CUPRINS

SARCINA........................................................................................................................................3
ÎNTRODUCERE….........................................................................................................................6
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR EI........................................8
1.1. Caracteristica întreprinderii......................................................................................................8
1.2.Caracteristica generală a secţiilor principale.............................................................................8
2.CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIILOR ŞI A
ÎNTREPRINDERII..........................................................................................................................9
2.1.Determinarea sarcinilor electrice a SRM...................................................................................9
2.2. Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii....................................................................11
3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE DE LA SISTEM...........................................16
4.ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMA-
TOARELOR STAŢIEI PRINCIPALE ŞI A POSTURILOR DE
TRANSFORMATOARE DIN INCINTA INTREPRINDERII.....................................................19
5.AMPLASAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE, STAŢIILOR
DE DISTRIBUŢIE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE…............................................23
6.ELABORAREA SCHEMEI DE MEDIE TENSIUNE DIN INCINTA
ÎNTREPRINDERII.........................................................................................................................24
6.1.Calculul tehnico-economic pentru varianta I............................................................................25
6.2.Calculul tehnico-economic pentru varianta II...........................................................................26
7.CALCULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII
MECANICE....................................................................................................................................30
7.1. Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor.........................................................................33
7.2 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri.........................................................................34
8.CALCULUL CURENŢILOR DE CURTCIRCUIT...................................................................35
9.VERIFICAREA ELEMENTELOR ŞI A APARATAJULUI DIN
SISTEMUL DE AEE A ÎNTREPRINDERII LA ACŢIUNEA CURENŢILOR
DE
SCURTCIRCUIT….......................................................................................................................45
9.1.Alegerea echipamentului la partea de 110kV..........................................................................45
9.2.Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV…................................................47
9.3.Alegerea şi verificarea liniei în cablu pe sectorul SPC-PT26….............................................48
9.4.Alegerea şi verificarea transformatorului de curent
la barele 10kV a SPC.....................................................................................................................48
9.5.Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune
la barele 10kV a SPC.....................................................................................................................50
9.6.Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT-8
din SRM.........................................................................................................................................51
9.7.Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină de 10kV…....................................................51
9.8.Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric.................................................52
10.ALEGEREA TIPULUI PROTECŢIEI PRIN RELEE ŞI REGLAJUL
TIMPULUI DE ACŢIONARE A LOR….....................................................................................53
10.1.Verificarea sensibilităţii între elementele protecţiei…..........................................................54
11. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUOTAMITIZARE, SEMNALIZARE,
MĂSURĂ ȘI EVIDENȚĂ A ENERGIEI ELECTRICE..............................................................57
12.COMPENSAREA PUTERII REACTIVE..............................................................................61
ÎNCHEIERE…..............................................................................................................................64
BIBLIOGRAFIE….......................................................................................................................65

1
 SARCINA nr.53
Tema: Alimentarea cu energie electrică a fabricii de aglomerare
a combinatului metalurgic

Date iniţiale pentru proiectare:

1. Planul de situaţie a uzinei.

2. Informaţia despre puterile instalate a secţiilor – tabelul 1.
3. Lista puterilor nominale a receptoarelor electrice a secţiei de reparaţii mecanice (varianta 3).
4. Alimentarea cu energie electrică poate fi efectuată de la staţia raională a sistemului
electroenergetic, în care sânt instalate două transformatoare cu puterea 10000 kVA fiecare şi
cu tensiunea primară 110 kV, medie 35, 20 şi 10 kV.
5. Puterea sistemului electroenergetic 900 MVA; reactanţa sistemului la tensiunea de 110 kV
raportată la puterea sistemului 0,4.
6. Costul specific al energiei electrice 1,58 lei / kWh.
7. Distanţa de la staţia raională a sistemului electroenergetic până la uzină este de 14,4 km.

Informaţia despre puterile instalate a secţiilor. Tabelul 1

Nr. Denumirea secţiei Pi , kW
secț.
1. Sala de mașini 580
Sala de mașini (10kV) 5900
2. Alimentarea cu șarjă 260
3. Secția de șarjă 310
4. Returnare 400
5. Mașini aglomerative 1130
6. Dozatoare 510
7. Secția de probare 50
8. Blocul administrativ 60
9. Laboratoare 80
10. Depozit de materiale 30
11. Cantina 260
12. Stația de pompare 210
13. Secția de reparații mecanice
14. Garaj 50
Iluminatul secțiilor și a teritoriului uzinei Se determină
conform
suprafețelor

2
Receptoarele instalate în SRM Tabelul 2
Nr. RE pe planul Receptoare electrice, maşini, unelte,strunguri cos k Pi , kW
u
secţiei
1,3,27,28 Strung de găurit vertical 0,6 0,14 10
2,29 Calorifer 0,9 0,8 7
4 Strung de găurit radial 0,6 0,14 4,5
5,8,16 Presă 0,6 0,16 14
6,31,36 Ventilator 0,8 0,65 7
7,22 Cuptor de încălzire 0,85 0,5 20
9,10 Strung de bobinare 0,8 0,2 1,7
11,12 Ferestrău de retezare 0,65 0,17 10
13,18,19 Strung de strungit și filetat 0,6 0,14 7
14,23,24 Strung de frezat orizontal 0,6 0,14 10
15 Macara-grindă cu DA-50% 0,5 0,1 8,2
17,20 Strung de decojat și de ascuțit 0,65 0,17 7
21,26 Foarfecă de tăiat foi 0,5 0,12 14
25 Strung de îndoit țevi 0,6 0,12 4,5
30,32,33 Mașină de sudare cu DA-60% (kVA) 0,7 0,35 100
34,35 Bac de fierbere 0,85 0,5 20

3
 ÎNTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru producerea,

transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un proces
comun de funcţionare.
În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:
- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi se numește ansamblul
aparatelor pentru producerea, transportarea și distribuția energiei electrice. Sistemul de
alimentare a întreprinderilor industriale se proiectează pentru asigurarea cu alimentării cu energie
electrică a receptoarelor electrice la care se referă motoarele electrice a diferitor mașini și
mecanisme, cuptoarele electrice, instalațiile pentru electroliză, aparatele și mașinile pentru sudat,
instalațiile de iluminat ș.a.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează pentru a
alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii.Prin receptor electric
se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie (exemplu:
motoare electrice, cuptoare electrice, corp iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem, de
alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între sistemul electroenergetic
dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate
într-un proces unic de producere, transportare, transformare şi consum al energiei electrice.
Pe măsură ce creşte consumul de energie electrică, se modernizează şi se modifică sistemul
de AEE a întreprinderilor. În el se includ reţelele de tensiune înaltă, reţelele de distribuţie, iar în
unele cazuri şi CET de la întreprinderi. Apare necesitatea automatizării sistemului de AEE a
întreprinderilor şi a proceselor tehnologice, utilizării sistemului de dispecerat şi telemecanică (cu
telesemnalizare şi telecomandă).
Toate maşinile –unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea
motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de calitate, iar
principalii indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei şi tensiunii, simetria
tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde în mare măsură, efecienţa procesului de
producere a întrprinderii.

4
 Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă
cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor
de compensare a deficitului de putere reactivă, automatizării, sistemului de dispecer etc.
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică a fabricii de aglomerare a
combinatului metalurgic.

5
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR EI
1.1. Caracteristica întreprinderii
Întreprinderea proiectată este o fabrică de aglomerare a combinatului metalurgic. Această
uzină lucrează în două schimburi cu timpul utilizării sarcinii maxime de 4335 h.
Capacitatea consumului de energie electrică a acestei uzine este reprezentată de sala de
mașini la JT și ÎT, secția mașinelor aglomerative, secţia de sarjă, staţia de pompare şi alţi
consumatori tehnologici. Receptoare electrice fac parte din categoria II-a şi a III-a. Teritoriul
uzinii ocupă o suprafaţă de circa 123000 m2.
Întreprinderea este alimentată cu energie electrică prin două linii de la sistemul energetic
poziţionat la o distanţă de 14,4 km de la uzină. Staţia raională a sistemului electroenergetic are
două transformatoare cu puterea 10000 kVA fiecare cu tensiunea primară 110 kV şi medie 35,
10 kV. Putera sistemului electroenergetic constitue 900 MVA, reactanţa lui la 110 kV raportate
la punerea sistemului fiind 0,4.
1.2. Caracteristica generală a secţiilor principale
Principalele activitati a uzinei constau în: primirea, asigurarea tranzitului materiilor prime
si producerea de aglomerat necesar la incarcatura tehnologica feroasa a furnalelor.
Materiile prime sosite pe calea ferata se descarca prin culbutoare. Descarcarea in port se face
prin 3 dane specializate pentru fondanti, minereu si carbune.
După sosire materiei prime la uzină, este transportată de la depozitul de materiale spre
secția mecanică, unde au loc primele etape de prelucrare a ei. Materia primă se macină și se
prelucrează chimic în secția mecanică cu spocul majorării concentrației minereului. Această
secție are mașini sincrone și asincrone de diferite puteri la alimentate la 0,4 kV și 10 kV. Secția
este caracterizată de mediu înconjurător prăfuit, ce face necesară preluare de mijloace de
protecție a sănătății muncitorilor.
Mașini aglomerative. Aceste mașini prelucrează materia primă sosită la uzină, deci are
loc sinterizarea lor.
Secţia de șarjă și alimentare cu șarjă. Această secţie este secţia de început al procesului
tehnologic din uzina dată. Aici se aduce materia primă, se prelucrează preventiv, sortânduse
toate tipurile de materii. Tot aici are loc verificarea calităţii materie. Ulterior materia este
transportată pe benzi rulante spre secţia de alimentare cu șarjă unde aceasta mai trece prin câteva
procese de sortare şi pregătire pentru faza ulterioară de producere. Consumatorii sunt de
categoriea a II şi a III. Podeaua este din beton armat.
Blocul administrativ. În direcţia se află contabilitatea, săli şi cabinete ale angajaţilor,
locurile de munca a personalului, oficii. Mediul ambiant normal, podeaua este din teracotă.

6
 Secţia de reparaţii mecanice. În secţia de reparaţii mecanice are loc confecţionarea
pieselor nestandarde şi reparaţia instalaţiilor defectate. Instalaţiile de bază sunt strungurile de
prelucrare a metalelor. Întreruperea în alimentare cu energie electrică aduce la mărirea timpului
de reparaţie. Mediul ambiant normal, podeaua este din beton.
Cantina. Cantina este destinată pentru pregătirea bucatelor şi luarea mesei. Întreruperea
în alimentare cu energie electrică nu aduce la oprirea procesului de producere. Mediul ambiant
normal, podeaua este din teracotă.
Depozitele. Depozitele de materii prime pot stoca volume mari de: carbune, cocs,
minereu - bulgari, pelete, calcar, minereu – praf si fondanti. Facilitatile de depozitare sunt dotate
cu masini specializate in stivuirea si extragerea materiilor prime.
În depozite are mai are loc și păstrarea diferitor piese care sunt folosite la asamblarea diferitor
tipuri de aparate. La întreruperea alimentării cu energie electrică lucrările de încărcare şi
descărcare sunt stopate. În depozite mediul ambiant normal, podeaua este din beton.
Staţia de pompare. Staţia e destinată pentru alimentarea întreprinderii cu apă pentru
necesităţi tehnologice şi antiincendiare. Instalaţiile de bază sînt pompele de tensiune joasă şi
înaltă. Întreruperea în alimentare cu energie electrică poate aduce la nelivrarea producţiei. Pentru
rezervarea antiincendiară se foloseşte pompa cu motor dizel. Mediul ambiant umed, podeaua este
din beton.
Garaje. Aici se află autovehiculile şi electrocarele care sunt folosite la transportare. Aici
are loc încărcarea acumulatoarelor pentru electrocare. Instalaţiile de bază sînt aparatele de
încărcare şi redresoare. Întreruperea alimentării cu energie electrică nu aduce la oprirea
procesului tehnologic. Mediul ambiant normal, podeaua este din beton.

7
 Tabelul 1.1. Caracteristica generală a secţiilor
grad.de cat.de
mediul cat. tip.
N pericol de incen.
Denumirea secției înconj. RE PT
electr. şi ex.
Cu pericol
Sala de mașini
1 Prăfuit II deosebit de - Interior
Sala de mașini (10kV)
ridicat
Cu pericol
2 Alimentarea cu șarjă Prăfuit II - -
ridicat
Cu pericol
3 Secția de șarjă Prăfuit III - Interior
ridicat
Cu pericol
4 Returnare Prăfuit III - Interior
ridicat
Cu pericol
5 Mașini aglomerative Prăfuit II deosebit de - Anexat
ridicat
Cu pericol
6 Dozatoare Prăfuit II - Interior
ridicat
7 Secția de probare Normal III Fără pericol - -
8 Blocul administrativ Normal III Fără pericol - Interior
9 Laboratoare Normal III Fără pericol - Interior

10 Depozit de materiale Prafuit III Fără pericol - -

Cu pericol
11 Cantina Normal III П-II Interior
redus
Cu pericol
12 Stația de pompare Normal II П-IIa Interior
ridicat
Cu pericol
Secția de reparații
13 Normal III deosebit de П-IIa Interior
mecanice
ridicat
Cu pericol
14 Garaj Normal III - -
deosebit

8
2. CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIILOR ŞI A ÎNTREPRINDERII

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor noduri de

sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza
proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de
energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi
întreprinderilor.

