MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică și Inginerie Electrică

Departamentul Electroenergetică și Electrotehnică

Proiect de an

la disciplina

Alimentarea cu Energie Electrică a Întreprinderilor

Tema: Alimentarea cu energie electrică a uzinei constructoare de mașini pentru industria chimică
de textile

A elaborat: studentul gr. EE-142

Schițco Dorin

A verificat: conf. univ.

V. Pogora

Chișinău 2017
 SARCINA nr. 46

Alimentarea cu energie electrică a uzinei constructoare de mașini pentru industria chimică de

textile
Date iniţiale pentru proiectare:

1. Planul de situaţie a uzinei .

2. Informaţia despre puterile instalate a secţiilor – tabelul 1
3. Lista puterilor nominale a receptoarelor electrice a secţiei de reparaţii mecanice.
4. Alimentarea cu energie electrică poate fi efectuată de la staţia raională a sistemului
electroenergetic, în care sânt instalate două transformatoare cu puterea 16000 kVA fiecare şi cu
tensiunea primară 110 kV medie 35, 20 şi 10 kV.
5. Puterea sistemului electroenergetic 900 MVA; reactanţa sistemului la tensiunea 110 kV
raportată la puterea sistemului-0,4.
6. Costul specific al energiei electrice 1,17 lei / kWh.
7. Distanţa de la staţia raională a sistemului electroenergetic până la uzină este de 14 km.

Tabelul 1-Puterile instalate ale secţiilor

Nr.
Denumirea secţiei Pi , kW
crt.
1. Secția de prelucrare a lemnului 300
2. Secția mecanică de ștanțare 420
3. Secția de modele metalice și secția galvanică 860
4. Secția instrumentală și secția de ștanțare 580
5. Secția termică 800
6. Secția experimentală 960
7. Secția de asamblare și secția de vopsire 740
8. Depoul de electrocare 400
9. Cantina 260
10. Blocul administrativ 50
11. Secția de turnare a fontei 2700
12. Blocul de finisare 800
13. Secția de sonete 140
14. Depozit de materiale combustibile și lubrifiante 10
15. Stația de pompare 100
16. Secția de reparații mecanice
17. Stația de compresoare 180
Stația de compresoare (10 kV - motoare sincrone) 2880
Se determină
Iluminatul secțiilor și teritoriul uzinei conform
suprafețelor

2
Tabelul 2- Receptoarele instalate în Secţia de reparţie mecanică
Nr. RE pe Receptoare electrice Pi , kW
planul secţiei Mașini unelte,strunguri
1,3,27,28 Strung de găurit vertical 10
2,29 Calorifer 7
4 Strung de găurit radial 10
5,8,16 Presă 14
6,31,36 Ventilator 7
7,22 Cuptor de încălzire 16
9,10 Strung de bobinare 2,8
11,12 Ferestrău de retezare 10
13,18,19 Strung de strungit și filetat 7
14,23,24 Strung de frezat orizontal 14
15 Macara-grindă cu DA-50% 12,3
17,20 Strung de decojat și de ascuțit 10
21,26 Foarfecă de tăiat foi 7
25 Strung de îndoit țevi 8
30,32,33 Mașină de sudare cu DA-60% 75
34,35 Bac de fierbere 30

36

31 32 33 35
Șeful
Maiștri Laborator
30
M 34 secției

29

25 27
22 23 24
26
21 28

20
18 19

17

11 12 14
9 10
8 16

13 15 Depozit de
6
materiale
1 3
M M 5
4
2

6000

Figura1- Planul de situație al secției de reparații mecanice

3
 Direcția de
alimentare

15
9
14 10
17

90 m
12

5 4
13

6 3
7

16 2
11

Figura 2- Planul de situație al uzinei constructoare de mașini pentru industria chimică de textile

4
 CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................................................................7
1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ȘI A SECȚIILOR PRINCIPALE .......8
1.1 Caracteristica întreprinderii .......................................................................................8
1.2 Caracteristica generală a secţiilor principale.............................................................8
2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE SECȚIILOR ȘI ALE
ÎNTREPRINDERII .................................................................................. 12
2.1 Determinarea sarcinilor electrice a SRM ................................................................12
2.2 Determinarea sarcinilor electrice de calcul a întreprinderii ....................................14
3 ALEGEREA TENSIUNII, SCHEMEI ȘI PARAMETRILOR RACORDULUI
UZINEI LA SEE ...................................................................................... 16
4 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE ŞI
POSTURILOR DE TRANSFORMARE .................................................................20

4.1 Alegerea transformatoarelor SPC ........................................................................20

4.2 Alegerea numărului și puterii transformatoarelor din posturile de transformare

.......................................................................................................................................21

5 ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI DE MEDIE TENSIUNE DIN INCINTA

ÎNTREPRINDERII.....................................................................................................24

5.1 Elaborarea variantelor schemei rețelei ...................................................................24

5.2 Calculul tehnico-economic pentru prima și a doua variantă ...................................25

5.3 Compararea variantelor .........................................................................................31

6 CACULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE ...................32

6.1 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor ........................................................32

6.2 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri din incinta SRM și a întreruptoarelor automate de
linie a PT 4 spre SRM ................................................................................................33
.

7 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ..............................................35

8 ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR ȘI CONDUCTOARELOR

.................................................................................................................... 39
8.1 Alegerea echipamentului la partea 110 kV .............................................................39
8.2 Alegerea și verificarea echipamentului la partea de 10kV .......................................40
8.3 Alegerea și verificarea echipamentului la 0,4 kV de la PT4 spre RE nr. 2 din SRM
..................................................................................................................................49

5
 9 ALEGEREA TIPULUI PROTECȚIEI PRIN RELEE ȘI REGLAJUL TIMPULUI DE
ACȚIONARE ..............................................................................................................54

9.1 Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatică a elementelor sistemului

.................................................................................................................................54

9.2 Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei ...............................................55

10 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE ...............................................................59

10.1 Determinarea capacităţii de transport a transformatoarelor şi a numărului, puterii baterilor de

condesatoare ..................................................................................................................59

10.2 Partea de consum a puterii reactive......................................................................61

10.3 Partea de venit a puterii reactive ..........................................................................61

11 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂRI ŞI
EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE .....................................................................63

ÎNCHEIERE .....................................................................................................................68
BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................69

ANEXE ......................................................................................................... 70

6
 INTRODUCERE

Energia este factorul principal ce determină bunăstarea unei ţării şi a omului. Ea influenţează
nivelului de dezvoltarea a tuturor segmentelor de activitate ale societăţii pe termen lung.
Eficienţa funcţionării oricărei întreprinderi industriale şi calitatea producţiei acesteia într-o măsură
determinată depind de eficienţa funcţionării sistemului de alimentare cu energie electrică a întreprinderii.
Această dependenţă devine tot mai pronunţată la etapa actuală de dezvoltare a industriei, când
întreprinderile industriale implementează linii moderne automatizate de producere, utilaje şi echipamente
tehnologice cu caracteristici performante, sisteme complexe de control al calităţii producţiei, etc.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este destinat pentru asigurarea
receptoarelor electrice ale acesteia cu energie electrică. Prin receptor electric se înţelege dispozitivul care
transformă energia electrică în altă formă de energie pentru utilizare (spre exemplu: motoare electrice,
cuptoare electrice, corp de iluminat, aparat de sudare etc.).
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este
complicată, deoarece poate să conţină sute de receptoare electrice, sute de dulapuri de distribuţie, zeci de
instalaţii de distribuţie ID-10 kV. În cazul când puterea instalată a întreprinderii este relativ mică şi
distanţa de la staţia sistemului electroenergetic nu este mare este posibilă alimentarea la tensiunea 10 kV.
În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieşte un punct de distribuţie central (P.D.C.) de la care se
efectuează distribuirea energiei electrice în incinta întreprinderii. La întreprinderile cu puterile relativ
mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la
întreprindere există staţia principală coborâtoare (S.P.C.) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice 10 kV se pot alimenta direct de la
S.P.C. sau P.D.C. În secţii se amplasează posturile de transformatoare cu ID-0.4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.
Sistemul de AEE a întreprinderi trebuie să satisfacă cerinţele privind siguranţă în alimentare cu
energie electrică, economicitate, comoditate de exploatare, menţinere nivelului de tensiune şi stabilitatea
frecvenţei. De asemenea trebuie să fie prevăzută flexibilitatea sistemului care va asigura extinderea de
mai departe şi modernizarea infrastructurii întreprinderii. O problemă de primă importanţă este stabilirea
modului de alimentare cu energie electrică, în condiţii tehnice şi economice corespunzătoare, a diferitelor
categorii de consumatori. Prin aceasta se înţelege în primul rând determinarea soluţiilor care conduc la
randamente energetice maxime, economisirea energiei sub toate formele, precum şi la un nivel de
siguranţă necesar. În acest scop este necesară o analiză sub toate aspectele a factorilor tehnico-economici
implicaţi şi realizarea unei interferenţe optime, între consumatorii industriali şi sursele de alimentare.

7
 1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ȘI A SECȚIILOR PRINCIPALE

1.1 Caracteristica întreprinderii

Uzina constructoare de mașini pentru industria chimică de textile are ca domeniu de activitate
fabricarea utilajelor precum: prese hidraulice, pompe pentru lichide agresive, mașini de țesut, mașini de
cusut industriale etc. Ca materie primă se utilizează o serie largă de materiale printre care: oțelul, fonta,
nichelul, cuprul, aluminiul, diverse aliaje fieroase, diverse mase plastice etc.
Întreprinderea lucrează în două schimburi, durata annuală de utilizare a puterii maxime fiiind
Tmax=3770 h/an.
Consecințele în urma întreruperilor în alimentare cu energie electrică sunt de ordin economic, fiind destul
de considerabile, de accea întreprinderea în general se referă la cat. II privind siguranța în AEE.
Întreprinderea are 17 secții, cu consumatori atît la 0,4 kV, cu o putere instalată de 9,89 MW, cît și
la 10 kV, cu o putere instalată de 2,88 MW.
Pentru a reduce poluarea mediului ambient la uzină sunt prevăzute cele mai noi tehnologii, pre-
cum și o gamă largă de măsuri contra poluării mediului .
Putem presupune că alimentarea cu energie electric a uzinei se realizează de la sistemul
electroenergetic prin intermediul LEA 110 kV, la hotarul întreprinderii fiind construită o SPC cu două
transformatoare de tip TДH-10000/110.
Materia primă, transportată pe cale rutieră, se depozitează în depozite sau este transportată direct la
secţia respectivă de prelucrare. Apoi, conform produsului şi procesului tehnologic, aceasta este tratată în
modul corespunzător. După realizarea produsului, ori în unele cazuri şi la finalizarea unor procese,
articolele necesită o verificare automatizată , sau o verificare care se efectuază de către personal. În caz
de necorespundere din careva puncte de vedere ele se înlătură de pe linia de producere.
Pentru transportarea articolelor finite se utilizează diferite linii de transport , macarale, transport
auto, etc.

1.2 Caracteristica generală a secţiilor principale

- Secția de prelucrare a lemnului, are destinația de a prelucra lemnul pentru unele părți componente
ale utilajelor produse, prezența prafului de lemn în cantități mari determină un pericol sporit de incendiu,
se referă la categoria a III-a privind siguranța în alimentare cu energie electrică.
- Secția mecanică de ștanțare, aici au loc procedeele de ștanțare a semifabricatelor sub formă de
tablă, categoria a II-a privind siguranța în AEE.

8
 - Secția de modele metalice și secția galvanică, are destinația turnării metalului lichid în matrice din
gips acestea fiind umplute cu parafină. Metalul topit înlocuiește parafina din matrice în rezultatul turnării,
după care piesa obținută este racită și apoi acoperită cu un strat de metal protector în urma
procesului de galvanizare.
Categoria a II-a privind siguranța în AEE.
- Secția instrumentală și secția de ștanțare, au rolul de a fabrica formele pentru ștanțe, categoria a
III-a privind siguranța în AEE.
- Secția termică, are destinația călirii ștanțelor și pieselor necesare pentru fabricarea utilajului. Este o
încăpere toridă cu pericol ridicat de electrocutare și categoria a II-a privind siguranța în AEE.
- Secția experimentală, are scopul de a supune controlului și de a testa piesele confecționate și
totodată aici se fabrică piese experimentale pentru utilaje prototip. Este o încăpere toridă cu pericol ridicat
de electrocutare, categoria a II-a privind siguranța în AEE.
- Secția de asamblare și vopsire, aici are loc vopsirea pieselor cu ajutorului prafului electrizant, apoi
piesele sunt supuse coacerii. După care unele piese sunt asamblate în mecanisme. Categoria a II-a privind
siguranța în AEE.
- Depoul de electrocare, aici are loc depozitarea și repararea electrocarelor. Este o încăpere cu mediu
chimic activ, categoria a III-a privind siguranța în AEE.
- Cantina constă din următoarele încăperi: două săli de prânz, oficiile personalului, secţii de
prelucrare alimentară: secţie de prelucrare a legumelor, de prelucrare a cărnii, secţia frigorifică, secţia de
pregătire fierbinte, spălătoria şi camera de gunoi.
- Blocul administrativ, în blocul respectiv este concentrată conducerea întreprinderii și a personalului
cu menirea de elaborare a proiectelor, calcule tehnico-economice, financiare etc. Este o zonă cu pericol de
incendiu. Categoria a III-a privind siguranța în AEE.
- Secția de turnare a fontei, aici are loc topirea fontei într-un cuptor cu inducție. Acest cuptor cu
inducție are instalat filtre active, astfel nu reprezintă sursă de poluare pentru rețeua electrică.
Mediul în secția respectivă este una torid, categoria a II-a privind siguranța în AEE.
- Blocul de finisare, are loc asamblarea tuturor modulelor, cablajului și microprocesoarelor.
- Secția de sonete, aici are loc pregătirea oțelului, adica marunțirea acestuia pentru a mări suprafața
de contact și ca rezultat cuptorul de topire a metalelor va funcționa mai eficient. Categoria a III-a privind
siguranța în AEE.
- Depozit de materiale combustibile și lubrifiante, aici sunt depozitate în butoaie de metal
combustibili, uleiuri și paste lubrifiante necesare pentru întreținerea utilajului antrenat direct sau indirect
în producere. Este o încăpere cu pericol de explozie.

9
 - Stația de pompare, aici are loc pomparea apei pentru necesitățile uzinei (cantina), dar în special apa
de aici va fi utilizată la stingerea incendiilor în caz de necesitate. Categoria a I-a privind siguranța în
AEE.
-Secția de reparații mecanice, destinația acestei secții este repararea planificată și neplanificată a
utilajului ce participă direct sau indirect în producerea bunurilor. Categoria a III-a privind siguranța în
AEE.
-Stația de compresoare, are loc compresarea aerului, utilizat în procesul tehnologic în special pentru
funcționarea instrumentelor rotative ce utilizează aer comprimat. Categoria a II-a privind siguranța în
AEE.

