Informaţia despre puterile instalate a secţiilor.

Tabelul 1
Nr. Denumirea secţiei Pi , kW
crt.
1. Punct de trecere 20
2. Secţia mecanică nr.1 1900
3. Turnătorie de metale colorate 800
4. Secția de forjărie 1200
5. Depozit de producție finită 80
6. Direcția uzinei 100
7. Cantină 300
8. Laboratorul central și biroul de construire 420
9. Secția de reparații mecanice
10. Garaj 150
11. Secția mecanică nr.2 2300
12. Turnătorie de metale 900
Turnătorie de metale (10 kV) 1000
13. Secția de prelucrare termică 1600
Secția de prelucrare termică (10 kV) 1800
14. Secția de compresoare 250
Secția de compresoare (10 kV) 2880
15. Stația de pompare 600
Iluminatul secțiilor și a teritoriului uzinei Se determină
conform
suprafețelor

Receptoarele instalate în SRM Tabelul 2

Nr. RE pe planul Receptoare electrice Pi , kW
secţiei Maşini unelte,strunguri
1 Instalaţie de frecvenţă înaltă 60
2…5,6,7,14 Strung de strungit şi de filetat 29,2
8…10; 27...33 Strung de găurit radial 1,7
11,12,26 Strung de decojat şi de ascuţit 4,5
13 Macara cu DA=50% 15
15,38 Calorifer 10
16 Strung rabotare longitudinal 18
17 Motor-generator de curenţi de înaltă frecvenţă 60
18…22 Strung de frezat transversal 14
23,24 Ferestrău de retezat 4,5
25 Strung rectificat circular 28
34 Cilindre de îndoiat foi 7
35,36 Forfecă-ghilotină 14
37 Convector de sudare 55

2
 CUPRINS

ÎNTRODUCERE……………………………………………………………......… 6
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR EI ....................... 8
1.1. Caracteristica întreprinderii............................................................................... 8
1.2.Caracteristica generală a secţiilor principale.......................................................8
2.CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIILOR ŞI A
ÎNTREPRINDERII...……………............................................................................9
2.1.Determinarea sarcinilor electrice a SRM....……….……………….................. 9
2.2. Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii..............................................11
3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE DE LA SISTEM..................... 16
4.ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMA-
TOARELOR STAŢIEI PRINCIPALE ŞI A POSTURILOR DE
TRANSFORMATOARE DIN INCINTA INTREPRINDERII..…...……..……... 19
5.AMPLASAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE, STAŢIILOR
DE DISTRIBUŢIE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE……............... 23
6.ELABORAREA SCHEMEI DE MEDIE TENSIUNE DIN INCINTA
ÎNTREPRINDERII………………………............................................................. 24
6.1.Calculul tehnico-economic pentru varianta I................................................... 25
6.2.Calculul tehnico-economic pentru varianta II................................................…26
7.CALCULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII
MECANICE....…………………………...........................................................…..30
7.1. Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor …… .....................................…33
7.2 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri..............................................…..34
8.CALCULUL CURENŢILOR DE CURTCIRCUIT........................................... ..35
9.VERIFICAREA ELEMENTELOR ŞI A APARATAJULUI DIN SISTEMUL
DE AEE A ÎNTREPRINDERII LA ACŢIUNEA CURENŢILOR DE
SCURTCIRCUIT………........................................................................................45
9.1.Alegerea echipamentului la partea de 110kV………………………………...45
9.2.Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV………………….47
9.3.Alegerea şi verificarea liniei în cablu pe sectorul SPC-PT26……………..….48
9.4.Alegerea şi verificarea transformatorului de curent
la barele 10kV a SPC……………………………………………………………..48
9.5.Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune
la barele 10kV a SPC……………………………………………………………..50
9.6.Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT-8
din SRM.....……………………………………………………………………….51
9.7.Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină de 10kV………………….…51
9.8.Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric………………...52
10.ALEGEREA TIPULUI PROTECŢIEI PRIN RELEE ŞI REGLAJUL
TIMPULUI DE ACŢIONARE A LOR…………………………………………..53
10.1.Verificarea sensibilităţii între elementele protecţiei………………………...54
11. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUOTAMITIZARE, SEMNALIZARE,
MĂSURĂ ȘI EVIDENȚĂ A ENERGIEI ELECTRICE........................................57
12.COMPENSAREA PUTERII REACTIVE…………………………………….61
ÎNCHEIERE………………………………………………………………………64
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….65

3
 ÎNTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru

producerea,transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate
printr-un proces comun de funcţionare.
În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:
- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei
electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi se numește ansamblul
aparatelor pentru producerea, transportarea și distribuția energiei electrice. Sistemul de
alimentare a întreprinderilor industriale se proiectează pentru asigurarea cu alimentării cu
energie electrică a receptoarelor electrice la care se referă motoarele electrice a diferitor
mașini și mecanizme, cuptoarele electrice, instalațiile pentru electroliză, aparatele și
mașinile pentru sudat, instalațiile de iluminat ș.a. .
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează
pentru a alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii.Prin
receptor electric se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de
energie (exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat de sudare etc).
Acest sistem, de alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între
sistemul electroenergetic dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă
parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate într-un proces unic de producere,transportare,
transformare şi consum al energiei electrice.
Pe măsură ce creşte consumul de energie electrică, se modernizează şi se modifică
sistemul de AEE a întreprinderilor. În el se includ reţelele de tensiune înaltă, reţelele de
distribuţie, iar în unele cazuri şi CET de la întreprinderi. Apare necesitatea automatizării
sistemului de AEE a întreprinderilor şi a proceselor tehnologice, utilizării sistemului de
dispecerat şi telemecanică (cu telesemnalizare şi telecomandă).

4
 Toate maşinile –unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru
acţionarea motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de
calitate, iar principalii indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei
şi tensiunii, simetria tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde în mare măsură,
efecienţa procesului de producere a întrprinderii.
Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe
lîngă cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor,
a metodelor de compensare a dificitului de putere reactivă, automatizării, sistemului de
dispecer etc.
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică uzina consturctoare
de tractoare.

5
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR EI
1.1.Caracteristica întreprinderii
Întreprinderea proiectată este o uzină constructoare de tractoare. Această uzină
lucrează în două schimburi cu timpul utilizării sarcinii maxime de 4500 h.
Capacitatea consumului de energie electrică a acestei uzine este reprezentată de
secţia de prelucrare termică, secţia de forjărie, staţia de pompare şi alţi consumatori
tehnologici.Aproximativ 95% din receptoare fac parte din categoria II-a şi a III.La I-a
categorie se referă instalaţiile antiincendiare. Pentru I-a categorie de receptoare se asigură
R.A.R. deoarece ele solicită continuitate în alimentare. Teritoriul uzinii ocupă o suprafaţă
de circa 140000 m2.
Întreprinderea este alimentată cu energie electrică prin două linii de la sistemul
energetic poziţionat la o distanţă de 12,5 km de la uzină. Staţia raională a sistemului
electroenergetic are două transformatoare cu puterea 10000 kVA fiecare cu tensiunea
primară 110kV şi medie 35,20,10kV. Putera sistemului electroenergetic constitue
700MVA,reactanţa lui la 110 kV raportate la punerea sistemului fiind 0,8.

1.2.Caracteristica generală a secţiilor principale

Direcţia. În direcţia se află contabilitatea, săli şi cabinete ale angajaţilor, locurile de

munca a personalului, oficii. Mediul ambiant normal, podeaua este din teracotă.

Secţia de reparaţii mecanice. În secţia de reparaţii mecanice are loc confecţionarea

pieselor nestandarde şi reparaţia instalaţiilor defectate. Instalaţiile de bază sînt strungurile
de prelucrare a metalelor. Întreruperea în alimentare cu energie electrică aduce la mărirea
timpului de reparaţie. Mediul ambiant normal, podeaua este din beton.

Secţia de forjărie. Este caracteristica unei secţii termice, delimitindu-se prin amunite
procese tehnologice. Procesele obișnuite de forjare includ: laminare, zîmțare, forjare în
matriță deschisă, forjare în matriță prin imprimare, forjare cu presare, forjarea la cald
automată și refularea (aplatizarea) materialului. Mediul ambiant cald, podeaua este din
beton.

6
Turnătorie de metale . În această încăpere se execută operații de turnare a metalelor în
formă și se fabrică unele obiecte cu metalul topit. Mediul ambiant cald , podeaua este din
beton. Secția este alimentată de la tensiune alternativă la 0,4 kV cît și la 10 kV

Cantina. Cantina este destinată pentru pregătirea bucatelor şi luarea mesei. Întreruperea
în alimentare cu energie electrică nu aduce la oprirea procesului de producere. Mediul
ambiant normal, podeaua este din teracotă.

Secția de prelucrare termică. Această secţie este caracterizată de procesul tehnologic ce

ţine de tratarea termica a metalelor, precum şi a altor materiale ce necesită etapa data a
procesului tehnologic.Consumatorii de bază sunt utilajul electrotehnologic şi cel termic, care se
alimentează de la tensiunea alternativă de 10 kV, 0,4 kV,f=50 Hz.

Depozitele. În depozite are loc păstrarea diferitor materiale, şi piese care sînt folosite la
asamblarea diferitor tipuri de aparate. La întreruperea alimentării cu energie electrică
lucrările de încărcare şi descărcare se efectuează manual. În depozite mediul ambiant
normal, podeaua este din beton.

Staţia de pompare. Staţia e destinată pentru alimentarea întreprinderii cu apă pentru

necesităţi tehnologice şi antiincendiare. Instalaţiile de bază sînt pompele de tensiune
joasă şi înaltă. Întreruperea în alimentare cu energie electrică poate aduce la nelivrarea
producţiei. Pentru rezervarea antiincendiară se foloseşte pompa cu motor dizel. Mediul
ambiant umed, podeaua este din beton.

Garaje. Aici se află autovehiculile şi electrocarele care sunt folosite la transportare. Aici
are loc încărcarea acumulatoarelor pentru electrocare. Instalaţiile de bază sînt aparatele
de încărcare şi redresoare. Întreruperea alimentării cu energie electrică nu aduce la
oprirea procesului tehnologic. Mediul ambiant normal, podeaua este din beton.

Secția de compresoare. Secţia unde are loc producerea aerului comprimat, necesar
procesului tehnologic.Ca consumatori de baza servesct motoarele sincrone si asincrone atît la 0,4
kV, cit şi la 10 kV.
Caracteristica generală a secţiilor poate fi prezentată în formă de tabel.

7
 Tabelul 1.1
grad.de cat.de
mediul cat. tip.
pericol de incen.
Denumirea secției înconj. RE PT
electr. şi ex.
Punct de trecere
normal Fără pericol
III - interior
Secția mecanică nr.1 cu pericol
normal
III ridicat П-IIa interior
Turnătorie de metale colorate cu pericol
cald
II deosebit interior
Secția de forjărie Cu pericol
cald
II deosebit - interior
Depozit de producție finită cu pericol
normal
III deosebit - interior
Direcția uzinei cu pericol
normal
III ridicat - interior
Cantină cu pericol
normal III redus П-II interior
Laboratorul central și biroul de fără pericol
normal III
construire ridicat - -
Secția de reparații mecanice cu pericol
normal III
deosebit П-IIa interior
Garaj cu pericol
normal
III deosebit - interior
Secția mecanică nr.2 cu pericol
normal
III deosebit B – IIa interior
Turnătorie de metale cu pericol
cald
II deosebit interior
Secția de prelucrare termică cu pericol
cald II interior
deosebit
Stația de compresoare cu pericol
normale II П-IIa interior
ridicat
Stația de pompare Cu pericol
ormale II П-IIa interior
ridicat

8
 2.CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIILOR ŞI A ÎNTREPRINDERII

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor

noduri de sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii
este pusă la baza proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina
caracterizează consumul de energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare
electrice a secţiilor şi întreprinderilor.