2.1. Determinarea sarcinilor electrice a SRM

Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda

coeficientului de maxim. Conform acestei metode numărul de receptoare electrice se împart în
grupe teritorial, fiecare grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie comun: dulap de
putere, conductor-bară. Acestea se vor numi noduri.
Receptoarele secţiei îi divizăm în grupe, pentru fiecare nod de alimentare (panouri de
distribuţie, bare colectoare ş.a.). Calculul se efectuează cum pentru fiecare nod de sarcină luat în
parte, aşa şi pentru toată secţia în întregime. Pentru fiecare nod se determină numărul de
receptoare n, puterea nominală, regimul de funcţionare.
Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de
utilizare a puterii active:

P
n
msi

Ku.  i1
;

n
Pni
i1

unde Pms sunt puterile medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat,
i

P   Ku  Pni ;
n
msi
i1 i1

Ku – coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric „i”;

Pni – puterea nominală a receptorului „i”, kW.

Exemplu: nodul 1

K
i1
n
uai
 Pni 2  (0, 65 7) 1(0,8  7)  2  (0, 5  20) 34, 7
Ku.a.     0, 57;
 n 2  7 1 7  2  20 61
Pni
i1

În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

n
9
Pms   Pmsi   Kuai  Pni ;
i1 i1

10
 n
Pms   Kuai  Pni 2 (0, 65 7) 1(0,8 7)  2 (0,5 20)  34, 7
kW;
i1

Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

2
 n  
  Pni   2
  2  7 1 7  2  20 
ne    in1 2  2  72 1 72  2  202  3, 93  4 receptoare;
 Pni 

 i1 
Cunoscând
Kua şi ne din [3] se alege coeficientul de maxim Km,a  f Kua , ne ;

Deci:
Kma  1, 66;
Se determină puterea activă de calcul:

Pc  P  P ;
c

und Pc este puterea activă consumată de receptoarele electrice din nodul dat,
e
P  K  P  1, 6634, 7  57, 6 kW;
c ma ms

Puterea reactivă de calcul se determină din două condiţii:

a) Qc  1,1 Qms – pentru ne  10;

b) Qc  Qms – pentru ne  10;

n 1 0,82 1 0,92 1 0,852

Qms   Pmsi tgi  2·7·0, 1·7·0,8   21,93 kvar;
0,8 · 0,9 2·20·0,5· 0,85
65·
i1

Deci, Qc  1,1Qms  1,1 21,93  24,12 kvar;

Se determină puterea de calcul aparentă:

Sc  P2  Q2  57, 62  24,122  62, 44 kVA.

cc

2.2. Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii

Sarcinile electrice de calcul al întreprinderii se recomandă de determinat prin metoda

coeficientului de cerere. Pentru aceasta e nevoie de a cunoaşte puterile instalate ale tuturor
secţiilor şi coeficientul de cerere care se află din îndrumare [4, pag.7-10; 6, pag. 3-6 ].
Exemplu de calcul pentru secția 2:
11
Datele iniţiale:
P  260 kW; K  0, 7; cos  0, 7; K 1, 0;  0, 017 kW / m2; S 1666 m2 ;
P
inst c c,il o,il

12
 Sarcina activă de calcul a secţiei:
Pcalc  Pinst  Kc  260 0, 7  182 kW ;

unde
Pins este puterea instalată a secţiei nr.2;
t

K c - coeficientul de cerere.
Sarcina reactivă de calcul a secţiei:
Qcalc  Pcalc tg  1821, 02  185, 64 kvar
; Sarcina de iluminat a secţiei:
Pil  Kc,il  Po,il  S  1, 0 0, 017 1666  28,32 kW ;

unde P este sarcina specifică de iluminat [4];

o,i
l

Kc,il - coeficientul de cerere a iluminatului[4];

S - aria secţiei.
Puterea activă sumară a secţiei:
P  Pcalc  Pil  182  28,32  210,32 kW;
Puterea de calcul totală:

Scalc  P 2  Q 2 210,322 185, 642

cc  280,53 kVA.

Sarcinile de calcul ale secţiei de reparații mecanică se determină prin metoda

coeficientului de maximum cu folosirea maşinilor de calcul. Datele iniţiale şi rezultatele de
calcul la calculator sunt date în tabelul 2.1 şi 2.2.
Calculul sarcinilor electrice a tuturor secţiilor întreprinderii sunt efectuate prin metoda
coeficienţilor de cerere cu ajutorul maşinii de calcul, sunt date în tabelul 2.3 şi 2.4. Puterea
de calcul totală pe partea de tensiune înaltă a SPC se determină cu evidenţa pierderilor de
putere activă şi reactivă în transformatoarele SPC.
Coordonatele centrului de sarcină al întreprinderii se calculează fără evidenţa timpului
de lucru al consumatorilor.
Folosind datele de calcul din tabelul 2.1 – 2.4, construim cartograma sarcinilor
secţiilor şi întreprinderii pe coala grafică.

13
Tabelul 2.1. Datele inițiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I

I I 1 I 2 I 2 * 7.00 I 0.65 I 0.80

I
I I I
I 1 I 2 I 1 I 1 * 7.00 I 0.80 I 0.90 I
I I I
I I 3 I 2 I 2 * 20.00 I 0.50 I 0.85 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 24.0 m; Y= 26.4 m I
I I
I 2 I 1 I 1 I 1 * 100.00 I 0.35 I 0.70 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 7.2 m; Y= 26.4 m I
I I
I 3 I 1 I 1 I 1 * 100.00 I 0.35 I 0.70 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 13.0 m; Y= 30.0 m I
I I
I 4 I 1 I 1 I 1 * 100.00 I 0.35 I 0.70 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 15.6 m; Y= 30.0 m I
I I
I I 1 I 2 I 2 * 14.00 I 0.12 I 0.50 I
I I I
I I 2 I 1 I 1 * 4.50 I 0.12 I 0.60 I
I I I
I I 3 I 6 I 4 * 10.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 2 * 7.00 I I I
I I I
I I 4 I 1 I 1 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I I
I 5 I 5 I 1 I 1 * 7.00 I 0.17 I 0.60 I
I I I
I I 6 I 3 I 2 * 10.00 I 0.17 I 0.65 I
I I I I 1 * 7.00 I I I
I I I
I I 7 I 2 I 2 * 1.70 I 0.20 I 0.80 I
I I I
I I 8 I 2 I 2 * 20.00 I 0.50 I 0.85 I
I I I
I I 9 I 1 I 1 * 7.00 I 0.65 I 0.80 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 17.0 m; Y= 13.2 m I
I I
I 6 I 1 I 2 I 2 * 10.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I
I I 2 I 1 I 1 * 7.00 I 0.80 I 0.90 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.95; Po =0.015 kW/m^2; F= 1620 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 20.5 m; Y= 3.6 m I
I I
I I 1 I 1 I 1 * 8.20 I 0.10 I 0.50 I
I I I
I I I I 1 * 4.50 I I I
I 7 I 2 I 3 I 1 * 7.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 10.00 I I I
I I I
I I 3 I 2 I 2 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 42.0 m; Y= 6.7 m I

14
Tabelul 2.2. Rezultatele calculării sarcinilor electrice a S.R.M

I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I

Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I

I 1 14.0 9.1 6.8 I

I 1 2 7.0 5.6 2.7 I
I 3 40.0 20.0 12.4 I
I I
I Total: 61.0 34.7 21.9 4 0.57 1.66 57.6 24.1 62.4 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I I
I 2 1 100.0 35.0 35.7 I
I I
I Total: 100.0 35.0 35.7 1 0.35 3.04 100.0 39.3 107.4 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I I
I 3 1 100.0 35.0 35.7 I
I I
I Total: 100.0 35.0 35.7 1 0.35 3.04 100.0 39.3 107.4 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I I
I 4 1 100.0 35.0 35.7 I
I I
I Total: 100.0 35.0 35.7 1 0.35 3.04 100.0 39.3 107.4 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I I
I 1 28.0 3.4 5.8 I
I 2 4.5 0.5 0.7 I
I 3 54.0 7.6 10.1 I
I 4 14.0 2.2 3.0 I
I 5 5 7.0 1.2 1.6 I
I 6 27.0 4.6 5.4 I
I 7 3.4 0.7 0.5 I
I 8 40.0 20.0 12.4 I
I 9 7.0 4.5 3.4 I
I I
I Total: 184.9 44.7 42.9 15 0.24 1.68 75.2 42.9 86.6 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I I
I 6 1 20.0 2.8 3.7 I
I 2 7.0 5.6 2.7 I
I I
I Total: 27.0 8.4 6.4 3 0.31 2.30 42.4 7.1 43.0 I
I Sarcina de iluminat - 23.1 kW; Unghiul sectorului -196 gradeI
I I
I 1 8.2 0.8 1.4 I
I 7 2 21.5 3.0 4.0 I
I 3 28.0 4.5 6.0 I
I I
I Total: 57.7 8.3 11.4 5 0.14 2.59 21.5 12.5 24.9 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I I
I Total: 630.6 201.1 189.8 12 0.32 1.64 353.3 189.8 401.0 I
I Sarcina de iluminat - 23.1 kW; Unghiul sectorului - 24 gradeI
I I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 16 m; Y= 23 m;

15
Tabelul 2.3. Datele inițiale pentru calculul sarcinilor electrice

I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I

I I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I I
I 1 580.0 0.60 0.80 0.85 0.0160 8332 167 177 0 I
I 2 260.0 0.70 0.70 1.00 0.0170 1666 217 300 0 I
I 3 310.0 0.70 0.70 0.95 0.0170 3110 266 133 0 I
I 4 400.0 0.65 0.80 1.00 0.0170 711 250 217 0 I
I 5 1130.0 0.70 0.70 0.85 0.0160 3377 83 183 0 I
I 6 510.0 0.70 0.70 0.95 0.0170 3166 150 267 0 I
I 7 50.0 0.80 0.80 0.80 0.0200 1110 67 247 0 I
I 8 60.0 0.90 0.90 0.90 0.0140 3333 117 73 0 I
I 9 80.0 0.80 0.90 0.80 0.0270 3666 333 110 0 I
I 10 30.0 0.30 0.70 0.95 0.0090 4500 67 300 0 I
I 11 260.0 0.70 0.90 0.90 0.0200 2166 267 43 0 I
I 12 210.0 0.90 0.90 1.00 0.0070 833 343 187 0 I
I 14 50.0 0.50 0.90 1.00 0.0090 1333 200 33 0 I
I I
I 1 5900.0 0.60 0.80 S a r c i n a 10 kV I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 122198 333 283 0 I

Scara cartogramei: JT - 0.50 kW/mm^2; IT - 0.50 kW/mm^2

Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Intreprinderea- Fabrica de aglomerare a combinatului metalurgic
Elaborat de - Mahu Nicolae

Tabelul 2.4. Sarcina de calcul si mărimile referitor la partea grafică

I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I

I I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I I
I 1 348.0 261.0 113.3 3540.0 2655.0 15 47 88 I
I 2 182.0 185.7 28.3 0.0 0.0 11 0 48 I
I 3 217.0 221.4 50.2 0.0 0.0 12 0 68 I
I 4 260.0 195.0 12.1 0.0 0.0 13 0 16 I
I 5 791.0 807.0 45.9 0.0 0.0 22 0 20 I
I 6 357.0 364.2 51.1 0.0 0.0 15 0 45 I
I 7 40.0 30.0 17.8 0.0 0.0 5 0 111 I
I 8 54.0 26.2 42.0 0.0 0.0 6 0 157 I
I 9 64.0 31.0 79.2 0.0 0.0 6 0 199 I
I 10 9.0 9.2 38.5 0.0 0.0 2 0 292 I
I 11 182.0 88.1 39.0 0.0 0.0 11 0 64 I
I 12 189.0 91.5 5.8 0.0 0.0 11 0 11 I
I 13 353.3 189.8 23.1 0.0 0.0 15 0 22 I
I 14 25.0 12.1 12.0 0.0 0.0 4 0 117 I
I I
I 3071.3 2512.2 558.3 3540.0 2655.0 T o t a l I

Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 24.4 kW

Pierderi in transformatoare - 73.1 kW; in linii - 218.0 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 7155 +j 6050 kVA; Sjt= 9370 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 7342 +j 6987 kVA; Sjt= 10135 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 2056 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 182 m; Y= 186 m; Z= 0 m

16
3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE DE LA SISTEM
Alegerea tensiunii se reduce la determinarea unei tensiuni care satisface toate cerinţele
tehnice şi perspectiva creşterii întreprinderii. Tensiunea aleasă trebuie să corespundă
minimumul cheltuielilor anuale de calcul. Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea
tehnico-economică a două variante.
La compararea tehnico-economică a variantelor e considerat tariful mondial la energie
electrică Cd=0,05 $/kWh.

3.1. Alegerea tensiunii alimentării exterioare

Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea sumară care
se consumă de întreprindere, distanţa de la sursa de alimentare cu energie electrică, numărul
şi puterii unitară a receptoarelor electrice. Pentru alegerea tensiunii alimentării exterioare,
dacă avem posibilitatea alimentării cu mai multă tensiune, este necesar de efectuat
compararea tehnico economică a variantelor. La egalitatea cheltuielilor anuale de calcul ori
avantajul mic al reţelei de tensiune joasă, prioritatea se dă reţelei de tensiune înaltă, deoarece
pierderile în bani şi în alte elemente sunt mai mici, deasemenea se asigură posibilitatea
dezvoltării întreprinderii.
Pentru calculul tensiunii teoretice se utilizează relaţiile din [4]:

– relaţia lui Still (SUA):

U  4,34 l 16 P ;
– relaţia lui Nicogosov (Rusia):
U  16 4 P l ;

unde l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l = 14,4 km;

Pc – puterea activă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC (conform rezultatelor
calculelor la calculator P = 7,342 MW);
Sc – puterea aparentă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC cu considerarea puterii
reactive livrate întreprinderii din SEE în orele de vârf ale acestuia Qe1 = 2056 kvar.

