Ministerul Educației, Culturii si Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Energetică si Inginerie Electrică

Departamentul Energetică

Proiect de an
la disciplina Sisteme de Alimentare cu Energie Electrică

Tema: Alimentarea cu energie electrică a uzinei „Rulment”

A elaborat: studentul gr. EE-

*********

A verificat: dr.conf

Pogora Victor

Chișinau 2021

1
 Cuprins
INTRODUCERE..........................................................................................................................5
1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERILOR ȘI A SECȚIILOR...................................6
1.1 Caracteristica intreprinderii......................................................................................................6
1.2 Caracteristica generala a secțiilor.............................................................................................7
2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE SECȚIILOR ȘI A
ÎNTREPRINDERII................................................................................................................9
2.1 Determinarea sarcinilor electrice a SRM..................................................................................9
2.2 Determinarea sarcinilor electrice ale întreprinderii................................................................11
3 ALEGEREA TENSIUNII ȘI SCHEMEI RACORDULUI UZINEI LA SEE...............12
4 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR SPC ȘI PT..................................................15
4.1 Alegerea puterii transformatoarelor din SPC.........................................................................16
4.2 Alegerea puterilor transformatoarelor posturilor de transformare din secții..........................17
5 ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI DE MEDIE TENSIUNE A
ÎNTREPRINDERII............................................................................................................20
5.1 Elaborarea variantelor schemei de distribuție la medie tensiune............................................20
5.2 Calculul tehnico-economic pentru prima variantă..................................................................21
5.3 Calculul tehnico-economic pentru a doua variantă................................................................24
5.4 Compararea tehnico-economică a variantelor........................................................................25
6 CACULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE............................27
7 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT.......................................................29
8 ALEGEREA ȘI VERIFICAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE AEE.............35
8.1 Alegerea echipamentului la partea 110 kV.............................................................................35
8.2 Alegerea echipamentului la partea 10 kV...............................................................................35
8.3 Alegerea echipamentului la 0,4 kV........................................................................................41
9 PROTECȚIA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICĂ. SELECTIVITATEA ÎN ACȚIONAREA ACESTORA..........................45
10 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE.........................................................................50
11 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂ
EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE..........................................................................56
Încheiere...............................................................................................................................61

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................62

2
 Sarcina nr. 25.5
Tema: Alimentarea cu energie electrică a uzinei „Rulment”

Date iniţiale pentru proiectare:

1. Planul de situaţie al uzinei (fig. 1.1.).

2. Informaţia despre puterile instalate ale secţiilor (tab. 1.1.).
3. Lista puterilor nominale ale receptoarelor electrice a secţiei de reparaţii mecanice
(varianta este indicată de conducător).
4. Alimentarea cu energie electrică poate fi realizată de la staţia raională a sistemului
electroenergetic, în care sunt instalate două transformatoare cu puterea 16000 kVA
fiecare şi tensiunile 110/35/10 kV.
5. Puterea supratranzitorie la un scurtcircuit trifazat la barele 110 kV a stației raionale a
sistemului în regim maximal constituie 1250 MVA.
6. Distanţa de la staţia raională a sistemului electroenergetic până la uzină - 9,6 km.
Tabelul 1.1. - Puterile instalate ale secţiilor

Nr. pe Denumirea secţiei Puterea instalată,

planul de kW
situaţie
1 Bloc administrativ şi laboratoare 180
2 Blocul de secţii nr.1 800
3 Blocul de secţii nr.2 650
4 Blocul de secţii nr.3 720
5 Blocul de secţii nr.4 580
6 Depozit de metale 150
7 Depozit de uleiuri, produse chimice, brichete 80
8 Remiză de pompieri 70
9 Secţia de forjare şi secţia de prăjire 640
10 Staţie de compresoare 150
Staţie de compresoare (10 кV) 630
11 Staţie de gazogenerare 80
12 Cazangerie 120
13 Staţie de pompare 180
Staţie de pompare (10 кV) 630
14 Secţia de reparaţii mecanice
15 Secţia de reparaţii electrice 95
Iluminatul secţiilor şi a teritoriului uzinei Se determină
conform suprafeţelor

3
 14
15
80m
1
9

2 4

10
7
11
3 5
8

13 12

Direcţia de
alimentare cu
energie electrică

Figura 1.1. - Planul de situaţie al uzinei

4
f

37 38
Şeful
secţiei
Sector de reparaţii mecanice
e Depozit

36
Sala de 31 32 33 34 35
odihnă

d
17 26 27 28 29 30
25
16
c 18 19 20 21 22 23 24
15

13

8 9 10 14
b
11 12

1 2 3 4 5 6 7

a
6000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Figura 1.2. - Planul SRM

Tabelul 2 - Receptoarele instalate în secţia de reparţie mecanică

Nr. RE pe Receptoare electrice, maşini, unelte,strunguri Cos ku Pi ,

planul φ kW
secţiei
1 Instalaţie de frecvenţă înaltă 0,65 0,7 60

2...7, 14 Strung de strungit şi de filetat 0,6 0,14 11,1

8...10; 27...33 Strung de găurit radial 0,6 0,14 2,8
11, 12, 26 Strung de decojat şi de ascuţit 0,65 0,17 3,2
13 Macara cu DA- 50% 0,5 0,1 20,7

15, 38 Calorifer 0,9 0,8 10

16 Strung de rabotare longitudinal 0,6 0,14 18
17 Motor-generator de curenţi de înaltă frecvenţă 0,8 0,7 60
18...22 Strung de frezat transversal 0,6 0,14 14
23, 24 Ferestrău de retezat 0,65 0,17 4,5
25 Strung de rectificat circular 0,6 0,14 14
34 Cilindre de îndoiat table 0,6 0,16 14
35, 36 Foarfecă-ghiliotină 0,5 0,12 10

5
 37 Convertor de sudare 0,7 0,35 115

INTRODUCERE
Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea,transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un
proces comun de funcţionare.

În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:

- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi se numește ansamblul
aparatelor pentru producerea, transportarea și distribuția energiei electrice. Sistemul de
alimentare a întreprinderilor industriale se proiectează pentru asigurarea cu alimentării cu energie
electrică a receptoarelor electrice la care se referă motoarele electrice a diferitor mașini și
mecanizme, cuptoarele electrice, instalațiile pentru electroliză, aparatele și mașinile pentru sudat,
instalațiile de iluminat ș.a. .

6
 Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează pentru a
alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii. Prin receptor
electric se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie
(exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem,
de alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între sistemul electroenergetic
dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate
într-un proces unic de producere,transportare, transformare şi consum al energiei electrice.

Toate maşinile–unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea

motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de calitate, iar
principalii indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei şi tensiunii, simetria
tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde în mare măsură, efecienţa procesului de
producere a întrprinderii.

Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă

cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor
de compensare a dificitului de putere reactivă, automatizării, sistemului de dispecer etc.

Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică a fabricii Rulment.

1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ȘI A SECȚIILOR

1.1 Caracteristica intreprinderii

Fabrica Rulment este destinată pentru producerea rulmenților utilizate în diferite sfere
industriale. Din punct de vedere al continuităţii in alimentare cu energie electrică aceasta
intrepridere face parte din categoria II.
In componenţa întreprinderii intra 15 secţii. Fiecare din aceste secţii au importanţa mai
mare sau mai mica in ceea ce priveste procesul tehnologic. Daca să caracterizăm fiecare secţie in
parte atunci avem secţii ce participă nemijlocit la procesul tehnologic care necesită alimentare cu
energie electrică ca consumatori de categoria I și II.
1.2 CARACTERISTICA GENERALA A SECȚIILOR

La partea administrativă a blocului se referă încăperile sălilor de prelucrare a datelor cu

calculatorul, încăperile de primire şi eliberare a informaţiei, grupa de încadrare, dispeceratul,
anticamera întreprinderii, secţiile de contabilitate, secţia energeticianului-şef. Consumatorii de
energie electrică de bază – sunt aparate de laborator specializate şi iluminatul electric, toţi fiind
alimentaţi de la tensiunea 380/220 V.
Stația de compresoare:secţia unde are loc producerea aerului comprimat, necesar procesului
tehnologic.Ca consumatori de baza servesc motoarele sincrone si asincrone atît la 0,4 kV cît și la
10 kV.

7
 Depozit de metale:depozite destinate pastrării si depozitării metalului ca materiei prime şi
semifabricatelor, care ulterior vor fi folosite la confecţionarea producţiei finite.Consumatorii de
bază de energie electrică reprezintă un complex de mecanisme electrificate, destinate pentru
mecanizarea lucrului – electrocare, macarale, ventilarea şi iluminatul electric.
Staţia de pompare:în incinta secţiei date are loc pomparea apei, şi altor lichide necesare
proceselor tehnologice ce se dezvoltă pe teritoriul uzinei în secţii respective.Consumatorii de
baza sunt motoarele sincrone si asincrone atît la 0,4 kV, cit şi la 10 kV.

Secţia de reparaţii mecanice:secţia de reparaţii mecanice este destinată reparaţiei

electromecanice a utilajului de forţă şi de iluminat, a utilajului tehnologic, santehnic, inclusiv a
motoarelor sincrone şi asincrone. Consumatorii de energie electrică de bază sunt motoarele
asincrone a strungurilor, instalaţiile de sudare, toate alimentate fiind de la tensiunea 380/220 V.

Secţia de reparaţii electrice:secţia de reparaţii electrice este destinată reparaţiei receptoarelor

electrice, a utilajului tehnologic. Consumatorii de energie electrică de bază sunt motoarele
asincrone a strungurilor, instalaţiile de sudare, toate alimentate fiind de la tensiunea 380/220 V.