Tabelul 3 – Caracteristica secțiilor

Cat. Cat.
Grad de Tipul
Nr. Caracteristica de sig. perricolului
Denumirea secţiei pericol de postului de
secției mediului în de incendiu
electr. transf.
a.e.e. și explozii
Secția de prelucrare a Încăpere
1 3 F. pericol П-II -
lemnului prăfuită
Secția mecanică de Încăpere
2 2 F. pericol - -
ștanțare uscată
Înc. cu
Secția de modele Încăpere cu per.
3 metalice și secția mediu chimic 2 deosebit - -
galvanică activ de ridicat
de electr.
Secția instrumentală și Încăpere
4 3 F. pericol - -
secția de ștanțare uscată
Înc. cu
Încăpere
5 Secția termică 2 per. ridicat - Interior
toridă
de electr.
Înc. cu
Încăpere
6 Secția experimentală 2 per. ridicat - Interior
toridă
de electr.
Secția de asamblare și Încăpere
7 2 F. pericol. - Interior
secția de vopsire uscată
Înc. cu
Încăpere cu per.
8 Depoul de electrocare mediu chimic 3 deosebit П-IIa Interior
activ de ridicat
de electr.
Înc. cu
Încăpere
9 Cantina 2 per. ridicat П-IIa Încorporat
umedă
de electr.
Încăpere
10 Blocul administrativ 3 F. pericol П-IIa -
uscată

10
 Cat. Cat.
Grad de Tipul
Nr. Caracteristica de sig. perricolului
Denumirea secţiei pericol de postului de
secției mediului în de incendiu
electr. transf.
a.e.e. și explozii

Înc. cu
Secția de turnare a Încăpere
11 2 per. ridicat - Interior
fontei toridă
de electr.

Încăpere
12 Blocul de finisare 2 F. pericol - Interior
uscată

Încăpere
13 Secția de sonete 3 F. pericol - -
prăfuită

Depozit de materiale
Încăpere
14 combustibile și 3 F. pericol B-Ia -
uscată
lubrifiante
Încăpere cu
15 Stația de pompare mediul 1 F. pericol - -
normal
Secția de reparații Încăpere
16 3 F. pericol - -
mecanice uscată
Încăpere
17 Stația de compresoare 2 F. pericol - -
uscată

11
 2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE SECȚIILOR ȘI ALE
ÎNTREPRINDERII

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor noduri de

sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza
proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de
energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi
întreprinderilor.

2.1 Determinarea sarcinilor electrice a SRM

Sarcinile electrice de calcul a secţiei se recomandă de determinat prin metoda coeficientului de

maxim. Conform acestei metode receptoarele electrice se împart în grupe teritoriale, fiecare grupă se va
alimenta de la un punct de distribuţie comun: dulap de putere, conductor-bară. Acestea se vor numi
noduri. Pentru fiecare nod se determină numărul de receptoare „n”, puterea nominală, regimul de
funcţionare. Conform regimului de funcţionare receptoarele electrice se împart în grupe.
În grupă se includ receptoarele electrice, care au aproximativ același coeficient de utilizare și care se
află teritorial alături unul de altul, deosebind receptoare:
 cu graficul variabil al sarcinii (Ku≤0,6);
 cu graficul practic constant al sarcinii (Ku >0,6);
 instalații de iluminat electric
Coeficienţii de utilizare Ku şi factorii de putere cos sunt aleși în dependenţă de tipul receptorului din
îndrumare.
Gruparea receptoarelor electrice ale SRM în noduri și grupe este prezentată în Anexa A.
Metoda coeficientului de maxim prevede determinarea sarcinii de calcul active a receptoarelor de
energie electrică la toate treptele reţelelor de alimentare şi distribuție prin puterea medie (Pm.sc) şi
coeficientul de maximum (Kmax.a):
n
Pc  K m  Pms  K m  Ku   Pn ,i ,
i 1

unde Pmsc este puterea medie, determinată prin coeficientul de utilizare (Ku) cu relația:
n
Pm.sc  Ku   Pn ,i ;
i 1

12
 Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de utilizare a
puterii active:
n

P m. sc ,i
K u .a .  i 1
n ,
Pi 1
n ,i

n
unde P
i 1
msi sunt puterile medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat,

n n

 Pmsi   ( Kuai  Pni ) ;

i 1 i 1

K uai - coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric “i”;

Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.

Exemplu de calcul pentru nodul 4.

 Puterea instalată

Pinod 4  54 kW;

 Puterea medie

Pmsnod 4  kugr1  ( P19  P27  P28 )  kugr 2  ( P12  P20 )  kugr 3  P26  0.14  (7  10  10)  0.17  (10  10)  0.12  7 
 8, 02 kW;

 Coeficientul de utilizare a puterii active pentru nodul 4

Pmsnod 4 8, 02
K u .a .    0,149 ;
Pinod 4 54

 numărul echivalent de receptoare electrice

 n  
2

   Pni  
542
ne    i n1     5,855  6 receptoare .
  2  7 2  4 102
  Pni 
2
 i 1 
 

Cunoscînd Ku ,a şi ne din fig.2.15 [21] se alege coeficientul de maxim K max  f  K ua , ne  ;

Deci: Kmax  2, 4 .

13
 Se determină puterea de calcul activă :

Pc  Kmax  Pmsnod 6  2, 4  8,02  19, 25 kW .

Puterea reactivă de calcul se determină rezultînd din două condiţii:

1) Qc  1.1 Qms - pentru ne  10 ;

2) Qc  Qms - pentru ne  10 .

n n
Qms   qmsi   ( pmsi  tgi )  0,14  27 1,333  0,17  20 1,169  0,12  7 1, 732  10, 468 kva r ;
i 1 i 1

Deci, Qc  1,1 Qms  1,110, 468  11,515 kva r .

Se determină puterea de calcul aparentă:

Sc  Pc2  Qc2  19, 252  11,5152  22, 43 kVA .

Calculul se efectuează la calculator cu utilizarea unui program special atât pentru fiecare nod de
sarcină luat în parte, cât şi pentru toată secţia în întregime. Rezultatele se trec în Anexa A.

2.2 Determinarea sarcinilor electrice de calcul a întreprinderii

Conform recomandărilor [20] sarcinile electrice de calcul a secţiilor fabricii se determină prin
metoda coeficientului de cerere, calculele fiind asistate de calculator. Datele iniţiale şi rezultatele
calculelor sunt prezentate în Anexa B.
Pentru secţia 1 se efectuează verficarea calculelor în mod manual, pentru aceasta este necesar de a
cunoaşte puterea instalată a secţiei, coeficientul de cerere, coeficientul de cerere a iluminatului, sarcina
specifică aproximativă pentru iluminat și aria secţiei.
Datele iniţiale din Anexa B:

Pinst  300 kW ; K c  0,5; cos   0,8; K c ,il  0,85; Po ,il  0, 017 kW / m 2 ; S  3240 m 2 ;

Sarcina activă de calcul a secţiei: Pcalc  Pinst  Kc  300  0,5  150 kW ;

Sarcina reactivă de calcul a secţiei: Qcalc  Pcalc  tg  150  0,75  112,5 kvar ;

Sarcina de iluminat a secţiei: Pil  K c ,il  Po ,il  S  0,85  0,017  3240  46,818 kW ;

Puterea activă sumară a secţiei: P  Pcalc  Pil  150  46,818  196,818 kW;

Puterea de calcul totală: Scalc  P 2  Q 2  196,8182  46,8182  202,31 kVA.

14
 Sarcina electrică de calcul a întreprinderii se determină luînd în considerație pierderile în
transformatoarele PT și SPC în liniile electrice, precum și puterea reactivă livrată de SEE în orele de vîrf
ale acestuia.

15
 3 ALEGEREA TENSIUNII, SCHEMEI ȘI PARAMETRILOR RACORDULUI
UZINEI LA SEE

De tensiune depind parametrii liniilor de legătură cu SEE, caracteristicile aparatajului de comutaţie

şi a echipamentului din staţiile de racord, pierderile de energie şi cheltuelile de exploatare aferente.
Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea tehnică a variantelor posibile, preventiv alese.
Compararea se efectuează cu luarea în considerare a secţiunilor conductoarelor sau liniilor în cablu,
a pierderilor de tensiune în regim normal şi postavarie, a posibilităţii de suprasarcină a liniilor în cazul
deconectării uneia dintre ele, a pierderilor de putere în regim normal de funcţionare.
Pentru calculul tensiunii teoretice se utilizează relaţiile din [24]:

– relaţia lui Still:

U  4.34  l  16  P ;

– relaţia lui Nicogosov:

U  16  4 P  l ,

unde l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l = 14 km;

P – puterea activă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC, P = 11,11 MW, (vezi Anexa B).

11.11
Deci : U  4.34  14  16   44, 021 kV;
2

10,11
U  16  4 14  47,514 kV.
2

Astfel, se vor compara 2 variante:

Varianta I : Un= 110 kV;
Varianta II : Un= 35 kV.

Schemele de racordare a uzinei la SEE pentru cele două variante sînt prezentate în figura 3.
110 kV , 35 kV SPC 10 kV
LEA-110 kV, 35 kV

SEE

Figura 3 – Racordarea întreprinderii la tensiunea 110 kV sau 35 kV.

16
 Varianta I: Un= 110 kV.
Se determină curentul în LEA-110 kV conform relaţiei:

SC 111102  31112
I LEA    30, 278 A ,
3 U n  n 3 110  2

unde SC este puterea de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC, SC  11110  j3111 kVA (Anexa B);

n – numărul de linii ce vin la SPC, n = 2;

Un – tensiunea nominală, Un = 110 kV.

Se determină secţiunea conductorului liniei conform criteriului densităţii economice a curentului:

I LEA 30, 278
Fec    27,525 mm ,
jec 1,1

unde jec este densitatea economică a curentului, se alege din tabelul 4.5 [5] în funcţie de Tmax = 3770 h ,

jec  1,1 A / mm 2 .

Conform tabelului 2.5.6 [22], secțiunea minimă a conductorului la 110 kV este 70 mm2, deci din
tabelul П3.3 [5], se va alege conductorul de tip AC-70/11, având r0=0.46 Ω/km şi x0=0.42 Ω/km și
curentul admisibil Iadm = 265 A .
În regim post avarie cînd una din linii este deconectata se obţine următorul curent în linia rămasă în
funcţiune: I LEA av  2  I LEA  2  30, 278  60,555 A  I adm  265 A .

Se determină pierderile de tensiune în linie în regim normal şi în regim de avarie.

P  R  Q  X 11110  6, 44  3111 5,88
 U norm    408,369 V  ,
Un  n 110  2

unde R este rezistenţa liniei, R = r0·l = 0,46 ·14= 6,44 Ω;

X – reactanţa liniei, X = x0·l = 0,42 ·14= 5,88 Ω ;
P – puterea de calcul activă la barele de înaltă tensiune a SPC, P = 11110 kW;
Q – puterea reactivă la barele de înaltă tensiune a SPC livrată întreprinderii din SEE,
Q = 3111 kvar;
n – numărul de linii, n = 2.

 U norm 408,369
 U norm ,%  100  100  0,371%;
Un 110000

 U av,%  2   U norm,%  0, 742%

17
 Se determină pierderile de putere în regim normal:

SC2 11,5372 103

P  2 R   5,658  35, 423 kW .
Un 1102  2

Varianta II: Un= 35 kV.

Se determină curentul în LEA-35 kV :

SC 11537
I LEA    95,158 A ;
3 U n  n 3  35  2

Se determină secţiunea conductorului :

I LEA 95,158
Fec    86,508 mm 2 .
jec 1,1

Deci, se aleg conductoarele de tip AC-95/16 din tabelul П3.3 [5], parametrii cărora sunt:
r0=0,33 Ω/km şi x0=0,414 Ω/km și curentul admisibil Iadm = 330 A .
În regim de avarie se obţine curentul:
I LEAav  2  I LEA  2  95,158  190,317  I adm  330 A ;

Se determină pierderile de tensiune în LEA în regim normal şi de avarie:

P  R  Q  X 11110  4, 62  3111 5, 796
 U norm    990,851 V  ,
Un  n 35  2
unde R este rezistenţa liniei, R = r0·l = 0,33 ·14= 4,62 Ω;
X – reactanţa liniei, X = x0·l = 0,414 ·14= 5,796 Ω .
 U norm 990,851
 U norm,%  100  100  2,831 %;
Un 35000

 U av,%  2   U norm,%  5,662%

Se determină pierderile de putere în regim normal:

SC2 11,5372 103

P   R   4,62  251,008 kW .
U n2 352  2

Rezultatele obţinute sunt prezintate în tabelul 4.

18
Tabelul 4 – Pierderile de tensiune și putere în funcție de tensiunea racordului cu SEE

Varianta Un, kV Tipul conductorului Unorm, % Uav. % P, kW

1 110 AC-70/11 0,371 0,742 35,423

2 35 AC-95/16 2,831 5,662 251,008

În urma analizei rezultatelor obţinute, se va adopta tensiunea racordului a întreprinderii 110 kV așa
cum, în acest caz, pierderile de tensiune și putere vor fi cu mult mai mici.

19
 4 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR STAŢIEI PRINCIPALE
COBORÎTOARE ŞI POSTURILOR DE TRANSFORMARE

De obicei SPC a întreprinderii industriale se realizează cu două transformatoare de putere, care

asigură condiţiile de siguranţă cerute de receptoarele electrice de categoriile I şi II. Staţii cu un singur
transformator se realizează pentru alimentarea unor receptoare de categoria a III-a şi mai rar a II-a care
admit întreruperi pe durata rezervării, reparaţiei sau înlocuirii transformatorului. Staţii cu trei
transformatoare se realizează în cazuri excepţionale: când este necesar de a separa consumatorii cu şocuri
de putere de consumatorii neperturbanţi (compatibili electromagnetic); existenţa unei sarcini concentrate
care depăşeşte capacitatea maximă de asigurare prin două transformatoare de fabricaţie curentă.
4.1 Alegerea transformatoarelor SPC

Se face în baza sarcinii de calcul a întreprinderii în regim normal de funcţionare, luând în

consideraţie puterea reactivă livrată de sistem. În regim post-avarie (la deconectarea unui transformator),
pentru alimentarea fiabilă cu energie electrică a receptoarelor electrice se prevede alimentarea acestora de
la transformatorul de putere nedefectat. În acest caz o parte din receptoare electrice mai puţin
responsabile cu scopul micşorării sarcinii transformatorului pot fi deconectate.
Puterea nominală a transformatoarelor de putere din SPC se alege conform puterii totale sumare la
partea de înaltă tensiune a SPC.
Conform [22] alegem SPC cu două transformatoare, atunci puterea nominală a transformatoarelor
instalate trebuie să satisfacă următoarea condiţie:
Sc 10960
Snt    7829 kVA ,
ki  n 0, 7  2

unde Sc este puterea aparentă de calcul a întreprinderii, calculată astfel:

Sc  ksim Pc2  Qe21  0,95  111102  31112  10960 kVA ;

ki – coeficientul de încărcare recomandat al transformatoarelor, ki = 0,7 din [32];

n – numărul de transformatoare, n = 2.

20
 Din tabelul П2.5 [5] se aleg 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip TДH-10000/110
având următorii parametri:
Tabelul 5 – Parametrii tehnici ai transformatorului TДH-10000/110

Snt , kVA U ît , kV U jt , kV P0 , kW Psc , kW U sc ,% I 0 ,%

10000 115 11 14 58 11 0.9

În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient de

Sc 10960
încărcare egal cu: kin    0,548.
2  Snt 2 10000

În regim post avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie să
asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor mai responsabile, astfel e necesar să se mențină
condiția:

1, 4  Snt  Sc ;

1, 4  Snt  1, 4 10000  14000 kVA  Sc  10960 kVA.