14, 4 16  7,342

Deci: U  4,34 l 16  P  4,34  2  37,12 kV ;


U  16 4 P l  16 4 7,34214, 4  43,14 kV ;

Efectuăm compararea tehnico-economică a variantelor 35kV şi 110kV. Schema de

racordare a uzinei la SEE pentru cele două variante considerate sînt prezentate în figura 1.1.

17
110 kV , 35 kV SPC 10 kV
LEA-110 kV, 35 kV

SEE

Figura 1.1. Racordarea întreprinderii la tensiunea 110 kV sau 35 kV

Varianta I – 110 kV
Determinăm curentul liniei aeriene la tensiunea 110 kV conform relației:
ILEA  Sc ;
3Un  n
unde Sc este puterea de calcul pe partea de tensiune înaltă SPC, kVA;

Sc  P 2  Q 2 73422  20562  7624, 44 kVA

ce1


n - numărul liniilor ce vin la SPC, n = 2;
Un – tensiunea nominală, Un = 110 kV;
Deci:

ILEA  7624, 44  20, 01А ;

3 110  2
Se determină secţiunea conductorului conform criteriului densităţii economice a curentului:
I
Fec  LEA
jec ;

und
e jec este densitatea economică a curentului,se alege din tab.4.5 [2, j e  1,1 A / mm2 ;
p.233],
Tmax - durata anuală de utilizare a puterii maxime, Tmax = 4880 h;
20, 01
Fec   18,19 mm2 ;
1,1
Conform tab.2.5.6 [7], diametrul minimal al conductorului la 110 kV este 70 mm2,
deci din tab.7.38 [5], se va alege conductorul de tip AC-70/11 pentru care
Iadm  265 A ,
având:
r0 – rezistența electrică specifică, r0=0,46 Ω/km;
x0 – reactanța electrică specifică, x0=0,42 Ω/km.

În regimul de avarie
ILEAav  2 ILEA  218,19 
18
40, 02 A <
Iadm  265 A
Determinăm pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie conform relației:
Pc  R  Qe1  X
U  ;
Unom  n

19
 unde: R  r0  L  0, 4614, 4  6, 62 Ω;
X  x0  L  0, 4214, 4  6, 05Ω;

Unorm  7342  6, 62  2056  6, 05  277,58 V

110  2
Uаv  2Un  555,17 V
Unorm 277,58
U  100%  100  0, 25%  5%
norm,%
U 110000
Uаv,%  Uаv
100%  2 U n %  0,51%  5%
U
Determinăm pierderile de putere în tronsoanele LEA in regim normal:
S2R
 7624, 442  6, 624
 15,91 kW
Pl  2  1102 
U n
2
Varianta II (Unom=35kV) se calculează analogic. Rezultatele calculelor prezentăm în
tabelul 3.1
Tabelul 3.1 – Alegerea tensiunii alimentării exterioare

Unom , kV ILEA , A Marca Unorm ,% Uav ,% P, kW

35 62,88 AC-70/11 0,79 1,59 157,17
110 20,01 AC-70/11 0,25 0,51 15,91

În rezultatul calculului tehnic pentru sistemul de alimentare exterior aprobăm

tensiunea 110 kV. Tensiunea 110 kV este de perspectivă cu evidenţa faptului creşterii
sarcinilor la întreprindere.

3.2. Alegerea tensiunii pentru reţeaua interioară

Având în vedere prezenţa sarcinii la tensiunea 10 kV, în proiectul dat aprobăm
tensiunea reţelei din uzină de 10 kV, care este mai economică în comparaţie cu tensiunea 6
kV.
Reţeaua din secţie se îndeplineşte la tensiunea 0,4 kV cu instalarea transformatoarelor
în secţie 10/0,4 kV.

20
4. ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMATOARELOR
STAŢIEI PRINCIPALE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMATOARE DIN
ÎNCINTA INTREPRINDERII

4.1. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la SPC

Cel mai des, SPC-ul întreprinderii se construieşte cu două transformatoare. Alegerea
puterii transformatoarelor SPC se efectuează pe baza sarcinii de calcul a întreprinderii în
regim normal de funcţionare şi regimul normal de compensare a puterii reactive. În regimul
după avarie (la deconectarea unui transformator) pentru alimentarea fiabilă cu energie
electrică este prevăzută alimentarea consumatorilor de la un singur transformator.
Pentru SPC cu două transformatoare puterea nominală a fiecăruia se determină din
condiţia:
Snt Sc
 ;
ki  n
unde Sc este puterea aparentă de calcul a întreprinderii,calculată din relaţia:
Sc  P2  Q2 ;
cs
Pc - puterea activă de calcul a întreprinderii, Pc  7342 kW ;

Qs - puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic,

Qs  k var
2056 ;
Sc  P2
cs  Q2 
73422  20562  7624, 44 kVA ;
ki - coeficientul de încărcare normativ a transformatoarelor, ki  0,7 ;
n - numărul de transformatoare, n  2 ;
Deci,
Snt Sc  7624, 44  5446, 03 kVA ;

ki  0, 7  2
n
Din [5,tab.3.6.] se alege 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip:
ТMН-6300/110 având următorii parametri:

Snt =6300 kVA, Uît =115 kV, Ujt = 11 kV,

P0 =10 kW, Psc = 44 kW, Usc = 10,5 %.

În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient

de încărcare egal cu:
Sc 7624, 44
kin   2  6300  0, 61;
2
Snt
În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie
să asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor mai responsabile:
1, 4  Snt  Sc;

1, 4 Snt  1, 4 6300  8820 kVA  Sc  7624, 44 kVA.

21
 Deci, în regim de post-avarie transformatorul neavariat, va fi supraîncărcat cu un
coeficient de 1, 21 din puterea nominală.

22
4.2. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la PT
Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se efectuează din condiţiile
încărcării raţionale în regimul normal şi ţinînd cont de posibilităţile de rezervare în regim de
post-avarie.
Posturile de tansformare cu un transformator se recomandă pentru alimentarea
receptoarelor electrice care admit întreruperea alimentării cu energie electrică, atîta timp cît se
montează transformatorul de rezervă sau se realizează rezerva cu linii de joasă tensiune de la PT
vecin. La nivel de întreprindere se recomandă până la cinci tipuri de posturi de transformatoare.
Analizînd sarcinile de calcul a tuturor secţiilor se vor utiliza tipuri de transformatoare cu
puterile standartizate de 160, 250, 400 și 630 kVA. Puterea transformatoarelor din secţii se
determină conform relaţiei:
Sc Pc
S   ;
n n  ki n  ki cos
unde, Pc este puterea de calcul a secţiei, kW;

n - numărul de transformatoare în secţie;

ki - coeficientul de încărcare normal al transformatorului;

cos - factorul de putere;

Se recomandă de a folosi următoarele valori a coeficientului de încărcare:
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I:
ki  0, 65  0, 7 ;
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II, III:
ki  0,7  0,8 ;
- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III, şi categoria II
în cazul de rezervare centralizată (de depozit) a transformatoarelor: ki  0,9  0,95 ;

La etapa actuală de proiectare socotim, că puterile reactive în secţiile sunt compensate.

Compensarea puterii reactive vor fi analizată în capitolul 12.
Alegerea numărului şi a puterii transformatoarelor din PT din secţii, determinarea

coeficientului de încărcare real kir  , de avarie kia  şi a sarcinii deconectate în regim de

post- avarie se prezintă în tab.4.1.
Puterea de calcul a transformatorului trebuie să asigure condiţia
Scal.tr  Pc ;
N  ki
unde: N - numărul de transformatoare,
kî - coeficientul normativ de încărcare a transformatorului

23
 De exemplu, la coeficientul normativ kîn=0,7 pentru sarcinile de categoria II,
pentru secția Nr.5:

Scalctr  836,9  597, 78kVA ;

2  0, 7
Aprobăm transformatoarele TMГ - 630/10 cu puterea 630 kVA, iar
coeficientul real de încărcare va fi:
836, 9
k   0, 66 ;
2  630
îr

La deteriorarea unui transformator coeficientul de încărcare de avarie va fi:

836, 9
k   1, 33 .
îa
630
Având în vedere, că transformatorul în regim de postavarie poate fi încărcat pînă
la 140 %, nu este necesar se deconectăm puterea în regim de postavarie.

Tabelul 4.1 - Agerea numărului şi puterii PT din secţii

Grupa de Puterea Coeficientul de Sarcina

Nr. sarcini a de Categ. încărcare decon. la
n  Sn
PT postului de calcul, sarcinii avarie,
transform. kW Kîn Kîr Kîa kW
1xТМГ-400
PT1 1 461,3 II 0,7 0,62 1,85 120
1xТМГ-250
PT2 3 267,2 III 1xТМГ-400 0,9 0,67 - -
PT3 4 272,1 III 1xТМГ-400 0,9 0,68 - -
PT4 5+7+10 942,2 II, III 2xТМГ-630 0,8 0,75 1,5 47,5
PT5 6+2(120kW) 528,1 II 2xТМГ-400 0,7 0,66 1,32 -
PT6 8 96 III 1xТМГ-160 0,9 0,6 - -
PT7 9 143,2 III 1xТМГ-400 0,9 0,36 - -
PT8 11+14 258 III 1xТМГ-400 0,9 0,65 - -
PT9 12 194,8 II 1xТМГ-250 0,8 0,78 - -
PT10 13+2(90kW) 466,4 II, III 1xТМГ-630 0,8 0,74 - -

La deconectarea transformatorului din PT7, datorită avarierii sau măsurilor de

profilaxie al aestuia, sarcină de categoria III rămâne rezervată la 0,4kV de la PT9, la care
coeficientul de încărcare va crește până kîr  1,35 .
la
La deconectarea transformatorului din PT9, sarcină de categoria II rămâne
rezervată la 0,4kV de la PT7, la care coeficientul de încărcare va crește până kîr  0,85 .
la
Sarcina de categoria II din Secția 2 va fi alimentată parțial de la PT5 și de la PT10. În caz
de defectare al transformatorului din PT10, coeficientul de încărcare al PT5 va crește până la
kîr  0, 77 , fără a fi necesară deconectarea sarcinei de categoria III.
24
5. AMPLASAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE, STAŢIILOR DE
DISTRIBUŢIE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Locul de amplasare a SPC se alege din partea liniilor electrice aeriene 110 kV (LEA- 110
kV), dar şi cu deplasare spre centrul de sarcină. Posturile de transformare e de dorit să fie
apropiate la maxim de centrul sarcinilor electrice a secţiilor, ceea ce permite de a construi un
sistem de alimentare cu energie electrică mai economic şi fiabil , deoarece se micşorează
lungimea reţelelor de distribuţie, se micşorează pierderile de energie electrică.
Posturile de transformare 10/ 0,4 kV se admit de instalat în interiorul secţiei, cu scopul de
apropiere maximă de receptoare. Însă, în secţiile unde au loc degajări enorme de căldură, prafuri
conductoare sau substanţe chimice ce influenţează dăunător asupra regimului normal de
funcţionare a transformatorului, în acest caz transformatoarele se amplasează în exteriorul
secţiei, sau în interiorul lor îngrădit cu perete despărţitor şi se prevede separat pentru
transformator, ventilare forţată. Instalaţiile de distribuţie 10 kV se vor plasa în afara secţiilor.
Numărul şi puterile transformatoarelor din posturile de transformatoare se alege conform
recomandărilor [2].

25
6. ELABORAREA SCHEMEI DE MEDIE TENSIUNE DIN INCINTA
ÎNTREPRINDERII
La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii se
utilizează schema radială şi magistrală.
Posturile de transformare (PT) se alimentează de la SPC prin intermediul cablurilor
instalate în tranşee. Alegerea schemei raţionale de alimentare cu energie electrică se efectuează
prin metoda comparării tehnico-economice a variantelor. Pentru alegerea schemei optime se
efectuează un calcul tehnico-economic cu compararea a două variante.
Se vor analiza două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii:
Se prezintă schemele de alimentare pentru varianta 1 şi 2.

ID-10 kV
a SPC Varianta 1

W5 W6

PT-6 PT-4
ID-10 kV
a PD
W 4W 2W 3

PT-1
W1

ID-10 kV
a SPC Varianta 2

W6

PT-6
ID-10 kV
a PD
W3 W4 W5

PT-1 PT-4
W1 W2

Figura 6.1. Schemele de alimentare cu energie electrică pentru Varianta 1 şi 2

26
6.1. Calculul tehnico-economic pentru Varianta I.
Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizând
relaţia:

Fec  Ic ,
jec

unde Ic
este curentul de calcul al cablului,

Pc
Ic  ;
n  3 U n

Pc – puterea de calcul al cablului la 0,4 kV spre secții necesară a fi transportată prin cablul dat;
n – numărul de cabluri paralele;
Un
– tensiunea nominală a cablului, Un  10 kV ;
je
c
– densitatea economică a curentului, din [2, tab. 4.5], pentru Tmax  4335 h,

j  1, 4 A/mm2.
e
Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:
P  k 2  P  l,
în 0

unde kin
este coeficientul de încărcare a liniei corespunzătoare,
Ic
kîn  ;
Iadm

Ic – curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;

Iadm – curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;

P0
– pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;
l – lungimea liniei în cablu, km.
Linia în cablu W1=W2:
PcID1  PcID1(10kV )  PcPT1  PcPT 3  PcPT 5  PcPT 9  PcPT10 
3540  461, 3  272,1 408,1194,8  376, 4  210, 2  5462, 9 kW ;

IcW 1  PcID
 5462,9  157, 7 A;
n  3 Un 2  3 10
1

IcW 1 157, 7
F    112, 64 mm2;
ecW 1
je 1, 4
c

lw1  0, 246 km;

27
Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x150 Iadm  275 A. În regim de avarie
cu
PcID 5462,9
(deconectarea unui cablu) curentul va IcW 1   315, 4 A. Pentru a fi
1 3 10
fi 
n  3 Un
respectat I , se vor deconecta unele sarcini de categoria III (PT10) pe perioada reparației.
adm

Pierderile de putere în cablu la sarcina

nominală P0  56 kW/km.