Tabelul 1.2-Caracteristica generală a secțiilor:

Categoria
Nr. Denumirea Secţiei Caracteristi- Categoria Gradul pericolului de pericolului
ca mediului de electrocutare de
siguranță incendiu şi
in AEE explozie
1 Blocul administrativ şi de
laboratoare
normal II cu pericol ridicat П-IIa
2. Blocul de secţii nr.1 Normal II cu pericol ridicat _

3. Blocul de secţii nr.2 Normal III cu pericol ridicat _

4. Blocul de secţii nr.3 Normal II cu pericol ridicat _
5. Blocul de secţii nr.4 Normal III cu pericol ridicat _
6 Depozit de metale Normal III fără pericol ridicat _
7. Depozit de uleiuri, produse Normal III fără pericol ridicat П-IIa
chimice, brichete
8. Remiză de pompieri Normal III cu pericol ridicat _
9. Secţia de forjare şi secţia de Încăpere II cu pericol ridicat -
prăjire toridă
10. Stație de compresoare Normal II fără pericol ridicat _

8
11. Staţie de gazogenerare Normal II fără pericol ridicat _

12 Cazangerie Încăpere II cu pericol ridicat -

toridă
13. Stație de pompare umed II cu pericol ridicat _

14. Secția de reparații mecanice normal III cu pericol ridicat _

15. Secţia de reparaţii electrice normal III cu pericol ridicat _

2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE SECȚIILOR ȘI ALE

ÎNTREPRINDERII

2.1 Determinarea sarcinilor electrice a SRM

Sarcinile electrice de calcul ale întreprinderilor industriale, ale secţiilor sau ale diferitor
noduri de sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este
pusă la baza proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează
consumul de energie electrică a receptorului electric, grupurilor de receptoare electrice a secţiilor
şi întreprinderilor.

Calculul sarcinilor electrice a receptoarelor de forţă a secţiei SRM se efectuează prin metoda
coeficientului de maxim cu ajutorul calculatorului. Receptoarele electrice se vor diviza în grupe
teritorial, pentru care se desemnează noduri de alimentare (puncte de distribuţie, conductoare
bare). Calculul se efectuează pentru fiecare nod în parte şi pentru întreaga secţie.
Informaţia despre puterile instalate a receptoarelor electrice din secţia de reparaţii mecanice
este prezentată în tabelul A.1, anexa A.
Datele iniţiale şi rezultatele calculelor sarcinilor electrice a secţiei reparaţii mecanice asistate de
calculator sunt prezentate în tabelele B.1 și B.2 din anexa B.
În scopul verificării metodei, se va efectua calculul în mod manual pentru un nod. Sarcinile
de calcul a nodului de alimentare se determină prin metoda coeficientului de maxim, reieşind din
recomandările [4].
La determinarea sarcinilor de calcul a unui grup de receptoare cu diferte regimuri de
funcţionare se procedează în felul următor:

9
 Receptoarele electrice se divizează în grupe conform regimului de funcţionare, pentru fiecare

din aceste grupe se determină

Pc si Qc . Un nod poate conține mai multe grupe. Un nod poate
conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de utilizare a puterii
active:
n

P msi
Ku.  i 1
n
,
P
i 1
ni

unde Pmsi sunt puterile medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat,

n n

 Pmsi   Ku  Pni ;
i 1 i 1

K u – coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric „i”, se

alege din [3]

Pni – puterea nominală a receptorului „i”, kW.

Exemplu: nodul 1

K uai  Pni
0.7  60
K u .a.  i 1
n
  0, 7.
0.7
P
i 1
ni

În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

n n
Pms   Pmsi   K uai  Pni ;
i 1 i 1

n
Pms   Kuai  Pni  0.7  60  42 kW .
i 1

Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

 n 
2

   Pni   2
ne    i n1    60  1 receptor.
  602
  Pni
2

 i 1 
 
10
 K  f  K ua , ne  ;
Cunoscând K ua şi ne din [3] se alege coeficientul de maxim m, a

Deci: K ma  1,98;

Se determină puterea activă de calcul:

Pc  Pc  Pil ,


unde Pc este puterea activă consumată de receptoarele electrice din nodul dat,

Pc  K ma  Pms  1,98  42  83,16 kW .

Puterea reactivă de calcul se determină din două condiţii:

Qc  1,1  Qms – pentru ne  10;

a)
Qc  Qms – pentru ne  10;
b)
n n
Qms   qmsi   Pmsi  tgi  1,16  42  49,1 kVAr.
i 1 i 1 Deci,
Qc  1,1  Qms  1,09  49,1  54 kvar;

Se determină puterea de calcul aparentă:

Sc  Pc2  Qc2  84,62  542  100, 4 kVA.

2.2 Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii

Conform recomandărilor [4] sarcinile electrice de calcul a secţiilor fabricii se determină
prin metoda coeficientului de cerere, calculele fiind asistate de calculator. Datele iniţiale şi
rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul B.3,4 anexa B.
Pentru secţia nr. 1 se efectuează verficarea calculelor în mod manual, pentru aceasta este
necesar de a cunoaşte puterea instalată a secţiei, coeficientul de cerere, coeficientul de cerere a
iluminatului, sarcina specifică aproximativă pentru iluminat, aria secţiei.

Datele iniţiale (din anexa B):

Pinst  180 kW ; K c  0, 4; cos   0, 7 ; K c ,il  0,9; Po ,il  0, 01  kW / m 2 ; S  10653  m 2

Sarcina activă de calcul a secţiei:

11
 Pcalc  Pinst  K c  180  0, 4  72  kW , (2.7)

unde
Pinst este puterea instalată a secţiei nr.1;
K c - coeficientul de cerere.
Sarcina reactivă de calcul a secţiei:
Qcalc  Pcalc  tg  72 1, 02  73,5  kvar . (2.8)
Sarcina de iluminat a secţiei:
Pil  K c ,il  Po ,il  S  0, 9  0, 0110653  95, 067  kW
(2.9)

unde Po , il este sarcina specifică de iluminat [4];

K c ,il - coeficientul de cerere a iluminatului[4];

S - aria secţiei.
Puterea activă sumară a secţiei:
P  Pcalc  Pil  72  95, 067  167, 067 kW (2.10)

3 ALEGEREA TENSIUNII ȘI SCHEMEI RACORDULUI UZINEI LA SEE

De tensiune depind parametrii liniilor de legătură cu SEE, caracteristicile aparatajului de

comutaţie şi a echipamentului din staţiile de racord, a pierderilor de energie şi a cheltuelilor de
exploatare aferente.

Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea tehnică a variantelor posibile, preventiv alese.
Compararea se efectuează cu luarea în considerare a secţiunilor conductoarelor sau liniilor în
cablu, a pierderilor de tensiune în regim normal şi postavarie, a posibilităţii de suprasarcină a
liniilor în cazul deconectării uneia dintre ele, a pierderilor de putere în regim normal de
funcţionare.
Pentru calculul aproximativ a valorii teoretice a tensiunii se utilizează relaţiile din [4]:

- Relația lui Still:

U  4,34  l  16  P ; (3.1)
- relaţia lui Nicogosov:
U  16  4 P  l , (3.2)

unde l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l  9, 6 km ;

12
 P - puterea activă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC (conform rezultatelor
calculelor la calculator P  5657 kW );
S - puterea aparentă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC cu considerarea PR livrate

întreprinderii din SEE în orele de vârf ale acestuia

Qe1  1199 kvar.

4282
U  4,34  9, 6  16   28, 7 kV .
Deci: 2

4282
U  16 4  9,6  34 kV .
2

Astfel, se vor compara 2 variante

Varianta I:
U n  35 kV ;

Varianta II:
U n  10 kV ;

I:
U n  35 kV ;
Varianta

Se determină curentul în LEC 35-kV conform relaţiei:

Sc
I LEA  ,
3 U n  n (3.3)

unde
Sc este puterea de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC, Sc  4282  j1199 .kVA .

n- numarul de linii ce vin la SPC, n  2 ;

U n - tensiunea nominală, U n  35 kV .

Sc 42822  11992
I LEA    36, 7 A.
Deci:
3 U n  n 3  35  2

Se determină secţiunea conductorului liniei conform criteriului densităţii economice a

curentului:

I LEA
Fec  ,
jec (3.4)

unde
jec este densitatea economică a curentului, se alege din tabelul 4.5 [2], și

jec  1.1 A / mm 2 ;

13
 I LEA 36,7
Fec    33,3 mm 2 .
jec 1.1

2
Secțiunea minimală al conductorului la 35 kV este 50 mm , se va alege din [7] cablul de

tip (AL)NA2XS(F)2Y (VDE 0276) 3(1x50) mm2 având

r0  1.64  / km şi x0  0, 257  / km și

curentul admisibil
I adm  175 A.

În regim post avarie, cînd una din linii este deconectată, se obţine următorul curent în linia

rămasă în funcţiune:
I LEAav  2  I LEA  2  36, 7  73, 4  I adm  175 A.

Se determină pierderile de tensiune în linie în regim normal şi în regim post avarie.

PR Q X
U norm  ,
Un  n (3.5)

unde R este rezistenţa liniei,

R  r0  l  1.64  9, 6  15,7 ;

X - reactanța liniei, X  x0  l  0, 257  9,6  2,5 ;

P - puterea de calcul activă la barele de înaltă tensiune a SPC,
Q - puterea reactivă la barele de ÎT a SPC livrată întreprinderii din SEE.
n- numărul de linii, n  2 ;

P  R  Q  X 4282 15,7  1199  2,5

U norm    1005V ;
Un  n 35  2

U norm 1005
U norm ,%  100  100  2,9 %;
Un 35000

U p.av,%  2  U norm,%  2  2,9  5,8 %;

Se determină pierderile de putere în regim normal:

Sc2
P   R;
U n2 (3.6)

Sc2 P 2  Q2 4282 2  11992

P   R   R  15, 7 103  127, 064 kW .
Un2
Un 2
35  2
2

Varianta II

Analogic primei variante.