Deci, în regim de post-avarie transformatorul neavariat, va fi supraîncărcat cu un coeficient de
1,096 din puterea nominală, ceea ce se încadrează în limitele admisibile.

4.2 Alegerea numărului și puterii transformatoarelor din posturile de transformare

Locul de amplasare a SPC se alege din partea intrării liniilor electrice aeriene 110 kV
(LEA- 110 kV) cu deplasare spre centrul de sarcină. Se recomandă ca posturile de transformare să
fie apropiate la maxim de centrul sarcinilor electrice a secţiilor, ceea ce permite de a construi un sistem de
alimentare cu energie electrică mai economic şi fiabil, deoarece se micşorează lungimea reţelelor de
distribuţie, se micşorează și pierderile de energie electrică.
Posturile de transformare 10/ 0,4 kV se admit de instalat în interiorul secţiei, cu scopul apropierii
maxime de receptoare. Însă în secţiile cu mediu torid, prafuri conductoare sau substanţe chimice ce
influenţează dăunător asupra regimului normal de funcţionare a transformatorului, ele se amplasează în
exteriorul secţiei, sau în interiorul lor îngrădit cu perete despărţitor şi se prevede separat un sistem de
ventilare forţată. Instalaţiile de distribuţie 10 kV se vor plasa în afara secţiilor. Numărul şi puterile
transformatoarelor din posturile de transformatoare se aleg conform [22].

21
 Pentru postul de transformare (PT9) din cantină, prezentăm algoritmul de alegere al
transformatorului.
De la PT9 se alimenteaza secția 9 (cantina - cat.II, Pc =249,3 kW) și secția 10 (blocul administrativ –
cat. III, Pc=64,3 kW). Deci Pc  313,6 kW (vezi Anexa B);

Puterea transformatorului se calculează în felul următor:

Pc
Snt  ,
n  ki.rec
unde n este numărul de transformatoare, n=2, deoarece PT alimentează receptoare electrice de categoria
II și a III;
kî .rec – coeficientul de încărcare recomandat al transformatoarelor, ki.rec  0.7  0.8 [20].

Se calculează puterea transformatorului PT9:

Pc 313, 6
Snt    224 kVA .
n  ki.rec 2  0, 7

Din [23] alegem două transformatoare de putere de tip TMГ-250/10 (transformator cu răcire în ulei
cu corp gofrat) cu parametrii expuși în tabelul de mai jos.

Tabelul 6 – Parametrii tehnici ai transformatorului TMГ-250/10

Snt , kVA U ît , kV U jt , kV P0 , kW Psc , kW U sc ,% I 0 ,%

250 10 0,4 0,58 3,7 4,5 2

Determinăm coeficientul de încărcare real al transformatorului în regim normal de funcţionare:

Pc 313, 6
ki.real    0, 627.
Snt 2  250

În regim post-avarie, în cazul când la PT-urile cu două transformatoare unul se deconecteaza, se

determină coeficientul de supraîncărcare a transformatorului rămas în funcţiune. În cazul, în care valorea
coeficientului de supraîncărcare depășește valoarea admisibilă, se admite deconectarea parţială a sarcinii
de categoria a III-a.
Alegerea numărului şi a puterii transformatoarelor PT din celelalte secţii, determinarea
coeficientului de încărcare real, de avarie şi a sarcinii deconectate în regim post-avarie se prezintă în
tabelul 7.

22
Tabelul 7 – Alegerea transformatoarelor de putere din PT a secţiilor
Sarcinile Coeficienţii de Putere
Gruparea Puterea
de Categoria încarcare dec. în
PTi sarcinilor şi nr.
calcul, sarcinii caz de
secţiilor, kW TR Kî,rec Kî,r Kî,av
kW av., kW
S1-98,4 III
0,7
S2-90 II
PT1 636,35 2x400 - 0,795 1,4 152,7
S7-364,7 II
0,8
S4-83,25 III
S1-98,4 III
0,7
S2-90 II
PT2 636,35 2x400 - 0,795 1,4 152,7
S7-364,7 II
0,8
S4-83,25 III
S3-678,4 II
0,7
S4-100 III
PT3 1506,7 2x1000 - 0,753 1,4 107
S5-681,3 II
0,8
S6-47 II
S6-273,9 II
PT4 603,2 2x400 0,8 0,753 1,4 43,2
S16-329,3 III
S11-1363,65 II 0,7
PT5 1489,55 2x1000 - 0,745 1,4 89,55
S13-125,9 III
0,8
0,7
PT6 S11-1489,55 1489,55 II 2x1000 - 0,745 1,4 89,55
0,8
S12-334,4 II 0,7
PT7 350 2x250 - 0,7 1,4 0
S14-15,6 III
0,8
PT8 S12-553,5 553,5 II 2x400 0,7 0,7 1,4 0
S9-249,3 II 0,7
PT9 313,6 2x250 - 0,627 1,255 0
S10-64,3 III
0,8
S8-369,9 III
PT10 S15-91,7 633,2 I 2x400 0,7 0,79 1,4 73,2
S17-171,6 II

23
 5 ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI DE MEDIE TENSIUNE DIN
INCINTA ÎNTREPRINDERII

La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din aria întreprinderii se utilizează

schemele radiale şi magistrale, scopul fiind asigurarea siguranței în alimentarea cu energie electrică cu
investiţii minimale.
Posturile de transformare (PT) se alimentează de la SPC prin intermediul cablurilor instalate în
tranşee. Alegerea schemei raţionale de alimentare cu energie electrică se efectuează prin metoda
comparării tehnico-economice a variantelor. Pentru alegerea schemei optime se efectuează un calcul
tehnico-economic cu compararea a două variante.

5.1 Elaborarea variantelor schemei rețelei

Se vor analiza două variante ale schemei rețelei de distribuție a energiei electrice în incinta
întreprinderii. Urmează a efectua calculul tehnico-economic privind alegerea variantei optimale de
structură a rețelei.
Schemele de configurație a rețelei pentru cele două variante sunt prezentate în fig.4 și fig.5.

PT1 PT2
ID-10 kV SPC
W1 W5

W6
W2
PT10

W11

W12

W3

W7 W9
W4
W8 W10

PT3 PT4 PT5

Figura 4–Schema rețelei de distribuție la medie tensiune (varianta I)

24
 PT1
ID-10 kV SPC
W13

W14
PT10 PT2

W15 W21

W22
W16

W17

W18

W23
W19
W24

W20
PT3 PT5

PT4

Figura 5– Schema rețelei de distribuție la medie tensiune (varianta II)

5.2 Calculul tehnico-economic pentru prima și a doua variantă

Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizând relaţia:

Ic
Fec  ,
jec

unde I c este curentul de calcul prin cablu, se determină conform relației de mai jos:

Pc
Ic  ,
n  3 U n

unde Pc este puterea de calcul prin cablu, care se determină utilizînd datele din tab.7 și schemele
din fig. 4 și fig.5;
n – numărul de cabluri paralele;

25
 U n – tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;

jec – densitatea economică a curentului, pentru Tmax  3770 h avem jec  1, 4 A / mm2 din [5].

Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:

P  kîn2  P0  l ,

unde kin este coeficientul de încărcare a liniei corespunzătoare,

Ic
kîn  ,
I adm
unde I c este curentul de calcul prin linia corespunzătoare, A;

I adm – curentul admisibil a cablului liniei corespunzătoare, A;

P0 – pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;

l – lungimea liniei în cablu, km.

Liniile în cablu W1, W3:

PS1  PS 7  PS 2  0,625  PS 4 196,8  729, 4  180  0,625  266,5
PcW 1,W 3    636,35 kW;
2 2
PcW 1,W 3 636,35
I cW 1,W 3    36, 73 A;
n  3 U n 3 10

I cW 1,W 3 36, 74
FecW 1,W 3    26, 24 mm2 ;
jec 1, 4

lw1,W 3  0, 251 km.

Din tab. П9 [12] se alege cablu de tip ААШв 3x35 cu I adm  115 A.

Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală P0  42 kW/km.

I
I adm  I adm  kt  k p  115  0,89  0,87  89, 05 A;
I
I adm  I P. AV .W 1,W 3  2  I cW 1,W 3  2  36, 73  73, 45 A,

unde kt este un coeficient de corectie ce ține cont de temperatura mediului, kt  0,89 [6];

k p - coeficient de corectie ce ține cont de nr. de cabluri în tranșee, kt  0,87 [6];

I P. AV .W 1,W 3 - curentul post-avarie, care trece prin linie, A.

26
Coeficientul de încărcare a liniei în cablu este:
Ic 36, 74
kîn    0,319.
I adm 115

Costul specific al liniei în cablu este:

C0W 1,W 3  4940 $/km [12].

Pierderile de putere se determină conform următoarei relații (ex: linia W1,W3):

 PW 1,W 3   P0 W 1,W 3  kî2W 1,W 3  lW 1,W 3  42  0,3192  0, 251  1, 076 kW.

Caracteristica tehnico-economică a cablurilor se reprezintă prin CLC - costul linie in cablu, care se
determină cu relația (ex: linia W1,W3):
CLCW 1,W 3   CoW 1,W 3  CcoW 1,W 3   l  (4940  494)  0, 251  1364 $,

unde Cow este costul unui km de linie in cablu fără costul tranșeei;

Ccow - costul lucrărilor de construcție la pozarea cablului in tranșee plus costul tranșeei, Ccow  0,1 Cow .

Toate calculele pentru varianta I și varianta II se introduc în tab.8 și tab.9

Tabelul 8 – Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta I.

Tip ΔP0, ΔPW, CLC,
Sector IC,A Fec,mm2 Iadm,A IP.AV,A l,km
cablu kW/km kW $.
ААШв
W1 36,73 26,243 89,05 73,45 42 1,076 0,251 1364
3x35
ААШв
W2 102,1 72,921 212,93 204,2 56 1,644 0,213 2606
3x150
ААШв
W3 36,73 26,243 89,05 73,45 42 1,076 0,251 1364
3x35
ААШв
W4 102,1 72,921 212,93 204,2 56 1,644 0,213 2606
3x150
ААШв
W5 18,37 13,121 70,5 36,74 39 0,433 0,185 878,8
3x16
W6 ААШв
18,37 13,121 70,5 36,74 39 0,433 0,185 878,8
3x16
ААШв
W7 58,6 41,854 131,6 117,19 44 1,572 0,204 1237
3x50
ААШв
W8 58,6 41,854 131,6 117,19 44 1,572 0,204 1237
3x50
ААШв
W9 41,18 29,416 95,19 82,37 42 0,447 0,083 451,05
3x35
ААШв
W10 41,18 29,416 95,19 82,37 42 0,447 0,083 451,05
3x35

27
 Tip ΔP0, ΔPW, CLC,
Sector IC,A Fec,mm2 Iadm,A IP.AV,A l,km
cablu kW/km kW $.

ААШв
W11 18.28 13,056 58,07 36,56 39 0,422 0,182 864,55
3x16

ААШв
W12 18.28 13,056 58,07 36,56 39 0,422 0,182 864,55
3x16
11,188 2,236 14800

Tabelul 9 – Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta II

Tip ΔP0, ΔPW, CLC,
Sector IC,A Fec,mm2 Iadm,A IP.AV,A l,km
cablu kW/km kW $.
ААШв
W13 18,36 13,116 56,74 36,73 39 0,587 0,251 1192,2
3x16
ААШв
W14 8,71 6,219 56,74 17,41 39 0,219 0,417 1981,3
3x16
ААШв
W15 36,64 26,173 89,05 73,28 42 0,776 0,182 989,1
3x35
ААШв
W16 84,68 60,484 181,56 169,36 54 1,432 0,213 2290,5
3x120
ААШв
W17 84,68 60,484 181,56 169,36 54 1,432 0,213 2290,5
3x120
W18 ААШв
36,64 26,173 89,05 73,28 42 0,776 0,182 989,1
3x35
ААШв
W19 18,36 13,116 56,74 36,73 39 0,587 0,251 1192,2
3x16
ААШв
W20 8,71 6,219 56,74 17,41 39 0,219 0,417 1981,3
3x16
ААШв
W21 18,36 13,116 62,08 36,73 39 0,61 0,261 1239,9
3x16
ААШв
W22 18,36 13,116 62,08 36,73 39 0,61 0,261 1239,9
3x16
ААШв
W23 41,18 29,416 89,05 82,37 42 1,686 0,313 1701
3x35

28
 Tip ΔP0, ΔPW, CLC,
Sector IC,A Fec,mm2 Iadm,A IP.AV,A l,km
cablu kW/km kW $.
ААШв
W24 41,18 29,416 89,05 82,37 42 1,686 0,313 1701
3x35
10,62 3,274 18790

Exemplu de calcul tehnico-economic pentru varianta I:

Pierderile sumare în linii vor fi:
2
n
 I 
P    cWi   P0i  li  11,188kW 
i 1  I admi 

Pentru calculul tehnico-economic se va utiliza metoda cheltuielilor de calcul anuale (CA).

CA  C  RI  D,
unde CA sunt cheltuielile anuale;

C – cheltuielile anuale constante în perioada de exploatare, C  Cî ,r  C pierd ;

Cî ,r – cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile, Cî ,r  pî ,r  I c ;

pî ,r - cota anuală din valoarea investiţiei la întreţinere şi reparaţie, pî ,r  1,75 % [24];

C pierd – costul pierderilor de putere,

unde C pierd  P    Cw ;

P – pierderile de putere în linie (cablu), kW;

 – timpul pierderilor maximale, calculat mai jos:
2 2
 T   3770 
   0,124  m4   Tan   0,124  4   8760  2199 h;
 10   10 

$
Cw – costul unui kW  h de energie, Cw  0, 07 ;
kW  h

RI – rata anuală de rambursare a creditului, RI  I   EI ;

EI – coeficientul de rambursare a creditului, pentru i  10 % şi Tsn  30 ani,

EI  0,1061 [24];

I  – investiţiile (cheltuielile) sumare, I   I  I ech ;

I ech – investiţiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere, I ech  P  CP ;

29
 CP – costul unui kW de putere instalată la centrala etalon, CP  1000 $/kW;

I ech  P  CP  11,188 1000  11188 $;

n
I c – investiţiile capitale pentru construirea liniilor în cablu, I c   I 0Wi  14800 $ ;
i 1

D -prejudiciu cauzat de întreruperea în alimentare cu energia electrică și calitatea scăzută a

acesteia.

Pentru compararea tehnico-economică a variantelor excludem prejudiciu (D=0).

I   I c  I ech  14800  11188  25988 $;

Cî ,r  pî ,r  I c  0,0175 14800  259,05 $;

C pierd  P   Cw  11,188  2199  0,07  1687 $;

C  Cî ,r  C pierd  259,05  1687  1946 $.

Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:

CAI  C  RI  D  1946  2758  0  4704.

Analogic se efectuează și pentru varianta II, dar e necesar de luat în considerație și costul a două celule
(19590 $ ) prefabricate de tip КРУ seria К-59 [33]. Datele obținute sunt prezentate în tab.10 pentru
compararea acestora.

30
 5.3 Compararea variantelor

Compararea variantelor studiate se prezintă în tabelul ce urmează.

Tabelul 10 – Datele obţinute în urma calculelor tehnico-economice.