2.1.Determinarea sarcinilor electrice a SRM

Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda
coeficientului de maxim. Conform acestei metode numărul de receptoare electrice se
împart în grupe teritorial, fiecare grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie
comun: dulap de putere, conductor-bară. Acestea se vor numi noduri.
Receptoarele secţiei îi divizăm în grupe, pentru fiecare nod de alimentare
(panouri de distribuţie, bare colectoare ş.a.). Calculul se efectuează cum pentru fiecare
nod de sarcină luat în parte, aşa şi pentru toată secţia în întregime.
La primul nod sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 1 – 3, 8, 9. Primul nod
îl alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.
La nodul doi sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 4 – 6, 10 – 12. Nodul doi
îl alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.
La nodul trei sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 7,13,14, 23 – 25. Nodul
trei îl alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.
La nodul patru sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 35 – 38. Nodul patru îl
alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.
La nodul cinci sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 24,22,29,30,33,34.
Nodul cinci îl alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.
La nodul şase sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 18 – 20, 26 – 28, 31, 32.
Nodul şase îl alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.
La nodul șapte sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 15 – 17. Nodul șapte îl
alimentăm de la dulapul ПР-8503 cu automate BA-47.

9
 Pentru fiecare nod se determină numărul de receptoare n, puterea nominală,
regimul de funcţionare.
Un nod poate conţine mai multe grupe.Pentru fiecare nod se determină
coeficientul de utilizare a puterii active:
n
 Pmsi
K u.a.  i 1 , (2.1)
n
 Pni
i 1
n
unde,  Pmsi - puterile medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului
i 1
n n
dat,  Pmsi   K uai  Pni ;
i 1 i 1
K uai - coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric

“i”;
Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.

Exemplu: pentru nodul 1.

Puterea instalată a nodului 1: Pnom=2·29,2+2·1,7+1·60 = 121,8 kW;
Puterea activă medie: Pmed =Pnom·Ku ;
Pmed=2·29,2·0,14+2·1,7·0,14+1·60 ·0,7= 50,652 kW;
Puterea reactivă medie va fi: Qmed=Pmed·tg

1  0, 62 1  0, 62
Qmed=2·29,2·0,14· +2·1,7·0,14· +60·
0, 6 0, 6

1  0, 652
0,7 =61,804 kvar
0, 65
Coeficientul de utilizare medie: kumed =Pnom/ Pmed ;
kumed=50,652/121,8= 0,416;
Numărul echivalent a grupei de receptoare electrice:
(Pi)2 121,82
Nec=  9.
Pi 2 2  29,92  2 1, 7 2  602
După /1. Tab.2.4 figura 2.4/ determinăm coeficientul de maximum a puterii active
Kmax=1,45 la condiţiile Ku=0,416 şi Nec=9
Sarcina de calcul activă pentru nod:

10
 Pc=Pmed·Kmax=50,652·1,45=73,445 kW,
Deoarece Nef<10 atunci sarcina de calcul reactivă va fi
Qc=Qmed·1,1=61,804·1,1=67,984 kvar;
Rezultatele calculelor pentru alte noduri sunt prezentate în tabelul 2 .
Sarcina de iluminat o determinăm după formula
Pil=Kci·Pf·F=0,85·0,016·2286=31,1 kW,
unde
Kci - coeficientul de cerere la iluminat;
Pf - puterea de iluminat pe unitatea de suprafaţă;
F- suprafaţa secţiei.
Puterea aparentă de calcul a nodului va fi

Sc= Pc 2 + Qc 2 =130,5 kVA

Rezultatele calculului prezentăm în tab.2.3 şi 2.4

2.2. Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii

Sarcinile electrice de calcul al întreprinderii se recomandă de determinat prin

metoda coeficientului de cerere. Pentru aceasta e nevoie de a cunoaşte puterile instalate
ale tuturor secţiilor şi coeficientul de cerere care se află din îndrumare [4, pag.7-10; 6,
pag. 3-6 ].
Se determină puterea de calcul conform relaţiei:
Pc  K ca  Pn ,

unde, K ca - este coeficientul de cerere a puterii active;

Pn - puterea nominală sau instalată, kW.

Exemplu: pentru secţia 2

Pc  Kca  Pn  0,65 1900  1140 kW ;

Se determină puterea de calcul pentru iluminatul electric conform

relaţiei:
Pcil  F  Po  K cil ;

unde, F - este aria suprafeţei secţiei corespunzătoare, m 2 ;

11
 Po - sarcina specifică pentru iluminatul electric al secţiei, kW / m 2 ;

K c, il - coeficientul de cerere a sarcinilor de iluminat electric;

Pil=Kci·Po·F=0,85·0,015·4422=56,38 kW;
Puterea reactivă de calcul se determină conform relaţiei:
Q c  Pc  t g  ;

Qc  Pc  t g  1140 1,02  1162,8 k var ;

Sarcinile de calcul ale secţiei se determină prin metoda coeficientului de

maximum cu folosirea maşinilor de calcul. Datele iniţiale şi rezultatele de calcul
la calculator sunt date în tabelul 2.1 şi 2.2.
Calculul sarcinilor electrice a tuturor secţiilor întreprinderii sunt
efectuate prin metoda coeficienţilor de cerere cu ajutorul maşinii de calcul, sunt
date în tabelul 2.3 şi 2.4.
Puterea de calcul totală pe partea de tensiune înaltă a SPC se determină
cu evidenţa pierderilor de putere activă şi reactivă în transformatoarele SPC.
Coordonatele centrului de sarcină al întreprinderii se calculează fără
evidenţa timpului de lucru al consumatorilor.
Folosind datele de calcul din tabelul 2.1 – 2.4, construim cartograma
sarcinilor secţiilor şi întreprinderii pe coala grafică.

12
Tabelul 2.1
Datele initiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I 1 I 1 I 1 I 1 * 60.00 I 0.70 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 4 I 2 * 29.20 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 2 * 1.70 I I I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 14.8 m; Y= 0.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 2 I 1 I 4 I 3 * 29.20 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 1.70 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 2 I 2 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 30.0 m; Y= 0.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 15.00 I 0.10 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I 3 I 2 I 2 I 2 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 3 I 2 * 29.20 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 28.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 53.3 m; Y= 10.9 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 55.00 I 0.35 I 0.70 I
I I------------------------------------------------------I
I 4 I 2 I 1 I 1 * 10.00 I 0.80 I 0.90 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 2 I 2 * 14.00 I 0.12 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 37.7 m; Y= 25.9 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 5 I 1 I 5 I 3 * 1.70 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 2 * 14.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 7.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 31.2 m; Y= 16.3 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 6 I 1 I 7 I 3 * 14.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 4 * 1.70 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.85; Po =0.016 kW/m^2; F= 2286 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 23.2 m; Y= 16.3 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 60.00 I 0.70 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I 7 I 2 I 1 I 1 * 10.00 I 0.80 I 0.90 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 18.00 I 0.14 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 5.3 m; Y= 14.9 m I
I-------------------------------------------------------------I
Sectia de reparatii mecanice
Mihail Ion EE 131

13
Tabelul 2.2
Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 1 60.0 42.0 49.1 I
I 2 61.8 8.7 11.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 121.8 50.7 60.6 3 0.42 2.06 104.5 66.7 124.0 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 2 1 89.3 12.5 16.7 I
I 2 9.0 1.5 1.8 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 98.3 14.0 18.5 4 0.14 2.91 40.8 20.3 45.6 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 15.0 1.5 2.6 I
I 3 2 9.0 1.5 1.8 I
I 3 86.4 12.1 16.1 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 110.4 15.1 20.5 4 0.14 2.79 42.2 22.6 47.9 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 55.0 19.3 19.6 I
I 4 2 10.0 8.0 3.9 I
I 3 28.0 3.4 5.8 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 93.0 30.6 29.3 2 0.33 2.37 72.4 32.3 79.3 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 5 1 33.1 4.6 6.2 I
I 2 7.0 1.1 1.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 40.1 5.8 7.7 4 0.14 2.94 16.9 8.4 18.9 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 6 1 48.8 6.8 9.1 I
I 2 4.5 0.8 0.9 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 53.3 7.6 10.0 5 0.14 2.72 51.7 11.0 52.9 I
I Sarcina de iluminat - 31.1 kW; Unghiul sectorului -216 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 60.0 42.0 31.5 I
I 7 2 10.0 8.0 3.9 I
I 3 18.0 2.5 3.4 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 88.0 52.5 38.7 2 0.60 1.89 88.0 42.6 97.8 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 604.9 176.3 185.4 19 0.29 1.54 302.0 185.4 354.4 I
I Sarcina de iluminat - 31.1 kW; Unghiul sectorului - 37 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 24 m; Y= 11 m;

14
Tabelul 2.3
Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 20.0 0.80 0.85 1.00 0.0090 285 6 285 0 I
I 2 1900.0 0.65 0.70 0.85 0.0150 422 68 280 0 I
I 3 800.0 0.65 0.70 0.85 0.0190 6732 208 271 0 I
I 4 1200.0 0.70 0.80 0.90 0.0180 2514 342 271 0 I
I 5 80.0 0.80 0.80 0.60 0.0090 3771 376 285 0 I
I 6 100.0 0.85 0.90 0.90 0.0140 1828 86 166 0 I
I 7 300.0 0.85 0.90 0.90 0.0190 1840 106 166 0 I
I 8 420.0 0.70 0.80 0.80 0.0250 3657 229 166 0 I
I 10 150.0 0.70 0.80 0.60 0.0090 1720 9 57 0 I
I 11 2300.0 0.70 0.80 0.85 0.0150 1511 71 57 0 I
I 12 900.0 0.90 0.90 0.85 0.0190 2294 206 71 0 I
I 13 1600.0 0.70 0.80 0.85 0.0150 3440 306 60 0 I
I 14 250.0 0.90 0.90 0.90 0.0070 936 363 89 0 I
I 15 600.0 0.80 0.80 0.90 0.0070 936 363 26 0 I
I-------------------------------------------------------------I
I 12 1000.0 0.90 0.90 S a r c i n a 10 kV I
I 13 1800.0 0.70 0.80 S a r c i n a 10 kV I
I 14 2880.0 0.90 0.90 S a r c i n a 10 kV I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 139088 377 166 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 0.50 kW/mm^2; IT - 0.50 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Intreprinderea - Uzina constructoare de tractoare
Elaborat de - Mihail Ion EE-131

Tabelul 2.4
Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea grafica
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 16.0 9.9 2.6 0.0 0.0 3 0 50 I
I 2 1235.0 1260.0 5.4 0.0 0.0 28 0 2 I
I 3 520.0 530.5 108.7 0.0 0.0 18 0 62 I
I 4 840.0 630.0 40.7 0.0 0.0 23 0 17 I
I 5 64.0 48.0 20.4 0.0 0.0 6 0 87 I
I 6 85.0 41.2 23.0 0.0 0.0 7 0 77 I
I 7 255.0 123.5 31.5 0.0 0.0 13 0 40 I
I 8 294.0 220.5 73.1 0.0 0.0 14 0 72 I
I 9 302.0 185.4 31.1 0.0 0.0 14 0 34 I
I 10 105.0 78.8 9.3 0.0 0.0 8 0 29 I
I 11 1610.0 1207.5 19.3 0.0 0.0 32 0 4 I
I 12 810.0 392.3 37.0 900.0 435.9 23 24 16 I
I 13 1120.0 840.0 43.9 1260.0 945.0 27 28 14 I
I 14 225.0 109.0 5.9 2592.0 1255.4 12 41 9 I
I 15 480.0 360.0 5.9 0.0 0.0 17 0 4 I
I-------------------------------------------------------------I
I 7961.0 6036.5 457.7 4752.0 2636.3 T o t a l I
---------------------------------------------------------------
Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 27.8 kW
Pierderi in transformatoare - 168.9 kW; in linii - 401.0 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 13133 +j 10247 kVA; Sjt= 16657 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 13466 +j 11912 kVA; Sjt= 17979 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 3770 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 244 m; Y= 121 m; Z= 0 m

15
3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE DE LA SISTEM
Alegerea tensiunii se reduce la determinarea unei tensiuni care satisface
toate cerinţele tehnice şi perspectiva creşterii întreprinderii. Tensiunea aleasă
trebuie să corespundă minimumul cheltuielilor anuale de calcul. Alegerea
tensiunii se efectuează prin compararea tehnico - economică a două variante.
La compararea tehnico-economică a variantelor e considerat tariful
mondial la energie electrică Cd=0,05 $/kWh.