Tabelul 3.1 – Compararea variantelor pentru tensiunea de racordare.

14
Varianta U n , kV Tipul U norm , % U av , % P, kW
conductorului
I 35 VDE 0276 2,9 5,8 127,064
II 10 VDE 0276 19,8 39,6 873,181
Analizând rezultatele obţinute din tabelul 3.1 se observă că la tensiunea 35 kV pierderile de
putere şi tensiune sunt mai mici şi, ţinând cont că tensiunea 35 kV este mai raţională, se va alege
această tensiune de racord a întreprinderii la SEE pentru proiectarea în continuare. În cazul
utilizării tensiunii nominale 35 kV va fi necesar de construit şi de amplasat pe teritoriul uzinei o
SPC 35/10 kV.

4 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR SPC ȘI PT

De obicei SPC a întreprinderilor industriale se realizează cu două transformatoare de putere,

care asigură condiţiile de siguranţă cerute de receptoarele electrice de categoriile I şi II. Staţii cu
un singur transformator se realizează pentru alimentarea unor receptoare de categoria a III-a şi
mai rar a categoriei II-a care admite întreruperi pe durata rezervării, reparaţiei sau înlocuirii
transformatorului. Staţii cu trei transformatoare se realizează în cazuri excepţionale: când este
necesar de a separa consumatorii cu şocuri de putere de consumatorii neperturbanţi (compatibili
electromagnetic); existenţa unei sarcini concentrate care depăşeşte capacitatea maximă de
asigurare prin două transformatoare de fabricaţie curentă.

4.1 Alegerea puterii transformatoarelor din SPC

Se face în baza sarcinii de calcul a întreprinderii în regim normal de funcţionare, luând în
consideraţie puterea reactivă livrată de sistem. În regim post-avarie (la deconectarea unui
15
transformator), pentru alimentarea fiabilă cu energie electrică a receptoarelor electrice se prevede
alimentarea acestora de la transformatorul de putere nedefectat. În acest caz o parte din
receptoare electrice mai puţin responsabile cu scopul micşorării sarcinii transformatorului pot fi
deconectate.

Puterea nominală a transformatoarelor de putere din SPC se alege conform puterii active totale la
partea de înaltă tensiune a SPC, având în vedere puterea reactivă livrată întreprinderii din
sistemul electroenergetic.

Conform recomandărilor [2] alegem SPC cu două transformatoare, atunci puterea nominală a
transformatoarelor instalate trebuie să satisfacă următoarea condiţie:

Sc
Snt   ,
ki  n (4.1)

Sc
unde  este puterea aparentă a întreprinderii, calculată astfel:

Sc  Pc2  Qe21  42822  11992  4446, 7 kVA;

 

ki - coeficientul de încărcare recomandat al transformatoarelor, ki  0, 7 conform [3];

n -numărul de transformatoare, n  2 .

Sc
Snt    4446, 7  3176 kVA.
Deci ki  n 0.7  2

Din tabelul 3.6 [2] se aleg 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip ТMН-4000/35
având următorii parametri:

Tabelul 4.1-Parametrii transformatoarelor:

Snt , kVA U ît , kV U jt , kV P0 , kW Psc , kW U sc , % I0 , %

4000 37 10,5 5,6 33,5 7,5 0.9

Transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient de încărcare egal cu:

Sc
kîn    4446, 7  0,56
2  Snt 2  4000 .

În continuare la aceste transformatoare va fi conectată o sarcine suplimentare a

întreprinderilor din apropiere cât și pentru alimentarea sectorului civil, iar încărcarea acestora va
crește.
16
 1, 4  S nt  Sc ;
 (4.2)

1, 4  4000  5600  4446, 7

Deci, în regim post-avarie transformatorul neavariat, va fi supraîncărcat cu un coeficient de

1,12 din puterea nominală, ceea ce se încadrează în limitele admisibile,

4.2 Alegerea puterilor transformatoarelor posturilor de transformare din secții

Alegerea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor din secţii poate fi făcută numai
prin calcule tehnico-economice prin compararea variantelor.

Numărul de posturi de transformatoare (PT) influenţează cheltuielile legate de construcţia

instalaţiilor de distribuţie în reţelele electrice. Reducerea numărului posturilor de transformare
duce la micşorarea numărului de celule la ID. Creşte lungimea sumară a liniilor de transport,
cresc pierderile de energie electrică. Majorarea numărului posturilor de transformare reduce
cheltuielile în reţele de joasă tensiune însă majorează numărul de celule a ID şi cheltuielile în
reţele de 10 kV.

Posturile de transformare cu un transformator se recomandă pentru alimentarea

receptoarelor electrice care admit întreruperea alimentării cu energie electrică, atâta timp cît se
montează transformatorul de rezervă sau se realizează rezerva cu linii de joasă tensiune de la PT
vecin, adică PT cu un transformator alimentează receptoare electrice de categoria a III-a şi a II-a
şi chiar receptoare electrice de categoria I când acestea nu depăşesc 20% din numărul de
receptoare electrice total.

Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se face reieşind din încărcarea lor
în regim normal şi ţinând cont de posibilităţile de rezervare în regim de post-avarie la nivel de
întreprindere, se recomandă trei tipuri de posturi de transformatoare.

Analizând sarcinile de calcul a tuturor secţiilor se vor utiliza trei tipuri de transformatoare
cu puterile standartizate de (250, 400,1000) kVA. Puterea transformatoarelor din secţii se
determină conform relaţiei:

Sc Pc
Snt  
n  kî n  kî  cos  ,

P
unde c este puterea de calcul a secţiei, kW;

n- numărul de transformatoare în secţie;

17
 kî - coeficientul de încărcare recomandat al transformatorului;

cos  - factorul de putere.

Se recomandă de a folosi următoarele valori a coeficientului de încărcare din [23,p.75]:

 pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I:

kî  0, 65  0, 7 ;

 pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II,III:

kî  0,7  0,8 ;

 pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III:

k î  0,9  0,95 .

Alegerea numărului şi a puterii transformatoarelor prefabricate din PT din secţii,

determinarea coeficientului de încărcare real

 kîr  , de avarie  kîa  şi a sarcinii deconectate în
regim de post-avarie se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul 4.2 – Alegerea transformatoarelor de putere din PT a secţiilor.

Sarcinile de calcul Sar.dec.la

Nr. Cat.
av.
Nr.secţiei Nr  S n kîn.rec . kî .real kî .av
PT RE comp. Pc, kW
kW

PT1 2 II Pc 2 562,9 2x400 0.7-0.8 0,7 1,4 -

PT2 4 III Pc 4 409,4 2x250 0.7-0.8 0,81 1,4 98

18
PT3 3 II 0,87 Pc 3 367,45 1x400 09-0.95 0,92 - 367,45

PT4 5,3 II Pc5  0,13  Pc5 367,45 1x400 0.9-0.95 0,92 - 367,45

II Pc 6  Pc 7 
PT5 1,6,7,8 340,3 1x400 0.9-0.95 0,85 - 340,3
III  Pc8  Pc1

PT6 9 II Pc9 562,2 2x400 0.7-0.8 0,7 1,4 -

Pc10  Pc11
PT7 10,11,12,13 II 363,3 2x250 0.7-0.8 0,73 1.4 20
 Pc12  Pc13

PT8 14,15 III Pc14  Pc15 384,1 1 x 400 0.9-0.95 0,96 - 384,1

Sarcina deconectată la avarie prezentată in tabelul de mai sus a fost determinată astfel, deoarece
în secții au fost prevăzute 1-2 posturi de transformare și rezervarea în caz de avarie va fi
asigurată de la posturile vecine,sarcina deconectată fiind doar cea de categoria III.

5 ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI DE MEDIE TENSIUNE A

ÎNTREPRINDERII

La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din aria întreprinderii se utilizează

schemele radiale şi magistrale scopul fiind asigurarea alimentării în limita categorii de siguranţă
şi cu investiţii minime.

Posturile de transformare (PT) se alimentează de la SPC prin intermediul cablurilor

instalate în tranşee. Alegerea schemei raţionale de alimentare cu energie electrică se efectuează
prin metoda comparării tehnico-economice a variantelor. Pentru alegerea schemei optime se
efectuează un calcul tehnico-economic cu compararea a două variante.

19
 5.1 Elaborarea variantelor schemei de distribuție la medie tensiune
Se vor analiza două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii.
La comparare se ține cont de sectoarele diferite ale schemelor de alimentare. Părțile comune nu
se vor lua în calcul de comparare.
Varianta I

ID-10 kV PT 3 PT 4
a SPC
W1

W2

Varianta II

PT 3 PT 4
ID-10 kV
a SPC
W1 W2

Figura 5.1.1 – Variantele schemelor de alimentare a PT pentru compararea economică.

5.2 Calculul tehnico-economic pentru prima și-a doua variantă

Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizând

relaţia:
Ic
F ec = ,
j ec
unde I c este curentul de calcul prin cablu, se determină conform relației de mai jos:
Pc
I c= ,
n⋅ √3 ⋅ U n

20
 unde Pc este puterea de calcul prin cablu, care se determină utilizînd datele din tab.7 și
schemele din fig. 4 și fig.5;
n – numărul de cabluri paralele;

U n – tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;

j ec – densitatea economică a curentului, pentru T max avem j ec =1,4 A/m m2 din [5].

Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:

ΔP=k 2în ⋅ Δ P 0 ⋅l ,
unde k ¿ este coeficientul de încărcare a liniei corespunzătoare,

Ic
k în = ,
I adm
unde I c este curentul de calcul prin linia corespunzătoare, A;
I adm – curentul admisibil a cablului liniei corespunzătoare, A;
Δ P0 – pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;
l – lungimea liniei în cablu, km.

Liniile în cablu W1, W3:

PcW 1=PPT 3 =367,45 kW;
P cW 1 ,W 3 367,45
I cW 1 ,W 3 = = =21,2 A ;
n⋅ √3 ⋅ U n √ 3 ⋅10
I cW 1 ,W 3 21,2 2
F ecW 1 , W 3= = =15,1 m m ;
j ec 1,4
l w 1 ,W 3=0,025 km.
Din tab. П9 [12] se alege cablu de tip ААШв 3x16 cu I adm =75 A.
Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală Δ P0 =39 kW/km.
I Iadm =I adm ⋅ k t ⋅ k p=75 ⋅0,89 ⋅ 0,85=47 A;
I Iadm ≥ I P . AV .W 1 ,W 3=2⋅ I cW 1=2⋅ 21,2=42,4 A,
unde k t este un coeficient de corectie ce ține cont de temperatura mediului, k t=0,89 [6];
k p - coeficient de corectie ce ține cont de nr. de cabluri în tranșee, k t=0,85 [6];
I P . AV .W 1, W 3- curentul post-avarie, care trece prin linie, A.

Coeficientul de încărcare a liniei în cablu este:

21
 Ic 21,2
k în = = =0,28.
I adm 75
Costul specific al liniei în cablu este:
C 0 W 1=4422 $/km [12].
Pierderile de putere se determină conform următoarei relații (ex: linia W1):

Δ PW 1, W 3=Δ P 0W 1 ,W 3 ⋅ k 2î W 1 ,W 3 ⋅ l W 1 ,W 3=39 ⋅0,28 2 ⋅0,025=0,078 kW.

Caracteristica tehnico-economică a cablurilor se reprezintă prin C LC - costul linie in cablu,

care se determină cu relația (ex: linia W1,W3):
C LCW 1 ,W 3 =( C oW 1 , W 3 +CcoW 1 ,W 3 ) ⋅l=(4422+442,2)⋅ 0,025=121,6 $,
unde C oweste costul unui km de linie in cablu fără costul tranșeei;
C cow- costul lucrărilor de construcție la pozarea cablului in tranșee plus costul tranșeei,
C cow =0,1 ⋅Cow .
Toate calculele pentru varianta I și varianta II se introduc în tab.8 și tab.9
Tabelul 8 – Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta I.
Sector IC,A Tip Fec,mm2 Iadm,A IP.AV,A ΔP0, ΔPW, l,km CLC,
cablu kW/k kW $.
m
W1 21,2 ААШв 15,2 57 42,4 39 0,078 0,025 121,6
3x16
W2 21,2 ААШв 15,2 57 42,4 39 0,078 0,025 121,6
3x16
0,156 0,05 243,2

Tabelul 9 – Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta II

Sector IC,A Tip Fec,mm2 Iadm,A IP.AV,A ΔP0, ΔPW, l,km CLC,
cablu kW/km kW $.
W1 42,4 ААШв 30,3 87 85 42 0,143 0,025 135,6
3x35
W2 21,2 ААШв 15,1 57 42,4 39 0,165 0,053 257,8
3x16
0,308 0,078 393,4

Exemplu de calcul tehnico-economic pentru varianta I:

Pierderile sumare în linii vor fi:
n
I cWi 2
Δ P Σ=∑
i =1
( )
I admi
⋅ Δ P0 i ⋅l i=0,156 kW ;

Pentru calculul tehnico-economic se va utiliza metoda cheltuielilor de calcul anuale (CA).

CA =C+ R I + D ,
22
 unde CA sunt cheltuielile anuale;
C – cheltuielile anuale constante în perioada de exploatare, C=C î , r +C pierd ;
C î , r – cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile, C î , r= p î , r ⋅ I c ;

pî ,r - cota anuală din valoarea investiţiei la întreţinere şi reparaţie, pî ,r =1,75 % [24];

C pierd – costul pierderilor de putere,

unde C pierd= ΔP ⋅ τ ⋅ C w ;
ΔP – pierderile de putere în linie (cablu), kW;
τ – timpul pierderilor maximale, calculat mai jos:

Tm 2 3200 2
(
τ = 0,124+
10 4)⋅T an =
(
0,124 +
1 04 )
⋅8760=1727 h;

$
C w – costul unui kW ⋅h de energie, C w =0,07 ;
kW ⋅h
R I – rata anuală de rambursare a creditului, R I =I Σ ⋅ E I ;

E I – coeficientul de rambursare a creditului, pentru i=10 % şi T sn=30 ani,

E I =0,1061 [24];

I Σ – investiţiile (cheltuielile) sumare, I   I  I ech ;

I ech – investiţiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere,

I ech =ΔP ⋅C P ;
C P – costul unui kW de putere instalată la centrala etalon, C P =1000 $/kW;

I ech =ΔP ⋅C P =0,156 ⋅1000=156 $;

I c – investiţiile capitale pentru construirea liniilor în cablu
n
I c   I 0  l  nsep  I sep  nint r  I int r  243, 2  0  1250  2 15120  30483, 2$
i 1

D -prejudiciu cauzat de întreruperea în alimentare cu energia electrică și calitatea

scăzută a acesteia.

Pentru compararea tehnico-economică a variantelor excludem prejudiciu (D=0).

I Σ =I c + I ech=30483,2+156=30639,2 $;
C î , r= p î , r ⋅ I c =0,0175⋅ 30483,2=533,5 $;
C pierd= ΔP ⋅τ ⋅C w =0,156 ⋅1727 ⋅0,07=18,9 ❑ $;
C=C î , r +C pierd=533,5+18,9=552,3 $.

Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:

23
 C A I =C + R I + D=552,3+3250+0=3803.

Compararea variantelor studiate se prezintă în tabelul ce urmează.

Tabelul 10 – Datele obţinute în urma calculelor tehnico-economice.

Articol V1 V2
Pierderile de putere , kW 0,156 0,308
Cheltuieli de întreținere și 533,5 271,5
reparație, $
Costul pierderilor de energie, 18,9 37,2
$
Investiția, $ 30639,2 15821,4
Coeficientul de rambursare a 0,1061 0,1061
creditului
Cheltuieli constante, $ 552,3 308,7
CA, $ 3803 1987,3

Deși inițial investițiiile în prima variantă vor fi mai mari datorită numărului mai mare de
întrerupătoare utilizate, din punct de vedere al fiabilității cu alimentare cu energie electrică,al
amplasării lor,pierderilor de energie, cît și din punct de vedere tehnic prima variantă este mai
bună.

6 CACULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE

În acest capitol se calculează şi se alege tipul conductoarelor în circuitele de alimentare
receptoarelor din incinta secţiei de reparaţii mecanice, în conformitate cu puterile instalate şi cu
valorile sarcinilor de calcul ale nodurilor de sarcină respectivă se va alege tipul panourilor de
distribuţie şi se va decide privitor la locul de amplasare pe planul secţiei a acestora.

La alegerea utilajului şi a aparatelor electrice este necesar de a ţine cont de caracteristica

mediului înconjurător al sectorului secţiei pentru a concorda tipul de protecţie a utilajului şi
aparatelor electrice alese cu condiţiile climaterice a mediului.

24
 Alegerea conductoarelor în circuitele de alimentare a receptoarelor electrice, a demaroarelor
electromagnetice, a siguranţelor fuzibile şi releelor termice se face cu ajutorul calculatorului,
introducînd datele iniţiale ale receptoarelor electrice, în programul de calcul.

6.1. Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor din secția de reparații

mecanice

În secţia de reparaţii mecanice avem 7 noduri de alimentare.

Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului

admisibil, conform condiţiei:

I adm  I max,calc ,

unde I adm este curentul admisibil care parcurge cablul, A;

I max,calc
– curentul maxim calculat care parcurge cablul, A;

Sc
I max,calc  ;
3 Un

S c – puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;

U n – tensiunea nominală, U n  0,38kV .

În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:

nodul 1:

Sc  Sc1  100, 4 kVA;

100, 4
I max,calc   145A.
3  0, 4

Din [8], alegem cablu tip VVGng 4x70 cu I adm  155 A.

Tabelul 6.1 – Datele obținute în urma calculelor.

PT- PT- PT- PT- PT- PT-

Sector PT-DP1
DP2 DP3 DP4 DP5 DP6 DP7

25
 Tip VVGng VVGng VVGng VVGng VVGng VVGng VVGng
cablu 5x70 5x4 5x4 5x6 5x35 5x50 5x95

I calc , A 145 25,1 21,5 37,6 100,1 106 178,6

I adm , A 155 26 26 46 101 117 183

Tip ПР11- ПР11- ПР11-

ЯБПВ- ЯБПВ- KCS- ЯБПВ-2
7067- 7067- 7067-
dulap 2 У3 2 У3 250 У3
21У3 21У3 21У3

I nom , A 400 250 250 250 400 250 400

7 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi aparatajului
din sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea curenţilor de
scurtcircuit. La fel, calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protecţia prin
relee a elementelor sistemului de alimentare cu energie electrică.