Articol V1 V2
Pierderile de putere , kW 11,188 10,62
Cheltuieli de întreținere și
259,05 671,59
reparație, $
Costul pierderilor de energie,
1687 1601
$
Investiția, $ 14800 38380
Coeficientul de rambursare a
0,1061 0,1061
creditului
Cheltuieli constante, $ 1946 2273
CA, $ 4704 7471

În final se alege varianta I, fiind mai economă și mai rațională în aspect tehnic.

31
 6 CACULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE

În acest capitol se calculează şi se alege tipul conductoarelor din circuitele de alimentare a

receptoarelor electrice din incinta secţiei de reparaţii mecanice, se va alege tipul panourilor de distribuţie
în conformitate cu puterile instalate şi cu valorile sarcinilor de calcul ale nodurilor de sarcină respectivă şi
se va decide privitor la locul de amplasare pe planul secţiei a acestor panouri.
La alegerea utilajului şi a aparatelor electrice este necesar de a ţine cont de caracteristica mediului
înconjurător al sectorului secţiei pentru a concorda tipul de protecţie a utilajului şi aparatelor electrice
alese cu condiţiile climaterice a mediului.
Alegerea conductoarelor din circuitele de alimentare a receptoarelor electrice, a demaroarelor
electromagnetice, a siguranţelor fuzibile şi releelor termice se efectuează cu ajutorul unui program
specializat (vezi Anexa C ).

6.1 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor

Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului admisibil,
conform condiţiei:
I adm  I max,calc ,

unde I adm este curentul admisibil al cablului, A;

Sc
I max,calc – curentul maxim calculat care parcurge cablul, I max,calc  ;
3 Un
S c – puterea aparentă de calcul a nodului respectiv, kVA ( vezi Anexa A, Anexa E ).
În continuare se aleg cablurile de alimentare pentru fiecare nod aparte:
Nodul 1:
Sc  83,6 kVA;

Sc 83, 6
I max,calc    120, 67 A.
3 U n 3  0, 4

Din [25] se alege cablu tip АBВГ 4x50 cu I adm  126 A.

Analogic se efectuează calculul pentru alegerea cablurilor de alimentare pentru fiecare nod în parte din
incinta SRM și reultatele sunt prezentate în tab.11, dar e necesar de luat în considerație datele din
Anexa A, Anexa E și puterea de calcul pentru nodurile 6,7,8 va fi egală cu puterea instalată, deoarece în
nodurile respective sunt instalate doar cîte un receptor electric.

32
Tabelul 11 – Conductoarele în circuitele de alimentare a nodurilor din incinta SRM
Nr. nodului I max,calc ,A Tipul cablului Iadm,A
1 120,67 АВВГ 5x50 126
1I 25,11 АВВГ 5x4 27
2 43,01 АВВГ 5x10 46
3 61,34 АВВГ 5x50 126
4 33,2 АВВГ 5x6 34
5 99,3 АВВГ 5x35 101
5I 74,77 АВВГ 5x25 82
6 154,65 АВВГ 5x70 155
7 154,65 АВВГ 5x70 155
8 154,65 АВВГ 5x70 155

6.2 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri din incinta SRM și a întreruptoarelor
automate de linie a PT 4 spre SRM

Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0.4 kV se utilizează
dulapuri de putere şi panouri de putere.
Ţinând cont că curentul sumar pentru fiecare nod nu are valori mari şi luând în consideraţie că
mediul în secţie este normal, din [15] se aleg urmatoarele dulapuri de distribuție:

Tabelul 12 – Dulapurile de putere din incinta SRM

Nr. Dulapului IC,A Tipul dulapului Iadm,A Nr. de ieșiri
DP1 154,65 XLP00 160 1
DP2 154,65 XLP00 160 1
DP3 154,65 XLP00 160 1
DP4 120,7 ШР-12У-0005 250 3
DP4I 25,1 ШР-12У-0005 250 3
DP5 99,3 ШР-12У-0011 400 8
DP5I 74,8 ШР-12У-0011 400 8
DP6 33,2 ШР-12У-0011 400 8
DP7 43,1 ШР-12У-0011 400 8
DP8 61,34 ШР-12У-0005 250 3

33
 În tabelul de mai jos se va alege întreruptorul de intrare a PT4 care alimentează receptoarele din SRM și
se vor alege întreruptoarele automate de linie care pleacă spre nodurile a SRM.

Tabelul 13 – Întreruptoarele automate de intrare și de linie a PT4

Locul de amplasare a
IC,A Tip întrerupător Iadm,A
întreruptorului
Întrerup. de intrare
808,29 ВА53–41-1000 1000
a PT4
Nodul 1 120,7 ВА53–41-250 250
Nodul 2 43,1 ВА53–41-250 250
Nodul 3 61,4 ВА53–41-250 250
Nodul 4 33,2 ВА53–41-250 250
Nodul 5 99,3 ВА53–41-250 250
Nodul 6 116,4 ВА53–41-250 250
Nodul 7 116,4 ВА53–41-250 250
Nodul 8 116,4 ВА53–41-250 250

Conductoarele în circuitele de alimentare a receptoarelor electrice, siguranțele fuzibile care le

protejează, demaroarele și releele termice sunt alese în la calculator și sunt prezentate în Anexa D.

34
 7 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi aparatajului din
sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea curenţilor de scurtcircuit. La fel,
calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protecţia prin relee a elementelor
sistemului de alimentare cu energie electrică.
Se alcătuieşte schema de calcul pentru calculul curenţilor de scurtcircuit figura 6.
Ss=900 MVA
Xs=0,4
115 kV
1 10
ТТИ-А
AC-70/11
75/5А
l=14 km 5VА
K1 11
2
TДH-10000/110
Sn=10000 kVA АВВГ 5x50
SPC ΔPsc=58 kW l=60 m
Usc=10,5 % 12 K5
3 K2
NH-SI 000
2xAAШв 3*150
MS 32A GG
l=0,213 km AC400V AK
4 Pc=2123,5 13
AAШв 3*50 cosφ=0,9
АВВГ 5x2,5
l=0,204 km
5 K3 14
l=8,5 m

ТМГ-400 kVA
PT4 КМИ-11811
Usc=5,5 % 18 A
6 K4 15 K6
Bare
A(60x6) Pn=7 kW
l=4 m MA cos φ=0,9
7

ВА53-41-1000
1000 A
8
Bare
A(15x3)
l=3 m
9
ВА53-41-250
250 А

10

Figura 6 – Schema de calcul pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

35
 8 ro(1)=0,556 mΩ/m
rs=0 xo(1)=0,195 mΩ/m
xs=0,4 ro(0)=5,56 mΩ/m
1 xo(0)=0,88 mΩ/m
9
ro=0,428 Ω/km
xo=0,444 Ω/km R1=R0=1,1 mΩ
K1
2 X1=X0=0,5 mΩ

rt, xt 10
R1=R0=1,3 mΩ
K2 X1=X0=1,2 mΩ
3
ro(1)=0,206 Ω/km 11
ro(1)=0,769 mΩ/m
xo(1)=0,079 Ω/km xo(1)=0,066 mΩ/m
4 ro(0)=2,449 mΩ/m
xo(0)=0,949 mΩ/m
ro(1)=0,62 Ω/km 12 K5
xo(1)=0,083 Ω/km R1=0,007 mΩ
K3 R0=0
5
X1=X0=2 mΩ
rt, xt 13
ro(1)=11,32 mΩ/m
6 K4 xo(1)=0,095 mΩ/m
ro(1)=0,099 mΩ/m ro(0)=13,1 mΩ/m
xo(1)=0,119 mΩ/m xo(0)=2,3 mΩ/m
ro(0)=0,99 mΩ/m 14
xo(0)=0,952 mΩ/m
7 R1=R0=0 mΩ
R1=R0=0,25 mΩ X1=X0=0 mΩ
K6
X1=X0=0,1 mΩ 15
8

Figura 7 – Schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

Sectorul 1 : Sistemul electroenergetic:

Ss  900 MVA; xs  0, 4.
Sectorul 2: LEA – conductoare AC-70/11 cu următorii parametri electrici:

r0  0, 428  / km; x0  0, 432  / km; l  14 km.

Sectorul 3: Transformatorul de putere din staţia principală coborâtoare de tip TДH-10000/110:

U sc  10,5 %; Psc  58 kW ; P0  14 kW .

Sectorul 4: LEC - tip 2xААШв 3x150:

l  0, 213 km; r0  0, 206  / km; x0  0,079  / km.

36
 Sectorul 5: LEC - tip ААШв 3x50:

l  0, 204 km; r0  0,62  / km; x0  0,083  / km.

Sectorul 6: Transformatorul PT4, TMГ-400/10 cu:

Sn  400 kVA; U sc  5,5 %; U1n  10,5 kV ; U 2 n  0, 4 kV ; Psc  10,5 kW ; P0  1,55 kW .

Sectorul 7: Bara se alege conform condiţiei

I adm  I max ,

unde I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea secundară a transformatorului, I max  1, 4  I nt ;

I nt – curentul nominal al transformatorului.

Snt 400
I nt   1.4  808 A.
3 U n 3  0, 4

Din [5] se alege bara din aluminiu A(60x6) cu curentul I adm  870 A cu parametrii pasivi din [14] :

r01  0, 099 m / m; x01  0,119 m / m; r0 0  0,99 m / m; x0 0  0,952 m / m; l  4 m.

Sectorul 8: Întreruptorul automat QF1, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie
împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0.4 kV), se alege în cap.6.

Avem întreruptorul automat de tip ВА53-41-1000 cu I nom,a  1000 A cu parametrii:

r1  r0  0, 25 m; x1  x0  0,1 m.

Sectorul 9: Bara se alege din aluminiu A(15x3) având parametrii:

r01  0,556 m / m; x01  0,195 m / m; r0 0  5,56 m / m; x0 0  0,88 m / m; l  3 m.

Sectorul 10: Întreruptorul automat de linie QF2 ce protejează nodul 6 se alege în cap.6
Avem întreruptorul de tip ВА53-41-1000 cu I n,a  250 A .

În dependenţă de I n,a  250 A din [14] se aleg parametrii întreruptorului automat: r  1,1m;

x1  0,5 m. .

Sectorul 11: TC instalat pe conductorul din circuitul de alimentare a nodului 3 din SRM :

r01  1,3 m; x01  1, 2 m; r0 0   1,3 m; x0 0   1, 2 m .

37
 Sectorul 12: Cablu spre nodul 3 din SRM se alege în cap. 6., avem cablu de tip АВВГ 5x50 cu
I nom  136 A .

r01  0, 769 m / m; x01  0, 066 m / m; r0 0  2, 449 m / m; x0 0  0,949 m / m; l  60 m.

Sectorul 13: Siguranța fuzibilă care protejează receptorul 2 se alege în cap. 6., avem siguranța
fuzibilă de tip NH-SI 000 32A GG AC400V AK cu I nf  32 A .

Din [14] se aleg parametrii pasivi: r0  0,007 m; x0  0 m;

Sectorul 14: Cablu spre receptorul 2 se alege în cap. 6., avem cablu de tip АВВГ 5x2,5 cu
I nom  19 A .

r01  11,32 m / m; x01  0, 095 m / m; r0 0  13,1 m / m; x0 0  2,3 m / m; l  8,5 m.

Sectorul 15: Contactorul se alege pentru I n  122 A şi Pnom  55 kW din [13] de tip КМИ-11811

în ansamblu cu releul termic РТИ-1316 cu parametrii: r1  r0  0 m .

Datele pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în sistemul de alimentare cu energie electrică şi

rezultatele calculelor curenţilor de scurtcircuit sunt prezentate în Anexa D.

38
 8 ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR ȘI CONDUCTOARELOR

Elementele şi aparatajul care urmează să fie alese trebuie să satisfacă o serie de criterii și se
verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit.

8.1 Alegerea echipamentului la partea 110 kV

Pentru alegerea echipamentului la partea 110 kV e necesar de determinat curentul de calcul la

partea de tensiune superioară a SPC:

I c  1, 4  I nomTR ;
SnomTR 10000
I nomTR    52, 4 A ;
3 U nom 3 110

I c  1, 4  I nt  1, 4  52, 4  73,36 A .
8.1.1 Alegerea întreruptoarelor 110 kV
Din [1] se alege întreruptor cu SF6 tip 123PM40-20B.
Alegerea întreruptoarelor se face în formă de tabel, prezentat mai jos:
Tabelul 14 – Alegerea întreruptorului cu SF6 tip 123PM40-20B
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  123 kV U n  U retea

2 I c  73,36 A I n  2000 A In  Ic

8.1.2 Alegerea separatoarelor 110 kV

Din [2] se alege separator tip РДЗ-110/1000У1.
Tabelul 15- Alegerea separatorului tip РДЗ-110/1000У1
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea

2 I c  73,36 A I n  1000 A In  Ic

39
 8.1.3 Alegerea transformatoarelor de curent şi tensiune 110 kV

Din [3] se alege transformatorul de curent tip ТФЗМ-110Б-I-У1.

Tabelul 16- Alegerea TC de tip ТФЗМ-110Б-I-У1
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea

2 I c  73,36 A I n  75 A In  Ic

Din [3] se alege transformatorul de tensiune НКФ-110-83У1.

Tabelul 17- Alegerea transformatorului de tensiune de tip НКФ-110-83У1
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea

8.1.4 Alegerea limitatoarelor de supratensiuni

Din [4] se alege limitatorul de supratensiuni de tip ОПН–П1–110/73/10/2УХЛ1.

Tabelul 18- Alegerea limitatorului de supratensiuni de tip ОПН–П1–110/73/10/2УХЛ1
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea

8.2 Alegerea și verificarea echipamentului la partea de 10kV

8.2.1 Condițiile de alegere a echipamentului din circuitul transformatorului de putere

ТДН 10000/110 la barele de medie tensiune 10 kV

I c  1, 4  I nomTR ;
SnomTR 10000
I nomTR    577,35 A ;
3 U n 3 10

I c  1, 4  I nomTR  1, 4  577,35  808.29 A .

40
 8.2.2 Alegerea barelor rigide din circuitul transformatorului de putere ТДН-10000/110 la barele de
medie tensiune 10 kV

Din [5] se aleg bare rigide A(50x5).

Tabelul 19 – Alegerea barelor rigide de tip A(50x5)
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 I c  808, 29 A I n  860 A In  Ic

8.2.3 Alegerea transformatoarelor de curent din circuitul transformatorului de putere

ТДН-10000/110 la barele de medie tensiune 10 kV

Din [28] se alege TC de tip ТОЛ-10- УХЛ.

Tabelul 20 – Alegerea transformatorului de curent
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I c  808, 29 A I n  1000 A In  Ic

8.2.4 Alegerea întreruptorului de intrare în circuitul transformatorului ТДН-10000/110 din SPC

10 kV

Din [3] se alege întreruptor de tip VD4-10-1250-16.

Tabelul 21– Alegerea întreruptorului de tip VD4-10-1250-16
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I cerut  808, 29 A I n  1250 A In  Ic

8.2.5 Alegerea şi verificarea întreruptorului din celula ID-10 kV din circuitul SRM
Se determină curentul care circulă prin linie:

I max,l  204,18 A (vezi tab. 8).

41
 Curenţii de scurtcircuit determinaţi sunt (Anexa D):

I P 0  4,814 kA ;

is  11,917 kA .

