema echivalentă rezultantă succesiune homopolară

21
 2.2 Determinarea reactanţelor de calcul
În conformitate cu metoda curbelor de calcul este necesar de a determina în prealabil reactanţele de
calcul ale ramurilor schemei de succesiune directă. La determinarea reactanţelor de calcul trebuie să
considerăm faptul, că în conformitate cu regula de echivalenţă a succesiunii directe, punctul de
scurtcircuit este îndepărtat printr-o reactanţă suplimentară x( n ) , valoarea căreia depinde de tipul de

scurtcircuit.
Reactanţa suplimentară x(1,1) se determină conform relaţiei pentru s.c. bifazat cu punere la pământ

din tab.2.1 [2]:

x2 rez  x0 rez 0, 471  0,16
x(
1,1)
= = = 0,119.
x2 rez + x0 rez 0, 471 + 0,16
La efectuarea calculelor cu considerarea variației individuale a curenților, reactanța de calcul a
unei ramuri generatoare i, pentru orice tip de s.c. nesimetric, poate fi determinată în felul următor:

x1 + x( n ) S nom , i

xcalc , i =  ,
Ci Sb

unde x1 este reactanţa rezultantă (sumară) a schemei de succesiune directă, x1 = 0, 419.

În continuare se determină coeficienţii de repartiţie ai ramurilor generatoare din schema de

succesiune directă:
x1 0, 419
C1 = = = 0, 269;
x24 1, 559
x1 0, 419
C2 = = = 0, 731.
x26 0, 572
Se determină reactanțele de calcul pentru fiecare ramură generatoare (în afară de ramura SEE):

x1 + x(
1,1)
Snom ,G 2 0, 419 + 0,119 16, 25
xcalc ,1 =  =  = 0, 325;
C1 Sb 0, 269 100
x1 + x(
1,1)
Snom ,G 3 0, 419 + 0,119 37, 5
xcalc ,2 =  =  = 0, 276.
C2 Sb 0, 731 100

2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit

După determinarea reactanţelor de calcul ale tuturor ramurilor generatoare, este necesar de a selecta
curbele de calcul corespunzătoare. Din aceste curbe, pentru momentul de timp indicat, se determină
valorile curenților de succesiune directă în unităţi relative. Dacă xcalc ,i  3, valoarea curentului din această

( ) 1
t ,i =
1,1
ramură (în u.r.) pentru orice moment de timp al procesului de s.c. se determină cu relația I*1, .
xcalc ,i

Perioada de timp peste care se cere de calculat curentul de s.c. este t = 0, 5 s.

22
 (1,1)
Pentru ramura G2: pentru t = 0, 5 s și xcalc ,1 = 0, 325, din curbe se extrage I*1,t ,1 = 2, 95;

(1,1)
Pentru ramura G3: pentru t = 0, 5 s și xcalc ,2 = 0, 276, din curbe se extrage I*1,t ,2 = 2, 45.

Curenții nominali ai generatoarelor raportaţi la tensiunea U med .nom a acelei trepte la care s-a produs

scurtcircuitul :
Snom,G 2 16, 25
I nom,1 = = = 0, 082 kA;
3  U med .nom 3  115

Snom ,G 3 37, 5
I nom ,2 = = = 0,188 kA.
3  U med .nom 3  115

unde U med .nom. este tensiunea medie nominală la treapta unde s-a produs scurtcircuitul, U med .nom. = 115kV.

Valoarea componentei periodice de succesiune directă a curentului total, în locul de scurtcircuit se

determină în felul următor:
I1,(1,1) (1,1) (1,1)
t , = I*1, t ,1  I nom ,1 + I*1, t , 2  I nom ,2 = 2, 95  0, 082 + 2, 45  0,188 = 0, 702 kA.

CONCLUZIE
Această lucrare de an are ca scop căpătarea deprinderilor practice de calcul curenţilor şi tensiunilor de
scurtcircuit în sistemele electroenergetice şi de alimentare cu energie electrică a consumatorilor la diferite
tipuri de s.c.
În această lucrare de an au fost studiate două din tipuri de s.c. din reţelele electrice: s.c. trifazat şi
s.c. bifazat cu punere la pământ.
Prima parte a lucrării are ca scop calculul curentului de scurtcircuit trifazat la barele
transformatorului T3 (punctul K5). În această parte se determină curentul supratranzitoriu şi curentul de
şoc. Pentru a determina aceşti curenţi s-a întocmit schema de calcul şi schema echivalentă cu legături
galvanice între elemente. Schema echivalentă iniţială s-a transfigurat până la o reactanţă rezultantă şi o
T.E.M. echivalentă. La calculul curentului supratranzitoriu trifazat s-a utilizat legea lui Ohm .
În partea a doua a fost calculat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ. În conformitate cu
metoda componentelor simetrice, au fost întocmite schemele echivalente de diferite secvenţe (directă,
inversă şi homopolară). În continuare s-a efectuat transfigurarea schemelor echivalente până la obţinerea
unei scheme echivalente cu mai multe ramuri (pentru secvenţa directă) şi a unor scheme echivalente

23
rezultante (pentru secvenţele inversă şi homopolară). Valoarea componentei periodice de secvență
pozitivă a curentului de s.c. bifazat cu punere la pământ s-a determinat prin metoda curbelor de calcul,
care implică determinarea reactanţelor de calcul pentru fiecare ramură şi extragerea în baza acestora a
valorii componentei periodice de secvență pozitivă a curentului din curbele date. Dupa aceasta am
calculat valoarea curentului total în locul de s.c. bifazat cu punere la pămînt.

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Жененко Г.Н., Каратун В.С., Ладвищенко Б.Г. Методические указания и задания к

курсовым работам по дисциплине “Переходные процессы в электрических системах”.
Кишинёв: КПИ им. С. Лазо, 1979.

2. Pasincovschi P., Pogora V. Procese tranzitorii electromagnetice. Îndrumar de proiectare.

Chişinău, UTM, 2012.

3. Pogora V., Proţuc I. Procese tranzitorii electromagnetice. Ciclu de prelegeri. Chişinău, UTM,
2011.

4. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. Москва,

Энергоатомиздат, 1987.

25