26
 SEE Sdec=1250 MVA

1 115 kV 0,4 kV
11
TMН -16000/110
Usc=10,5% QF2 BA 47-29
Psc=100 kW Inom=32 A
37 kV 0,4 kV
2 12

TTI-A
LEC 3(1x50) mm2 TA1 150/5
l=7,4 km
0,4 kV
37 kV 13
3 LEC VVGng 5x4
TMН -4000/35
Usc=7,5% L=65 m
SPC Psc=33.5 kW Iadm=26 A
0,4 kV
Po=5.6 kW 14
4 10.5 kV
QF3 BA 47-29
Inom=6 A
LEC AAШB 3x50
l=293 m 0,4 kV
15
10.5 kV LEC VVGng 5x2,5
5 L=7 m
Iadm=21 A
16 0,4 kV
LEC AAШB 3x35
l=107 m AC - 3
Iadm=10 A
6 10.5 kV
0,4 kV
17
Pnom=2,5 kW
LEC AAШB 3x16
RE
l=240 m
10.5 kV
7
ТМГ400/10
Usc=5,5%
PT3
Psc=10,5 kW
Po=1.55 kW
0.4 kV
8
Bară A(60x6)
l=4 m;

0,4 kV
9
QF1 BA 53-41
Inom=1000 A
0,4 kV
10
Bară A(15x3)
l=3 m;
11 0,4 kV

Figura 7.1 – Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit.

27
 rS*=0
xS*

rT
xT

2 11
r0=1.64 Ω/km
r1=r0=0,25 mΩ
x0=0,257 Ω/km
x1=x0=0,1 mΩ

3 12
rT
r(1)=r(0 )=0,42 mΩ
xT
x(1)=x(0)=0,67 mΩ

4 13
r0(1)=7,9 mΩ/m,
r0(1)=0,62 Ω/km x0(1)=0,073 mΩ/m
x0(1)=0,09 Ω/km r0(0)=13,5 mΩ/m,
x0(0)=0,73 mΩ/m
5 14

r0(1)=0,89 Ω/km r1=r0=7 mΩ

x0(1)=0,095 Ω/km x1=x0=4.5 mΩ
6 15
r0(1)=3.84 mΩ/m,
r0(1)=1,94 Ω/km x0(1)=0,088 mΩ/m
x0(1)=0,013 Ω/km r0(0)=5.9 mΩ/m,
x0(0)=1.811 mΩ/m
7 16
rT
xT r1=r0=1.3 mΩ
x1=x0=0 mΩ

8 17
r0(1)=0.099 Ω/km
x0(1)=0,119 Ω/km

r1=r0=0.25 mΩ
x1=x0=0.1 mΩ

10

r0(1)=0,475 mΩ/m
x0(1)=0,295 mΩ/m

11
Fig.7.2.Sch
ema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

28
 Sistemul electroenergetic:
S dec  1250 MVA; Snom  110 kV;

Sectorul 1-2: Transformatorul de putere de la stația raională de tip ТMН-16000/110:

U sc  10,5 %; Psc  100 kW; P0  15 kW.

Sectorul 2-3: Linia electrică în cablu, tip NA2XS(F)2Y (VDE 0276) cu:
l  9, 6 km; r1  1.64  /km; x1  0, 257  /km.

Sectorul 3-4: Transformatorul de putere din staţia principală coborâtoare de tip ТMН-
4000/35:

U sc  7,5 %; Psc  33,5 kW; P0  5, 6 kW.

Sectorul 4-5: Linia electrică în cablu, tip ААШв 3x50 cu:

l  0, 293 km; r1  0,62  /km; x1  0.09  /km.

Sectorul 5-6: Linia electrică în cablu, tip ААШв 3x35 cu:

l  0,107 km; r1  0,89  /km; x1  0.095  /km.

Sectorul 6-7 Linia electrică în cablu, tip ААШв 3x16 cu:

l  0, 24 km; r1  1,94  /km; x1  0.013  /km.

Sectorul 7-8 Transformatorul de putere din PT8 se alege transformatorul de tip TMГ-
400/10 cu parametrii:
Sn  400 kVA; U sc  5,5 %; U1n  10,5 kV ; U 2 n  0, 4 kV ; Psc  10,5 kW ; P0  1,55 kW .
Sectorul 8-9 Bara se alege conform următoarei condiţii:
I adm  I max ;

I max  I nt ,

unde
I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de curent;

I nt – curentul nominal al transformatorului:

Snt 400
I nt   1.4  808 A.
3 U n 3  0, 4
Din [5] se alege bara din aluminiu A(60x6) cu curentul adm
I  870 A cu parametrii pasivi din
[14] :

29
r0 1  0,099 m / m; x0 1  0,119 m / m; r0 0  0,99 m / m; x0 0  0,952 m / m; l  4 m.
Sectorul 9-10: Întreruptorul automat QF1, destinat protecţiei transformatorului de putere din
secţie împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0.4 kV), se alege în
cap.6.
I  1000 A
Avem întreruptorul automat de tip ВА53-41-1000 cu nom ,a cu parametrii:
r1  r0  0, 25 m; x1  x0  0,1 m.

Sectorul 10-11: Bara se alege conform condiției:

I adm  I max ;

I max  I nt ,

Snod .1 17, 4
I n.nod    25A.
3 U n 3  0.4

Se alege bara din aluminiui A(15x3) cu curentul

I adm  165 A;

I adm  165 A  I max  50 A.

Din [21] se aleg parametrii pasivi a barei:

r0 1  0,375 /km; x0 1  0,195  /km; l  3 m.

Sectorul 11-12 Întreruptorul automat QF2, este montat în celula de linie (0,4 kV), se alege
conform condiţiilor:
I nod .3  25,1A.

Conform valorii calculate, se alege întreruptorul automat de tip ВА 47-29, 3Р,32 А,25 kA

I nom, ÎA  32, A
cu ;
I n , a  32 A  I n.t  25,1 A;

r1  r0  0, 25 m; x1  x0  0,1 m.

Sectorul 12-13: Transformatorul de curent TA1, se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retelei , I in  I max ,

I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de

unde
curent:
I max  1, 4  I max,l
;
I max,l
- curentul maximal de lucru:

30
Se alege transformatorul de curent tip. ТТИ-A 150/5 cu parametrii:
U n  0, 4 kV , I1n  150 A ;

I 2 n  5 A , clasa de precizie 0,5.

Cu parametrii:
ro 1  0, 42 m, x0 1  0,67 m
;

ro 0  0, 42m xo 0  0,67

, .

Sectorul 13-14: Cablul de alimentare al nodului 2 este cablu de tip VVGng 5x4 cu

I adm  26 A. cu următorii parametri pasivi conform [10]:

r0 1  7,9 m /m; x0 1  0, 095 m /m; r0 0  13,5 m /m; x0 0  0,95 m /m; l  65 m.

Sectorul 14-15: Întreruptorul automat QF3, este montat în dulapul de distribuție nr.3, se
alege conform condiţiilor:
Snr 2,8
I nr    4, 04 A.
3 U n 3  0, 4
Conform valorii calculate, se alege întreruptorul automat de tip ВA 47-29 6 A cu

I nom , ÎA  6 A
;
I n, a  6 A  I n.t  4, 04 A;

r1  r0  7 m; x1  x0  4.5 m.

Sectorul 15-16: Cablul de alimentare de tip VVGng 4x2,5 cu

I adm  21 A, cu următorii

parametri pasivi:
r0 1  3.84 m /m; x0 1  0.088 m /m; r0 0   5.9 m /m; x0 0  1,811 m /m; l  7 m

Sectorul 16-17: Se alege contactorul TESYS H AC  3  10 А cu parametrii pasivi:

r1  r0  1.3 m

31
8 ALEGEREA ȘI VERIFICAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE AEE

Se aleg şi se verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit toate aparatele şi părţile

conductoare prin care se alimentează cel mai îndepărtat electric receptor conform schemei
monofilare.

8.1 Alegerea echipamentului la partea 35 kV

Pentru alegerea echipamentului la partea de 35kV este necesar de determinat curentul de

calcul la partea de tensiune superioară a SPC:

I c  1, 4  I nom ;

Snt 4000
I nom    66 A;
3 U n 3  35

I cerut  1, 4  I norm  1, 4  66  92,5 A.

Din [12] se alege întreruptor ВВ/ТЕL-35 cu

I n  1000 A .

Din [13] se alege separator tip РД3 -35/1000 cu

I n  1000 A .

Din [15] se alege transformatorul de curent tip ТФЗМ-35-У1 cu

I1n  1000 A; I 2 n  5 A.

Din [16] se alege transformatorul de tensiune Н А М И -35 cu

U1n  35 kV; U 2 n  100 V.

8.2 Alegerea și verificarea echipamanetului la 10 kV

Alegerea și verificarea întreruptorului liniei în cablu SPC-PT8 10 kV
Se determină curentul care circulă prin linie:
Pc
I max,l  ;
3 Un (8.1)

32
 Pc Pc PT 6  Pc PT 7  Pc PT 8 1309,6
I max,l     75,7 A;
3 U n 3 U n 3 10

Curenţii de scurtcircuit determinaţi sunt:

I P 0  1,573 kA; is  2, 445 kA.

Deci, din tabelul [17] se alege celula prefabricată tip interior КРУH-К59, cu
I n  630 A
cu întreruptor cu vid tip ВB/TEL-10/630, din tabelul 6.5.2 [27, p.260] se aleg parametrii acestui
întreruptor.