Deci [3] se alege celula prefabricată tip interior КРУ КУ-10, cu I n  630 A cu întreruptor cu vid de tip
VD4, ales din [3].Verificarea se face în formă de tabel:

Tabelul 22- întreruptor cu vid de tip VD4-10-630-16

Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I c  204,18 A I n  630 A In  Ic

3 is  11,917 kA ild  40 kA ild  is

2  I P  I a  2  4,814  0, 206 2  I rup  1   n   2 16  2  I rup  1   n  

4  7, 014 kA
 1  0, 2   27,15 kA  2 I P ,i  i a ,i

5 Bsc  I P2 0   tdec  Ta   2, 086 kA2  s IT2  tT  162  3  768 kA2  s I T2  tT  Bsc

Din tab.3.8 [5] , Ta  0,02 s ;

  t ppr  t prop  0,01  0,06  0,07 s ;

 0,07
 
I a.  2  I P 0  e Ta
 2  4,814  e 0,02
 0, 206 kA ;

I P  I p 0  4,814 kA ;

Bsc  I P2 0   tdec  Ta   4,8142  (0, 07  0, 02)  2, 086 kA2  s ;

n  20% ; I rup  16 kA ; t prop  0, 06 s ; IT  16 kA; tT  3 s [5].

42
 8.2.6 Alegerea şi verificarea TC din celula ID-10 kV SPC spre SRM

Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:

U n  U retea , I n  I max ;

I max  204,18 A ;

Din [28] se alege transformator de curent tip ТОЛ-10-У3 cu parametrii nominali:

I1n  250 A ; I 2 n  5 A; r2 n  0, 2  , cu clasa de precizie 1.

Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:

r2calc  r2n ,

unde r2 n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent, r2 n  0, 2  ;

r2calc - sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent,

r2calc  rap  rcont  rcond ,

unde rap - rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent,  ;

rcont - rezistenţa de contact, r  0, 05 ;

rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură,  .

Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de curent se prezintă în tab 22.

Tabelul 23 - Sarcina secundară a transformatorului de curent ТОЛ -10-У3 [5].

Sarcina în fază, VA
Aparatul de măsură Tipul
А В С

Ampermetru Э-335 0,5 - -

Contor de energie activă și

ATRM-03 0,6 - 0,6
reactivă

Total 1,1 - 0,6

Sap 1,1
rap    0, 044 ;
I 22n 52

43
Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza:

r2calc  r2 n ;

rcond  r2n  rap  rcont  0, 2  0,044  0,05  0,106  .

Se detremină secţiunea conductorului:

  l calc
q cond  ,
rcond

unde  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din aluminiu,   0,0283  mm2 / m [5];

l calc - lungimea de calcul al conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi locul de

instalare a aparatelor; această lungime depinde de schema de conectare a aparatelor din secundarul

transformatorului de curent din fig.4.106 [5] , lcalc  3  l ;

l  6 m și lcalc  10.4 m pentru circuitul liniei 10 kV [5].

  lcalc 0, 0283 10, 4
qcond    2, 775 mm 2 .
rcond 0,106

Se acceptă conductorul din aluminiu cu secţiunea q  4 mm2 ;

 l 0, 0283 10, 4
rcond    0, 074 .
q 4

Deci: r2calc  rap  rcont  rcond  0,044  0,05  0,074  0,168  .

Verificarea transformatorului de curent se prezintă tab.23.

Tabelul 24 – Verificarea transformatorului de curent ТОЛ -10-У3

Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I max  204,18 A I n  250 A I n  I max

3 Bsc  2,086 kA2  s IT2  tT  17,52 1  306, 25 kA2  s I T2  tT  Bsc

4 is  11,917 kA ild  51 kA ild  is

5 r2,calc  0,168  r2 n  0, 2  r2n  r2calc

44
Bsc ,calc  I p2 0   tdec  Ta   4,8142   0, 07  0, 02   2, 086 kA2 s este impulsul termic de s.c.;

Pentru ca transformatorul de curent să funcționeze în clasa de precizie 1 este necesar să fie satisfăcute
urmatoarele conditii :

I1calc 204,18
I1calc  (5  100)% I1nom ; 100  100  81, 7 %;
I1nom 250
R2 calc 0,168
R2 calc  (5  100)% R2 nom ; 100  100  84 %.
R2 nom 0, 2
Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 1.

8.2.7 Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC

Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.

Din [29] se alege transformatorul de tensiune НАМИ-10-95 cu parametrii:

U1n  10 kV ;U 2n  100 V U 2 S  100 V , clasa de precizie - 1; S2 n  300VA ;
Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:

S 2 nom  S 2calc ,

unde S 2 nom este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune, S2 nom  300 VA ;

S 2calc - puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea secundară a

transformatorului de tensiune, VA.

Aparatele de măsură urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de tensiune sunt prezentate

în tabelul de mai jos :

45
Tabelul 25 – Sarcina secundară a transformatorului de tensiune НАМИ-10-95
Aparatul de Sn,p/u o nr.de Nr.de P1 Q1
Tipul cos  Sin 
măsură înfăşurare înfăşurări aparate W Var

Voltmetru Э-335 2 1 1 0 2 4 -

Wattmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 -

Varmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 -

Contor de

energie activă ATRM-03 3W 2 0,38 0,925 8 48 116,84

și reactivă

Total 58 116,84

S2,calc  P 2  Q 2  582  116,842  130, 44 VA .

Deci, S2 n  300 VA  S2calc  130, 44 VA , transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de

precizie 1.

8.2.8 Alegerea şi verificarea cablului liniei pe tronsonul ID-10 kV-PT3

Linia electrică în cablu a fost determinată în capitolul 3 (tab.8), tip ААШв 3x150 cu I adm  275 A .
1. Verificarea la stabilitatea termică în regim de lungă durată (regim normal):
I
I adm  212,93 A  I max  204,18 A ;
I
I adm  k1  k2  I adm
nom
 0,87  0,89  240  212,93 A .

unde k1 este un coeficient de corectie, ce ține cont de nr. de cabluri în tranșee, conform [6], k1  0,93 ;

k2 - coeficient ce ţine cont de temperatura mediului înconjurător, conform [6], ales în funcție de

tsol  15o C , tcablu  70o C , tcalc  25 C , k2  0,89 ;

o

46
 2. Verificarea la stabilitata termică în regim de scurt-circuit:

Bsc 2,086 106

qales  qmin    15,7 mm2 ;
C 92
qales  150 mm2  qmin  15,7 mm2 .

unde Bsc ,calc  I p2 0   tdec  Ta   4,8142   0, 07  0, 02   2, 086 kA2 s este impulsul termic de s.c. ;

Ta - constanta de amortizare a componentei aperiodice, conform [5], Ta  0,02 s .

Concluzie: Conductorul satisface tuturor condițiilor de stabilitate.

8.2.9 Alegerea şi verificarea cablului liniei pe tronsonul PT3-PT4

Linia electrică în cablu a fost aleasă în capitolul 3 (tab.8), tip ААШв 3x50 cu I adm  140 A .
1. Verificarea la stabilitatea termică în regim de lungă durată (regim normal):
I
I adm  131,6 A  I max  117,19 A ;
I
I adm  k1  k2  I adm
nom
 1 0,94 140  131,6 A ,

unde k1 este un coeficient de corectie de pozare a cablului, conform [6], k1  1 ;

k2 - coeficient ce ţine cont de temperatura mediului înconjurător, conform [6], ales în funcție de

taer  25o C , tcablu  70o C , tcalc  30 C , k2  0,94 ;

o

2. Verificarea la stabilitata termică în regim de scurt-circuit:

Bsc 2.086 106

qales  qmin    15, 7 mm2 ;
C 92
qales  50 mm2  qmin  15,7 mm2 ,

unde Bsc ,calc  I p2 0   tdec  Ta   4,8142   0, 07  0, 02   2, 086 kA2 s este impulsul termic de s.c. ;

Ta -constanta de amortizare a componentei aperiodice, conform [5], Ta  0.02 s .

Concluzie: Conductorul satisface tuturor condițiilor de stabilitate.

8.2.10 Alegerea şi verificarea siguranței fuzibile la medie tensiune 10 kV a PT4

47
Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din secţii împotriva
scurtcircuitelor, ca protecţie se utilizează siguranţe fuzibile.

Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:

I nf  1,5  2  I nt ,

unde I nf este curentul nominal al fuzibilului;

SnomTR 400
I nomTR    23,094 A;
3 U nom 3 10

I f  1,6  I nomTR  1,6  23,094  38, 25 A .

Din [30] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКТ-103-80-20-У3 cu parametrii prezentaţi în tabelul 25

Tabelul 26 - Siguranţa fuzibilă tip ПКТ-103-80-20-У3

nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I f  38, 25 A I nf  80 A I nf  I max

3 I p 0  4,814 kA I rup  20 kA I rup  I p 0

8.2.11 Alegerea şi verificarea separatorului a PT4

Din [5] se alege separator tip РВ -10/400. Verificarea se face în formă de tabel.

Tabelul 27 - separator de sarcină tip РВ-10/400

nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I max  38, 25 A I n  400 A I n  I max

3 is  11,917 kA ild  41 kA ild  is

Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
4 IT2  tT  162  4  1024 kA2  s I T2  tT  Bsc
 2, 086 kA  s2

48
 8.3 Alegerea și verificarea echipamentului la 0,4 kV de la PT4 spre RE nr.2 din SRM

8.3.1 Alegerea și verificarea întrerupatorul de intrare de la PT4

SnomTR 400
I nomTR    577, 45 A;
3 U nom 3  0, 4

Ilucru.max  1, 4  I nomTR  1, 4  577, 45  808, 43 A.

Conform valorilor calculate, din [34] se alege întreruptorul automat de tip ВА53–41-1000
şi I nom , ÎA  1000 A .

Tabelul 28– Alegerea şi verificarea întreruptorului automat, destinat protecţiei

transformatorului de putere din secţie

Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  0, 4 kV U ÎA  0, 4 kV U n  U retea

2 Ilucru.max  808, 43 A I nom , ÎA  1000 A I nom , ÎA  I lucru .max

3 Ilucru.max  808, 43 A I nom.ds  1212, 44 A I nom.dec  Ilucru.max

4 I sc.max  9,359 kA I dec.nom  135 kA I dec.nom  I sc.max ;

1,3  Ilucru.max  1050,96 A

5 I reg .dt  1250 A I reg .dt  (1,1 1,3) Ilucru.max ;

6
calc
I reg . ds  1212, 44 A I reg .ds  3000 A I reg .ds  I reg
calc
.ds

calc
I reg . ds
 1,5  I nt  1,5  808, 29  1212, 44 A;

I nom.ds
 1 ; de unde: I nom.ds  1 I nom  1000 A;
I nom, ÎA

I reg .ds
 3 ; de unde: I reg .ds  2  I nom.ds  3  3000  3000 A  1212, 44 A;
I nom ,ds

I reg .dt
 1, 25 ; de unde: I reg .dt  1, 25  I nom,ds  1, 25 1000  1250 A  1050,96 A;
I nom,ds

49
 unde U ÎA este tensiunea nominală a întreruptorului, V;

U retea – tensiunea reţelei, V;

I nom , ÎA – curentul nominal al automatului, A;

Ilucru.max – curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0.4 kV, A;

I sc.max – curentul maximal de scurtcircuit, kA;

I dec.nom – curentul maxim declanşat în regim nominal de lucru, kA;

I dec.nom – curentul nominal de declanşare, A;

I reg .dt – curentul de reglaj al declanşatorului termic, A;

I reg .ds – curentul de reglaj al declanşatorului de secţionare, A.

8.3.2 Alegerea și verificarea întrerupatorul de linie în circuitul nodului 3 din SRM

SCnod 3  42,5 kVA ;

SCnod 6 42,5
Ic    61,34 A .
3 U n 3  0, 4

Conform valorilor calculate, din [34] se alege întreruptorul automat de tip tip ВА53–41-250
Tabelul 29 – Alegerea şi verificarea întreruptorului automat, destinat protecției nodului 3
Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  0, 4 kV U ÎA  0, 4 kV U n  U retea

2 I c  61,34 A I nom , ÎA  250 A I nom , ÎA  I c

3 I c  61,34 A I nom.ds  250 A I nom.dec  I c

4 I sc.max  9,359 kA I dec.nom  25 kA I dec.nom  I sc.max ;

5 1, 2  I c  75, 6 A I reg .dt  312,5 A I reg .dt  (1,1 1,3) I c ;

6 1, 25  ivîrf  215, 21 A I reg .ds  2500 A I reg .ds  1, 25  ivîrf

i porn max  5  inRE1  5  24,06  120,3 A ;

50
 PnomRE1 10
inomRE1    24, 06 A;
3 U n  cos  3  0, 4  0, 6
PnomRE 2 7
inomRE 2    11, 23 A;
3 U n  cos  3  0, 4  0,9
PnomRE 3 10
inomRE 3    24, 06 A;
3 U n  cos  3  0, 4  0, 6

Iluc max  inomRE1  inomRE 2  inomRE 3  24,06  11, 23  24,06  59,35 A;

ivîrf  i porn max  ( Iluc max  ku  in max )=120,28+(59,35-0,31 24,06)=172,17 A;

I nom.ds
 1 , unde I nom.ds  1 I nom  250 A;
I nom, ÎA

I reg .ds
 10 , unde I reg .ds  10  I nom.ds  10  250  2500 A ;
I nom ,ds

I reg .dt
 1, 25 , de unde: I reg .dt  1, 25  I nom,ds  1, 25  250  312,5 A .
I nom,ds

8.3.3 Alegerea și verificarea liniei în cablu din circuitul nodului 3 din SRM spre DP6

Linia electrică în cablu a fost aleasă în (tab.11), tip АBBГ 4x50 cu I adm  126 A .

1. Verificarea la stabilitatea termică în regim de lungă durată (regim normal):

I
I adm  118, 44  I max  61,34 A ;
I
I adm  k1  k2  I adm
nom
 1 0,94 126  118, 44 A .

unde k1  1 este coeficient de corectie, ce ține cont de nr. de cabluri în tranșee, conform [6];

k2  0,94 - coeficient ce ţine cont de temperatura mediului înconjurător, conform [6], ales în funcție

de taer  25o C , tcablu  70o C , tcalc  30 C .

o

2. Verificarea la stabilitata termică în regim de scurt-circuit:

qales  qmin    I II  trap  12  9,359  0,1  35,51 mm 2 ;

qales  50 mm2  qmin  35,51 mm2 .

unde  este coeficient care depinde de materialul conductorului,   12 [12];

51
 trap -timpul raportat de s.c. se alege din [12];

8.3.4 Alegerea și verificarea dulapului de putere DP6 a nodului 3 din incinta SRM
I calc  61,34 A (vezi tab 12).

Din [15] se va algege dulap de putere de tip ШРС-1-22У3.

Tabelul 30 – Alegerea şi verificarea dulapului de putere de tip ШРС-1-22У3

Parametri calcaulați Parametri catalog Condiții de alegere

U ret  0, 4 kV U n  0, 4 kV U n  U ret

I max  61,34 A I n  250 A I n  I max

I s  1,363 kA Ild  25 kA I ld  I s

8.3.5 Alegerea și verificarea siguranței fuzibile care protejează receporul nr.2

Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:

PnRE 2 7
I p  5  5  53,13 A ;
3 U n  cos  3  0, 4  0,9

Ip 53,13
I luc max    28, 07 A .
 2

unde I p este curentul de pornire a motorului;

 -coeficient ce ține seama de condițiile de pornire,   2.

Din [11] se alege siguranţa fuzibilă tip NH-SI 000 32A GG AC400V AK.