3.1. Alegerea tensiunii alimentării exterioare

Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea
sumară care se consumă de întreprindere, distanţa de la sursa de alimentare cu
energie electrică, numărul şi puterii unitară a receptoarelor electrice. Pentru
alegerea tensiunii alimentării exterioare, dacă avem posibilitatea alimentării cu
mai multă tensiune, este necesar de efectuat compararea tehnico economică a
variantelor. La egalitatea cheltuielilor anuale de calcul ori avantajul mic al
reţelei de tensiune joasă, prioritatea se dă reţelei de tensiune înaltă, deoarece
pierderile în bani şi în alte elemente sunt mai mici, deasemenea se asigură
posibilitatea dezvoltării întreprinderii.
Valoarea aproximativă a tensiunii de alimentare se determină după
formula lui Stil:
U  4,34 l  16  Pc kV .

unde: l - distanţa de la întreprindere până la sursa de alimentare;

Pc - puterea de calcul, transmisă pe o linie MW

U  4,34  12,5  16 13520 103  65, 65 kV

U  16  4 P  l 16  4 13,52 12,5  57,689 kV

Efectuăm compararea tehnico-economică a variantelor 35kV şi 110kV.

Varianta I – 110 kV
Determinăm curentul liniei aeriene:
Sc
I LEA  .
3U n  n

16
 unde: Sc- puterea de calcul pe partea de tensiune înaltă SPC cu evidenţa
pierderilor în transformatoarele SPC, kVA;
n - numărul liniilor.

S p  P2  Q2  135202  37702  14040 kVA

14040
Ip   36,845 А
3 110  2
Se determină secţiunea conductorului conform criteriului densităţii economice a curentului:
I
Fec  LEA ,
jec

unde jec este densitatea economică a curentului,se alege din tab.4.5 [2, p.233], jec  1,1 A / mm
2

I LEA 36,845
Fec    33,945mm2 .
J ec 1,1

Secţiunea primită o rotunjim până la valoarea standartă a secţiunii F=70 mm2

Alegem conductorul AC - 70 pentru care I adm  265 A

În regimul de avarie I LEAav  2  I LEA  2  33,945  73,69 A < I adm  265 A

Determinăm pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie
PR Q X
U 
U N
unde: R  r0  L  0, 46 12,5  5,75 Ω;
X  x0  L  0, 42 12,5  5, 25 Ω;

13520  0, 46 12,5  3770  0, 42 12,5

U norm  443,33 V
110  2
U аv  2  U n  886,66V
U norm 443,33
U norm,%  100%  100  0, 403%  5%
U 110000
U аv
U аv,%  100%  2  U n %  0,806%  5%
U
Determinăm pierderile de putere în tronsoanele LEA in regim normal:
S 2  R 135202  0, 46 12,5
Pl    21, 715kW
U2  N2 1102  22

Varianta II (Unom=35kV) se calculează analogic. Rezultatele calculelor

prezentăm în tabelul 3.1

17
Tabelul 3.1 – Alegerea tensiunii alimentării exterioare
Unom, kV I LEA , A Marca U norm ,V U av ,V U av , % P, kW
35 63,6 AC-70 1393 2786 2,533 214,499
110 33,945 AC-70 443,3 886,66 0,403 21,715

În rezultatul calculului tehnic pentru sistemul de alimentare exterior

aprobăm tensiunea 110 kV. Tensiunea 110 kV este de perspectivă cu evidenţa
faptului creşterii sarcinilor la întreprindere.

3.2. Alegerea tensiunii pentru reţeaua interioară

Având în vedere prezenţa sarcinii la tensiunea 10 kV, în proiectul dat
aprobăm tensiunea reţelei din uzină de 10 kV, care este mai economică în
comparaţie cu tensiunea 6 kV.
Reţeaua din secţie se îndeplineşte la tensiunea 0,4 kV cu instalarea
transformatoarelor în secţie 10/0,4 kV.

18
4.ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMA-
TOARELOR STAŢIEI PRINCIPALE ŞI A POSTURILOR DE
TRANSFORMATOARE DIN INCINTA INTREPRINDERII
4.1. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la SPC
Cel mai des SPC al întreprinderii se construieşte cu două transformatoare.
Alegerea puterii transformatoarelor SPC se efectuează pe baza sarcinii de calcul
a întreprinderii în regim normal de funcţionare şi regimul normal de
compensare a puterii reactive. În regimul după avarie (la deconectarea unui
transformator) pentru alimentarea fiabilă cu energie electrică este prevăzută
alimentarea consumatorilor de la un singur transformator.
Pentru SPC cu două transformatoare puterea nominală a fiecăruia se
determină din condiţia:
Sc
S nt 
ki  n ,
unde, S c este puterea aparent[ de calcul a întreprinderii,calculată din
relaţia:

S c  Pc2  Qs2 ,
Pc - puterea activă de calcul a întreprinderii, Pc  13520 kW ;

Qs - puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic,

Qs  2153 k var ;
Sc  Pc2  Qs2  135202  37702  14000 kVA ;
k i - coeficientul de încărcare normativ a transformatoarelor, k i  0,7 ;
n- numărul de transformatoare, n=2;
Deci,
Sc 14040
Snt    10030 kVA ;
ki  n 0, 7  2
Din [5,tab.3.6.] se alege 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de
tip. ТДН-10000/110 avînd următorii parametri:
Snom  10000 kVA ,U sc  10,5% , Psc  58 kW , P0  14 kW , I 0  0,7%

În regim de avarie (la deteriorarea unui transformator) transformatorul

care rămâne în funcţiune trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a
consumatorului de categoria I şi II.
1, 4Snomtr  1, 4 10000  14000kVA  Scal  14000kVA.
În regimul normal transformatoarele vor funcţiona cu coeficientul de
încărcare egal cu:

19
 Scalc 14000
ki    0, 702
2·Snomtr 2·10000
4.2. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la PT
Alegerea puterii transformatoarelor din secţii se efectuează din condiţiile încărcării
raţionale în regimul normal şi rezervării în regim de avarie.
Posturile de tansformare cu un transformator se recomandă pentru alimentarea
receptoarelor electrice care admit întreruperea alimentării cu energie electrică, atîta timp
cît se montează transformatorul de rezervă sau se realizează rezerva cu linii de joasă
tensiune de la PT vecin.
Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se face reeşind din
încărcarea lor în regim normal şi ţinînd cont de posibilităţile de rezervare în regim de
post-avarie la nivel de întreprindere se recomandă două tipuri de posturi de
transformatoare.
Analizînd sarcinile de calcul a tuturor secţiilor se vor utiliza trei tipuri de
transformatoare cu puterile standartizate de 1000 şi 400 kVA. Puterea transformatoarelor
din secţii se determină conform relaţiei:
Sc Pc
Snt   ;
n  k i n  k i  cos 

unde, Pc este puterea de calcul a secţiei, kW;

n- numărul de transformatoare în secţie;
k i - coeficientul de încărcare normal al transformatorului;

cos  - factorul de putere;

Se recomandă de a folosi următoarele valori a coeficientului de încărcare:

- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I:
k i  0,65  0,7 ;

- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria

II,III: k i  0,7  0,8 ;
- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III, şi
categoria II în cazul de rezervare centralizată (de depozit) a transformatoarelor:
k i  0,9  0,95 ;

La etapa actuală de proiectare socotim, că puterile reactive în secţiile sunt

compensate. Compensarea puterii reactive vor fi analizată în capitolul 12.

20
 Alegerea numărului şi a puterii transformatoarelor din PT din secţii, determinarea
coeficientului de încărcare real kir  , de avarie kia  şi a sarcinii deconectate în regim de
post-avarie se prezintă în tab.4.1.
Puterea de calcul a transformatorului trebuie să asigure condiţia
Pc
S cal.tr 
N  ki
unde: N - numărul de transformatoare,
kî - coeficientul normativ de încărcare a transformatorului
De exemplu, la coeficientul normativ kîn=0,9 pentru sarcinile de
categoria III, pentru secția Nr.2
1310
Scalctr   364kVA
2  0,9
Aprobăm transformatoarele TMГ - 400/10 cu puterea 400 kVA, iar
coeficientul real de încărcare va fi
1310
kîr   0,85
4  400
La deteriorarea unui transformator coeficientul de încărcare de avarie va fi:
1310
kîa   1,1
1200
Având în vedere, că transformatorul în regim de postavarie poate fi
încărcat pînă la 140 %, nu este necesar se deconectăm puterea în regim de
postavarie.

Tabelul 4.1 - Agerea numărului şi puterii PT din secţii

Nr Grupa de Putere Cate- Num şi Coeficientul de Puterea
PT sarcini a a de goriea puterea încărcare decon la
postului de calcul sarcinii transf. avarie,
transform. kW Kîn Kîr Kîa kW
PT1 1+2 1310 III 4xТМГ-400 0,9 0,82 1,1 -
2xТМГ-250
PT2 3 628,7 II 0,8 0,72 1,6 300
2x ТМГ-400
PT3 4+5 965,1 II 2x ТМГ -400 0,80 0,83 1,6 300
PT4 6+7 394,5 III 2x ТМГ-400 0,9 0,8 1,5 108,0
PT5 8 367,1 III 2xТМГ-250 0,9 0,73 1,4 -
PT6 9 333,1 III ТМГ-400 0,9 0,83 - -

21
Tabelul 4.1 Alegerea numărului și puterii transformatoarelor din secții (continuare)

Putere
Grupa de Putere Coeficientul de
Catego a
sarcini a a de Num. și încarcare
Nr.PT riea decon
postului de calcul, puterea transf.
sarcinii la
transformare kW K in K ir Kiav
avarie
PT7 10+11 1744,6 III 2x ТМГ-1000 0,9 0,87 1,7 230
PT8 12 847 II 4x ТМГ-250 0,8 0,84 1,13 -
PT9 13 1163,9 II 4x ТМГ-400 0,8 0,73 0,97 -
PT10 14 230,9 II ТМГ-250 0,8 0,93 - -
PT11 15 485,9 II 2x ТМГ-400 0,8 0,61 1,2 -

22
5.AMPLASAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE, STAŢIILOR
DE DISTRIBUŢIE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Aprobăm instalarea SPC din partea întrării LEA 110 kV cu o deplasare

mică de la centrul de sarcină spre sursa de alimentare..
Staţiile de transformare maximum sunt apropiate, încât permit condiţiile
uzinei, spre centrul sarcinilor electrice, ce permit construirea unui sistem
econom şi fiabil de alimentare cu energie electrică, deoarece se micşorează
lungimea reţelelor secundare. Staţiile de transformare 10 kV în scopul
apropierii spre RE se construiesc în secţii cît permit dimensiunile secţiilor şi
condiţiile mediului în ele.
Postul de transformare în secţia cu calculul amănunţit se aranjază în
corespundere cu aranjarea utilajului şi sursei de alimentare.
Posturile de transformare în restul secţiilor distribuim cu respectarea
caracteristicilor şi cartogramei sarcinii.