Tabelul 8.3 -Verificarea întreruptorului liniei în cablu 10 kV :

Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  10 kV U n  10 kV U n ≥U retea

2 I c  75, 7 A I n  630 A I n≥I cerut

3 is  2, 445 kA. ild  51 kA ild ≥i s

2  I p ,  ia ,  2  I rup   1   n   2  20  2  I rup   1   n  
4
 2 1,573  0, 22  2, 45 kA   1  0   28, 28 kA  2 I p ,  ia ,

Bsc  I p2 0   tdec  Ta  
5  1,5732   0,11  0, 047  
IT2  tT  202  3  1200 kA2  s I 2T⋅t T ≥B sc
0.39 kA  s2

unde
T a este constanta de timp, din [2], Ta  0, 047 s;

t dec – timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s,

tdec  ttot .d .i  t P. P . R. ; (8.2)
ttot .d .i – timpul total de declanşare al întreruptorului din [2], ttot .d .i  0,1 s;

tP.P. R. – timpul de funcţionare al protecţiei prin relee din [2], t P.P.R.  0, 01 s;

tdec  0,1  0, 01  0,11 s;

ia. – valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la

momentul t   ;

τ – momentul separării contactelor întreruptorului,   t p.r . min  t p.d ;

33
 t p.r .min – durata minimală de funcţionare al protecţiei prin relee din [2], t p.r . min  0, 01 s;

– timpul propriu de deconectare a întreruptorului din [2], t p.d  0,1 s;

t p .d

  0,1  0, 01  0,11 s;


ia ,  2  I P 0  e Ta
,
(8.3)
I p ,
– valoarea eficace a componenţei periodice a curentului de scurtcircuit,
I p ,  I p 0  1, 573 kA;
0,11

ia ,  2 1,573  e 0,047
 0, 22 kA;

β n – componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit în curentul de rupere,

  0%;
din [2] pentru   0,11 s, n
B sc – impulsul termic, kA 2  s.

Alegerea şi verificarea transformatorului de curent 10 kV.

Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:

U n  U retea , I n  I max ;

Snt 4000
I max  1, 4   1, 4   231, 2 A.
3 U n 3 10

Din [19] se alege transformator de curent tip ТПЛК-10-У3 cu parametrii nominali:

I1n  1500 A; I 2 n  5 A; z2 n  0, 4 , în clasa de precizie 0,5.

Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:

S2nom=10 VA,

unde
z2n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent,

S 10
z2 n    0, 4  ;
I 22n 52

z2calc – sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;

z2 calc  r2 calc  rap  rcont  rcond ;

34
 Σrap – rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent,

Ω ;

r cont – rezistenţa de contact conform [5] rcont  0,1 ;

r cond – rezistenţa conductoarelor de legătură, Ω ;

Tabelul 8.4- Aparatele conectate în secundarul transformatorului de curent din [2].

Clasa de
Aparatul de măsură Tipul A B C
precizie
ALFA
Contor digital trifazat multifuncţional 1,0 3 0 3
A1800
Ampermetru Э-377 1,0 0,1 0,1 0,1
Total 3,1 0,1 3,1

S ap 3,1
rap  2
  0,124 ,
I 2n 52

Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza:

r2 calc  r2 n ;

rcond  r2 n  rap  rcont  0, 4  0,124  0,1  0,176 .

Cunoscînd
rcond se poate de determinat secţiunea conductoarelor de conexiune:

  lcalc
qcond  ,
rcond (8.4)

unde  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din Al,   0,0283   mm 2 /m,
[5];

lcalc – lungimea de calcul a conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi

locul de instalare a aparatelor. Această lungime depinde de schema de conectare a
aparatelor din secundarul transformatorului de curent din [2] pentru conectarea

ampermetrului într-o fază:

lcalc  2  l ;

35
 l – lungimea conductoarelor de legătură pentru circuitul liniei 10 kV din [5], l  5 m;

lcalc  2  l  2  5  10 m;

0, 0283 10
qcond   1, 608 mm 2 ;
0,176

Se alege cablu de control tip АКВГ cu miezul din aluminiu cu secţiunea q  2,5 mm ;
2

  l 0, 0283 10
rcond    0,113 .
q 2, 5

Deci:

r2 calc  rap  rcont  rcond  0,124  0,1  0,113  0,337 .

Verificarea transformatorului de curent se prezintă în formă de tabel:

Tabelul 8.5– Verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV

Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  10 kV U n =10 kV U n ≥U retea

2 I max  231, 2 A I n  1500 A I n≥I max

3 Bsc  0,39 kA 2  s IT2  tT  272  4  2916 kA 2  s I 2T⋅t T ≥B sc

4 is  2, 445 kA. ild  70,8 kA ild ≥is

5 r2,calc  0,337  r2 n  0, 4  r 2 n≥r 2calc

Condiţiile se îndeplinesc, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC

Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.

Din [20] se alege transformatorul de tensiune НAMИT-10-1 cu parametrii:

U1n  10 kV; U 2 n  100 V; clasa de precizie – 0,5; S 2 n  150 VA.

Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:

S2 n  S 2 calc , (8.5)

36
unde
S 2n este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune;

S 2 calc – puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea

secundară a transformatorului de tensiune, VA.

Aparatele de măsură care urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de

tensiune se introduc în tabelul 8.6:

Tabelul 8.6 – Aparatele conectate în secundarul transformatorului de tensiune

Nr. De
Aparatul de Nr. De
cos 
Tipul Înfăşurări sin  Sn, VA
Măsură Aparate
x P,W
Contor digital trifazat
ALFA A1800 1 2x3 0,38 0,925 15,8
multifuncţional
Voltmetru Э-355 3 1x2 0 0 2
Total 17,8

S2,calc  S n  17,8 VA.

S2 n  150 VA  S 2calc  17,8 VA.

Astfel, transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

Pentru protecţia transformatorului de tensiune împotriva curenţilor de scurtcircuit

se foloseşte siguranţa fuzibilă de tip ПКН-001-10-У3, din [5].

Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT14 din SRM

Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din secţii împotriva
scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.

Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:

I nf ≥( 1,5÷2 )⋅I nt ,

unde,
I nf este curentul nominal al fuzibilului;
Snt 400
I nt    23,1 A;
3 U n 3 10
I nf  2  I nt  2  23,1  46, 2 A
;
Din [22] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКT-10-160-У3 cu parametrii prezentaţi în tabelul 8.7

37
 Tabelul 8.7 Parametrii siguranței fuzibile pentru protecția traf.
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea =10 kV U n =10 kV U n ≥U retea

2 I max  46, 2 A I nf  160 A I nf ≥I max

3 I p 0  1,573 kA I rup  12,5 kA I rup≥I p0

Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină 10 kV.

Separatorul de sarcină se alege conform condiţiei

I n  I max .

Din [23] se alege separator de sarcină tip ВНП-17-10/400. Verificarea se face în formă de
tabel.

Tabelul 8.8- Alegerea separatorului 10 kV la PT3

Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  10 kV U n  10 kV U n ≥U retea

2 I max  46, 2 A I n  200 A I n≥I max

3 is  2, 445 kA. ild  25 kA ild ≥i s

4 Bsc  0, 39 kA 2  s IT2  tT  16 2  4  1024 kA 2  s I 2T⋅t T ≥B sc

8.3 Alegerea şi verificarea echipamentului la 0,4 kV

Alegerea întreruptorului 0,4 kV pentru protecţia transformatorului de putere din secţie.

Întreruptorul automat QF1, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie

împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4 kV), se alege
conform tabelului.

Tabelul 8.8 – Alegerea şi verificarea întreruptorului pentru protecţia transformatorului din secţie.

38
 Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  0, 4 kV U ÎA  0, 4 kV U n ≥U retea

2 I lucru .max  808, 7 A I nom , ÎA  1000 A I nom, ÎA  I lucru.max

3 I lucru .max  808, 7 A I nom.dec  1000 A I nom.dec  I lucru .max

4 I sc.max  9,872 kA I dec.nom  55 kA I dec.nom  I sc.max ;

5 1,3  I lucru .max  1051,31A I reg .dt  1250 A I reg .dt  (1,1  1,3) I lucru .max ;

1,35  ivîrf  1,35 123,5  I reg .ds  1229.4 A I reg .ds  (1, 25  1,35)i porn
6  166,7 A sau ivîrf ;

Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare:

I regds  1, 25  ivirf
;
unde:
ivirf – curentul de vîrf din nodul respectiv, ce reprezintă curentul, atunci cind se porneşte
RE cu dea mai mare putere din acest nod în momentul în care toate celelalte RE funcţioneaza;
ivîrf  i p ,max  [ I max,l  ku  inom,max ] ;
ivîrf  111  [16  0,14  25,1]  123,5 A ;

unde
U ÎA este tensiunea nominală a întreruptorului, V;

U retea – tensiunea reţelei, V;

I nom , ÎA
– curentul nominal al întreruptorului, A;
I lucru .max – curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0,4 kV, A;

I sc.max – curentul maximal de scurtcircuit, kA;

I nom.decl . – curentul nominal al declanșatorului, kA;

I dec.nom – curentul de declanşare nominal, A;

I reg .dt
– reglajul de curent al declanşatorului termic, A;
I reg .ds
– reglajul de curent al declanşatorului de secţionare, A;

Reglajul de curent a declanşatorului de secţionare :

I reg .ds  1, 35  I nt  1, 35  808, 7  1091, 7 A.

39
 Conform valorilor calculate, din [2] se alege întreruptorul automat de tip tip ВА55-41 3Р

I nom, ÎA  1000 A
1000А 25 kА cu .
I nom.ds
1 ;
I nom , ÎA I nom.ds  1  I nom  1000 A.
de unde:
I reg .ds
2 ;
I nom ,dec
de unde: I reg .ds  2  I nom.dec  2 1000  2000 A  1950, 75 A;
I reg .dt
 1, 25 ;
I nom ,dec
de unde: I reg .dt  1, 25  I nom ,dec  1, 25 1000  1250 A  1600 A;
Alegerea întreruptorului automat care asigura protecția dulapurilor și-a liniei de
distribuție nodului 3.