Tabelul 31 – Alegerea siguranţei fuzibile pentru protejarea receptorului nr.2 din incinta SRM

Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  0, 4 kV U n  0, 4 kV U n  U retea

2 I calc  28,07 A I nomf  32 A I nomf  I max

3 I p 0  1,363 kA I rup  100 kA I rup  I p 0

52
 8.4.6 Alegerea și verificarea liniei în cablu de la DP6 spre receptorul nr.2 din incinta SRM

Linia electrică în cablu (vezi Anexa C) , tip АВВГ 5x2,5 cu I adm  19 A .

1. Verificarea la stabilitatea termică în regim de lungă durată (regim normal):

I
I adm  17,86 A  I calc  11, 23 A ;
I
I adm  k1  k2  I adm
nom
 1 0,94 19  17,86 A ,

unde k1 este un coeficient de corectie, ce ține cont de nr. de cabluri în tranșee, conform [6], k1  1 ;

k2 - coeficient ce ţine cont de temperatura mediului înconjurător, conform [6], ales în funcție de

taer  25o C , tcablu  70o C , tcalc  30o C  vara  , k2  0,94 .

2. Verificarea la stabilitata termică în regim de scurt-circuit:

qales  qmin    I II  trap  12 1,363  0, 01 1, 636 mm 2 ;

qales  2,5 mm2  qmin  1,636 mm2 .

unde  este coeficient care depinde de materialul conductorului,   12 ;
trap -timpul raportat de s.c. se alege din [12].

3. Verificarea conform pierderilor admisibile de tensiune

3 100 n 3 100
U %    ( I i  Ri  cos   I i  X i  sin  )   (61,34  0, 046  0,986 
U nom i 1 400
61,34  0, 004  0,167  11, 23  0, 096  0,9  11, 23  0, 0008  0, 436)  1, 644 %,
unde Ri,Xi este rezistența și reactanța conductoarelor pe sectoare care alimentează nodul;
Ii este curentul pe sectoare care alimentează nodul.

Din [31] se va alege demarorul de tip КМИ-11811 cu curentul nominal 18 A;

Din [5] se va alege barele plate din circuitul transformator-întrerupator de intrare de tip A(60x6), precum
și barele din circuitul întreruptor de intrare spre întreruptor de linie A(15x3).

53
 9 ALEGEREA TIPULUI PROTECȚIEI PRIN RELEE ȘI REGLAJUL
TIMPULUI DE ACȚIONARE

9.1 Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatică a elementelor sistemului

Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatică a elementelor sistemului

În procesul de exploatare a sistemelor de AEE apar diferite defecte în elementele componente.
Pentru depistarea locului de s.c. şi deconectarea rapidă automată a întreruptoarelor echipamentului
defectat sau a sectorului de linie de la partea nedefectată a echipamentului sau a reţelei, sunt prevăzute
dispozitive de protecţie prin relee.
Protecţia prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor electroenergetice
având drept scop principal detectarea avariei şi deconectarea elementului avariat în vederea evitării
extinderii avariei şi a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcţionare pentru restul sistemului.
Cu alte cuvinte, protecţia prin relee este formată din ansamblul aparatelor şi dispozitivelor destinate să
comande automat deconectarea instalaţiei electrice protejate în cazul apariţiei unui defect sau a unui
regim anormal periculos şi/sau să semnalizeze apariţia regimului respectiv.

Tabelul 32 – Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatică

Tipul dispozitivului de
Nr. Denumirea elementului Tipul protecţiei utilizate
automatică
1 Motor asincron Siguranță fuzibilă Pornire/oprire КМИ-11811
2 LEC – 0,4kV Întreruptor automat tip BA55-41
Transformator cu puterea
3 Întreruptor automat tip BA55-41
400 kVA
LEC – 10kV PMC ( I şi II )
4
PMC ( homopolară)
Transformator cu puterea Protecţia diferenţială longitudinală
10 000 kVA de curent
PMC temporizată împotriva s.c.
exterioare RAT
5
PMC temporizată împotriva AAR
suprasarcinilor
Protecţia de gaze
Protecția minimului de ulei

54
 9.2 Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei
Alegerea tipului de protecţii prin relee şi coordonarea funcţionării lor se aplică în reţeaua receptor electric de 0,4kV –
cablu 10kV care alimentează PT7”. Alegerea şi coordonarea ia începutul de la receptorul electric din secţie trecând treptat la
elementele următoare a reţelei.

ID-10 kV

ПКТ-103-80-20-У3
I k(3)  4,593 kA
I k(2)  3,977 kA

ВА53–41-1000
1000А QF1
I reg .ds  2000 A I k(3)  9,359 kA
I k(2)  8,105 kA
ВА53–41-250
250А QF2
I k(3)  1,363 kA
I reg .ds  2500 A
I k(2)  1,181 kA

NH-SI 000 32A I k(3)  0,851 kA

GG AC400V AK
I k(1)  0, 711 kA

Pn=7 kW
MA cos φ=0,9

Figura 8 – Schema echivalentă pentru verificarea selectivităţii între elementele protecţiei

Se va verifica mai întâi sensibilitatea acţionării siguranței fuzibile din imediata apropiere a
receptorului electric la apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. Pentru protecţia receptorului
electric 2 din SRM a fost aleasă sig. fuz. de tip NH-SI 000 32A GG AC400V AK .

55
 Verificarea se realizează cu condiţia:
I k(1)
 3,
I nomf

unde I k(1) este curentul de scurtcircuit monofazat, I k(1)  711 A;

I nomf – curentul nominal al elementului fuzibil.

I k(1) 711
  22, 22  3.
I nf 32
Așadar receptorului electric va fi protejat la acţiunea curentului de scurtcircuit monofazat.

 Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la 0,4 kV care protejează receptorul nr.2 din incinta SRM şi
întreruptorul automat de linie a nodului 3 QF2 la partea 0,4 kV se va realiza pentru curentul de
scurtcircuit trifazat I sc   851 A în nodul 3;
3

tFU 0,4  tdsQF 2 ;

unde tFU 0,4 este tipul de topire a elementului fuzibil al siguranţei fuzibile.

tdsQF 2 - timpul de acționare a declanșatorului tdsQF 2  0,1 s din [16].

Deci conform curentului I sc   851 A , durata de ardere a fuzibilului a siguranței fuzibile de tip
3

NH-SI 000 32A GG AC400V AK din curbele timp-curent va fi : tFU 0.4  0,01 s [11].

tFU 0.4  0,01 s <tdQF 2  0,1 s .

 Selectivitatea între întreruptorul automat QF2 de tip ВА53-41-250A întreruptorul automat QF1 de
tip ВА53-41-250A se verifică cu condiţia:
tQF1  tQF 2 ,

unde tQF 1 este timpul de acționare a declanșatorului tQF1  0, 2 s ,din [34].

La întrerupatoarele de tip ВА53 este posibil de a seta timpul de acționare al declanșatorului, astfel
obținem selectivitate între cele 2 întrerupătoare automate.
tQF1  0, 2 s  tQF 2  0,1 s

56
  Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere şi întreruptorul
 3
automat la partea 0,4 kV se va realiza pentru curentul de scurtcircuit trifazat I scJT  9359 A.

tFU 10  1,5  tdQF1 ,

unde t FU 10 este timpul de topire a elementului fuzibil al siguranţei fuzibile la partea 10 kV a

transformatorului de putere.

Alegem siguranţa fuzibilă şi determinăm durata de ardere a fuzibilului:

Deci conform curentului obţinut am ales siguranța ПКТ-103-80-20-У3 cu I nomFU 10  80 A; după care

determinăm durata de ardere a fuzibilului pentru un scurtcircuit la barele 0,4 kV a PT: din curbele timp-
 3
curent, pentru I scJT  9359 A raportîndul la tensiunea superioară, adică

1 0, 4
I
I scIT  I scJT   9359   374,36 A; se determină din [7] tFU 10  0,8 s;
kt 10

tFU 10  0,8 s  1,5  tdQF1  1,5  0, 2  0,3 s.

Conform GOST 11667-85 pentru transformatoare cu U  35 kV cu bobine din aluminiu durata

admisibilă de parcurgere a curentului la deteriorări după transformător nu trebuie să depăşească 4

secunde deci tadmFU  4 s

tFU  0,8 s < tadmFU  4 s.

 Selectivitatea între protecţia maximală de curent (PMC) a liniei, ce alimentează transformatorul de

putere şi siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere:
Pentru asigurarea selectivităţii:
I PP  1, 4  I nomFU 10kV  1, 4  80  112 A,

Curentul de pornire al protecţiei se determină utilizând relaţia:

K sig  K ap
I PP   I max ,
K rev

I max  2  I LCW 2  2 102,09  204,18 A ,(vezi tab. 8),

III
unde K sig este coeficientul de siguranţă, pentru releul de tip RT-40, K sig
III
 1, 2 [22];

K ap – coeficientul de autopornire ce ţine cont de creşterea curentului de sarcină în regim de

post-avarie, Kap  2,5 [22];

K rev – coeficientul de revenire, pentru releul de tip RT-40, Krev  0,8 [22];

57
 K sig  K ap 1, 2  2,5
I PP   I max   204,18  765, 68 A.
K rev 0,8
III
Deci, I PP  765,68 A  1, 4  I nomFU  112 A.
Timpul de acţionare a protecţiei :
tPMC  tFU  t ,

unde t PMC este temporizarea PMC a liniei, s;

t – treapta de selectivitate, t  0,5 s.
tPMC  tFU  t  0,8  0,5  1,3 s.

 Verificam sensibilitatea protecţiei transformatorului pe partea de joasă tensiune:

I sc 20,4

8105
K sens  kV
  2, 7  1,5.
I regd .sQF 1 3000

deci sensibilitatea protecţiei se asigură.

 Verificăm sensibilitatea protecției maximale de curent :
 2
0,5  I scÎT 0,5  3977
K sens    2,597  1,5.
I pp 765, 68

58
 10 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

O problemă importantă soluţionată pe parcursul proiectării şi exploatării sistemelor de alimentare cu

energie electrică a întreprinderilor industriale , o constituie problema compensării puterii reactive.
Transmiterea puterii reactive din sistem către consumator nu este raţională din considerente, că la
transmiterea acesteia apar pierderi suplimentare de putere şi energie activă în toate elementele sistemului,
datorată încărcăturii lor cu putere reactivă.
Compensarea puterii reactive constituie una din principalele direcţii în scopul diminuării pierderilor
de energie.
La reţelele cu tensiunea de pînă la 1 kV la întreprinderile industriale se conectează o mare parte de
consumători de putere reactivă. Factorul de putere de obicei nu depăşeşte 0,8. Reţelele cu tensiunea de
380V din punct de vedere electric sunt mai îndepărtate faţă de sursă, de aceea transmiterea puterii reactive
în reţeaua joasă tensiune necesită majorarea secţiunilor conductoarelor şi puterii transformatoarelor
însoţită de pierderi de putere activă şi reactivă. Costurile cauzate de factorii enumeraţi, pot fi diminuate
sau chiar înlăturate, dacă se va efectua compensarea nemijlocit la locul de consum.
Ca surse de putere reactivă în reţeaua de joasă tensiune pot servi motoare sincrone cu tensiunea
nominală 380V şi bateriile de condensatoare. Neajunsul de putere reactivă se acoperă din surplusul de
putere reactivă din reţeaua de înaltă tensiune.
Pentru alcătuirea bilanţului puterii întreprinderii necesită de determinat partea de consum şi partea
de venit a puterii reactive.

10.1 Determinarea capacităţii de transport a transformatoarelor şi a numărului, puterii

baterilor de condesatoare

Se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele posturilor de

transformare. Aceasta depinde de gradul de încărcare a transformatoarelor.

 kirec  n  Snt 
2
Qt( pos )   Pc2 ,

unde Qt( pos ) este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul postului de transformare,

kVAr ;
n – numărul de transformatoare din posturile de transformare;
kirec – coeficientul de încărcare recomandat al postului de transformare;

Snt – puterea nominală a transformatorului, kVA;

Pc – puterea de calcul al postului de transformare, kW.

59
 Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:
QnecBC  Qc  Qt pos  ,

unde Qc este puterea reactivă de calcul a secţiei, kVAr .

Puterea şi tipul bateriei de condensatoare se alege din [26].
Exemplu:
Pentru PT1 cu două transformatoare tip TMГ-4000 kVA, Pc  636.4 kW , Qc  329.6 kVAr ,

Ki.rec  0,8,
unde Pc,Qc sunt puterile de calcul (vezi tab.7);
Ki.rec - coeficientul de încărcare recomandat din [32].

Qt( pos )   Ki.rec.  n  Snt   Pc2   0,8  2  400   636, 4 2  68 kVAr.

2 2

Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:

QnecBC  Qc  Qt( pos )  329,6  68  261,6 kVAr.
Din [26] se aleg instalaţiile de compensare automatizate de tip: 2 X АУКРМ 0, 4  140  10  4 cu

puterea de QBC   280 kVAr cu treapta de reglare de QBCregl  10 kVAr , în 4 trepte.

Puterea real transportată prin transformator va fi:

Qtreal  Qc  QBC  329,6  270  59,6 kVAr.
Aceleaşi calcule se realizează şi pentru celelalte PT iar rezultatele se întroduc în tabelul 33.

Tabelul 33 - Rezultatele calculelor pentru toate posturile de transformare ale uzinei

Nr. Qc Qt( pos ) , QnecBC ,

Pc , kîrec Qtreal
n  Sn kVAr kVAr kVAr Nr.xTipul BC
PT kW kVAr

PT1 2x400 636,4 329,6 0,8 68,0 261,6 2 x АУКРМ 0,4-140-10-4 49,58
PT2 2x400 636,4 329,6 0,8 68,0 261,6 2 x АУКРМ 0,4-140-10-4 49,58
PT3 2x1000 1506,7 877,8 0,8 538,5 339,3 2 x АУКРМ 0,4-170-10-5 537,80
PT4 2x400 603,2 378,0 0,8 213,9 164,1 2 x АУКРМ 0,4-85-5-5 208,04
PT5 2x1000 1489,6 637,2 0,8 576,4 60,9 2 x АУКРМ 0,4-300-25-4 37,24
PT6 2x1000 1489,6 614,5 0,8 583,9 30,6 2 x АУКРМ 0,4-300-25-4 14,46
PT7 2x250 350,0 248,9 0,8 193,6 55,2 2 x АУКРМ 0,4-120-10-4 8,86
PT8 2x400 553,5 407,0 0,8 321,3 85,7 2 x АУКРМ 0,4-45-2,5-5 317,02
PT9 2x250 313,6 128,9 0,8 248,3 ----- ---------- 128,91
PT10 2x400 633,2 296,5 0,7 ---- ---- 2 x АУКРМ 0,4-150-12,5-5 -3,50

60
 10.2 Partea de consum a puterii reactive

Puterea reactivă sumară consumată pe partea 0,4 kV constituie :

Qc 0.4  4247,98 kVAr;
Pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare și SPC constituie 10%
din puterea sumară a acestor transformatoare:
Qt  0,1 Snt10/0.4  SPC  0,111000  1275  2375 kVAr,

unde Snt10/0.4 - puterea sumară a tuturor transformatoarelor 10/0,4 kV (vezi tab.31);

SPC - pierderile în transformatoarele instalate în SPC (vezi Anexa B).