23
 6.ELABORAREA SCHEMEI DE MEDIE TENSIUNE DIN INCINTA
ÎNTREPRINDERII
La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii
se utilizează schema radială şi magistrală.
La elaborarea schemei reţelei interioare dăm preferinţă schemei magistrale de
alimentare cu energie electrică ce permite să micşorăm cheltuielile la utilaj de tensiune
înaltă. La puterea transformatorului până la 1000 kVA, numărul recomandat de
transformatoare 3-5 la o magistrală. Pentru asigurarea rezervării la partea 0,4kV, la PT cu
două transformatoare efectuăm legătura între secţiile barelor de colectare prin intermediul
unui întrerupător automat secţionar. Prin schema magistrală dublă alimentăm posturile de
transformare SPC-PT4-PT5-PT6.
Se vor analiza două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii:
Varianta I – PT1, PT2 şi PT3 sunt alimentate prin linia magistrală
Varianta II – PT1 şi PT2 sunt alimentate prin liniile radiale

W1 W3

W2 W4 W5 W7 W6 W8

PT3 PT1 PT2 PT3 PT1 PT2

Varianta I Varianta II

24
 6.1. Calculul tehnico-economic pentru Varianta I.

Se prezintă schema de alimentare pentru varianta I.

Varianta I
PT1 PT4

W1 W2

W3 W4

Varianta II
PT1

W1

W3
PT4

W2

W4

Fig.6.1. Schema de alimentare cu energie electrică pentru Varianta I și pentru Varianta II.

Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent,

utilizînd relaţia:
I
Fec  c , (6.1)
jec

Pc
unde, I c este curentul de calcul al cablului, I c  ;
3  Un

Pc - puterea de calcul al cablului;

U n - tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;

25
 jec - densitatea economică a curentului, din [2, tab.4.5], pentru

Tmax  4000 h , jec  1,4 A / mm2 ;

Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:

2  P  l ,
P  k in (6.2)
o

Ic
unde, k in este coificientul de încărcare a liniei corespunzătoare, k in  ;
I adm

I c - curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;

Iadm - curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;

Po - pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;

l - lungimea liniei în cablu, km.

Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent:
Linia în cablu W1:
PCPT 1 PCPT 4 1310 394,5
Pcw1      852, 25 kW ;
2 2 2 2
Pcw1 852, 25
I cw1    49, 205 A ;
3 U n 3 10

I cw1 49, 205

Fecw1    35,146 mm2 ;
jec 1, 4

lw1  0,055 km ;

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x50 cu I adm  140 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  44 kW / km . Costul cablului I o  2,11 mii u.m. / km .
Linia în cablu W2:
PCPT 4 394,5
Pcw2    197, 25 kW ;
2 2
Pcw2 197, 25
I cw2    11, 4 A ;
3 U n 3 10

I cw2 11, 4
Fecw2    8,134 mm2 ;
jec 1, 4

lw2  0,045 km ;

Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x16 cu I adm  75 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  39 kW / km . Costul cablului I o  1,61 mii u.m. / km .

26
 Calculele pentru liniile W3,W4 se efectuează analogic.Datele obţinute le
introducem în tabelul 6.2
Tabelul 6.2
Marca ΔP0, I0,mii
Sector Pc,kW Ic,A Fec,mm2 Iadm,A l,km
cablului kW/km u.m./km
W1 852,25 49,21 35,15 ААШв3x50 140 44 2,11 0,055
W2 197,25 11,4 8,134 ААШв3x16 75 39 1,61 0,045
W3 852,25 49,21 35,15 ААШв3x50 140 44 2,11 0,055
W4 197,25 11,4 8,134 ААШв3x16 75 39 1,61 0,045

Pierderile sumare în linii vor fi:

2 2 2 2
n
 I  I  I  I 
P    cwi   P0i  li   cw1   P0  lw1   cw 2   P0  lw 2   cw3   P0  lw3 
i 1  I admi   I adm   I adm   I adm 
2
I 
2 2
 49, 21   11, 4 
  cw 4   P0  lw 4     44  0, 055     39  0, 045 
 I adm   140   75 
2 2
 49, 21   11, 4 
   44  0, 055     39  0, 045  0, 645 kW .
 140   75 
Cheltuieli condiţionate de pierderi de putere şi energie
I ech  P  CP  0,645 1000  645 u.m.

Determinăm investiţiile la construcţia liniei în cablu:

n
I c   I 0  l  I 0 w1  lw1  I 0 w2  lw2  I 0 w3  lw3  I 0 w4  lw4  2,11 0, 055 
i 1

1, 61 0, 045  2,11 0, 055  1, 61 0, 045  0,377 mii u.m.

Determinăm investiţiile sumare:

I   I c  I ech  377  645  1022 u.m.

Cheltuielile actualizate de exploatare legate de întreţinerea şi reparaţia utilajului electric;

Cî ,r  Pî ,r  I c  0,02 1022  20, 436 u.m. ;

C pierd  P   Cw  0,645  5466 1, 4  4935 u.m. ;

C  Cî ,r  C pierd  20, 436  4935  4955, 45 u.m

Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:

CAI  C  I  I  4955, 45  377  0,1102  5069 u.c. ;

27
 Rezultatele calculului tehnico-economic pentru varianta II prezentăm în tabelul 6.3
Tabelul 6.3
Rezultatele calculului tehnico-economic
Varianta ∆P, I∑ , C, CA,
kW mii $ mii $ mii $
I variantă, schema magistrală 0,645 1022 4935 5,069
II variantă, schema radială 0,778 1235 5980,816 6,117

Comparînd cheltuielile de calcul în cazul celor două variante se obţine:

CAI  5069 u.m.  CAII  6117 u.m. .

În rezultatul calculelor tehnico-economică se va accepta varianta I.

Calculul şi alegerea cablurilor de alimentare din incinta întreprinderii sînt

prezentate în tabelul 6.4:

Tabelul 6.4 Alegerea LEC 10 kV din incinţa întreprinderii

Sectorul Sp ,kVA In ,A Fec ,mm2 Conductor Iadm ,A
SPC-PT1’ 325 18,8 13,4 2хААШВ(3x16) 2x75=150
SPC-PT1 724,5 41,829 29,878 2хААШВ(3x35) 2x115=230
PT1-PT4 197,25 11,388 8,134 2хААШВ(3x16) 2x75=150
SPC-PT7 871,85 50,3 35,954 2хААШВ(3x50) 2x140=280
SPC-PT8 423,5 24,451 17,465 2хААШВ(3x25) 2x90=180
ID-10kV-
981,95 56,693 40,495 2хААШВ(3x50) 2x140=280
PT9
PT9-PT8’ 200 11,545 8,248 2хААШВ(3x16) 2x75=150
ID-10 kV-
230,9 13,331 9,522 1хААШВ(3x16) 1x75=75
PT10
ID-10 kV-
242,95 14,027 10,019 2хААШВ(3x16) 2x75=150
PT11
SPC-PT5 162,55 9,385 6,703 2хААШВ(3x16) 2x75=150

28
 Sectorul Sp ,kVA In ,A Fec ,mm2 Conductor Iadm ,A
SPC-ID-
940,35 54,291 38,779 2хААШВ(3x50) 2x140=280
10kV
SPC-PT2 1455 84,026 60,019 2хААШВ(3x70) 2x165=330
PT2-PT3 816,65 47,092 33,637 2хААШВ(3x35) 2x115=230
PT3-PT6 333,1 19,232 13,737 2хААШВ(3x16) 2x75=150
SPC-PT2’ 1455 84.026 60.019 2хААШВ(3x70) 2x165=330

29
 7. CALCULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE

În acest capitol se face împărţirea receptoarelor electrice în grupuri şi noduri luînd

în consideraţie regimul lor de funcţionare şi locul amplasării.Reţelele elctrice din secţii
trebuie să corespundă unor cerinţe:
- să asigure fiabilitatea în alimentarea receptoarelor în dependenţă de categoria
lor;
- să fie comode şi fără pericol în exploatare;
- să dea posibilitatea de a monta şi a conecta la reţea utilaje noi.
Reţeaua radială se realizează cînd distribuţia energiei electrcice la fiecare receptor
electric sau la fiecare grupă de receptoare electrice se efectuează printr-o linie aparte.
Reţeaua magistrală este aşa o magistrală în orice punct al căreia pot fi racordate
receptoare electrice.
Aşa tip de reţea se foloseşte:
a) la alimentarea receptoarelor electrice repartizate uniform pe suprafaţa secţiei;
b) la alimentarea receptoarelor elctrice legate între ele din punct de vedere
tehnologic, cînd deconectarea unui receptor electric necesită şi deconectarea
celorlalte receptoare electrice;
c) la alimentarea receptoarelor electrice aranjate în linie cu întinderea
considerabilă de-a lungul secţiei.
În secţia de reparaţii mecanice avem patru noduri.
Alegerea conductoarelor de alimentare a receptoarelor electrice,a demaroarelor
electromagnetice, a siguranţelor fuzibile şi releelor termice se face cu ajutorul
calculatorului, întroducînd datele iniţiale ale receptoarelor electrice, în programul de
calcul.
Datele iniţiale pentru alegerea parametrilor şi parametrii sînt indicate în tab. 7.1,
7.2.