Curentul nominal al întreruptorului se determină conform condiţiei:

Snod .3 17, 4
I nod 1    25,1 A.
3 U n 3  0, 4

Din [11] se alege siguranţa întreruptorul ВА 47  29 3Р 32 А 25 кА cu parametrii prezentaţi în

tabelul 8.9

Tabelul 8.9 – Alegerea întreruptorul automat de protecție a dulapului de distribuție 0,4

kV.

Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere

1 U retea  0, 4 kV U n  0.4 kV U n ≥U retea

2 I nod 1  25,1 A. I n.î  63 A I n. î ≥I nod

3 I p 0  9,872 kA I rup  25 kA I rup≥I p0

Alegerea întreruptorului în circuitul de alimentare a receptorului electric nr.8

Se va alege întreruptorul automat în circuitul de alimentare a unui receptor electric cu

Pnom.  2,8 kW ; ;

U n, ÎA  U retea ;

I nom ,ÎA  I lucru.max ,

40
 Pentru valorile obţinute se alege întreruptorul de tip ВA 47-29 6 A cu caracteristica de tip
C producător IEK [8].
I reg .ds  kreg  I nom  1, 3I porn ,

unde kreg pentru caracteristica de tip C  (5...10)

I reg .ds  6 10  60 A  1, 3  4, 04  5, 26 A

Conform [17] pentru acţionarea sigură a întreruptoarelor automate cu

I nom  100 A; în

timpul cel mai scurt posibil este necesar ca

I sc monofazat în încăperile nepericuloase în

aspectul exploziei să satisfacă condiţia:

I sc (1)  0,335 k A  1, 4 I reg .ds  1, 4  39,6 A
Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric nr.8

în circuitele de alimentare a receptorului electric se alege reieșind

Secţiunea conductorului

din condiţia
I adm  I r 20 .

I r 24
unde este curentul maxim al receptorului cu nr.1

I r1  I nom  4, 04 A.

Din [1] se alege cablu de tip VVGng 5x2,5 cu

I adm  21 A; l  7 m.

Pentru pornirea receptorului electric a fost ales contactorul de tip TESYS H AC-3-10 A.

9 PROTECȚIA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE

ELECTRICĂ. SELECTIVITATEA ÎN ACȚIONAREA ACESTORA
Selectivitatea este proprietatea protecției prin relee de a identifica din multitudinea
elementelor dincare e compus sistemul electroenergetic și a deconecta doar elementul defect. În
41
acest capitol se urmărește verificarea selectivității în acționarea elementelor sistemului de
alimentare cu energie electrică. Pentru protecția elementelor sistemului de alimentare cu energie
electrică alegem protecția maximal de curent.

9.1 Alegerea tipurilor de protecții și a dispozitivelor de automatică a elementelor

sistemului
Protecția prin relee este una din principialele forme ale automatizării sistemelor
electroenergetice având drept scop principial detectarea avariei și deconectarea elementului
avariat în vederea evitării extinderii avariei și a revenirii cât mai rapide la regimul normal de
funcționare pentru restul sistemului. Cu alte cuvinte, protecția prin relee este formată din
asnamblu aparatelor și dispozitivelor destinate să comande automat deconectarea instalației
electrice protejate în cazul apariției unui defect sau a unui regim anormal periculos și/sau să
semnalizeze apariția regimului respectiv.

Tabelul 9.1 – Alegerea tipului protecției și dispozitivul de automatică

Nr. Denumirea Tipul de defect Tipul protecției Tipul

elementului deconectat de protectie utilizate dispozitivului de
automatizare
1 Motor asincron Scurtcircuit la borne si Întreruptor automat AC-3
0,4 kV intre înfașurări; tip BA-47-29
Suprasarcină.
2 LEC-0,4 kV Suprasarcină; Întreruptor automat
scurtcircuite în LEC tip BA-47-29
mono- și bifazate
3 Transformator Scurcircuite și Întreruptor automat
ТМГ-400/10/0.4 suprasarcină la partea de tip BA-55-41
kVA 0,4 kV
4 LEC-10 kV Toate tipurile de PMC (I și II)
scurcircuite a LEC PMC ( homopolară)
5 Transformator Scurcircuite exterioare; Protecția diferențială
ТMН-4000/35 sc. Între înfașurările longitudinală de
transformatorului; curent. RAT
Suprasarcină. PMC temporizată AAR
împotriva s.c.
exterioare
PMC împotriva
suprasarcinilor
Protecția de gaze

42
 ID  10 kV

I (3)  1,573 kA
I (2)  1,363 kA

ПКT  10  80  У 3

TMГ  400 /10

S nom  400 kVA

I (3)  9,55 kA BA  55  41
QF1
I (2)  8, 271 kA I nom.  1000 A

I (3)  9, 097 kA BA  47  29
QF 2
I (2)
 7,878 kA I nom.  32 A

I (3)  0, 433 kA
BA  47  29
I (2)  0,375 kA QF 3
I nom.  6 A

I (3)  0, 411 kA
RE8
I (2)  0,356 kA
I (1)  0, 335 kA

Figura 9.1 – Schema pentru verificarea selectivităţii între elementele protecţiei

Se va verifica mai întâi sensibilitatea acţionării protecţiei întreruptorului automat din

imediata apropiere a receptorului electric la apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. Pentru
protecţia receptorului electric 8 din SRM a fost ales (vezi capitolul 5 ) întreruptorul automat de
tip ВА 47-29 cu caracteristica timp-curent de tip C. Verificarea se realizează cu condiţia:

43
 I k(1)
 1, 4,
I regld .sQF 3
(9.1)

unde I k este curentul de scurtcircuit monofazat, I k  0, 335 A;

(1) (1)

I regl d .s QF 3
– reglajul de curent al întreruptorului automat,
I regld .sQF 3  k  I n ;
k – multiplul de curent ce ţine seama de caracteristicile timp-curent ale întreruptoarelor,
pentru caracteristica de tip C, k  10;
I n – curentul nominal al întreruptorului, I n  10 A;

I k(1) 335
  3,35  1, 4.
I regld .sQF 3 10 10

Selectivitatea între întreruptorul automat QF2 de tip ВА 47-29 și întreruptorul automat QF1 de
tip ВА 55-33 se verifică cu condiţia:

I regd .sQF 1
  1,3  1,5  ,
I regd .sQF 2
(9.2)

unde I regd .sQF 1 este reglajul de curent al declanșatorului de secționare al întreruptorului automat
QF1 ;

I regd .sQF 1
- reglajul de curent al declanșatorului de secționare al întreruptorului automat
QF 2 ;

I regd .sQF 1 2000

  6, 25   1,3  1,5  ,
I regd .sQF 2 320

Deci, selectivitatea dintre aceste întreruptoare se va asigura.

Selectivitatea între întreruptorul automat QF2 de tip ВА 47-29 și întreruptorul automat QF3 de
tip ВА 47-29 se verifică cu condiţia:

I regd .sQF 2
  1,3  1,5  ,
I regd .sQF 3
(9.2)

unde I regd .sQF 2 este reglajul de curent al declanșatorului de secționare al întreruptorului automat
QF 2 ;

I regd . sQF 3
- reglajul de curent al declanșatorului de secționare al întreruptorului automat
QF 3 ;

44
 I regd .sQF 2 320
  3, 2   1,3  1,5  ,
I regd .sQF 3 100

Deci, selectivitatea dintre aceste întreruptoare se va asigura.

Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere şi

întreruptorul automat la partea 0,4 kV se va verifica pentru curentul de scurtcircuit trifazat
I scJT    9,872 kA .
3

Pentru acest curent se stabileste timpul de acționare a întreruptorului tdQF 1  0, 5 s Verificarea

selectivității se realizează:

t FU 10  1, 5  tdQF 1 ,
(9.3)

unde
t FU 10 este durata de topire al elementului fuzibil al siguranței fuzibile la partea 10 kV a PT.

Alegem siguranța fuzibilă și determinăm durata de topire a fuzibilului:

I nf  3  I nt  3  23,1  69, 4 A
;

Deci, conform curentului obţinut se alege ПКT-10-80-У3 cu nomFU 10

I  80 A , se determină
durata de ardere a fuzibilului pentru un scurtcircuit la barele de 0,4 kV a PT din curbele timp-
 3
curent pentru siguranţa de tip ПКT-10-80-У3 cu
I n  80 A și I scJT  10, 402 kA raportându-l la
tensiunea superioară.

1 0, 4
I scÎT    I scJT 
3
 9,872   395 A
kt 10 t
se determină FU 10
 1.3 s;

t FU 10  1.3s 1, 3  tdQF 1  1,3  0.5  0.65 s.

În conformitate cu GOST 11667-85 (Силовые Трансформаторы) pentru transformatoare cu

U  35 kV durata admisibilă de parcurgere a curentului la deteriorări după transformator nu

trebuie să depășească 4s. În acest caz din curbe determinăm

t Fu  1,3 s. , deci tadmFU  4 s

t FU  1.3 s  tadmFU  4 s

Selectivitatea între protecţia maximală de curent (PMC) a liniei ce alimentează

transformatorul de putere şi siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere.