Puterea reactivă sumară consumată pe partea 10 kV constituie:

Qc10  0 kVAr;
Deci, puterea reactivă sumară consumată va fi:
Qcons.  Qc 0.4  Qt  Qc10  4247,98  2375  6622,98 kVAr.
Rezerva de putere reactivă se consideră 10% din puterea reactivă sumară consumată:
QR  0,1 Qcons.  0,1 6622,98  662, 298 kVAr;
În total putere reactivă necesară pentru consum la întreprindere va fi:
Qnecesar  Qcons.  QR  6622,98  662, 299  7285, 28 kVAr.

10.3 Partea de venit a puterii reactive

Puterea reactiva generată de instalaţiile de compensare la 0,4 kV constituie :

Q BC  2900 kVAr.
Puterea reactivă maximală ce poate fi generată de motoarele sincrone de 10 kV:
 m  PnomMS  tgnom
QMS  ;
nom
unde QMS este puterea reactivă maximă care poate fi produsă de motoarele sincrone, kVAr;

 m – coeficient de suprasarcină admisibilă a motorului după puterea reactivă;

PnomMS – puterea nominală activă a motorului sincron la arbore, kW;

tg – corespunde valorii admise a cos   0,9 tgnom  0, 484 [27];

nom – randamentul motorului sincron, din [27] , nom  0,947.

61
  m  PnomMS  tgnom 11250  0, 484
QMS 1250    638,86 kVAr.
nom 0,947

Deci puterea reactivă sumară produsă de motoarele sincrone va fi :

Q MS  2  QMS1250  2  638,86  1277,72 kVAr .

Se alcătuieşte bilanţul puterii reactive în formă de tabel:

Tabelul 34- Bilanţul puteriii reactive pe uzină
Nr. d/o Articolele bilanţului Q, kVAr

1. Partea de consum a puterii reactive

1.1 Consumul puterii reactive la 0,4 kV 4247,98
1.2 Consumul puterii reactive la 10 kV 0
1.3 Pierderi în transformatoarele PT și SPC 2375
1.4 Rezerva de putere pentru regim post-avarie 662,3
Total: 7285,28
2. Partea de venit a puterii reactive
2.1 Sistemul electroenergetic 3111
2.2 Motoare sincrone 10 kV 1277,72
2.3 Motoare sincrone 0,4 kV 0
2.4 Baterii de condensatoare 10 kV 0
2.5 Baterii de condensatoare 0,4 kV 2900
Total: 7288,72
Bilanţul: 3,44

Conform bilanţului puterii reactive (vezi tabelul 34) se observă că puterea reactivă consumată de
receptoarele electrice la 0,4 kV este compensată de instalaţii cu baterii de condensatoare şi parţial cu
cantitatea de putere reactivă ce poate fi transportată prin transformatoarele PT10/0,4 kV. Deoarece la
partea 10 kV sunt instalate maşini sincrone care funcţionează cu factorul de putere cosφ=0.9 capacitiv,
adică produc energie reactivă la o subîncărcare cu sarcină activă, ele vor produce energia reactivă
transportată prin transformatoarele PT 10/0,4kV şi vor compensa o parte din pierderi în transformatoare.

62
 11 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,
MĂSURĂRI ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

a) Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele de joasă tensiune a

transformatorelor din SPC
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din două
părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor se va asigura
prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ protecţia prin relee, măreşte
precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce alimentează staţia de transformare şi
micşorează valoarea curentului de scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor
de alimentare se înlătură conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării
A.A.R. conţine 90-95. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la
utilizarea lor largă în sistemul energetic
A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la deconectarea
transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul transformatorului este
anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea avariată a sursei de
lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi înlăturat prin conectarea
rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea întrerupătorului unde se efectuează secţionarea.
Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe larg dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea
de A.A.R. În caz de defect la transformator protecţia lui la deconectează întrerupătorul din partea de joasă
tensiune. Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de la sursa de rezervă.
La defecte pe secţiile barei de 10 kV acţionează protecţia transformatorului de alimentare ce duce la
deconectarea întrerupătorului şi aproape momentan acţionează A.A.R.
Pentru asigurarea AAR, se va utiliza terminalul de anclanşare automată a rezervei de tip Bresler
МБПУ. Schema de conexiune la reţea este prezentată în figura 9.

63
 { TA1

QF1 MБПУ QF2

S.B.1 S.B.2 ID 10 kV

QF3

TV1 TV2

P MБПУ
DAAR
U1
1 &
ЛЭ1 ЛЭ2
γ

Figura 9 – Schemă de principiu a terminalului de anclanşare automată a rezervei de tip Bresler

МЭИ МБПУ

b) Evidenţa şi măsurarea parametrilor energiei electrice

Evidenţa energiei electrice la întreprindere precum şi măsurarea parametrilor de calitate a acesteia
este realizată cu contoare multifuncţionale moderne de tip ATRM-03, alese din [19]. Contoarele
corespund conform normativelor în vigoare şi sunt conectate la reţea prin intermediul transformatoarelor
de curent şi tensiune. Contoarele date sunt elaborate pe bază de microprocesor ALPHA, care garantează o
precizie înaltă şi o funcţionare fiabilă a contorului, iar posibilităţile funcţionale de evidenţă satisfac cele
mai stricte cerinţe ale sistemului energetic actual. Contoarele date sunt certificate conform standartlui
ГОСТ Р 52320-2005. Schema de conexiune a contorului la reţeaua electrică este prezentată în fig.10 .

64
 Figura 10 - Schema de conexiune la reţea a contorului electronic ATRM-03

c) Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare

Pentru a asigura o funcţionare mai normală, mai economicoasă a instalaţiilor de compensare a
puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii reactive
generate de baterii de condensatoare.
Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent, putere şi tensiune şi în dependenţă de factorul
de putere. Instalaţiile de compensare a energiei reactive sunt echipate cu circuite de măsurare a curentului
şi tensiunii, după procesarea digitală a valorilor măsurate cu o precizie suficient de mare sunt determinate
valorile factorului de putere (cos φ) şi prin conectarea sau deconectarea numărul necesar de
condensatoare, se realizaează reglarea puterii reactive trecând la cos φ2. Este prevăzut şi un sistem de
semnalalizare şi deconectare a BC în caz de avarie.
Pentru reglarea puterii reactive generate de bateriile de condensatoare se utilizează controlere de
corecţie a valorii curente a factorului de putere de tip BR-6000-R12 cu 12 trepte de reglare care sunt
destinate pentru reţelele trifazate 0,4 kV de curent alternativ cu frecvenţa de 50Hz fără distorsiuni sau cu
distorsiuni mici ale sinusoidelor de curent şi tensiune.
Schema de reglare automată a puterii reactive pentru instalaţia de compensare tip АУКРМ-0,4-300-
25-4-У3 este prezentată în fig. 11.
Semnificaţia echipamentului din figura 11 este prezentată în tabelul 35.

65
Tabelul 35 Semnificaţia echipamentului din figura 11
Simbolul Tipul Numărul Notă
A1 Regulatorul factorului de putere
BR6000-R12 1
C1...C12 Condensator B25667-B3497-A375(25 kvar) 12
FU1...FU6 Siguranţă fuzibilă ВПБ-6-40 6 6,3 A
FU7...FU18 Siguranţă fuzibilă ВПБ-6-31 12 0,5 A
FU19...FU24 Siguranţă fuzibilă ППН-33-X0 УXЛ3 125 A 6
KM1...KM12 Contactor K3-32K10-230 12
PA1 Ampermetru Э8030-M1 600/5 50 Hz 1
Q1...Q6 Separator Sentron 3NR40 76-10K01 160A 6
QF1 Întrerupător BA 88-37 1
TA1 Transformator de curent TШЛ-0,66-1-5-0,55-600/5 У3 1

66
 A1 B1 C1 N
PA1
01X1 Curentul în instalația
TA1 A de compensare

Circuitul de măsurare
01X2
A1
Curentul fazei ,,A”
K
FU1
L2 I
01X5 01X5 Tensiunea Uec
FU2
L3
01X6 01X6 KM1
FU3 treapta 1 FU7
C1 1 01X19
01X7 01X7 01X15 01X15 KM2
treapta 2 FU8

Modulul 1
2
01X16 01X16 KM3
treapta 3 FU9
3
01X17 01X17 KM4
treapta 4 FU10
4
01X18 01X18 KM5
treapta 5 FU11
5 01X24
treapta 6
01X20 01X20 KM6 Demaroare de
FU12

Modulul 2
6 conectare a
FU4 treapta 7 01X21
FU13
01X21 KM7 condensatoarelor
C2 7
01X8 01X8 01X22 01X22 KM8
treapta 8 FU14
8
01X23 01X23 KM9
treapta 9 FU15
9 01X29
01X25 01X25 KM10
treapta 10 FU16

Modulul 3
10
01X26 01X26 KM11
treapta 11 FU17
11
treapta 12 01X27 01X27 KM12
FU18
12
01X28 01X28

FU5 de avarie Ieșirea bornei de

13 14 avarie
01X9 01X9 01X12 01X13
FU6 cosφ2
15 16 01X14 Comutare de la distanță
01X10 01X10 01X11
pentru cosφ secund
Legarea la pămînt a
reglatorului factorului de
QF1 putere

Întreruptor

N A B C

A1

B1

C1

1 3 5 1 3 5 1 3 5
Q1 Q2 Q6

FU19 FU20 FU24

2 4 6 2 4 6 2 4 6
.....

2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6
KM1 KM2 KM3 KM4 KM11 KM12
1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5
C1 C2 C4 C5 C11 C12
L2 L2 L2 L2 L2 L2

L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3

Figura 11 – Schema de reglare automată a puterii reactive pentru instalaţia de compensare tip
АУКРМ 0,4-300-25-4-У3.

67
 ÎNCHEIERE

În proiect este elaborat sistemul de alimentare cu energie electrică a uzinei de mașini unelte.
Alegerea tensiunii de alimentare a fabricii (110 kV) a fost argumentată din punct de vedere tehnic.
Reieșind din varianta aleasă, a fost nevoie de instalarea pe teritoriul întreprinderii a staţiei principale
coborâtoare (SPC), cu două transformatoare de tip ТДH-10000/110/10. Ţinând cont de imposibilitatea
amplasării SPC în centrul de sarcină, aceasta a fost amplasată la hotarele uzinei în partea direcţiei de
alimentare. Staţia de transformare a fost construită de tip exterior. Pentru comutarea rapidă a
consumatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este folosit dispozitivul de anclanşare automată
rapidă a rezervei. Schema de alimentare a secţiilor uzinii a fost argumentată tehnico-economic.
Din cauza lipsei de teritoriu şi pentru a nu bloca căile de transport în intermediul uzinei posturile de
transformare ale secţiilor au fost alese de tip interior, însă în secţiile cu mediul înconjurător nefavorabil
pentru funcţionarea normală a transformatorului, posturile de transformare au fost izolate prin pereţi
despărţitori. Secţiile cu sarcină mică au fost alimentate de la posturi de transformare vecine prin cabluri
de 0,4 kV.
Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric a fost
nevoie pentru a realiza protecţia elementelor sistemului, şi pentru verificarea echipamentului sistemului
de alimentare cu energie electrică.
Pentru a avea o compensare a puterii reactive, suplimentară celei disponibile, motoarele sincrone din
staţia de compresoare au fost considerate că funcţionează în regim de supraexcitare (de generare a puterii
reactive în reţea), generând în reţea o putere reactivă de 1277,72 kVAr, folosind dispozitivul de reglare a
puterii reactive. Au fost instalate baterei de condensatoare de tip АУКРМ-0,4 cu o putere sumară de 2900
kVAr.
S-a urmărit evitarea pe cât e posibil a circulaţiei puterii reactive prin circuitele la 10 kV şi rezervarea
locală cât mai completă cu putere reactivă, ca în caz de avarie sau deficit de PR, aceasta să se compenseze
cât mai eficient mai ales în nodurile îndepărtate de consum. Deasemenea a fost valorificată la maxim
puterea motoarelor, ele alimentând secţia nemijlocit apropiată, iar puterea disponibilă din sistem se va
consuma pentru acoperirea pierderilor în transformatoarele din SPC şi alimentarea SRM pentru a evita
instalarea BC în acesta. Pierderile în transformatoarele PT vor fi acoperite de puterile BC din nemijlocita
apropiere a acestora. Rezerva va fi asigurată din contul PR rămase din sistem şi a rezervei bateriilor de
condensatoare.
La elaborarea proiectului deciziile tehnice şi economice au fost coordonate cu cerinţele Normelor
de Amenajare a Instalaţiilor Electrice şi altor norme în vigoare, deasemenea au fost utilizate sfaturile
îndrumătorului de proiect.

68
 BIBLIOGRAFIE
1. https://library.e.abb.com/public/d689a9326fd51a7fc12579fa0062e35e/145PM40-
B_2GNM110071%20new.pdf
2. http://elvo-ukraine.com.ua/Elvo15_raz_PRINT.pdf
3. Справочник электрических устройств
4. http://www.zeto.ru/products_and_services/high_voltage_equipment/ogranichiteli-perenapryajeniy-
nelineynye/s-polimernoy-vneshney-izolyatsiey-110-220-kv
5. Рожкова Л., Козулин В..Электрооборудование станций и подстанций. M. : Энергоатомиздат,
1987.
6. https://www.websor.ru/dopustim_tjk_nagr.html
7. http://bussfuse.ru/modules_cwrk/import/files_output/files/items/hv_din_43625.pdf
8. http://www.texin-m.ru/catalog/cat77/
9. http://www.iek.ru/products/catalog/?page=detail&article=SAB231-1600-S11H-P11
10. http://www.iek.ru/products/catalog/?page=detail&article=SVAR30-3-0250
11. http://www.efen.com.pl/pliki/katalogi/01_N_ru.pdf
12. Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1984.
13 http://www.elektro-portal.com/series/show/kontaktor-kti
14. Pogora V. Procese tranzitorii în sistemele de alimentare cu energie electrică. Chișinau, 2013.
15. http://www.st-en.ru/accel/content/arc/968_11.pdf
16. http://www.iek.md/images/catalogs/VA88_tech-cat.pdf
17. http://www.efen.com.pl/pliki/katalogi/01_N_ru.pdf
18. http://www.iek.md/images/catalogs/va07_sm.pdf
19. http://www.incotexcom.ru/m234artM.htm
20. Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor. Îndrumar de proiectare. U.T.M.
Chişinău, 1999.
21. Б. Ю. Липкин Электроснабжение промышленных предприятий и установок, -М: Высшая
школа, 1990.
22. Правила устройства электроустановок. Издание седьмое. 2002.
23. http://www.rec.su/catalog/tmg_250.php
24. Arion V. Bazele calculului tehnico-econemic al sistemelor de transport şi distribuţie a energiei
electrice. U.T.M. Chişinău, 1998.
25. https://samelectrik.ru/texnicheskie-xarakteristiki-kabelya-avvg.html
26. http://www.nucon.ru/catalog/reguliruemye-kondensatornye-ustanovki-krm-aukrm-0-4-kv/
27. http://leg.co.ua/info/elektricheskie-mashiny/sinhronnye-elektrodvigateli-sdn-vyshe-1-kv.html
28. http://www.cztt.ru/tol_10.html
29. http://www.tdtransformator.ru/transformatory-izmeritelnye/transformatory-napryazheniya/nami-10-6-
95-transformator-napryazheniya-antirezonansnyj/
30. https://www.nva-korenevo.ru/download/catalog/manual/PKT_PKN_PT.pdf
31. http://www.iek.ru/products/catalog/?page=section&id=6
32. Pogora V. “Alimentarea cu energie electrică”, Chișinau 2010
33. http://souzenergy.ru/kru_komplektnie_raspredelitelnie_ustrojstva_k59.html
34. https://www.kontaktor.ru/upload/iblock/553/50-41.pdf

69
 ANEXE

Anexa A

Gruparea RE din SRM în noduri și grupe

Datele initiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.