30
Tabelul 7.1
Datele initiale pentru alegerea parametrilor retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. | P nom | CosF | Conditii | I nom | I porn |
| R/E | kW | | de pornire | A | A |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 60.00 | 0.65 | Ip=Inom | 133.23 | 133.23 |
| 2 | 29.20 | 0.60 | Usoare | 70.24 | 351.22 |
| 3 | 29.20 | 0.60 | Usoare | 70.24 | 351.22 |
| 4 | 29.20 | 0.60 | Usoare | 70.24 | 351.22 |
| 5 | 29.20 | 0.60 | Usoare | 70.24 | 351.22 |
| 6 | 29.20 | 0.90 | Usoare | 46.83 | 234.15 |
| 7 | 29.20 | 0.60 | Usoare | 70.24 | 351.22 |
| 8 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 9 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 10 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 11 | 4.40 | 0.65 | Usoare | 9.77 | 48.85 |
| 12 | 4.50 | 0.65 | Usoare | 9.99 | 49.96 |
| 13 | 14.60 | 0.50 | Grele | 42.15 | 210.73 |
| 14 | 29.20 | 0.60 | Usoare | 70.24 | 351.22 |
| 15 | 10.00 | 0.90 | Ip=Inom | 16.04 | 16.04 |
| 16 | 18.00 | 0.80 | Grele | 32.48 | 162.38 |
| 17 | 60.00 | 0.80 | Ip=Inom | 108.25 | 108.25 |
| 18 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 19 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 20 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 21 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 22 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 23 | 4.50 | 0.65 | Usoare | 9.99 | 49.96 |
| 24 | 4.50 | 0.65 | Usoare | 9.99 | 49.96 |
| 25 | 28.00 | 0.60 | Usoare | 67.36 | 336.79 |
| 26 | 4.50 | 0.65 | Usoare | 9.99 | 49.96 |
| 27 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 28 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 29 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 30 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 31 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 32 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 33 | 1.70 | 0.60 | Usoare | 4.09 | 20.45 |
| 34 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 35 | 14.00 | 0.50 | Usoare | 40.41 | 202.07 |
| 36 | 14.00 | 0.50 | Usoare | 40.41 | 202.07 |
| 37 | 55.00 | 0.70 | Grele | 113.41 | 567.04 |
| 38 | 10.00 | 0.90 | Ip=Inom | 16.04 | 16.04 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Sectia - SRM
Elaborator - Mihail Ion

31
Tabelul 7.2
Parametre retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. |Tipul conductor| Fuzibila |Demarorul|Releul termic |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | АПВГ 3*70+1*25 | PN2-250/200 | КТ-5023Б | РТИ-5369/120 |
| 2 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 3 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 4 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 5 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 6 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/100 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 7 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 8 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 9 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 10 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 11 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 12 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 13 | APV 3*10+1*8 | PN2-250/150 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 14 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 15 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 16 | APV 3*8+1*6 | PN2-250/120 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 17 | APV 3*50+1*35 | PN2-250/150 | PMA-622 | TRN-150/100 |
| 18 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 19 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 20 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 21 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 22 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 23 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 24 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 25 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/150 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 26 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 27 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 28 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 29 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 30 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 31 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 32 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 33 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 34 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 35 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/100 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 36 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/100 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 38 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-222 | TRN- 25/16 |

32
 7.1. Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor

Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului

curentului admisibil, conform condiţiei:

IadmImax,calc (7.1.)
unde, Iadm - este curentul admisibil care parcurge cablul, A;
Imax,calc - curentul maxim calculat care parcurge cablul, A;

Sc
I max,calc  ;
3  Un
S c - puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;

U n - tensiunea nominală, U n  0,4kV .

În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:
nodul 1:
Sc  Sc1  124 KVA ;
Sc1 124
I max,calc    178,98 A;
3 U n 3  0, 4
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АВВГ 3x95+1x50 cu I adm  204 A .
Calculul şi alegerea cablurilor de alimentare nodurilor prezentăm în tabelul 7.3:

Tabelul 7.3 Alegerea LEC 0,4 kV din SRM

Nodul Sp ,kVA In ,A Conductor Iadm ,A
1. 124 178,98 АВВГ 3x95+1x50 204
2. 45,6 65,818 АВВГ 3x25+1x16 88
3. 47,9 69,138 АВВГ 3x25+1x16 88
4. 79,3 114,46 АВВГ 3x50+1x25 136
5. 18,9 27,28 АВВГ 3x6+1x4 37
6. 52,9 76,355 АВВГ 3x25+1x16 88
7. 97,8 141,162 АВВГ 3x70+1x35 167

33
 7.2. Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri.

Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV

se utilizează dulapuri de putere şi conductoare-bare.
Pentru secţiile cu mediu normal se utilzează dulapuri de tip ПP cu întreruptoarele
automate.
Ţinînd cont că curentul sumar pentru fiecare nod nu are valori mari şi numărul

liniilor de plecare de la nod nu depăşeşte 8, şi luînd în consideraţie că mediul în secţie

este normal, din [1,tab.7.8] se alegem dulapuri de tip ПP 8503-1217-2У3, cu curentul

nomimal I n  200 A cu întreruptoarele automate BA47.

34
8.CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi

aparatajului din sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea
acestor curenţi de scurtcircuit. La fel calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar
pentru a elabora protecţia prin relee a elementelor sistemului de alimentare cu energie
electrică.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică
monofilară începînd cu staţia sistemului electroenergetic şi terminînd cu receptorul din
secţia de reparaţii mecanice. Pe schemă se indică toţi conductorii de curent, aparatajul de
comutaţie şi protecţie, iar apoi se stabilesc punctele de scurtcircuit pentru care se
calculează curenţii de scurtcircuit. Dacă există motoare sincrone şi asincrone de puteri
mari, ele trebuie să fie indicate pe schemă întrucît au influenţă asupra curenţilor de
scurtcircuit. Se determină în general curenţii de scurtcircuit trifazat, iar pentru linia ce
alimentează receptorul cel mai îndepărtat din secţia de reparaţii mecanice, se determină
deasemenea curentul de scurtcircuit monofazat la sfîrşitul liniei (la bornele receptorului).
Toate calculele se înfăptuiesc cu ajutorul unui program special la calculator.
Se alcătuieşte schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit.

35
Sistem 9
Ss=700 MVA; Bareta A(25x3)
Xs=0,8 ; L=4m;
1 115 kV Iadm=265 A;
LEA AC-70/11 10
L= 12,5 km
VA 55-37
QF2 Inom=160 A;
115kV
2
TДН -1000/110
11
Usc=10,5%;
Psc=58 kW;
Po=14 kW; ТOП-0,66
TA2 kI=200/5;
10,5 kV
3
LEC AAШB 3x50
L=0,14 ; 12
Iadm=140 A ;
АПВГ 3x120+1x35
4 10,5 kV L= 62m;
Iadm=200A;
LEC AAШB 3x35 13
L=0,065 ; ВА51-33
Iadm=115 A ; QF3 Inom=160 A;
5 10,5kV
14
LEC AAШB 3x16
АПВГ 3x70+1х25
L=0,125 ;
L= 6m;
Iadm=75 A ;
15
6 .
ТМГ-400/10 KM КТ-5023Б
rt=5,5 mOhm РТИ-5369
xt=17,1 mOhm
16
0 4 kV
7
Bareta A(50x5) ;
L=4m;
Iadm=665 A; M2 n=0,93
8 Pn=60 kW;
cosn=0,89
QF VA 55-39
Inom=630 A;
9
Fig.8.1.Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

36
 9
r0(1)=0,475 mΩ/m,
Rs = 0 x0(1)=0,179 mΩ/m
Xs =0,8 r0(0)=4,75 mΩ/m,
x0(0)=1,432 mΩ/m
1 10

r0=0,46 Ω/km ra(1)=ra(0)=1,1 mΩ

x0=0,275 Ω/km xa(1)=xa(0)=0,5 mΩ

2 11

RT r(1)=r(0)=0,42 mΩ
XT x(1)=x(0)=0,67 mΩ

3 12
r0(1)=0,32 mΩ/m,
r0=0,443 Ω/km x0(1)=0,064 mΩ/m
x0=0,086 Ω/km r0(0)=1,27 mΩ/m,
x0(0)=0,301 mΩ/m
4 13

r0=0,769 Ω/km r(1)=r(0)=1,2 mΩ

x0=0,06 Ω/km x(1)=x(0)=0,6 mΩ

5 14
r0(1)=0,3 mΩ/m,
r0=2,4 Ω/km x0(1)=0,073 mΩ/m
x0=0,078 Ω/km r0(0)=1,05 mΩ/m,
x0(0)=0,851 mΩ/m
6 15

rt=5,5 mΩ r(1)=r(0)=1,3 mΩ
xt=17,1 mΩ x(1)=x(0)=0,3 mΩ

7 16
r0(1)=0,142 mΩ/m,
x0(1)=0,137 mΩ/m
r0(0)=1,42 mΩ/m,
x0(0)=1,096 mΩ/m

ra(1)=ra(0)=0,41 mΩ
xa(1)=xa(0)=0,13 mΩ

Fig.8.2.Schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

37
 Se aleg parametrii elementelor schemei echivalente.

Sistemul electroenergetic.
Ss  700 MVA, xs  0,8 ;

Sectorul 1-2
Linia electrică aeriană de alimentare cu energie electrică a întreprinderii tip AC-
70/11
ro  0, 46  / km , xo  0, 275  / km , l  12,5 km ;

Sectorul 2-3
Transformator de putere din staţia principală coborîtoare, tip.
ТДН-1000/110.
U sc  10,5%, Psc  58 kW , P0  14 kW .

Sectorul 3-4.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x70,
I adm  165 A, l  0,14 km ;

ro  0, 443  / km, xo  0,086  / km0, ;

Sectorul 4-5.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x35,
I adm  115 A, l  0,065 km ;

ro  0,769  / km, xo  0,06  / km ;

Sectorul 5-6.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x16,
I adm  75 A, l  0,125 km ;

ro  2, 4  / km, xo  0,078  / km

Sectorul 6-7.
Transformatorul de putere din secţie.
Din [3,tab.П.18] se alege transformatorul de tip TMГ-400/10 cu parametrii:
Sn  400 kVA,U sc  4,5%,U1n  10 kV ,U 2n  0, 4 kV , Psc  5, 2 kW ;

Se determină parametrii pasivi ai transformatorului din tab.1 [10]:

r1  r0  5,5 m ;

x1  xo  17,1 m  ;

38
 Sectorul 7-8
Bareta se alege conform următoarei condiţii:
I adm  I max ;

I max  I nt ;

unde, I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformato- rului de
curent:
I nt - curentul nominal al transformatorului:

Snt 400
I nt    577.3 A ;
3 U n 3  0,4

Din [7,tab. 1.3.31] se alege bareta din aluminiu A (50x5) cu curentul

I adm  665 A ;

I adm  I max  577.3 A .

Din [13,tab. 3.2] se aleg parametrii pasivi a baretei:

ro1  0,14 m / m, x01  0,137 m / m ;

ro 0  1, 4 m / m , xo 0  1,096 m / m ;

l  4 m.

Sectorul 8-9
Întreruptorul automat QF1.
Întreruptorul automat, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie
împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4kV), se alege
conform condiţiilor:
U n,a  U retea ;

I n,a  I n.t ;

I n,dsdt   I nt ;

I regdsdt   I dsdt  ;

unde, U n,a este tensiunea nominală a automatului,V;

U retea - tensiunea reţelei, V;

I n ,a - curentul nominal al automatului, A;

I n.t - curentul nominal al transformatorului la partea 0,4 kV,A;

39
 I regdedt  - reglajul de curent al declanşatorului de secţionare, termic,A;

Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru protecţia

transformatorului în regimul de scurtcircuit se determină cu relaţia:
I ds  1,55  I nt ; (8.2)
unde, I n.t este curentul nominal al transformatorului,
I nt  577,3 A ;

I ds  1,55  I nt  1,55  577,3  894,9 A ;

Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al

transformatorului de putere se determină cu relaţia:
I dt  1,3  I nt  1,3  577,3  750,6 A ;

Conform valorilor calculate, din [11,tab. A1.3.] se alege întreruptorul automat de

tip selectiv VA 55-39 cu parametrii nominali:
I n,a  630 A  I n.t  577,3 A ;

I nds
 1  I n,ds  1 I na  630 A  I n.t  577,3 A ;
I na

I regds
 2  I regds  2  I nds  2  630  1300 A  I ds  894.8 A ;
I nds

I regdt
 1,25  I regdt  1,25  I nds  1,25  630  787.5 A  I dt  750.5 A ;
I nds

În funcţie de I n,a  630 A din [12,tab. 2.54.] se aleg parametrii întreruptorului automat:

r1  r0  0, 41 m ;

x1  xo  0,13 m  ;

Sectorul 9-10
Bareta se alege conform următoarei condiţii:
I adm  I max  178,979 A ;

Din [7,tab. 1.3.31] se alege bareta din aluminiu A (25x3) cu curentul

I adm  265 A ;.