Costul cablului CW  l C0W  2 0, 2463500  1722 u.m.

Linia în cablu W3:
Cablul W3 alimentează transformatorul ТМГ-250 din secția nr.1, iar această secție este
compusa din 2 transformatoare de diferită putere. Dacă considerăm că sarcina totală
Pc1(0,4)  este repartizată uniform între cele două transformatoare, la ТМГ-250 îi va
461,3kW
corespunde sarcina de:
250
P  100  38, 46%
; P  0,385 461,3  177, 6 kW
c%(TMG 250) cW 3
650
PcW 177, 6
IcW 3    10, 25 A;
n  3 Un
3 3 10
IcW 3 10, 25
F    7,32 mm2;
ecW 3
je 1, 4
c

lw3  0, 072 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x16

cu
Iadm  75 A.

Pierderile de putere în cablu la sarcina

nominală P0  39 kW/km.

Costul cablului CW 2  l C0W  0, 0721610  115,92 u.m.

Linia în cablu W4:

Pc5 836,9
P  P   47,5  465,95 kW;
cW 4 c10
2 2
PcW 465,95
IcW 4    26,9 A;
n  3 Un
4 3 10
IcW 4 26,9
F    19, 21 mm2;
ecW 4
je 1, 4
c

28
 lw4  0, 225 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu

Iadm  90 În regim de avarie
A.57,8  47,5
836,9 
3 10
P  P  Pc10
(dec. cablului W6) curentul va IcW 4av  3 c5Un c7   54,39 A.
fi

Pierderile de putere în cablu la sarcina

P0  40 kW/km.
nominală

29
 Costul cablului CW  l C0W  0, 2251760  396 u.m.
Linia în cablu W5:
Pc5 836,9
P P    96  +57,8=572,25 kW;
P
cW 5 c7
c8
2 2
PcW 572,25
IcW 5  n  5 3 Un  3 10  33, 05 A;

IcW 5 33, 05
F    23, 61 mm2;
ecW 5
je 1, 4
c

lw5  0, 017 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25

Iadm  90 În regim de avarie a
96 A.
 836,9  57,8  47,5
3 10
P  P  Pc7  Pc10
sectorului W4, curentul va IcW 5av  3 c8Un c5   59,94 A.
fi

Pierderile de putere în cablu la sarcină

P0  40 kW/km.
nominală:

Costul cablului: CW 5  l C0W  0, 017 1760  29,92 u.m.

Linia în cablu W6:

Pc5 836,9
P  P   57,8  476, 25 kW;
cW 6
2
c7 2

IcW 6  PcW 6  476, 25  27, 49 A;

n  3 Un 3 10
I 27, 49
F  cW 6   19, 64 mm2;
ecW 6
je 1, 4
c

lw6  0, 208 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu

Iadm  90 În regim de avarie
A.57,8  47,5
836,9 
3 10
P  P  Pc10
(dec. cablului W4) curentul va IcW 6av  3 c5Un c7   54,39 A.
fi

Pierderile de putere în cablu la sarcina

P0  40 kW/km.
nominală

Costul cablului CW  l C0W  0, 2081760  366, 08 u.m.

30
Pierderile de putere
Exemplu pentru sectorul W3:
 P  n  P  k 2 l ,
W 0 î
unde ∆P0 sunt pierderile specifice de putere, ∆P0=39(kW/km) pentru AAШв-3х16 ;
kî - coeficientul de încărcare, kî 10, 25
Ic   0,14
 Iadm 75
 P  n  P  k 2 l  139 0,142  0, 072  0, 05 kW
W 0 î

31
 Tabelul 6.1. Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta I
Fcalculat, Iadm, ∆P0, ∆PW, Costul
Sector Ic ,A Tipul cablului Iav,A l, km I0, u.m.
mm2 A kW/km kW
W1, W2 157,7 112,64 2xAAШв-3х150 275 315 56 9,06 0,246 1722
W3 10,25 7,32 AAШв-3х16 75 - 39 0,05 0,072 115,92
W4 26,9 19,21 AAШв-3х25 90 54,4 40 0,64 0,225 396
W5 33,05 23,61 AAШв-3х25 90 59,9 40 0,07 0,017 29,92
W6 27,49 19,64 AAШв-3х25 90 54,4 40 0,6 0,208 366,08

Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
I 
P   I cWi   P0i  li  9, 06  0, 06  0, 66  0, 07  0, 6  10, 35 kW
i1  admi 

Pentru calculul tehnico-economic se va utiliza metoda cheltuielilor de calcul anuale (CA).

Conform [9]:
CA  C  RI ,
unde CA sunt cheltuielile anuale;
C – cheltuielile anuale constante în perioada de exploatare,
C  Cî ,r  Cpierd ;

Cî ,r – cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile,

Cî ,r
 pî ,r  Ic ;

pî ,r - cota anuală din valoarea investiţiei la întreţinere şi reparaţie, din [9], pî ,r  1, 75 %;

I – investiţiile determinate de procurarea cablurilor şi a celulelor prefabricate (întrucât in

ambele variante avem acelasi numar de celulu costul lor nul includem in calcul);
Cpierd – costul pierderilor de putere,

Cpierd  P   Cw ;

P – pierderile de putere în linie (cablu), kW;

 – timpul pierderilor maximale,
2 2
 T   4335 
   0,124  m  Tan   0,124   8760  2725, 46 h;
4
 10 
4
10 


Cw – costul unui kW 
de energie, Cw  0, u.m.
h kW h;
0467
RI – rata anuală de rambursare a creditului,

R I  I  E I ;
32
 EI – coeficientul de rambursare a creditului, din [9], pentru i  10 şi Tsn  20 ani,
%
EI  0,1175;

I – investiţiile (cheltuielile) sumare,

I  I  I ;
ech

Iech – investiţiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere,

Iech  P  CP ;
CP – costul unui kW de putere instalată la centrala etalon, CP  1000 u.m./kW;

Iech  P CP  10,351000  10350

u.m.;
Ic – investiţiile capitale pentru construirea liniilor în cablu,

Icablu  n I0Wi  1722 115,92  396  29,92  366, 08  2629,92 u.m.;

i1

I  Icablu  Iech  2629,92 10350  12979,92 u.m.

Cî ,r  pî ,r  Ic  0, 0175 2629,92  46, 02 u.m.;

Cpierd  P  Cw  10,35 2725, 46 0, 0467  1317,34 u.m.;

C  Cî ,r  Cpierd  46, 02
 1363,36 u.m.
1317,34
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:
CAI  C  I  EI  1363,36 12979,92 0,1175  2888,5 u.m.

6.2. Calculul tehnico-economic pentru Varianta II.

Linia în cablu W1=W3:
PcID1  PcID1(10kV )  PcPT1  PcPT 3  PcPT 4  PcPT 5  PcPT 9  PcPT10  PcD7  PcD10 
3540  461, 3  272,1 836, 9  408,1194,8  376, 4  210, 2  57,8  47, 5  6405,1 kW ;

IcW 1  PcID
 6405,1  184,89 A;
n 1 3 Un 2  3 10
IcW 1 184,89
F    132, 06 mm2;
ecW 1
je 1, 4
c
lw1  0, 246 km;

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x185 cu

Iadm  310 În regim de avarie
A.
( d econectarea unui cablu)
n  3 Un
33
curentul va fi
PcID 6405,1
IcW 1   369, 79 A . Pentru a fi
1 3 10


34
respectat I , se vor deconecta unele sarcini de categoria III (PT3, Secțiile 7 și 10 a PT4 și
adm

PT10) pe perioada reparației.

Pierderile de putere în cablu la sarcina
nominală
P0  57 kW/km.

Costul cablului CW  l C0W  2 0, 246 4010  1972,92 u.m.

Linia în cablu W2:
Pc5 836,9
P  P   47,5  465,95 kW;
cW 2 c10
2 2
PcW 465,95
IcW 2    26,9 A;
n  3 Un
2 3 10
IcW 2 26,9
F    19, 21 mm2;
ecW 2
je 1, 4
c

lw2  0,192 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu

Iadm  90 A. În regim de avarie (dec

Pc5  Pc7  Pc10 836,9  57,8  47,5

cablului W4 sau W5) curentul va IcW 2av  3 10  54,39 A.
fi 3 Un

Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală

P0  40 kW/km.

Costul cablului CW  l C0W  0,1921760  337,92 u.m.

Linia în cablu W4:
Cablul W4 alimentează transformatorul ТМГ-250 din secția nr.1, iar această secție este
compusa din 2 transformatoare de diferită putere. Dacă considerăm că sarcina totală
Pc1(0,4)  este repartizată uniform între cele două transformatoare, la ТМГ-250 îi va
461,3kW
corespunde sarcina de:
250
P  100  38, 46%
; P  0,385 461,3 177, 6 kW
c%(TMG 250) c1(TMG 250)
650
Pc5 836,9
P P    177, 6   57,8  653,85 kW;
P
cW 4
c1(TMG 250) c7
2 2

IcW 4 
PcW
  34, 41 A;
n  4 3 Un

35
 653,85
I 34, 413 10
F  cW 4   24,57 mm2;
ecW 4
je 1, 4
c

lw4  0, 072 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu

Iadm  90 În regim de avarie
(deconectarea cablului W2) curentul va fi: A.

36
 Pc1(TMG 250)  Pc5  Pc7  Pc10
IcW 4av   6  836,9  57,8  47,5 64, 65 A.
177,
3 Un 3 10
Pierderile de putere în cablu la sarcina
P0  40 kW/km.
nominală

Costul cablului CW 4  l C0W  0, 0721760  126, 72 u.m.

Linia în cablu W5:

Pc5 836,9
P  P   47,5  465,95 kW;
cW 5 c10
2 2
PcW 465,95
IcW 5    26,9 A;
n  3 Un
5 3 10
IcW 5 26,9
F    19, 21 mm2;
ecW 5
je 1, 4
c

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25

cu Iadm  90 A. În regim de avarie

P  P  Pc10 836,9  57,8  47,5

(dec. cablului W2) curentul va IcW 5av  3 c5Un c7 3 10  54,39 A.
fi

Pierderile de putere în cablu la sarcina

P0  40 kW/km.
nominală

Costul cablului CW  l C0W  0,1091760  191,84 u.m.

Linia în cablu W6:
PcW 6  Pc8  96 kW;

PcW 96
IcW 6    5,54 A;
n  6 3 Un 3 10
IcW 6 5,54
F    3,96 mm2;
ecW 6
je 1, 4
c

lw6  0, 017 km.

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x16

cu
Iadm  75 A.

Pierderile de putere în cablu la sarcina

nominală P0  39 kW/km.

Costul cablului: CW 5  l C0W  0, 017 1610  27,37 u.m.

Tabelul 6.2. Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta II.
Sect Fcalculat, Iadm, ∆P0, ∆PW, Costul
Ic ,A Tipul cablului Iav,A l, km I0, u.m.
or mm2 A kW/km kW
37
W1,
184,9 132,06 2xAAШв-3х185 310 363,7 57 9,65 0,246 1972,9
W3
W2 26,9 19,21 AAШв-3х25 90 54,39 40 0,55 0,192 337,92
W4 34,41 24,57 AAШв-3х25 90 65,65 40 0,44 0,072 126,72
W5 26,9 19,21 AAШв-3х25 90 54,39 40 0,31 0,109 191,84
W6 5,54 3,96 AAШв-3х16 75 - 39 0,004 0,017 27,37

38
Pierderile sumare în linii vor fi:
2
n
I 
P   I cWi   P0i  li  9, 65  0, 55  0, 44  0, 31 0, 004  10, 95 kW
i1  admi 

Iech  P CP  10,951000  10950 u.m.;

Icablu   I0Wi  1972,9  337,92 126, 72 191,84  27,37  2656, 78 u.m.;

i1n

I  Icablu  Iech  2656, 78 10950  13606, 78 u.m.

Cî ,r  pî ,r  Ic  0, 0175 2656, 78  46, 49 u.m.;

Cpierd  P  Cw  10,95 2725, 46 0, 0467  1393, 79 u.m.;

C  Cî ,r  Cpierd  46, 49 1393,

79  1440,19 u.m.

Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta II vor constitui:

CAII  C  I  EII  1440,19 13606, 78 0,1175  3038,98 u.m.
Compararea variantelor studiate se prezintă în tabelul ce urmează:
Tabelul 6.3. Datele obţinute în urma calculelor tehnico-economice
Articolul Varianta I Varianta II
Pierderi de putere ( P , kW ) 10,35 10,95

Cheltuieli anuale pentru întreţinere şi reparaţii, u.m. 46,02 46,49

Costul pierderilor de energie, u.m. 1317,34 1393,79

Investiţii totale, u.m. 12979,92 13696,78

Cheltuielile anuale de calcul, u.m. 2888,5 3038,98

Deci, vom alege varianta I, ca fiind mai economă cu chelueli anuale (CA) mai mici.
Calculul şi alegerea cablurilor de alimentare din incinta întreprinderii sînt prezentate în
tabelul 6.4:
Tabelul 6.4. Alegerea LEC 10 kV din incinţa întreprinderii
Sectorul Pc ,kW In ,A Fec ,mm2 Conductor Iadm ,A
SPC-ID1 5462,9 157,7 112,64 2xААШВ 3x150 275
ID1-PT1 177,6 10,25 7,32 ААШВ 3x16 75
SPC-PT6 572,25 33 23,61 ААШВ 3x25 90
SPC-PT4 465,95 26,9 19,21 ААШВ 3x25 90
PT6-PT4 476,25 27,49 19,64 ААШВ 3x25 90
SPC-PT8 863,2 49,83 35,59 ААШВ 3x35 115
PT8-PT2 605,2 34,94 24,96 ААШВ 3x25 90

39
 Sectorul Pc ,kW In ,A Fec ,mm2 Conductor Iadm ,A
PT2-PT7 338 19,51 13,93 ААШВ 3x16 75
ID1-PT5 528,1 15,24 10,88 2xААШВ 3x16 75
ID1-PT3 933,3 53,88 38,48 ААШВ 3x50 140
PT3-PT9 661,2 38,17 27,26 ААШВ 3x35 115
PT9-PT10 466,4 26,93 19,23 ААШВ 3x25 90

Exemplu de alegere a LEC U<1 kV din încinta întreprinderii.

Sectorul PT4 – Dulap Secția 7

Sc7  57,82  302  65,12 kVA;

Imax,calc  Sc7 65,12

  93,99 A.
3 Un 3  0, 4

Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 4x25 Iadm  115 A.
cu
Tabelul 6.5. Alegerea LEC 0,4 kV din incinţa întreprinderii
Sectorul Sc ,kVA In ,A Conductor Iadm ,A
PT4-D7 65,12 93,99 АBВГ 4x25 115
PT4-D10 48,38 69,83 АBВГ 4x10 70
PT5-D2 (120kW) 160 230,94 АBВГ 4x95 255
PT7-PT9 215,22 310,64 АBВГ 4x150 335
PT8-D14 38,92 56,18 АBВГ 4x10 70
PT10-D2 (90kW) 119,09 171,89 АBВГ 4x50 175

40
7. CALCULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE

În acest capitol se face împărţirea receptoarelor electrice în grupuri şi noduri luînd în

consideraţie regimul lor de funcţionare şi locul amplasării. Reţelele elctrice din secţii trebuie să
corespundă unor cerinţe:
- să asigure fiabilitatea în alimentarea receptoarelor în dependenţă de categoria lor;
- să fie comode şi fără pericol în exploatare;
- să dea posibilitatea de a monta şi a conecta la reţea utilaje noi.
Reţeaua radială se realizează cînd distribuţia energiei electrcice la fiecare receptor electric
sau la fiecare grupă de receptoare electrice se efectuează printr-o linie aparte.
Reţeaua magistrală este aşa o magistrală în orice punct al căreia pot fi racordate receptoare
electrice.
Totodată, în acest capitol se va calcula şi se alege tipul conductoarelor ce alimentează
receptoarele din incinta SRM, în conformitate cu puterile instalate şi cu valorile sarcinilor de
calcul ale nodurilor de sarcină respectivă, se va alege tipul panourilor de distribuţie şi se va
decide referitor la locul de amplasare pe planul secţiei. Se va decide referitor la modul
poziţionării cablurilor şi conductoarelor în secţie în dependenţă de cerinţele înaintate şi de
caracteristica mediului încunjurător.
Alegerea conductoarelor de alimentare a receptoarelor electrice, a demaroarelor
electromagnetice, a siguranţelor fuzibile şi releelor termice se face cu ajutorul calculatorului,
întroducînd datele iniţiale ale receptoarelor electrice, în programul de calcul.
Datele iniţiale pentru alegerea parametrilor şi parametrii sînt indicate în tab. 7.1, 7.2.

41
Tabelul 7.1 Datele initiale pentru alegerea parametrilor retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. | P nom | CosF | Conditii | I nom | I porn |
| R/E | kW | | de pornire | A | A |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 2 | 7.00 | 0.90 | Ip=Inom | 11.23 | 11.23 |
| 3 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 4 | 4.50 | 0.60 | Usoare | 10.83 | 54.13 |
| 5 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 6 | 7.00 | 0.80 | Grele | 12.63 | 63.15 |
| 7 | 20.00 | 0.85 | Ip=Inom | 33.96 | 33.96 |
| 8 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 9 | 1.70 | 0.80 | Usoare | 3.07 | 15.34 |
| 10 | 1.70 | 0.80 | Usoare | 3.07 | 15.34 |
| 11 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 12 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 13 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 14 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 15 | 8.20 | 0.50 | Grele | 23.67 | 118.36 |
| 16 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 17 | 7.00 | 0.65 | Usoare | 15.54 | 77.72 |
| 18 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 19 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 20 | 7.00 | 0.65 | Usoare | 15.54 | 77.72 |
| 21 | 14.00 | 0.50 | Usoare | 40.41 | 202.07 |
| 22 | 20.00 | 0.85 | Ip=Inom | 33.96 | 33.96 |
| 23 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 24 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 25 | 4.50 | 0.60 | Grele | 10.83 | 54.13 |
| 26 | 14.00 | 0.50 | Usoare | 40.41 | 202.07 |
| 27 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 28 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 29 | 7.00 | 0.90 | Ip=Inom | 11.23 | 11.23 |
| 30 | 100.00 | 0.70 | Grele | 206.20 | 1030.98 |
| 31 | 7.00 | 0.80 | Grele | 12.63 | 63.15 |
| 32 | 100.00 | 0.70 | Grele | 206.20 | 1030.98 |
| 33 | 100.00 | 0.70 | Grele | 206.20 | 1030.98 |
| 34 | 20.00 | 0.85 | Ip=Inom | 33.96 | 33.96 |
| 35 | 20.00 | 0.85 | Ip=Inom | 33.96 | 33.96 |
| 36 | 7.00 | 0.80 | Grele | 12.63 | 63.15 |
───────────────────────────────────────────────────────────────

42
Tabelul 7.2 Parametre retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. |Tipul conductor| Fuzibila |Demarorul|Releul termic |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 2 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 3 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 4 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 5 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 6 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 7 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/50 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 8 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 9 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 10 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 11 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 12 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 13 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 14 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 15 | APV 4*4 | PN2-100/80 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 16 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 17 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/16 |
| 18 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 19 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 20 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/16 |
| 21 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/100 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 22 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/50 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 23 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 24 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 25 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 26 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/100 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 27 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 28 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 29 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 31 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 34 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/50 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 35 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/50 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 36 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/10 |
───────────────────────────────────────────────────────────────

43
7.1. Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor

Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului

admisibil, conform condiţiei:

Iadm Imax,calc ;

unde, Iadm - este curentul admisibil care parcurge cablul, A;

Imax,calc - curentul maxim calculat care parcurge cablul, A;

Imax,calc  Sc ;
3 Un

Sc - puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;

U n - tensiunea nominală, U n  0,4kV .
În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:
nodul 1:
Sc  Sc1  62, 4 kVA;

c 62, 4
Imax,calc  S  3  0, 4  90, 06 A.
3 Un

Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 4x35 Iadm  90 A.

cu

nodul 1’:
Sc  Sc1'  15,5 kVA;

 15,5
c
Imax,calc  S  22,37A.
3 Un 3  0, 4
Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 4x4 Iadm  27 A.
cu

nodul 2, 3 și 4:
Sc  Sc2  107, 4 kVA;

 107, 4  155, 02A.

c
Imax,calc  S
3 Un 3  0, 4

Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 4x95 Iadm  170 A.
cu

nodul 5:
Sc  Sc5  86, 6 kVA;

 86, 6  124,99 A.
c
Imax,calc  S
3 Un 3  0, 4

44
Alegem bare conductoare de tip ШРА4-250-32-1У3 cu In=250 A, IP32.

45
 După curentul de lungă durată egal cu 125 A instalăm conductorul АBВГ 4x70 cu
Iadm  140 A. ales din [1, tab.П.4.8].
nodul 6:
Sc  Sc6  43 kVA;

c 43
Imax,calc  S  3  0, 4  62, 06 A.
3 Un

Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 4x25 Iadm  75 A.

cu

nodul 7:
Sc  Sc7  24,9 kVA;

 24,9
c
Imax,calc  S  35,94 A.
3 Un 3  0, 4
Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 4x10 Iadm  42 A.
cu

7.2. Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri.

Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se

utilizează dulapuri de putere şi conductoare-bare.
Pentru secţiile cu mediu normal se utilzează dulapuri de tip ПP cu întreruptoarele
automate.
Ţinând cont că curentul sumar pentru fiecare nod nu are valori mari şi luând în consideraţie
că mediul în secţie este normal, din [19] se aleg:

- pentru nodul 1, 1’, 6 se va alege dulapul tip ПР11-3117 cu 3 grupe de ieşire.

-pentru nodul 7 dulapul de putere tip ПР11-3119 cu 6 grupe de ieşire.

46
8. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi
aparatajului din sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea acestor
curenţi de scurtcircuit. La fel calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora
protecţia prin relee a elementelor sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară
începînd cu staţia sistemului electroenergetic şi terminînd cu receptorul din secţia de reparaţii
mecanice. Pe schemă se indică toţi conductorii de curent, aparatajul de comutaţie şi protecţie, iar
apoi se stabilesc punctele de scurtcircuit pentru care se calculează curenţii de scurtcircuit. Dacă
există motoare sincrone şi asincrone de puteri mari, ele trebuie să fie indicate pe schemă întrucît
au influenţă asupra curenţilor de scurtcircuit. Se determină în general curenţii de scurtcircuit
trifazat, iar pentru linia ce alimentează receptorul cel mai îndepărtat din secţia de reparaţii
mecanice, se determină deasemenea curentul de scurtcircuit monofazat la sfîrşitul liniei (la
bornele receptorului). Toate calculele se înfăptuiesc cu ajutorul unui program special la
calculator.
Se alcătuieşte schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit.

47
 Ss=900 MVA 9
SE Xs=0,4
QF1 VA 55-41
E 115 kV Inom=1000 A
1 LEA AC-70/11 10
l= 14,4 km Bară A(60x8)
l=5 m;
Iadm=910 A;
TMН -6300/110 11
2 Usc=10,5%
Psc=44 kW VA 55-37
QF2
SPC Po=10 kW Inom=160 A
11 kV
12
LEC 2xAAШB
3 TOП-0,66
3x150 TA2 150/5
l=0,246 km
Iadm=275 A 13
LEC ABBГ 4x35
4 L=35,5 m
LEC AAШB 3x50 Iadm=90 A
l=0,038 km 14
Iadm=140 A
LEC ABBГ 4x35
L=24 m
5 Iadm=27 A
LEC AAШB 3x35 15
l=0,088 km
Iadm=115 A QF3 BA 51-33
Inom=16 A
6 16
LEC AAШB 3x25
l=0,057 km LEC ABBГ 5x2,5
Iadm=90 A L=1,5 m
Iadm=19 A
7 17
ТМГ21-630/10 ПМЕ - 122
Usc=5,5% TRN - 16/12,5
20 A
0,4 kV
18
8 Bară A(60x8) Pnom=7 kW
l=4 m; cosφnom=0,8
Iadm=910 A; M ηnom=0,87

48
Figura 8.1. Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

49
 9
rS*=0 r1=r0=0,25 mΩ
xS*=0,4
x1=x0=0,1 mΩ

1 10
r0=0,46 Ω/km
r(1)=r(0)=0,074 mΩ/m
x0=0,42 Ω/km
x(1)=x(0)=0,163 mΩ/m

2 11
rT=14,7 Ω
r1=r0=1,2 mΩ
xT=220,4 Ω
x1=x0=0,6 mΩ
3 12
r0(1)=0,206 Ω/km
r1=r0=0,75 mΩ
x0(1)=0,079 Ω/km
x1=x0=1,2 mΩ
4 13
r0(1)=1,1 mΩ/m,
r0(1)=0,59 Ω/km x0(1)=0,068 mΩ/m
x0(1)=0,09 Ω/km r0(0)=2,97 mΩ/m,
x0(0)=1,241 mΩ/m
5 14
r0(1)=9,61 mΩ/m,
r0(1)=0,84 Ω/km x0(1)=0,098 mΩ/m
x0(1)=0,095 Ω/km r0(0)=11,71 mΩ/m,
x0(0)=2,11 mΩ/m
6 15

r0(1)=1,17 Ω/km r1=r0=7 mΩ

x0(1)=0,099 Ω/km x1=x0=4,5 mΩ

7 16
r0(1)=9,61 mΩ/m,
r1=r0=3,4 mΩ
x0(1)=0,098 mΩ/m
x1=x0=13,5 mΩ
r0(0)=11,71 mΩ/m,
x0(0)=2,11 mΩ/m
9 17
r(1)=r(0)=0,074 mΩ/m r1=r0=1,8 mΩ
x(1)=x(0)=0,163 mΩ/m x1=x0=0 mΩ

9 18

Figura 8.2. Schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

50
 Se aleg parametrii elementelor schemei echivalente.
Sistemul electroenergetic.
Ss  900 MVA, xs  0, 4 ;
Sectorul 1-2
Linia electrică aeriană de alimentare cu energie electrică a întreprinderii tip AC-70/11
ro  0, 46  / km , xo  0, 42  / km , l  14, 4 km ;
Sectorul 2-3
Transformator de putere din staţia principală coborîtoare, tip ТMН-6300/110.
Snomtr  6300 KVA, U  10,5%;
sc
Psc  44 kW P0  10 kW .
,
Sectorul 3-4.
Linia electrică în cablu, tip. 2xААШв 3x150,
Iadm  275 A,
l  0, 246 km ;
ro  0, 206  /
xo  0, 079  / km,;
km,
Sectorul 4-5.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x50,
Iadm  140 A, l  0, 038 km ;

ro  0,59  / xo  0, 09  / km ;
km,
Sectorul 5-6.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x35,
Iadm  115 l  0, 088 km ;

A, ro  0,84  / xo  0, 095  / km
km,
Sectorul 6-7.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x25,
Iadm  90 A, l  0, 057 km ;

ro  1,17  / xo  0, 099  / km
km,
Sectorul 7-8.
Transformatorul de putere din secţie.
Din [19] se alege transformatorul de tip ТМГ12-630/10 У1 (ХЛ1) cu parametrii:
Sn  630 kVA, Usc  5.5%, U1n  10,5 kV
U2n  0, 4 kV ;
, ;

51
 P0  0,8 kW , Psc  6, 75 kW.
Se determină parametrii pasivi ai transformatorului din tab.1 [10]:
r1  r0  3, 4 m; x1  xo  13,5 m..