---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I I 1 I 1 I 1 * 7.00 I 0.80 I 0.90 I
I I------------------------------------------------------I
I 1 I 2 I 2 I 2 * 7.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 2 I 2 * 30.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 25.2 m; Y= 24.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I I I 1 * 7.00 I I I
I 2 I 2 I 3 I 1 * 14.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 10.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 12.30 I 0.10 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 43.2 m; Y= 7.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 3 I 1 I 2 I 2 * 10.00 I 0.14 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 7.00 I 0.80 I 0.90 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului: Kc.il.=0.85; Po =0.019 kW/m^2; F= 1394 m^2 I
I Coordonatele nodului : X= 20.9 m; Y= 3.6 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 3 I 1 * 7.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 2 * 10.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I 4 I 2 I 2 I 2 * 10.00 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 7.00 I 0.12 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 28.8 m; Y= 14.4 m I
I-------------------------------------------------------------I

70
I--------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 14.00 I 0.14 I 0.60 I
I I-------------------------------------------------------I
I I 2 I 2 I 2 * 2.80 I 0.20 I 0.80 I
I I-------------------------------------------------------I
I I 3 I 3 I 3 * 10.00 I 0.17 I 0.60 I
I I-------------------------------------------------------I
I 5 I 4 I 2 I 2 * 16.00 I 0.50 I 0.85 I
I I-------------------------------------------------------I
I I 5 I 1 I 1 * 7.00 I 0.65 I 0.80 I
I I-------------------------------------------------------I
I I 6 I 1 I 1 * 8.00 I 0.12 I 0.60 I
I I-------------------------------------------------------I
I I 7 I 1 I 1 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I-------------------------------------------------------I
I I 8 I 1 I 1 * 7.00 I 0.12 I 0.50 I
I I-------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2 I
I Coordonatele nodului : X= 13.2 m; Y= 13.2 m I
I--------------------------------------------------------------I
I 6 I 1 I 1 I 1 * 75.00 I 0.35 I 0.70 I
I I-------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2 I
I Coordonatele nodului : X= 7.4 m; Y= 24.7 m I
I--------------------------------------------------------------I
I 7 I 1 I 1 I 1 * 75.00 I 0.35 I 0.70 I
I I-------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2 I
I Coordonatele nodului : X= 13.0 m; Y= 26.4 m I
I--------------------------------------------------------------I
I 8 I 1 I 1 I 1 * 75.00 I 0.35 I 0.70 I
I I-------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2 I
I Coordonatele nodului : X= 16.1 m; Y= 26.4 m I
I--------------------------------------------------------------I
Sectia Mecanica
Schitco Dorin

71
Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 7.0 5.6 2.7 I
I 1 2 14 9.1 6.8 I
I 3 60.0 30.0 18.6 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 81.0 44.7 28.1 3 0.55 1.74 77.6 30.9 83.6 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 28.0 4.5 6.0 I
I 2 2 31.0 4.3 5.8 I
I 3 12.3 1.2 2.1 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 71.3 10.0 13.9 6 0.14 2.55 25.6 15.3 29.8 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 3 1 20.0 2.8 3.7 I
I 2 7.0 5.6 2.7 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 27.0 8.4 6.4 3 0.31 2.30 19.3 7.1 29.6 I
I Sarcina de iluminat - 22.5 kW; Unghiul sectorului -158 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 27.0 3.8 5.0 I
I 4 2 20.0 3.4 4.0 I
I 3 7.0 0.8 1.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 54.0 8.0 10.5 6 0.15 2.48 19.9 11.5 23.0 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 28.0 3.9 5.2 I
I 2 5.6 1.1 0.8 I
I 3 30.0 5.1 6.8 I
I 5 4 32.0 16.0 9.9 I
I 5 7.0 4.5 3.4 I
I 6 8.0 1.0 1.3 I
I 7 14.0 2.2 3.0 I
I 8 7.0 0.8 1.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 131.6 34.7 31.9 11 0.26 1.76 61.0 31.9 68.8 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I--------------------------------------------------------------I
I 6 1 75.0 26.3 26.8 I
I --------------------------------------------------------I
I Total: 75.0 26.3 26.8 1 0.35 3.04 75.0 76.51 107.14 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 grade I
I--------------------------------------------------------------I
I 7 1 75.0 26.3 26.8 I
I --------------------------------------------------------I
I Total: 75.0 26.3 26.8 1 - - 75.0 76.51 107.14 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 grade I
I--------------------------------------------------------------I
I 8 1 75.0 26.3 26.8 I
I --------------------------------------------------------I
I Total: 75.0 26.3 26.8 1 - - 75.0 76.51 107.14 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 grade I
I--------------------------------------------------------------I
I Total: 589.9 195.5 169.1 16 0.33 1.58 306.8 169.1 350.4 I
I Sarcina de iluminat - 22.5 kW; Unghiul sectorului -12 grade I
I--------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 18 m; Y= 21 m;

72
 Anexa B

Datele iniţiale şi rezultatele calculelor pentru calculul sarcinilor electrice

Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 300.0 0.50 0.80 0.85 0.0170 3240 621 135 0 I
I 2 420.0 0.20 0.65 0.85 0.0150 7533 509 54 0 I
I 3 860.0 0.70 0.78 0.85 0.0170 5285 423 90 0 I
I 4 580.0 0.30 0.80 0.85 0.0160 6804 536 113 0 I
I 5 800.0 0.80 0.90 0.85 0.0150 3240 459 113 0 I
I 6 960.0 0.25 0.70 0.85 0.0180 5285 383 90 0 I
I 7 740.0 0.80 0.85 0.85 0.0190 8505 621 72 0 I
I 8 400.0 0.90 0.90 0.60 0.0170 972 653 221 0 I
I 9 260.0 0.90 0.90 0.90 0.0200 851 459 293 0 I
I 10 50.0 0.95 0.95 0.90 0.0140 1337 387 293 0 I
I 11 2700.0 0.90 0.90 0.85 0.0190 26204 189 95 0 I
I 12 800.0 0.80 0.70 0.85 0.0180 16200 158 266 0 I
I 13 140.0 0.70 0.80 0.85 0.0180 1823 27 117 0 I
I 14 10.0 0.90 0.95 0.60 0.0170 648 45 293 0 I
I 15 100.0 0.90 0.90 0.80 0.0070 304 594 302 0 I
I 17 180.0 0.90 0.90 0.85 0.0070 1620 653 284 0 I
I-------------------------------------------------------------I
I 17 2880.0 0.90 0.90 S a r c i n a 10 kV I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 144163 351 63 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 0.50 kW/mm^2; IT - 1.2 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Intreprinderea - AEE
Elaborat de – Schitco Dorin

Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea grafica

---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 150.0 112.5 46.8 0.0 0.0 10 0 86 I
I 2 84.0 98.2 96.0 0.0 0.0 7 0 192 I
I 3 602.0 483.0 76.4 0.0 0.0 20 0 41 I
I 4 174.0 130.5 92.5 0.0 0.0 11 0 125 I
I 5 640.0 310.0 41.3 0.0 0.0 20 0 22 I
I 6 240.0 244.8 80.9 0.0 0.0 12 0 91 I
I 7 592.0 366.9 137.4 0.0 0.0 19 0 68 I
I 8 360.0 174.4 9.9 0.0 0.0 15 0 10 I
I 9 234.0 113.3 15.3 0.0 0.0 12 0 22 I
I 10 47.5 15,61 16.8 0.0 0.0 6 0 94 I
I 11 2430.0 1176.9 423.2 0.0 0.0 39 0 53 I
I 12 640.0 652.9 247.9 0.0 0.0 20 0 100 I
I 13 98.0 73.5 27.9 0.0 0.0 8 0 80 I
I 14 9.0 2.96 6.6 0.0 0.0 2 0 152 I
I 15 90.0 43.6 1.7 0.0 0.0 8 0 7 I
I 16 306.8 169.1 22.5 0.0 0.0 14 0 25 I
I 17 162.0 78.5 9.6 2592.0 1255.4 10 41 20 I
I-------------------------------------------------------------I
I 6859.3 4246.67 1352.7 2592.0 1255.4 T o t a l I
---------------------------------------------------------------

73
 Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 28.8 kW
Pierderi in transformatoare - 164.8 kW; in linii - 329.9 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 10855 +j 6700 kVA; Sjt= 12756 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 11110 +j 7975 kVA; Sjt= 13676 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 3111 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 423 m; Y= 168 m; Z= 0 m

Anexa C

Datele iniţiale şi rezultatele pentru alegerea aparatelor din SRM a RE

Datele initiale pentru alegerea parametrilor retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. | P nom | CosF | Conditii | I nom | I porn |
| R/E | kW | | de pornire | A | A |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 2 | 7.00 | 0.90 | Grele | 11.23 | 56.13 |
| 3 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 4 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 5 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 6 | 7.00 | 0.80 | Grele | 12.63 | 63.15 |
| 7 | 16.00 | 0.85 | Ip=Inom | 27.17 | 27.17 |
| 8 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 9 | 2.80 | 0.80 | Grele | 5.05 | 25.26 |
| 10 | 2.80 | 0.80 | Grele | 5.05 | 25.26 |
| 11 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 12 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 13 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 14 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 15 | 12.30 | 0.50 | Grele | 35.51 | 177.54 |
| 16 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 17 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 18 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 19 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 20 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 21 | 7.00 | 0.50 | Usoare | 20.21 | 101.04 |
| 22 | 16.00 | 0.85 | Ip=Inom | 27.17 | 27.17 |
| 23 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 24 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 25 | 8.00 | 0.60 | Grele | 19.25 | 96.23 |
| 26 | 7.00 | 0.50 | Usoare | 20.21 | 101.04 |
| 27 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 28 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 29 | 7.00 | 0.90 | Ip=Inom | 11.23 | 11.23 |
| 30 | 75.00 | 0.70 | Ip=Inom | 154.65 | 154.65 |
| 31 | 7.00 | 0.80 | Grele | 12.63 | 63.15 |
| 32 | 75.00 | 0.70 | Ip=Inom | 154.65 | 154.65 |
| 33 | 75.00 | 0.70 | Ip=Inom | 154.65 | 154.65 |
| 34 | 30.00 | 0.85 | Ip=Inom | 50.94 | 50.94 |
| 35 | 30.00 | 0.85 | Ip=Inom | 50.94 | 50.94 |
| 36 | 7.00 | 0.80 | Ip=Inom | 12.63 | 12.63 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Sectia - AEE
Elaborator – Schitco Dorin

74
 Parametre retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. |Tipul conductor| Fuzibila | Demarorul|Releul termic |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A
GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-3353 |

| 2 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 16A

GG AC400V AK | КМИ-11811| РТИ-1316 |

| 3 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-3353 |

| 4 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-3353 |

| 5 | АВВГ 5*8 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-2355 |

| 6 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 40A

GG AC 400V AK | КМИ-11811| РТИ-1321 |

| 7 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 40A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-3353 |

| 8 | АВВГ 5*8 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-2355 |

| 9 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 32A

GG AC 400V AK | КМИ-11811| РТИ-1310 |

| 10 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 32A

GG AC 400V AK | КМИ-11811| РТИ-1310 |

| 11 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 12 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 13 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1321 |

| 14 | АВВГ 5*8 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-2355 |

| 15 | АВВГ 5*8 | NH-SI 00 125A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-3355 |

| 16 | АВВГ 5*8 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-2355 |

| 17 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 18 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1321 |

| 19 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1321 |

75
| 20 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A
GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 21 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 22 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 40A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-3353 |

| 23 | АВВГ 5*8 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-2355 |

| 24 | АВВГ 5*8 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-23210| РТИ-2355 |

| 25 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 26 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-1322 |

| 27 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-3353 |

| 28 | АВВГ 5*4 | NH-SI 000 50A

GG AC 400V AK | КМИ-22510| РТИ-3353 |

| 29 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 16A

GG AC400V AK | КМИ-11811| РТИ-1316 |

| 31 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 40A

GG AC 400V AK | КМИ-11811| РТИ-1321 |

| 34 | АВВГ 5*16 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-46512| РТИ-3359 |

| 35 | АВВГ 5*16 | NH-SI 000 80A

GG AC 400V AK | КМИ-46512| РТИ-3359 |

| 36 | АВВГ 5*2.5 | NH-SI 000 40A

GG AC 400V AK | КМИ-11811| РТИ-1321 |
───────────────────────────────────────────────────────────────

76
 Anexa D

Datele iniţiale şi rezultatele pentru calculul curenților de s.c de la SPC spre receptorul 2
Datele pentru calculul curentilor de s.c. in sistemul de AEE
───────────────────────────────────────────────────────────────
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 0.000 .4000 900.0 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4280 .4320 14.00 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 10000 10.50 58.00 10.50 0.000 0.000 0.000 100.0 .9000 1440. |
| .2060 .0790 .2130 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .6200 .0830 .2040 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5.900 17.00 0.000 .4000 5.900 17.00 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .0990 .1190 4.000 .4000 .9900 .9520 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .2500 .1000 0.000 .4000 .2500 .1000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .5560 .1950 3.000 .4000 5.560 .8800 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.100 0.500 0.000 .4000 1.100 0.500 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.300 1.200 0.000 .4000 1.300 1.200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .769 .0660 60.00 .4000 2.449 0.949 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .007 0.000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 11.32 .0950 8.500 .4000 13.10 2.300 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 0.000 0.000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - AEE
Proiectant – Schitco Dorin

Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE

a intreprinderii
────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 4.975 | 8.487 | 5.182 | 4.308 | 990.899 |
| 3 | 4.814 | 11.917 | 7.021 | 4.165 | 87.470 |
| 5 | 4.593 | 9.743 | 5.625 | 3.977 | 83.522 |
| 6 | 9.359 | 14.173 | 9.406 | 8.105 | 6.484 |
| 12 | 1.363 | 1.928 | 1.363 | 1.181 | 0.945 |
| 15 | 0.851 | 1.203 | 0.851 | 0.737 | 0.589 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat - 0.711 kA

77
 Anexa E

Calculul puterii de calcul a receptoarelor electrice a nodului 5I din SRM

Datele initiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.

---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I I 1 I 2 I 1 * 16.00 I 0.50 I 0.85 I
I I I I 1 * 16.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 7.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I 5I I 3 I 1 I 1 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 10.00 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 5 I 1 I 1 * 7.00 I 0.12 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 0.0 m; Y= 0.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
Dorin recalc
Dorik

Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a S.R.M.

---------------------------------------------------------------
I 1 32.0 16.0 9.9 I
I 2 7.0 4.5 3.4 I
I 5I 3 14.0 2.2 3.0 I
I 4 10.0 1.7 2.0 I
I 5 7.0 0.8 1.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 70.0 25.3 19.8 5 0.36 1.86 47.0 21.7 51.8 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 341.2 113.4 90.4 23 0.33 1.44 163.7 90.4 187.0 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 0 m; Y= 0 m;

78