Din [13,tab. 3.2] se aleg parametrii pasivi a baretei:

ro1  0, 475 m / m, x01  0,179 m / m ;

ro 0  4,75 m / m , xo 0  1, 432 m / m ;

40
 l  4m .
Sectorul 10-11
Întreruptorul automat QF2 ce alimentează nodul la care este conectat receptorul
electric cel mai îndepărtat.(nodul 1)
Se alege conform condiţiilor:
U n,a  U retea ,
I n,a  I max,l ,
I n,dsdt   I max,l ,
I regdsdt   I dsdt  ;
Sc
unde, I max,l este curentul maximal de lucru, I max,l  ;
3 U n

S c - puterea aparentă de calcul al nodului 5, Sc  Sc1  124 kVA ;

Sc 124
I max,l    178,979 A ;
3 U n 3  0, 4

Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare al întreruptorului automat ce

alimentează un grup de receptoare electrice se calculează conform relaţiei:
I ds  1,5  I P' , (8.3)
n 1
unde, I P'   I calc,mi  I P max ,
i 1
n 1

I
i 1
calc, mi - este suma curenţilor receptoarelor electrice fără curentul nominal al

receptorului cu cea mai mare putere;

n 1

I i 1
calc, mi  I max,l  I n max , (8.4)

I n max - curentul nominal al receptorului cu cea mai mare putere, I n max  86,603 A , din

abelul 7.1 . (receptorul 1)

n 1

I
i 1
calc , mi  I max,l  I n max  178,978  86, 603  92,376 A ;

I P max - curentul de pornire al motorului cu cea mai mare putere, I P max  133, 23 A , din

Anexa 4. (receptorul 2).

n 1
I P'   I calc ,mi  I P max  92,376  133, 23  225, 606 A ;
i 1

I ds  1,5  I P'  1,5  225,606  338, 409 A ;

Din [11,tab. A1.3.] se alege întreruptorul automat de tip selectiv VA 55-37 cu
parametrii nominali:
I n,a  160 A  I max l  133, 235 A ;

41
 I nds
 1  I nds  1 I na  1160 A  160 A  I max,l  133,325 A
I na
I regds
 3  I regds  3  I nds  3 160 A  480 A  I ds  338, 409 A ;
I nds
În dependenţă de I n,a  160 A din [12,tab. 2.54.] se aleg parametrii întreruptorului
automat:
r1  r0  1, 2 m ;
x1  xo  0,6 m  ;
Sectorul 11-12
Transformatorul de curent TA2.
Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retelei ,
I in  I max,l ;
unde, I max,l  178,979 A , vezi sectorul 9-10.

Deci, folosind sursa din internet saitul: http://cztt.uralregion.ru/catalog/izmer2/4html se

alege transformatorul de curent tip TOП-0,66 cu parametrii:
U n  0,66kV ; I1n  200 A; I 2n  5 A ; clasa de precizie 1.

În dependenţă de K I  200 / 5 din [12,tab. 2.49.] se aleg parametrii pasivi:

r1  r0  0, 42 m ;
x1  xo  0,67 m  ;
Sectorul 12-13
Cablul de alimentare al nodului 1
Cablu de tip АВВГ 3x95+1x50 cu I adm  204 A , cu parametrii:

ro1  0,32 m / m, x01  0,064 m / m ;

ro 0  1, 27 m / m , xo 0  0,301 m / m ;
l  62 m ;
Sectorul 13-14
Întreruptorul automat QF3 ce alimentează receptor nr.2
P 60
I nm 2    133, 235 A ;
3 U n  cos φ 3  0, 4  0, 65
Din [11,tab. A1.3.] se alege întreruptorul automat de tip selectiv BA51-33 cu
parametrii nominali:
I n,a  160 A  I max l  133, 235 A ;
Din [12,tab. 2.53.] se aleg parametrii pasivi:
r1  r0  1, 2 m, x1  x0  0,6 m ;

42
 Sectorul 14-15
Conductor de alimentare a receptorului electric M 2.
Se alege conform condiţiei:
I adm  I nm13 ,
P 7, 2
I nm 2    17,32 A ;
3 U n  cos φ 3  0, 4  0, 6
Din [7,tab. 13.5.] se alege cablu de tip АПВГ 3x70+1x25 cu I adm  140 A, l  6 m .
Din [12,tab. 2.53.] se aleg parametrii pasivi:
ro1  0,3 m / m, x01  0,073 m / m ;
ro 0  1,05 m / m , xo 0  0,851m / m ;
Sectorul 15-16
Demaror electromagnetic.
Pentru I n  133, 235 A , şi Pnom  60 kW , se alege dematorul electromagnetic,
pentru pornirea receptorului, de tip КТ-5023Б cu parametrii:
r1  r0  1,3 m, x1  x0  0,3 m ;
Datele pentru calculul curenţilor de scurtcrcuit în sistemul de alimentare cu energie
electrică şi rezultatele calculelor curenţilor de scurtcircuit sînt prezentate în tabelul 8.1

Tabelul 8.1
Datele pentru calculul curentilor de s.c. in sistemul de AEE
───────────────────────────────────────────────────────────────
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 0.000 .8000 700.0 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4600 .2750 12.50 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 10000 10.50 58.00 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .5490 .0590 .1400 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .7690 .0600 .0650 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 2.400 .0780 .1250 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5.500 17.10 0.000 .4000 5.500 17.10 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .1420 .1370 4.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4100 .1300 0.000 .4000 .4100 .1300 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4750 .1790 4.000 .4000 4.750 1.432 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.100 .5000 0.000 .4000 1.100 .5000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4200 .6700 0.000 .4000 .4200 .6700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .3200 .0640 62.00 .4000 1.270 .3010 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .3000 .0730 6.000 .4000 1.050 .8510 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.300 .3000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 .9300 .8900 60.00 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - Uzina constructoare de tractoare
Proiectant - Mihail Ion

43
Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE
a intreprinderii
────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 3.418 | 6.660 | 3.876 | 2.960 | 680.913 |
| 3 | 4.609 | 11.503 | 6.789 | 3.992 | 83.822 |
| 6 | 4.218 | 7.640 | 4.538 | 3.653 | 76.711 |
| 7 | 9.408 | 14.336 | 9.465 | 8.148 | 6.518 |
| 9 | 8.989 | 13.632 | 9.036 | 7.785 | 6.228 |
| 12 | 7.864 | 11.737 | 7.888 | 6.810 | 5.448 |
| 14 | 4.753 | 6.771 | 4.754 | 4.116 | 3.293 |
| 16 | 4.894 | 7.106 | 4.475 | 3.876 | 3.100 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat - 3.075 kA

44
9. VERIFICAREA ELEMENTELOR ŞI A APARATULUI DIN SISTEMUL DE
AEE A ÎNTREPRINDERII LA ACŢIUNEA CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Elementele şi aparatajul care urmează să fie alese trebuie să satisfacă o serie de

criterii adică se verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit.

9.1. Alegerea echipamentului la partea de 110kV

Pentru alegerea echipamentului la partea de 110kV e necesar de determinat

curentul cerut la partea de tensiune superioară a SPC:

I cerut  1,4  I norm;

Snt 10000
I norm    52,5 A ;
3 U n 3 110

I cerut  1, 4  I norm  1, 4  52, 4  73,5 A ;

Curenţii de scurtcircuit determinaţi sînt: (vezi tab. 8.1)

I P 0  I ''3  3, 418 kA ;

is  6,660 kA ;

a) Alegerea şi verificarea întreruptoarelor.

Din [5,tab.5.2] se alege întreruptor cu ulei puţin tip BMT-110Б-20/1000 У1.
Verificarea întreruptoarelor se face în formă de tabel, prezentat mai jos:
Tabelul 9.1.
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea
2 I cerut  73,5 A I n  1000 A I n  I cerut
3 is  6,66 kA ild  52 kA ild  is
4 2  I P  iai  2  3, 418  2  I rup  1   n   2  20  2  I rup  1   n  
0, 241  5, 075 kA  1  0,25  35,4kA  2 I P , i  i a ,i
5 Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
I T2  tT  20 2  3  1200 kA2  s I T2  tT  Bsc
 3, 4182   0,3  0, 02  
 3, 738 kA2  s

unde, Ta este constanta de timp, din [2,tab.3.8], Ta  0,02s ;

t dec - timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s

45
t dec  t tot.d .i  t P.P.r ;
t totd.i - timpul total de declanşare al întreruptorului, t totd.i  0,08s ;
t P.P.r - timpul de funcţionare al protecţiei prin relee, t P.P.r  0,05s ;
tdec  ttot .d .i  tP.P.r  0,08  0,05  0,13 s ;
ia. - valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la
momentul t   ,
 - momentul separării contactelor întreruptorului,   t p.r . min  t Pd ;
t p.r . min - durata minimală de funcţionare al protecţiei prin relee, t p.r . min  0,01s ;
t Pd - timpul propriu de deconectare a întreruptorului, tPd  0,042s ;
  t p.r .min  tPd  0,01  0,042  0,052s ;
 0,06
 
ia.  2  I P 0  e Ta
 2  3, 418  e 0.02
 0, 241 kA ;
I P , - valoarea eficace a componenţei periodice a curentului de scurtcircuit,kA.
Valoarea acestui curent se determină utilizînd curbele de tip. [2,fig.3.26];
Se observă că:
I P0 3, 418
  62,105  8 ;
I n 52,5 103
Deci:
I P  I p 0  3, 418 kA ;
 n - componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit în curentul de
rupere,din [2,fig.4.54] pentru   0,052s , n  15% ;
Bsc -impulsul termic, kA 2  s .
b)Alegerea şi verificarea separatoarelor:
Din [5,tab.5.5] se alege separator tip. РНД3.1-110/1000У1
Verificarea se prezintă în formă de tabel.
Tabelul 9.2
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea
2 I cerut  73,5 A I n  1000 A I n  I cerut
3 is  6,66 kA ild  80 kA ild  is
4 Bsc  3,738 kA2  s I  tT  31,5  3  2977 kA  s
2
T
2 2
I T2  tT  Bsc

c)Alegerea transformatoarelor de curent şi de tensiune.

Din [5,tab.5.9] se alege transformatorul de curent tip. ТФЗМ-110Б-У1 cu
I1n  100 A; I 2n  5 A; ild  20 kA ;
Din [5,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НКФ-110-83У1, cu
U1n  110 kV ; U 2n  100 V .

46
9.2. Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV
Se determină curentul care circulă prin linie:
Pc
I max,l  ; (9.2)
3 U n
PcPT 2 PcPT 3 628,7 965,1
Pc    PcPT 6    333,1  1130 kW ; (vezi tab.4.1.)
2 2 2 2
Pc 1130
I max,l    65, 241 A ;
3 U n 3 10
Curenţii de scurtcircuit determinaţi (punctul 3) sînt:
I P 0  4,609 kA ;
is  11,503 kA ;
Deci, din [5,tab.9.5] se alege celula prefabricată tip interior КРУ D-12P, cu I n  1000 A
cu întreruptor cu ulei puţin tip.BB/TEL-10-1000, din [18] se aleg parametrii acestui
întreruptor.Verificarea se face în formă de tabel:
Tabelul 9.3.
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea
2 I cerut  91,337 A I n  1000 A I n  I cerut
3 is  11,503 kA ild  51 kA ild  is
4 2  I P  iai  2  4, 609  2  I rup  1   n   2  20  2  I rup  1   n  
0, 036  6,554 kA  1  0,15  32kA  2 I P , i  i a ,i
5 Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
IT2  tT  202  3  1200 kA2  s I T2  tT  Bsc
 4, 6092   0, 027  0, 069  
 1, 466 kA2  s

Ta  0,01s , din [2,tab.3.8],

tdec  ttot .d .i  tP.P.r  0,027  0,042  0,069s ;
  t p.r .min  tPd  0,01  0,042  0,052s ;
 0,052
 
ia.  2  I P 0  e Ta
 2  4, 609  e 0.01
 0, 036 kA ;
I P  I p 0  4,609 kA ;
 n  15% ; din [2,fig.4.54].