52
 Sectorul 8-9
Bara se alege conform următoarei condiţii:
Iadm  Imax ;

Imax  Int ,

und
e I este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de curent;
max

I nt – curentul nominal al transformatorului:

Snt 630
Int    910 A.
3 Un 3  0, 4

Din [2] se alege bara din aluminiu A (60x8) cu

Iadm  910 A;
curentul
Iadm  910 A  Imax  910 A.
Din [21] se aleg parametrii pasivi a barei:
r01  0, 074 x01  0,163 m/m; l  4 m.
m/m;
Sectorul 9-10
Întreruptorul automat QF1.
Întreruptorul automat, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie
împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4kV), se alege conform
condiţiilor:
Un,a  Uretea ;

In,a  In.t ;

In,dsdt  I nt ;

Iregdsdt  Idsdt ;

unde, U n,a este tensiunea nominală a automatului,V;

Uretea - tensiunea reţelei, V;

I n,a - curentul nominal al automatului, A;

I n.t - curentul nominal al transformatorului la partea 0,4 kV,A;

I regdedt - reglajul de curent al declanşatorului de secţionare, termic,A;

Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru protecţia transformatorului în

regimul de scurtcircuit se determină cu relaţia:

53
 I ds  1,55  I nt ;

unde,
I este curentul nominal al transformatorului,
n.t

54
 Int  910 A;

Ids  1,55 Int  1,55910 1410,5 A ;

Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al
transformatorului de putere se determină cu relaţia:
Idt  1,3 Int  1,3910  1183 A ;
Conform valorii calculate, se alege întreruptorul automat de tip ВА55-41 3Р 1000А 55 kА cu
Inom,ÎA  1000, A din [20]:

In,a  1000 A  In.t  910 A;

Inds
1  1 I  1000 A   910 A ;
I I
n,ds na n.t
Ina

Iregds
2  2  I  2 1000  2000A   1410,5 A ;
I I
regds nds ds
Inds

Iregdt
 1, 25   1, 25 I  1, 251000  1250 A   1183 A ;
I I
regdt nds dt
Inds

În funcţie
de In,a  1000 A din [21,tab. A19.] se aleg parametrii întreruptorului automat:

r1  r0  0, 25 m;

x1  xo  0,1 m ;
Sectorul 10-11
Bara se alege din aluminiu A (60x8) cu
Iadm  910 l=5 m.
curentul Cu parametrii de mai sus a sectorului A;
8-9.
Sectorul 11-12
Întreruptorul automat QF2 ce alimentează nodul la care este conectat receptorul electric
cel mai îndepărtat.(nodul 5)
Se alege conform condiţiilor:
Un,a  Uretea ,
In,a  I max,l ,
In,dsdt  I max,l ,
Iregdsdt  Idsdt ;

unde,
55
I max,l curentul maximal de lucru, I Sc
este max,l 3 U n ;

Sc - puterea aparentă de calcul al nodului 5, Sc  Sc5 86, 6 kVA ;

c 86, 6
Imax,l  S  3  0, 4  125 A ;
3 Un

56
 Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare al întreruptorului automat ce
alimentează un grup de receptoare electrice se calculează conform relaţiei:
I ds  1,5  I ' ,
P
n1

I P I P max ,
I
'
und calc,mi


e i1
n1

I
i1
calc,mi - este suma curenţilor receptoarelor electrice fără curentul nominal al
receptorului cu cea mai mare putere;
n1
Icalc,mi  I  I n max

i1
max,l

In max - curentul nominal al receptorului cu cea mai mare In max  A , din tabelul
putere, 33,96
7.1 . (receptorul 34, 35);
n1

I
i1
calc,mi  Imax,l  In max  104, 41 33,96  70, 45 A ;

I P max - curentul de pornire al motorului cu cea mai mare IP max  , din tabelul
putere, 63,15A
7.1 . (receptorul 31,36);
n1
I'  I I  70, 45  63,15  133, 6 A ;
P

i1
calc,mi P max

I  1,5 I '  1,5133, 6  200, 4 A ;

ds P
Din [11,tab. A1.3.] se alege întreruptorul automat de tip selectiv VA 55-37 cu parametrii
nominali:
In,a  160A  Imax l  125A ;
Inds
 1  nds  1  1160A  160 A  max,  125 A ;
Ina I I l
Ina
Iregds  3   3 I  3160A  480 A   200, 4 A ;
I I
regds nds ds
Inds
În dependenţă In,a  160A din [21,tab. A19.] se aleg parametrii întreruptorului automat:
de
r1  r0  1, 2 m ;
x1  xo  0, m  ;
Sectorul 12-13 6
Transformatorul de curent
TA2.
Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiţii:
U n  Uretelei ,
I1n  Imax,l ;
unde, I 125
max,l 

57
A , vezi sectorul 11-12.
Din [22] se alege transformatorul de curent tip TOП-0,66 cu parametrii:
Un  0, 66kV
I1n 150 I2n  5 A ; clasa de precizie 0,5.
;
A;
În dependenţă
de KI  150 / 5 din [12,tab. 2.49.] se aleg parametrii pasivi:

58
 r1  r0  0, 75 m;
x1  xo  1, 2 m  ;
Sectorul 13-14
Cablul de alimentare al nodului 1 [vezi cap. 7.1].
Cablu de tip АВВГ 4x35
cu Iadm  90 A , cu parametrii:

ro1  1,1 m / m, x01  0, 068 m / m ;

ro0  2,97 m / m , xo0  1, 241 m / m ;
l  35,5 m ;
Sectorul 14-15
Cablul de alimentare al nodului 1’ [vezi cap. 7.1].
Cablu de tip АВВГ 4x4 cu
Iadm  27 A , cu parametrii:
ro1  9, 61 m / m, x01  0, 098 m / m ;
ro0  11, 71 m / m xo0  2,11m / m ;
,
Sectorul 15-16 l  24 m ;
Întreruptorul automat QF3 ce alimentează nemijlocit receptorul electric cel mai îndepărtat
(RE nr. 31) se alege conform condiţiilor:
Un,ÎA  Uretea ;

Inom,ÎA  Ilucru.max

und I
lucru.max  Inom este curentul maximal de lucru, care se determină conform :
e
Pnom
Inom  ;
3 cos  Un

P – puterea receptorului electric 31, P  7 kW;

cos – factorul de putere a receptorului electric 31, cos  0,8;
 – randamentul receptorului electric 31,  0,87;
Pno 7
Inom    14,52 A.
3 cosm  Un 3  0,8 0,87  0, 4

Pentru valorile obţinute se alege întreruptorul de tip BA-51-33 16 A.

În dependenţă
de In,a  16 din [21] se aleg parametrii întreruptorului automat:
A

r1  r0  7 x1  x0  4,5 m.
m;
Sectorul 16-17

59
 Conductor de alimentare a receptorului electric 31.

Cablul de alimentare a receptorului electric 31 se alege conform condiţiei:

60
 Iadm  Inom31 ;

Inm31  14,52 A.

Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АВBГ 5x2,5 Iadm  19 l  1,5 m.
cu Din [21] se aleg parametrii pasivi: A;
r01  9, 61 x01  0, 098 r00  11, 71 x00  2,11 m/m.
m/m; m/m; m/m;
Sectorul 17-18
Contactorul se alege pentru
In  14,52 A Pnom  7 din catalogul IEK Moldova
şi kW
contactorul ПМE 122 în ansamblu cu releul termic TRN 16/12,5 cu parametrii:
r1  r0  1,8 m;
Datele pentru calculul curenţilor de scurtcrcuit în sistemul de alimentare cu energie
electrică şi rezultatele calculelor curenţilor de scurtcircuit sînt prezentate în tabelul 8.1
Tabelul 8.1. Datele pentru calculul curentilor de s.c. in sistemul de AEE
───────────────────────────────────────────────────────────────
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 0.000 .4000 900.0 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4600 .4200 14.40 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 6300. 10.50 44.00 11.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .1030 .0380 .2460 11.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .5900 .0900 .0380 11.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .8400 .0950 .0880 11.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.170 .0990 .0570 11.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3.400 13.50 0.000 .4000 3.400 13.50 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9.000 .0740 .1630 4.000 .4000 .0740 .1630 0.000 0.000 0.000 |
| .2500 .1000 0.000 .4000 .2500 .1000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .0740 .1630 5.000 .4000 .7400 .1630 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .7500 1.200 0.000 .4000 .7500 1.200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.100 .0680 35.50 .4000 2.970 1.241 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9.610 .0980 24.00 .4000 11.71 2.110 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7.000 4.500 0.000 .4000 7.000 4.500 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9.610 0.000 1.500 .4000 11.71 2.110 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.800 0.000 0.000 .4000 1.800 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
───────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul 8.1. Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE a intreprinderii

────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 4.867 | 8.085 | 5.013 | 4.215 | 969.440 |
| 3 | 2.981 | 7.376 | 4.344 | 2.582 | 56.801 |
| 7 | 2.911 | 6.467 | 3.741 | 2.521 | 55.454 |
| 8 | 10.928 | 16.630 | 10.991 | 9.464 | 7.571 |
| 15 | 0.812 | 1.149 | 0.812 | 0.704 | 0.563 |
| 18 | 0.750 | 1.061 | 0.750 | 0.650 | 0.520 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat - 0.659 kA

61
9.VERIFICAREAELEMENTELOR ŞI A APARATULUI DIN SISTEMUL DE AEE
A ÎNTREPRINDERII LA ACŢIUNEA CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Elementele şi aparatajul care urmează să fie alese trebuie să satisfacă o serie de criterii,
adică se verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit.

9.1. Alegerea echipamentului la partea de 110kV

Pentru alegerea echipamentului la partea de 110 kV e necesar de determinat curentul
cerut la partea de tensiune superioară a SPC:

Icerut  1,4  Inorm;

Snt 6300
Inorm    33, 06 A ;
3 Un 3 110

Icerut  1, 4 Inorm  1, 433, 06  46, 29 A ;

Curenţii de scurtcircuit determinaţi sînt: (vezi tab. 8.1)

I  I ''3  4,867 kA ;
P

is  8, 085 kA;

a) Alegerea şi verificarea întreruptoarelor.

Din [5, tab.5.2] se alege întreruptor cu ulei puţin tip BMT-110Б-20/1000 У1.
Verificarea întreruptoarelor se face în formă de tabel, prezentat mai jos:

Tabelul 9.1.
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 Uretea  110 kV U n  110 kV U n  Uretea

2 Icerut  46, 29 A I n  1000A I n  Icerut

3 is  8, 085 kA ild  52 kA ild  is

2  IP  iai  2  4, 967  2  Irup 1 n   2  20  2  I rup  1   n  

4
0, 342  7, 22 kA 1 0, 25  35, 4 kA  2I P,i  ia,i
B  I 2  t  T  
sc P0 dec a

5  4,8672  0,13  0, 02  I 2 t  202 3  1200 kA2  s I2t B

T T T T sc

 3, 55 kA2  s

unde, Ta este constanta de timp, din [2, tab.3.8], Ta  0, 02s ;

tdec - timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s

62
 tdec  ttot.d .i  tP.P.r ;
ttotd.i - timpul total de declanşare al întreruptorului, ttotd .i  0, 08 s ;
tP.P.r - timpul de funcţionare al protecţiei prin relee, tP.P.r  0, 05 s ;
tdec  ttot.d .i  tP.P.r  0, 08  0, 05  0,13 s ;
ia. - valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la
momentul t   ,
 - momentul separării contactelor întreruptorului,  t p.r. min  tPd ;
t p.r. min - durata minimală de funcţionare al protecţiei prin t p.r.  0,01s ;
relee, min

tPd - timpul propriu de deconectare a întreruptorului, tPd  0, 05 s ;

  tp.r.min  tPd  0, 01 0, 05  0, 06s ;

ia.  


0,06
2  IP0  e Ta 2  4,867  0.02  0,342 kA ;
 e
I P, - valoarea eficace a componenţei periodice a curentului de scurtcircuit, kA.
Valoarea acestui curent se determină utilizînd curbele de tip. [2, fig.3.26].

Se observă că:
IP0 4,867
  147, 21  8 ;
In 33, 06
Deci: 103
IP  I p0  4,867 kA ;
 n - componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit în curentul de rupere, din
[2,fig.4.54] pentru   0, 06s , n  15% ;
B - impulsul termic, kA2  s .
s

b) Alegerea şi verificarea separatoarelor:

Din [5, tab.5.5] se alege separator tip. РНД3.1-110/1000У1.
Verificarea se prezintă în formă de tabel.

Tabelul 9.2
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 Uretea  110 kV U n  110 kV U n  Uretea
2 Icerut  46, 29 A I n  1000A I n  Icerut
3 is  8, 085 kA ild  80 kA ild  is
4 B  3,55 kA2  s I t  31,52 3  2977 kA2  s
2
I t B
2
sc T T T T sc

c) Alegerea transformatoarelor de curent şi de tensiune.