47
9.3. Alegerea şi verificarea liniei în cablu pe sectorul SPC-PT3
Linia electrică în cablu a fost aleasă în capitolul 6 [linia în cablu W3], tip ААШb
3x50 cu I adm  140 A .

Cablu se verifică după secţiunea minimă:

qmin  qales , (9.3)
Bsc
qmin  ;
c
Bsc  1, 466 kA2  s , (vezi §9.2.);
C- coeficientul care depinde de caracteristica conductorului, valoarea căruia se alege din
[2,tab.3.14], C  100 A  s1 / 2 / mm 2 ;
Bsc 1, 466 106
qmin    12,108 mm2 ;
c 100
Se observă:
qmin  12,108 mm2  qales  50 mm2 , deci cablul va fi termic stabil.

9.4. Alegerea şi verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC.

Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:

U n  U retea , I n  I max ; (9,4)
Snt 10000
I max  1, 4   1, 4   808, 29 A ;
3 U n 3 10
Din [5,tab.5.9] se alege transfomator de curent tip. ТШЛ-10-У3 cu parametrii nominali:
I1n  2000 A ; I 2n  5 A; r2n  0,8 , în clasa de precizie 0,5.
Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:
r2calc  r2 n ,

unde, r2 n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent,

r2n  0,8 .

r2calc - sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;

r2calc  rap  rcont  rcond ;

rap - rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de

curent,  ;
rcont - rezistenţa de contact, r  0,1 ;

rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură,  ;

Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de curent.

48
 Tabelul 9.4
Aparatul Tipul Sarcina fazei VA
Ampermetru Э – 335 0,5
Contor electronic de putere activă şi reactivă ALFA A1140 1,34
Bilanţ 1,84
Sap 1,84
rap  2
  0, 07 ;
I 2n 52
Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza;
r2calc  r2 n ;

rcond  r2n  rap  rcont  0,8  0,07  0,1  0,63 ;

Se detremină secţiunea conductorului:

  l calc
q cond  , (9.5)
rcond
unde,  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din aluminiu,
  0,0283   mm2 / m ;
l calc - lungimea de calcul al conductoarelor de legătură dintre transformatorul de

curent şi locul de instalare a aparatelor; această lungime depinde de schema de conectare

a aparatelor din secundarul transformatorului de curent din [2,fig.4.106] pentru
conectarea ampermetrului într-o fază: lcalc  2  l ;
l  5m , pentru circuitul liniei 10 kV din [2,pag.375].
lcalc  2  l  2  5  10m ;
  lcalc 0, 0283 10
qcond    0, 44mm2 ;
rcond 0, 63
Se acceptă conductorul din aluminiu cu secţiunea q  4mm2 ;

  l 0,0283  10
rcond    0,071 ;
q 4
Deci: r2calc  rap  rcont  rcond  0,26  0,1  0,071  0,43 ;
Verificarea transformatorului de curent se prezintă sub formă de tabel.

Tabelul 9.5
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

49
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
2 I max  509, 2 A I n  2000 A I n  I max

3 Bsc  0,646 kA2  s I T2  t T  35 2  3  3675 kA2  s I T2  tT  Bsc

4 is  7,905 kA ild  45 kA ild  is

5 r2,calc  0,43  r2n  0,8  r2 n  r2calc

Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

9.5.Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC

Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.

Din [2,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НAMИ-10-66У3 cu parametrii:
U1n  10 kV ;U 2n  100 V , clasa de precizie- 0,5;
S 2 n  120 VA ;
transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:
S 2nom  S 2calc ;

unde, S 2 nom - este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune,

S 2nom  120 VA ;

S 2calc - puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea

secundară a transformatorului de tensiune, VA.
Aparatele de măsură urmează a fi conectate la secundarl transformatorului de tensiune.
Tabelul 9.6
Aparatul Tipul Sarcina fazei VA
Ampermetru Э – 335 0,5
Contor electronic de putere activă şi reactivă ALFA A1140 1,34
Bilanţ 1,84

Deci, S2n  120 VA  S2calc  1,84 VA , transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de

preczie 0,5.

Pentru protecţia transformatorului de tensiune împotriva curenţilor de scurtcircuit se

foloseşte siguranţa fuzibilă de tip ПКН001-10У1, din [5,tab.5.4]

50
9.6. Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT2

Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din

secţii împotriva scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.

Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:

I nf  1,5  2  I nt , (9.6)
unde, I nf este curentul nominal al fuzibilului;
S nt 400
I nt    23.09 A; ;
3 U n 3  10
I nf  1,6  I nt  1,6  23.09  36.95 A ;

Din [5,tab.5.4] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКT103-10-40-31,5Y3 cu parametrii

prezentaţi în tabelul 9.7

Tabelul 9.7
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea

2 I max  36.95 A I nf  40 A I nf  I max

3 I p 0  3, 418 kA I rup  31,5 kA I rup  I p 0

9.7. Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină de 10kV

Separatorul de sarcină se alege conform condiţiei I n  I max ;

Sc 400
I max    23,1 A; ;
3 U n 3 10

Din [5,tab.5.3] se alege separator de sarcină tip ВНР-10/400- 10 3 У3. Verificarea se face
în formă de tabel.

Tabelul 9.8
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10kV U n  10kV U n  U retea

2 I max  23,1 A I n  400 A I n  I max

3 is  11,503 kA ild  25kA ild  is

4 Bsc  1, 466 kA2  s I T2  tT  10 2  1  100 kA2  s I T2  tT  Bsc

51
 9.8. Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric.

Secţiunea conductorului de alimentare a receptorului electric se alege din condiţia:

I adm  I nm 2 ;
Pnm 2 60
I nm 2    133, 235 A; ;
3 U n  cos  3  0, 4  0, 65
Din [1,tab.П.4.8] se alege conductorul de tip АПВГ 3x70+1x25 cu I adm  140 A , şi
l  6m .
Pentru pornirea receptorului electric a fost ales demarorul electromagnetic de tip
КТ-5023Б. Protecţia motorului împotriva suprasarcinilor se realizează cu releul termic de
tip РТИ-5369. Aparatele pentru comutarea şi protecţia motorului electric M 2, au fost
alese utilizînd programul de calcul (vezi tab. 7.2).

Întreruptorul automat la partea de joasă tensiune a PT8 din SRM (QF1) şi

întreruptorul automat ce alimentează nodul la care este conectat receptorul electric M 2
(QF2) au fost alese în capitolul 8, sectorul 8-9, respectiv sectorul 10-11.

52
10. ALEGEREA TIPULUI DE PROTECŢII PRIN RELEE ŞI REGLAJUL TIMPULUI
DE ACŢIONARE A LOR

Alegerea tipului de protecţii prin relee şi coordonarea funcţionării lor se aplică în

reţeaua receptor electric de 0,4kV (M2) – cablu 10kV care alimentează PT8. Alegerea şi
coordonarea ia începutul de la receptorul electric din secţie trecînd treptat la elementele
următoare a reţelei.

53
 ID -10kV

AAIIIb 3x70
Inom=165 A;

AAIIIb 3x35
Inom=115 A;

AAIIIb 3x16
Inom=75 A;

FU1 ПКT103-10-50-31,5У3

TMГ - 400/ 10

VA 55-39
QF1
Inom=630 A;

QF2 VA 55-37
Inom=160 A;

AПВГ 3x70+1x35

QF3 BA 51-33
Inom=160 A;
AПВГ 3x70+1x35

РТИ-5369

M2

Fig.10.1.Schema echivalentă pentru verificarea selectivităţii între elementele protecţiei

10.1. Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei

Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei se începe de la cel mai

îndepărtat receptor electric (M 2) din SRM şi terminînd cu SPC.

54
 Pentru protecţia receptorului electric nr.1 din SRM a fost aleas întreruptorul
automat tip BA51-33/160. Acest dispozitiv acţionează neselectiv şi timpul lui de acţionare se
determină din fig.11.3 [1] în funcţie de curentul de scurtcircuit monofazat la barele motorului,
I sc   3075 A . Pentru I na  160 A rezultă td  0,05 s .
1) Selectivitatea între întreruptorul automat QF2 de tip selectiv BA51-33 şi întreruptorul
automat QF3 se verifică cu condiţia:
t dQF 2  1,6  t fQF 3 ,

unde tdQF 2 este timpul de acţionare a întreruptorului automat QF2, s;

t fQF 3 - timpul de acţionare a întreruptorului automat QF3, s;

tdQF 2  1,6  t fQF 3  1,6  0,05  0,08 s ;

Deci, din tab.A.1.3. [11] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat tip ВА 51-33,
tdQF 2  0,1 s .

2) Selectivitatea între întreruptoarele automate QF1 şi QF2:

td 1  1,5  td 2 ,

unde t d 1 şi t d 2 sînt timpii de acţionare a întreruptoarelor automate instalate în amonte (QF1),

respectiv în aval (QF2), s;
td 1  1,5  td 2  1,5  0,1  0,15 s ;
Din tab.A.1.3. [11] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat QF1 tip BA
55-39, tdQF1  0,2 s .

3) Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere şi

întreruptorul automat la partea 0,4 kV:
t f 10  1,5  tdQF1 , (1.40)

unde t f 10 este timpul de topire a elementului fuzibil al siguranţei fuzibile la partea 10 kV a

transformatorului de putere.
t f 10  1,5  tdQF1  1,5  0,2  0,3 s .

Timpul de topire al elementului fuzibil al siguranţei fuzibile tip ПКТ 10-3-100/40, aleasă
 
în paragraful 1.10, se determină din fig.4 [11] pentru I nf  40 A şi I scjT  4218 A raportat la
2

tensiunea superioară, adică:

0, 4 0, 4
I sc  I scjT   4218   168, 72 A ;
10 10
Deci, t f 10  0,7 s .

55
 4) Selectivitatea între protecţia maximală de curent a liniei, ce alimentează
transformatorul de putere din secţia de repararea mecanică şi siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a
transformatorului de putere:
t PMC  t f 10  t , (1.40)

unde t PMC este temporizarea PMC a liniei, s;

t - treapta de selectivitate, t  0,5 s ;

t PMC  t f 10  t  0,7  0,5  1,2 s .

6)Selectivitatea între PMC a LEC 10kV şi a transformatorului de putere de la

SPC:
t PPam  t PP max,av  t , (10.5)

unde, t PPam este timpul de pornire a protecţiei din amonte,s.

t PP max,av - timpul de pornire maxim a protecţiei din aval,s.

t PPam  t PMC  t  1,2  0,5  1,7 s .

56
11.ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,MĂSURĂ
ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

11.1.Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei a transformatorului

din SPC la treapta de 10kV

Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează

alimentarea lor din două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de
alimentare, funcţionarea consumatorilor se va asigura prin reţeaua nedefectată.
Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ protecţia prin relee, măreşte
precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce alimentează staţia
de transformare în caz de distribuţie şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare
se înlătură conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul
acţionării D.A.A.R. conţine 90-95. Efectul înalt tehnico-economic şi
simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor largă în sistemul energetic.
Revenirea la schema iniţială a staţiei de transformare după apariţia tensiunii la
barele de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la
staţiile fără personal operativ.
D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea
consumatorilor la deconectarea transformatorului sau a liniei de alimentare. În
regim normal întrerupătorul transformatorului este anclanşat, iar întrerupătorul de
secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la
deconectarea avariată a sursei de lucru duce la întreruperea alimentării
consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi înlăturat prin conectarea rapidă
automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea întrerupătorului unde se
efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe larg
dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea de A.A.R. În caz de defect la
transformator protecţia lui la deconectează întrerupătorul din partea de joasă
tensiune. Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de
la sursa de rezervă.