Din [5,tab.5.9] se alege transformatorul de curent tip. ТФЗМ-110Б-У1 cu:
I1n  100 A;
I2n  ild  20 kA ;
5A;

63
Din [5,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НКФ-110-83У1, cu
U1n  110 kV U2n  100 V .
;

64
9.2. Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV
Se determină curentul care circulă prin linie:

Pc
I max,l  ;
3 U n
Pc  PcID1(10kV )  PcPT1  PcPT 3  PcPT 5  PcPT 9  PcPT10 
3540  461, 3  272,1 408,1194,8  376, 4  210, 2  5462, 9 kW ;
c
Imax,l  5462,9
P   157, 7 A .
3 Un 3 10
Curenţii de scurtcircuit determinaţi (punctul 3) sunt:
IP0  2,981 kA ;
is  7,376 kA ;
Deci, din [5, tab.9.5] se alege celula prefabricată tip interior КРУ D-12P, cu In  1000 A

cu întreruptor cu vid tip. BB/TEL 10-12,5 800, din [18] se aleg parametrii acestui întreruptor.
Verificarea se face în formă de tabel:
Tabelul 9.3.
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 Uretea  10 kV U n  10 kV U n  Uretea
2 Icerut  157, 7 A In  800A I n  Icerut
3 is  7,376 kA ild  51 kA ild  is
2  IP  iai  2  2, 981 2  Irup 1 n   2  20  2  Irup  1 n  
4
0, 313  4, 53 kA 1 0,15  32, 53 kA  2  IP,i  ia,i
B  I 2  t  T  
sc P0 dec a

5  2, 9812  0, 077  0, 01  I 2 t  202 3  1200 kA2  s I2t B

T T T T sc

 0, 77 kA2  s

Ta  0, 01 s , din [2, tab.3.8],

tdec  ttot.d .i  tP.P.r  0, 027  0, 05  0, 077s ;
  tp.r.min  tPd  0, 01 0, 042  0, 052s ;

ia.  


2  e Ta 2  2,981 0,052
0.01  0,313 kA ;
IP0  e
IP  I p0  2,981 kA ;
 n  15% ; din [2, fig.4.54].
9.3. Alegerea şi verificarea liniei în cablu pe sectorul SPC - PD-10kV
Linia electrică în cablu a fost aleasă în capitolul 6 [vezi tabelul 6.4], tip ААШb 3x150 cu
Iadm  275 A .
Cablu se verifică după secţiunea minimă:
qmin qmin

65
 qales ,
Bsc
 ;
c

66
 Bsc  0, 77 kA2  s , (vezi tabelul 9.3.);
C- coeficientul care depinde de caracteristica conductorului, valoarea căruia se alege din
1/ 2 2
[2, tab.3.14], C  100A s / mm ;
Bsc 0, 77 106 2
qmin    8, 77 mm ;
c 100
Se observă:
qmin  8, 77 mm2   150 mm2 , deci cablul va fi termic stabil.
a
q

9.4. Alegerea şi verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC.

Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:

U n  Uretea , I n  I max ;

Snt 6300
Imax  1, 4  1, 4   509, 22 A ;
3 10

3 Un

Din [5, tab.5.9] se alege transfomator de curent tip. ТШЛ-10-У3 cu parametrii nominali:
I1n  2000 A
I2n  5 r2n  0,8 , în clasa de precizie 0,5.
;
A;
Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:
r2calc  r2n ,

unde, r2n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de r2n  0,8  .
curent,
r2calc - sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;

r2calc  rap  rcont  rcond ;

rap - rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent,  ;

rcont - rezistenţa de contact, r  0,1  ;

rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură,  ;
Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de
curent. Tabelul 9.4
Aparatul Tipul Sarcina fazei
VA
Ampermetru Э – 335 0,5
Contor electronic de putere activă şi ALFA A1140 1,34
reactivă
Bilanţ 1,84

rap Sap  1,84  0, 07 ;

 2
I2n 52
67
Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza;
r2calc  r2n ;

rcond  r2n  rap  rcont  0,8  0, 07  0,1  0, 63 ;

68
 Se detremină secţiunea conductorului:

qcond    lcalc ;

,
rcond

unde,  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din aluminiu,

  0,0283  mm2 / m ;
lcalc - lungimea de calcul al conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi
locul de instalare a aparatelor; această lungime depinde de schema de conectare a aparatelor din
secundarul transformatorului de curent din [2, fig.4.106] pentru conectarea ampermetrului într-o
fază: lcalc  2  l ;

l  5m , pentru circuitul liniei 10 kV din [2, pag.375].

lcalc  2l  25  10 m ;

qcond  lcalc 0, 028310

 2
rcond  0, 63  0, 44 mm ;
Se acceptă conductorul din aluminiu cu q  4mm2 ;
secţiunea
  l 0, 028310
rcond    0, 071  ;
q 4
Deci:
r2calc  rap  rcont  rcond  0, 26  0,1 0, 071  0, 43  ;
Verificarea transformatorului de curent se prezintă sub formă de tabel.

Tabelul 9.5
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 Uretea  10 kV U n  10 kV U n  Uretea

2 Imax  509, 22 A In  2000 A I n  I max

3 B  0, 77 kA2  s 2 2
I  t  35  3  3675 kA  s
2
I2t B
sc T T T T sc

4 is  2,981 kA ild  45 kA ild  is

5 r2,calc  0,43  r2n  0,8  r2n  r2calc

Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

9.5. Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC

Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.

Din [2, tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НAMИ-10-66У3 cu parametrii:
U1n  10 kV;U2n  100 V , clasa de precizie- 0,5;

69
 S2n  120 VA ;
Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:
S2nom  S2calc ;

70
unde, S - este sarcina secundară nominală a transformatorului de S2nom  120 VA ;
2nom
tensiune,
S2calc - puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea secundară
a transformatorului de tensiune, VA.
Aparatele de măsură urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de tensiune:
Tabelul 9.6
Aparatul Tipul Sarcina fazei
VA
Voltmetru Э – 335 2
Contor electronic de putere activă şi ALFA A1140 1,34
reactivă
Bilanţ 3,34

Deci, S  120 VA  S
2n 2calc  3,34 VA , transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de

preczie 0,5.
Pentru protecţia transformatorului de tensiune împotriva curenţilor de scurtcircuit se
foloseşte siguranţa fuzibilă de tip ПКН001-10У1, din [5, tab.5.4].

9.6. Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT10

Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din secţii

împotriva scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.

Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:

I nf
 1,5  2 Int ,

unde,
I nf este curentul nominal al fuzibilului;

Snt 630
Int    36,37 A;
3 Un 3 10

Inf  2 I  236,37  72, 74 A;

nt

Din [5, tab.5.4] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКT103-10-100-12, БУ3 cu parametrii
prezentaţi în tabelul 9.7

Tabelul 9.7
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 Uretea  10 kV U n  10 kV U n  Uretea

2 Imax  72, 74 A Inf  100 A I nf  I max

3 I p0  2,911 kA Irup  12,5 kA I rup  I p0

71
9.7. Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină de 10 kV

Separatorul de sarcină se alege conform I n  I max ;

condiţiei

Imax  c
S 630
 3 10  36,37 A;
3 Un

Din [5, tab.5.3] se alege separator de sarcină tip ВНР-10/400-103 У3. Verificarea se face în
formă de tabel.

Tabelul 9.8
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 Uretea  10 kV Un  10 kV U n  Uretea

2 Imax  36,37 A In  400 A I n  I max

3 is  6, 467 kA ild  25 kA ild  is

4 B  1, 27 kA2  s I2 102 1 100 kA2  s I2 T  Bsc

sc T
t t
T T

9.8. Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric

Secţiunea conductorului de alimentare a receptorului electric se alege din condiţia:

Iadm  Inom ;

Inom 
Pno 7
  14,52 A; ;
3 cosm  Un 3  0,8 0,87  0, 4

Din [1, tab.П.4.8] se alege conductorul de tip АBВГ 5x2,5 Iadm  19 A , şi l  1,5 m .
cu
Pentru pornirea receptorului electric a fost ales demarorul electromagnetic de tip
ПМE122. Protecţia motorului împotriva suprasarcinilor se realizează cu releul termic de tip
TRN 16/12,5. Aparatele pentru comutarea şi protecţia motorului electric M31, au fost alese
utilizînd programul de calcul (vezi tab. 7.2).

Întreruptorul automat la partea de joasă tensiune a PT10 din SRM (QF1) şi întreruptorul
automat ce alimentează nodul la care este conectat receptorul electric M31 (QF2) au fost alese în
capitolul 8, sectorul 9-10 și respectiv sectorul 11-12.

72
10. ALEGEREA TIPULUI DE PROTECŢII PRIN RELEE ŞI REGLAJUL TIMPULUI
DE ACŢIONARE A LOR

Alegerea tipului de protecţii prin relee şi coordonarea funcţionării lor se aplică în reţeaua
receptor electric de 0,4 kV (M31) – cablu 10 kV care alimentează PT10. Alegerea şi coordonarea
ia începutul de la receptorul electric din secţie trecînd treptat la elementele următoare a reţelei.

ID -10kV

ААЩB 3x150

ААЩB 3x50

ААЩB 3x35

ААЩB 3x25

FU1 ПКT103-10-100-11,BУ3

ТМГ 630/10

QF1 VA 55-41
Inom=1000 A;

QF2 VA 55-37
Inom=160 A;

ABВГ 4x35

QF3 BA 51-33
Inom=16 A;

ABВГ 5x2,5

ПМЕ 122

M31

Fig.10.1. Schema echivalentă pentru verificarea selectivităţii între elementele protecţiei

73
10.1. Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei
Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei se începe de la cel mai îndepărtat
receptor electric (M 31) din SRM şi terminînd cu SPC.
Pentru protecţia receptorului electric nr.31 din SRM a fost aleas întreruptorul automat tip
BA51-33/16. Acest dispozitiv acţionează neselectiv şi timpul lui de acţionare se determină din
fig.11.3 [1] în funcţie de curentul de scurtcircuit monofazat la barele I Is   659A .
motorului,

Pentru I  160 A rezultă t  0, 05 s .

na d

1) Selectivitatea între întreruptorul automat QF2 de tip selectiv BA55-37 şi întreruptorul

automat QF3 se verifică cu
condiţia:
tdQF 2  1, 6t fQF 3 ,

unde tdQF este timpul de acţionare a întreruptorului automat QF2, s;

2

t fQF 3 - timpul de acţionare a întreruptorului automat QF3, s :

tdQF 2  1, 6t fQF 3  1, 6 0, 05  0, 08 s ;

Deci, din tab.A.1.3. [11] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat tip ВА 55-37,
tdQF 2  0,1 s .

2) Selectivitatea între întreruptoarele automate QF1 şi QF2 :

td1  1,5 td 2 ,

und
e td1 şi td 2 sunt timpii de acţionare a întreruptoarelor automate instalate în amonte (QF1),

respectiv în aval (QF2),

s;
td1  1,5 td 2  1,5 0,1  0,15 s ;
Din tab.A.1.3. [11] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat QF1 tip BA
55-39, tdQF1  0,2 s .

3) Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere şi

întreruptorul automat la partea 0,4 kV:
t f 10  1,5 tdQF1
;
und t f
e 10 este timpul de topire a elementului fuzibil al siguranţei fuzibile la partea 10 kV a
transformatorului de
putere.
t f 10  1,5 tdQF1  1,5 0,2  0,3 s .

74
 Timpul de topire al elementului fuzibil la un scurtcircuit la barele de 0,4 kV al siguranţei
fuzibile tip ПКТ 103-10-100, aleasă în paragraful 9.6, se determină din fig.4 [11] pentru

Inf  100 A 3

 10928 A raportat la tensiunea superioară, adică:
scJT
şi I

75
 I '  I (3)  0, 4  10928 0, 4  437,12 A ;
sc scJT
10 10
Deci, t f 10  0, 4 s
.

Conform GOST 11677-85 pentru transformatoarele cu Unt  35

cu bobine din aluminiu,
V
durata admisibila de ardere a elementului fuzibil nu trebuie să depășească 4 secunde.
t f 10  0, 4  tadmf
4s.
4) Selectivitatea între protecţia maximală de curent a liniei, ce alimentează transformatorul
de putere din secţia de repararea mecanică şi siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a
transformatorului de putere:
I pp  1, 4 InomFU  1, 4100  140 A;

ksig  kap 1, 2  2,5

I III  I  50,92  190,95 A;
max
pp
krev 0,8

Imax  1, 4 Inom,tÎT  1, 436,37  50,92;

I III  190,95 A  1, 4  140 A;
I
pp nomFU

tPMC  t f 10  t ,

unde tPMC este temporizarea PMC a liniei, s;

t - treapta de selectivitate, t  0,5 s ;

tPMC  t f 10  t  0, 4  0,5  0,9 s .

6) Selectivitatea între PMC a LEC 10kV şi a transformatorului de putere de la SPC:

tPPam  tPP max,av  t ,

unde, tPPam este timpul de pornire a protecţiei din amonte, s.

tPP max,av - timpul de pornire maxim a protecţiei din aval, s.

tPPam  tPMC  t  0,9  0,5  1, 4 s .