57
 La defecte pe secţiile barei de 10 kV ,35 kV acţionează protecţia
transformatorului de alimentare ce duce la deconectarea întrerupătorului şi
aproape momentan acţionează A.A.R. Controlul secţiei defectate cu ajutorul
D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare este nedorită fiindcă se creează pericol
pentru consumatorii secţiei vecine. De aceea în unele cazuri se prevede blocarea
D.A.A.R. de la scurtcircuit pe bare.
Cerinţele impuse D.A.A.R. sînt următoarele:
- acţionarea dispozitivului de A.A.R. trebuie să fie cu un ciclu;
- la utilizarea dispozitivului A.A.R.,în afară de PMCT a elementului respectiv,
se recomandă utilizarea organului de minimă tensiune, pentru ca schema să
poată acţiona la dispariţia tensiunii pe bare.

Se prezentă schema a AAR cu întreruptor de secţionare.

ID-10 kV ID-10 kV

Q Q Q Q Q

TДН-10000/110 TДН-10000/110

KV1 KV2

Fig.11.1.Schema de protectie si de comanda a AAR cu intreruptor de sectionare.

11.2.Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare.

Pentru a asigura o functionare mai normală, mai economă a instalaţiilor de

compensare a puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată
în trepte a puterii reactive generate de baterii de condensatoare. Reglarea poate fi
realizată în dependenţă de curent, putere şi tensiune şi în dependenţă de factorul de
putere. Reglarea automată în dependenţă de tensiune se întrebuinţează în cazurile cînd
trebuie de mărit factorul de putere şi de menţinut valoarea tensiunii receptoarelor la

58
nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automată este cel mai des folosit la staţiile de
transformatoare la întreprinderi industriale.
Schema reglării automate a puterii bateriilor de condesatoare într-o treaptă este
prezentată în fig.11.2.
KM-contactor magnetic;
DO-dispozitiv orologic;
KT1,KT2,KT3-relee de timp;
KL1,KL2-relee intermediare;
SB1,SB2,SB3-butoane pentru comanda manuală a instalaţiei cu condensotoare;
KV1,KV2-relee de maximăm tensiune;
VD1,VD2-diode,prevăzute pentru a exclude posibilitateade conectare a instalaţiei cu
condensotoare la reţea în cazul acţionării KV1,adică cînd tensiunea este ridicată,şi invers;

Fig.11.2.Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare într-o treaptă.

11.3.Schema de semnalizare şi măsurare

59
 Schema de semnalizare a punerii la pămînt este realizată cu ajutorul unui releu de
semnalizare conectat la înfăşurarea în triunghi deschis a transformatorului de tensiune de
tip HAMИ-10-66У3.
Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidenţă a energiei active şi
reactive conectate prin intermediul transformatoarelor de curent şi de tensiune .
Contoarele se instaleazăla hotarele între reţeaua sistemului de alimentare şi reţeaua
consumatorilor.
Schema de semnalizare şi măsurare sînt prezentate în fig.11.3.
10 кV

Q2

A В С PА PIK

TA1 TA2 TA3

TV
a

c
n

KV
PV

Fig.11.3. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.

60
 12.COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Una din întrebările de bază, rezolvate în timpul proiectării şi exploatării

sistemelor de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale este rezolvarea
problemei compensării puterii reactive.
Transmiterea a unei cantităţi considerabile de putere reactivă din sistemul
electroenergetic la consumatori este ne raţională din următoarele cauze:
- apariţia pierderilor suplimentare de putere activă şi energie electrică în toate
elementele sistemului de alimentare cu energie electrică determinate de
încărcarea lor cu putere reactivă;
- apariţia pierderilor suplimentare de tensiune în reţelele de alimentare.
Compensarea puterii reactive cu îmbunătăţirea simultană a calităţii energiei
electrice în reţelele de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale
constituie una din direcţiile de bază de micşorare a pierderilor de energie electrică şi
mărirea eficienţei funcţionării instalaţiilor electrice.
Calculul puterii reactivă, care poate fi transmise prin transformator

Determinăm după formulă putere reactivă, care poate fi transmisă prin

transformatorul PT1 ce alimentează secţia 2:

Qmax,t  ( N  Kin  Sn,t )2  Pc 2  (4  0,95  400)2  13102  770,91 kvar

Puterea de calcul pentru secţia 1 este egală cu Qc = 1269.9 kvar > Qmax=770.91
kvar
Calculele pentru alte PT prezentăm în tabelul 12.1.
Tabelul 12.1

PcPT , QcPT , Qtpos , QnecBC , Qtreal ,

PT n  SnomT Kîrec numărul x tipul BC
kW k var k var k var k var
2xАУКРМ 0,4-500-25-5
1 4x400 1310 1269,9 0,95 771 499 269,9
УХЛ4
2х250 АУКРМ 0,4-180-30-4
2 628,7 530,5 0,8 418 112,97 350,5
2х400 УХЛ4
2xАУКРМ 0,4-400-25-5
3 2х400 965,1 678 0,8 - 678 -
УХЛ4

61
 PcPT , QcPT , Qtpos , QnecBC , Qtreal ,
PT n  SnomT Kîrec numărul x tipul BC
kW k var k var k var k var
4 2х250 394,5 164,7 0,95 265 - - -
5 2х250 367,1 220,5 0,95 302 - - -
6 1х400 333,1 185,4 0,95 183 - - -
2xАУКРМ 0,4-600-25-6
7 2х1000 1744 1286 0,95 755 531,3 86
УХЛ4
АУКРМ 0,4-375-25-5
8 4х250 847 392,3 0,8 - 392,3 -
УХЛ4
2xАУКРМ 0,4-400-25-5
9 4х400 1164 840 0,8 533 307 40
УХЛ4
2xАУКРМ 0,4-110-10-4
10 1х250 230,9 109 0,8 - 109 -
УХЛ4
11 2х400 485,9 360 0,8 416,5 - - -

- Consumul de putere reactivă

Consumul sumar de putere reactivă pe partea de 0,4 kV este 6036.5 kvar, pe
partea 10kV - 0 kvar (tabelul 5.2). Considerăm pierderile în transformator 10% din
puterea instalată a transformatoarelor şi va constitui 0,1·(4·400+6·1000)=760 kvar.
Consumul sumar de putere reactivă constituie 3824,8+760=4584,8 kvar.
Rezerva pentru regim după avarie se ia 15% de la consumul sumar ceea ce este
687,7 kvar. În total consumul de putere reactivă va fi: 4584,8+687,7 = 5275,5 kvar.

- Livrare de putere reactivă

Determinăm puterea reactivă care o generează motoarele sincrone. Se
consideră că motoarele sincrone de 10kV generează în sistem o putere reactivă
 m  PnomMS  tgnom 0,8  (1200  1250)  0, 242
Qms    527 k var ;
nom 0,9

Puterea reactivă produsă de bateriile de condensatoare (tabelul 5.1) este de 2153

kvar; puterea reactivă produsă de sistem (tabelul 5.2) este de 2700 kvar.
Bilanţul puterii reactive pentru întreprindere este adus în tabelul 5.2.

62
 Tabelul 5.2
Bilanţul puterilor reactive la întreprinderea proiectată.
N d/o Compartimentele bilanţului de putere Q, kvar
I. Partea de cheltuieli a bilanţului:
1.1 Sarcina consumatorilor 0,4 kV 6036,5
1.2 Sarcina consumatorilor 10 kV 1381
1.3 Pierderi de putere în transformatoarele de secţie: 1075
1.4 Total consum putere reactivă: 7111,5
1.5 Rezervă pentru regimurile de postavarie 15%: 1067
1.6 Puterea cerută a surselor de compensare, kvar 9559,5
II. Livrarea puterii reactive:
2.1 Sistemul electroenergetic: 3786
2.2 Motoarele sincrone 10 kV: 1300
2.3 Bateriile de condensatoare 0,4 kV: 4475
2.4 Bateriile de condensatoare 10 kV: 0
2.5 Total livrat: 9551
III. Bilanţul: -8,5

63
ÎNCHEIERE
În proiectul a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
consturctoare de tractoare. Alegerea tensiunii de alimantare a uzinei (110kV) a
fost argumentată din punct de vedere tehnic. Alegînd tensiunea de alimentare
110kV, a fost nevoie de instalarea pe teritoriul întreprinderii a staţiei principale
coborîtoare, cu două transformatoare de putere tip ТДН-1000/110.
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentarea cu energie electrică a uzinii,
instalaţia de distribuţie-10kV se secţionează cu întreruptorul de secţionare, care în
regim normal de funcţionare este deconectat. Pentru comutarea rapidă a
consumatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este folosit dispozitivul de
anclanşare automată rapidă a rezervei.
Schema de alimentare a secţiilor uzinii a fost argumentată tehnico-economic.
Din cauza lipsei de teritoriu posturile de transformare ale secţiilor au fost
alese toate de tip interior, însă în secţiile cu mediul înconjurător nefavorabil pentru
funcţionarea normală a transformatorului, posturile de transformare sînt izolate în
camere aparte şi se va asigura ventilarea. Secţiile cu sarcină mică au fost
alimentate de la posturi de transformare vecine prin cabluri de 0,4kV.
Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat
receptor electric a fost nevoie pentru a realiza protecţia prin relee a elementelor
sistemului, şi pentru verificarea echipamentului sistemului de alimentare cu
energie electrică.
Pentru a avea o compensare completă a puteri reactive,motoarele sincrone
din staţia de pompare au fost considerate că funcţionează în regim de
supraexcitare (de generare a puterii reactive în reţea), generînd în reţea o putere
reactivă de 1300 kvar, folosind dispozitivul de reglare a puterii reactive.
În fine toate deciziile luate în proiectul de an sînt argumentate prin calcule
tehnoco-economice luînd în consideraţie cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în
Instalaţiile Electroenergetice).

64
 BIBLIOGRAFIE

1.Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного

проектирования по электрснабжению промышленных предприятий. М.:
Энергоатомиздат,1987.
2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3.Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1984.
4.Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de
proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.
5.Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и
подстанций. Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования.
М.: Энергоатомиздат, 1989.
6.Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г.Р.,Романчук
И.В.Кишинев: Ротапринт КПИ им.С.Лазо,1987.
7.Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
8.Arion V. Costurile instalaţiilor electroenergetice. U.T.M.Chişinău,2002.
9.Arion V.Bazele calculului tehnico-econemic al sistemelor de transport şi distribuţie
a energiei electrice. U.T.M.Chişinău,1998.
10. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ. Л.:
Энергоатомиздат, 1988.
11.Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar
metodic pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2001.
12.Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г.
и др. М.: Энергоатомиздат, 1990.
13.Киселев Ю.Я.,Красножан Л.С. Расчет токов коротково замыкания для
релейной защиты и системой автоматики. М.: Энергия.
14. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1./ Под общ.
ред. Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
15. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar
metodic pentru lucrări de laborator.U.T.M. Chişinău, 2002.
16.Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения. М.:
Высшая школа, 1991.
17. Stanciu T., Rudei I. Automatizări Protecţie prin relee în instalaţii energetice.
Îndrumar metodic pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2003.
18. http://www.tavrida.ru/

65