76
11. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂ ŞI
EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

11.1. Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei a transformatorului din

SPC la treapta de 10kV
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din
două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor
se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ
protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce
alimentează staţia de transformare în caz de distribuţie şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură
conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării A.A.R. constituie
90-95. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor
largă în sistemul energetic. Revenirea la schema iniţială a staţiei de transformare după apariţia
tensiunii la barele de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la staţiile
fără personal operativ.
A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la
deconectarea transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul
transformatorului este anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea avariată a
sursei de lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi
înlăturat prin conectarea rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea
întrerupătorului unde se efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe
larg dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea de A.A.R. În caz de defect la
transformator protecţia lui deconectează întrerupătorul din partea de joasă tensiune.
Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de la sursa de rezervă.
La defecte pe secţiile barei de 10 kV, 35 kV acţionează protecţia transformatorului de
alimentare ce duce la deconectarea întrerupătorului şi aproape momentan acţionează A.A.R.
Controlul secţiei defectate cu ajutorul D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare este nedorită
fiindcă se creează pericol pentru consumatorii secţiei vecine. De aceea în unele cazuri se prevede
blocarea D.A.A.R. de la scurtcircuit pe bare.
Cerinţele impuse D.A.A.R. sînt următoarele:
- acţionarea dispozitivului de A.A.R. trebuie să fie cu un ciclu;
- la utilizarea dispozitivului A.A.R., în afară de PMCT a elementului respectiv, se
recomandă utilizarea organului de minimă tensiune, pentru ca schema să poată acţiona la
dispariţia tensiunii pe bare.

77
 Se prezintă schema D.A.A.R. cu întreruptor de secţionare:
ID-10 kV ID-10 kV

Q Q Q Q Q

TMН-6300/110
KV1 KV2

Fig.11.1.Schema de protectie si de comanda a AAR cu intreruptor de sectionare.

11.2. Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare.

Pentru a asigura o functionare mai normală, mai economă a instalaţiilor de compensare a
puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii
reactive generate de baterii de condensatoare. Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent,
putere şi tensiune şi în dependenţă de factorul de putere. Reglarea automată în dependenţă de
tensiune se întrebuinţează în cazurile cînd trebuie de mărit factorul de putere şi de menţinut
valoarea tensiunii receptoarelor la nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automată este cel
mai des folosit la staţiile de transformatoare la întreprinderi industriale.
Schema reglării automate a puterii bateriilor de condesatoare într-o treaptă este prezentată
în fig.11.2.
KM - contactor magnetic;
DO - dispozitiv orologic;
KT1, KT2, KT3 - relee de timp;
KL1, KL2 - relee intermediare;
SB1, SB2, SB3 - butoane pentru comanda manuală a instalaţiei cu condensotoare;
KV1, KV2 - relee de maximăm tensiune;
VD1, VD2 - diode, prevăzute pentru a exclude posibilitateade conectare a instalaţiei cu
condensotoare la reţea în cazul acţionării KV1, adică cînd tensiunea este ridicată, şi invers.

78
 Fig.11.2. Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare într-o treaptă.

11.3. Schema de semnalizare şi măsurare

Schema de semnalizare a punerii la pămînt este realizată cu ajutorul unui releu de
semnalizare conectat la înfăşurarea în triunghi deschis a transformatorului de tensiune de tip
HAMИ-10-66У3.
Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidenţă a energiei active şi reactive
conectate prin intermediul transformatoarelor de curent şi de tensiune . Contoarele se instalează
la hotarele între reţeaua sistemului de alimentare şi reţeaua consumatorilor.
Schema de semnalizare şi măsurare sînt prezentate în fig.11.3.

79
 10 кV

Q2

AВС PА PIK

TA1 TA2 TA3

TV
a

c
n

KV
PV

Fig.11.3. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.

80
12. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Una din întrebările de bază, rezolvate în timpul proiectării şi exploatării sistemelor de

alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale este rezolvarea problemei
compensării puterii reactive.
Transmiterea a unei cantităţi considerabile de putere reactivă din sistemul electroenergetic
la consumatori este neraţională din următoarele cauze:
- apariţia pierderilor suplimentare de putere activă şi energie electrică în toate
elementele sistemului de alimentare cu energie electrică determinate de încărcarea lor
cu putere reactivă;
- apariţia pierderilor suplimentare de tensiune în reţelele de alimentare.
Compensarea puterii reactive cu îmbunătăţirea simultană a calităţii energiei electrice în
reţelele de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale constituie una din direcţiile
de bază de micşorare a pierderilor de energie electrică şi mărirea eficienţei funcţionării
instalaţiilor electrice.

12.1. Calculul puterii reactivă care poate fi transmise prin transformator

Se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele posturilor de
transformare. Aceasta depinde de gradul de încărcare a transformatoarelor.
2
Q( pos)  k n   P2 ,
S
t irec nt c

unde Qt( pos) este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul postului de

transformare, kvar;
n – numărul de transformatoare din posturile de transformare;
kirec – coeficientul de încărcare recomandat al postului de transformare;

Snt
– puterea nominală a transformatorului, kVA;
Pc
– puterea de calcul al postului de transformare, kW.
Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:
Q Q
 Qt
pos
BCcalc c ,

unde Qc este puterea reactivă de calcul a secţiei, kvar;

Puterea şi tipul bateriei de condensatoare se alege din [23].
Exemplu:
Pentru PT1 cu două transformatore, tipurile TMГ-400 kVA și TMГ-250 kVA,
Pc  461,3 kW
PcTMG400  283, 69 kW , PcTMG250  177, 6 kW , Qc  261 Ki.rec  0,8.
,
kvar,
81
Puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele din PT1 constituie:

82
 QtTMG 400   Ki.rec.  n  S
nt  P   0, 7 1 400 2  283, 692  45, 61 kvar;
( pos) 2 2
cTMG 400

QtTMG 250   Ki.rec.  n  S

nt  P   0, 7 1 250 2 177, 62  29, 29 kvar;
( pos) 2 2
cTMG 250

Q( pos)  Q( pos) (  45, 61 29, 29  74,9 kvar;

pos)Q

t tTMG400 tTMG250

Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:

Q  Q  Q pos  261 74,9  186,1 kvar;
BCcalc c t

Din [23] se aleg instalaţiile de compensare automatizate de tip:

АУКР
М 0, 4  200 10  5 УХЛ 4 cu puterea QBC  200 cu treapta minimă de reglare
de kVAr
de QBCregl  10 kvar .

După instalarea bateriilor de condensatoare, puterea reactivă tranzitată prin transformatoare

va fi:

Qtreal  QcPT  QBC  261 200  61 kvar.

Aceleaşi calcule se realizează şi pentru celelalte PT iar rezultatele se întroduc în tabelul
12.1.
Tabelul 12.1. Rezultatele calculelor pentru toate posturile de transformare a uzinei
PcPT , QcPT , Qt pos , QnecBC , Qtreal ,
PT n Kîrec numărul x tipul BC
SnomT kW k var k var k var k var
1x400 АУКРМ 0,4-200-10-5
1 461,3 261 0,7 74,9 186,1 61
1x250 УХЛ4
2 1x400 267,2 221,4 0,9 241,25 - - -
3 1x400 272,1 195 0,9 235,71 - - -
2xАУКРМ 0,4-400-25-5
4 2x630 942,2 846,2 0,8 358,22 487,98 46,2
УХЛ4
2xАУКРМ-0,4-200-10-5
5 2x400 528,1 470,05 0,7 186,31 283,74 70,05
УХЛ4
6 1x160 96 26,2 0,9 107,33 - - -
7 1x400 143,2 31 0,9 330,29 - - -
8 1x400 258 100,2 0,9 251,07 - - -
9 1x250 194,8 91,5 0,8 68,12 45,3 АУКРМ 0,4-90-5-5 УХЛ4 1,5
АУКРМ 0,4-250-25-6
10 1x630 466,4 269,65 0,8 191,02 78,63 19,65
УХЛ4

83
 12.2. Consumul de putere reactivă
Puterea reactivă sumară consumată pe partea 0,4 kV constituie Qc0,4  2512, 2 kvar.

Pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare constituie 10%

din puterea sumară a acestor transformatoare:
Qt  0,1 Snt  0,1 (1160  2 250  7  400  3 630)  535
kvar;
Puterea reactivă sumară consumată pe partea 10 kV constituie:
Qc10  2655kvar;
Deci, puterea reactivă sumară consumată va fi:
Qcons.  Qc0,4  Qt  Qc10  2512, 2  535  2655  5702, 2 kvar;

Rezerva de putere reactivă pentru regim după avarie se consideră 10% din puterea reactivă
sumară consumată:
QR  0,1Qcons.  0,15702, 2  570, 22 kvar;
În total putere reactivă necesară pentru consum la întreprindere va fi:
Qnecesar  Q  QR  5702, 2  570, 22  6272, 42 kvar.

12.3 Livrare de putere reactivă

Puterea reactiva generată de instalaţiile de compensare la 0,4 kV constituie :
Q BC  1740 kvar;
Puterea reactivă maximală ce poate fi generată de motoarele sincrone de 10 kV:
m  PnomMS  tgnom
QMS   ;
nom

und QM este puterea reactivă maximă care poate fi produsă de motoarele sincrone, kvar;
e S
– coeficient de suprasarcină admisibilă a motorului după puterea reactivă, din [18] se
m
alege m  1, 21;

PnomMS – puterea nominală activă a motorului sincron la arbore, kW;

tgnom
– corespunde valorii nominale admise a cosnom  tgnom  0,593;
0,86
nom – randamentul motorului sincron, din [5] se alege nom  0,94;
m  PnomMS tgnom 1, 21 400  0,593
Q MS 400 nom   305,33 kvar;
0,94
Deci puterea reactivă sumară produsă de motoarele sincrone va fi :

84
 Q MS  9QMS 400  9305,33  2747,97 kvar

Bilanţul puterii reactive pentru întreprindere este adus în tabelul 12.2.

85
 Tabelul 12.2. Bilanţul puterilor reactive la întreprinderea proiectată.
N d/o Compartimentele bilanţului de putere Q, kvar
I. Partea de cheltuieli a bilanţului:
1.1 Sarcina consumatorilor 0,4 kV 2512,2
1.2 Sarcina consumatorilor 10 kV 2655
1.3 Pierderi de putere în transformatoarele de secţie: 535
1.4 Total consum putere reactivă: 5702, 2
1.5 Rezervă pentru regimurile de postavarie 10%: 570, 22
1.6 Puterea cerută a surselor de compensare, kvar 6272,42
II. Livrarea puterii reactive:
2.1 Sistemul electroenergetic: 2056
2.2 Motoarele sincrone 10 kV: 2748
2.3 Bateriile de condensatoare 0,4 kV: 1740
2.4 Bateriile de condensatoare 10 kV: 0
2.5 Total livrat: 6544
III. Bilanţul: 271,58

86
 ÎNCHEIERE
În proiectul a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei consturctoare de
tractoare. Alegerea tensiunii de alimantare a uzinei (110kV) a fost argumentată din punct de
vedere tehnic. Alegînd tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie de instalarea pe teritoriul
întreprinderii a staţiei principale coborîtoare, cu două transformatoare de putere tip ТMН-
6300/110.
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentarea cu energie electrică a uzinii, instalaţia de
distribuţie - 10kV se secţionează cu întreruptorul de secţionare, care în regim normal de
funcţionare este deconectat. Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz
de avarie, este folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei.
Schema de alimentare a secţiilor uzinii a fost argumentată după analiza tehnico-economic a
două variante.
Toate posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de tip interior, cu excepția PT-
ului 4 din cauza lipsei de teritoriu în secție. Secţiile cu sarcină mică au fost alimentate de la
posturi de transformare vecine prin cabluri de 0,4 kV.
Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric
a fost nevoie pentru a realiza protecţia prin relee a elementelor sistemului, şi pentru verificarea
echipamentului sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru a avea o compensare completă a puteri reactive, motoarele sincrone din secția
mecanică au fost considerate că funcţionează în regim de supraexcitare (de generare a puterii
reactive în reţea), generând în reţea o putere reactivă de 2748 kvar, folosind dispozitivul de
reglare a puterii reactive.
În fine toate deciziile luate în proiectul de an sunt argumentate prin calcule tehnoco-
economice luând în consideraţie cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile
Electroenergetice).

87
 BIBLIOGRAFIE
1. Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного
проектирования по электрснабжению промышленных предприятий. М.:
Энергоатомиздат,1987.
2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3. Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1984.
4. Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de
proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.
5. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
Энергоатомиздат, 1989.
6. Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г.Р.,Романчук И.В.Кишинев:
Ротапринт КПИ им.С.Лазо,1987.
7. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
8. Arion V. Costurile instalaţiilor electroenergetice. U.T.M.Chişinău,2002.
9. Arion V.Bazele calculului tehnico-econemic al sistemelor de transport şi distribuţie a
energiei electrice. U.T.M.Chişinău,1998.
10. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ. Л.:
Энергоатомиздат, 1988.
11.Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2001.
12. Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г. и
др. М.: Энергоатомиздат, 1990.
13. Киселев Ю.Я.,Красножан Л.С. Расчет токов коротково замыкания для релейной
защиты и системой автоматики. М.: Энергия.
14. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1./ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
15. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrări de laborator.U.T.M. Chişinău, 2002.
16. Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения. М.:
Высшая школа, 1991.
17. Stanciu T., Rudei I. Automatizări Protecţie prin relee în instalaţii energetice. Îndrumar
metodic pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2003.
18. http://www.tavrida.ru/
19. http://www.rec.su/catalog/?SECTION_ID=197&ELEMENT_ID=772
20. https://www.iek.ru/
21. Pogora V., Procese tranzitorii în sistemele de alimentare cu energie electrică. U.T.M.
Chişinău 2013.
22. https://www.iek.ru/products/catalog/detail.php?ID=155310
23. http://www.nucon.ru/Reactive-power-compensation/adjustable-capacitors.php

88