Pentru asigurarea selectivităţii:

I PP  1, 4  I nomFU  1, 4  80  112 A,

45
Curentul de pornire al protecţiei se determină utilizând relaţia:

K sig  K ap
I PP   I max ,
K rev

III
K sig III
K sig  1, 2
unde este coeficientul de siguranţă, pentru releul de tip RT-40 [18];
K ap
– coeficientul de autopornire ce ţine cont de creşterea curentului de sarcină în
regim post-avarie, K ap  [2,5];
K rev – coeficientul de revenire, pentru releul de tip RT-40, K rev  0, 7 [18];
K sig  K ap 1, 2  2,5
I PP   I max   23,1  115,5 A.
K rev 0, 6
Deci, I PP  115, 5 A  1, 4  I nomFU  1, 4  80  112 A.
III

Timpul de acţionare a protecţiei :

tPMC  t FU  t ,
unde
t PMC este temporizarea PMC a liniei, s;
Δt – treapta de selectivitate, t  0,5 s;
tPMC  tFU  t  1,3  0,5  1,8 s.

Selectivitatea între PMC a LEC 10kV şi a transformatorului de putere de la SPC:

t PPam≥t PPmax, av + Δt ,

unde,
t PPam este timpul de pornire a protecţiei din amonte, s.

t PP max,av - timpul de pornire maxim a protecţiei din aval, s.

t PPam  t PMC  t  1,8  0,5  2,3 s .

Se verifică sensibilitatea protecțiilor:

a) Sensibilitatea protecției transformatorului cu ÎA Unom = 0,4 kV se va asigura dacă este

satisfăcută relația:
I sc(2)(0,4)
K sens   1,5;
I regds.QF 1

9,872
K sens   4,9  1,5.
2 Deci, sensibilitatea este asigurată.

46
 b) Sensibilitatea protecției maximale de curent realizată cu două transformatoare de

curent conectate în schemă stea incompletă se asigură dacă

K sens  1,5 :

0,5  I scÎT
(2)
K sens   1,5;
I (ppIII )

0,5 1573
K sens   6,8  1,5.
115,5 Astfel, sensibilitatea PMC este asigurată,

10 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

O problemă importantă soluţionată pe parcursul proiectării şi exploatării sistemelor de
alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale , o constituie problema compensării
puterii reactive.
Transmiterea puterii reactive din sistem către consumator nu este raţională din
considerente, că la transmiterea acesteia apar pierderi suplimentare de putere şi energie activă în
toate elementele sistemului, datorată încărcăturii lor cu putere reactivă.
Compensarea puterii reactive constituie una din principalele direcţii în scopul diminuării
pierderilor de energie.
La reţelele cu tensiunea de pînă la 1 kV la întreprinderile industriale se conectează o mare
parte de consumători de putere reactivă. Factorul de putere de obicei nu depăşeşte 0,8. Reţelele
cu tensiunea de 380V din punct de vedere electric sunt mai îndepărtate faţă de sursă, de aceea
transmiterea puterii reactive în reţeaua joasă tensiune necesită majorarea secţiunilor
conductoarelor şi puterii transformatoarelor însoţită de pierderi de putere activă şi reactivă.
Costurile cauzate de factorii enumeraţi, pot fi diminuate sau chiar înlăturate, dacă se va efectua
compensarea nemijlocit la locul de consum.
Ca surse de putere reactivă în reţeaua de joasă tensiune pot servi motoare sincrone cu
tensiunea nominală 380V şi bateriile de condensatoare. Neajunsul de putere reactivă se acoperă
din surplusul de putere reactivă din reţeaua de înaltă tensiune.
Pentru ca compensarea puterii reactive să fie îndeplinită în totalmente, asigurându-se și
rezerva în caz de regimuri postavarie, unde au loc pierderi suplimentare de tensiune, este necesar
să se îndeplinească condiția de echilibru a valorii puterii reactive consumate cu cea a puterii
reactive compensate:

Q  Q ,

unde Q+ este valoarea corespunzătoare puterii reactive disponibile,

47
 Q   Qe1  QMS10  QBC10  QMS 0,4  QBC 0,4 ,

Qe1 – valoarea puterii reactive disponibile din sistemul electroenergetic de alimentare,

Qe1=895 kvar;

QMS10 – valoarea puterii reactive generate de motoarele sincrone la U = 10 kV;

QBC10 – valoarea puterii reactive compensate de bateriile de condensatoare la U = 10 kV;

QMS0,4 – valoarea puterii reactive generate de motoarele sincrone la U = 0,4 kV;

QBC0,4 – valoarea puterii reactive compensate de bateriile de condensatoare la U = 0,4 kV;

Q- - valoarea corespunzătoare puterii reactive consumate,

Q   Qc 0,4  Qc10  Qt  Qrez ,

QcƩ10 – valoarea puterii reactive consumate la U = 10 kV;

ΔQt – pierderile de putere reactivă la transportul acesteia prin transformator, ΔQt = 10 %;

Qrez – rezerva de putere reactivă pentru cazurile postavarie, Qrez = (10 – 15) %.

Se determină cantitățile de putere reactivă care pot fi transportate prin transformatoarele

din secții din rețeaua de tensiune medie în rețeaua de tensiune joasă, cu alegerea ulterioară în
primă variantă a puterilor BC 0,4 kV din secții.

În acest caz se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele

posturilor de transformare. Aceasta depinde de gradul de încărcare a transformatoarelor.

 Kîrec  n  Snomt 
2
Qt( pos )   Pc2
,

unde
Qt( pos ) este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul postului de

transformare;

n-numărul de transformatoare din posturile de transformare;

K îrec  coeficientul de încărcare recomandat al postului de transformare;

Pc − puterea de calcul al postului de transformare, kW.

48
 Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:

QBCnec  Qnec  Qt( pos ) ,

unde
Qnec este puterea reactivă de calcul a secţiei, kvar;

QBCnec – puterea necesară a bateriilor de condensatoare.

Puterea reală transportată prin transformatoarele PT se determină cu relația:

Qtreal  Qnec  QBC .

Exemplu:

 Kîrec  n  Snt   0,8  2  400 

2 2
Qt( pos )   Pc2   562,92  304,5 kvar
Pentru PT1: ;

QBCnec  Qnec  Qt( pos )  304,5  282, 2  22,3 kvar .

Din [17] se alege bateria de condensatoare de tip 2xУКМ 58-04-133-33,3 УЗ cu puterea

QBC  100 kvar . Rezultatele calculelor se introduc în tabelul 9.1.

Reeșind din faptul că în PT1 necesarul de putere reactivă este de 282,2 kvar ,iar postul de
transformare se află la o distanță relativ mare de SPC,pentru a nu transporta energia reactivă prin
linii,respectiv transformator ,compensarea se va face local,astfel micșorăm pierderile din
transformator,cît și durata lui de viață va crește.

Qtreal  Qnec  QBC  282, 2  266  16, 2 kvar.

49
 Tabelul 9.1 – Rezultatele calculelor pentru toate posturile de transformare a uzinei

QnecBC, Numărul și tipul Bateriei de Qtreal , kvar

Nr. PT n * Sn Pc , kW Qc , k var kî Qt( pos ) , k var
kvar cond.

PT1 2x400 562,9 282,2 0.7-0.8 304,5 266 2xУКМ 58-04-133-33,3 УЗ 16,2
PT2 2x250 409,4 254 0.7-0.8 0 266 2xУКМ 58-04-133-33,3 УЗ -12
PT3 1x400 367,45 199,5 0.9-0.95 96 112,5 1xУКМ 58-04-112,5-37,5 УЗ 87
PT4 1x400 367,45 234,4 0.9-0.95 96 200 1xУКМ 58-04-200-33,3 УЗ 34,4
PT5 1x400 340,3 168,8 0.9-0.95 169 167 1xУКМ 58-04-167-33,3 УЗ 1,8
PT6 2x400 562,2 240 0.7-0.8 305,8 200 2x УКМ 58-04-100-33,3 УЗ 40
PT7 2x250 363,3 237,8 0.7-0.8 167,4 200 2x УКМ 58-04-100-33,3 УЗ 37,8
PT8 1 x 400 384,1 211 0.9-0.95 0 225 1xУКМ 58-04-225-37,5 УЗ -14

50
 Deci, puterea reactivă sumară va fi:

Q  Qc  0,4  Qt  1827, 7  1220  3047,7 kvar.

unde ΔQt sunt pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare, ele
constituie 10% din puterea nominală a transformatoarelor instalate la întreprindere:

Qt  0,1 Snt  0,1 (2  4000  8  400  4  250)  1220 kvar. ;

Rezerva de putere reactivă în PT va fi aproximativ 15% din puterea sumară:

QR  0,15  Q  0,15  3047, 7  457, 2 kvar .

În total consumul de putere reactivă la întreprindere va fi:

Q  Q  QR  3047, 7  457, 2  3505 kvar .

Pentru alegerea BC la 10 kV se face bilanțul puterilor reactive pentru a determina

necesitatea instalării acestor baterii.

Qe' 1  QMS 10  QBC 0,4  Q.

Puterea reactivă maximală ce poate fi generată de motoarele sincrone de 10 kV:

α m ⋅ PnomMS ⋅tg φ nom

Q MS= ;
ηnom

unde Q MS este puterea reactivă maximă care poate fi produsă de motoarele sincrone, kVAr;

α m – coeficient de suprasarcină admisibilă a motorului după puterea reactivă;

PnomMS – puterea nominală activă a motorului sincron la arbore, kW;

tgφ – corespunde valorii admise a cos φ=1 tg φnom=0,484 [27];

ηnom – randamentul motorului sincron, din [27] , ηnom =0,947.

α m ⋅ P nomMS ⋅tg φnom 1 ⋅378⋅ 0,484

Q MS 1250= = =193,2 kVAr .
η nom 0,947

51
 Deci puterea reactivă sumară produsă de motoarele sincrone va fi :

Q ∑ MS =2 ⋅Q MS 1250 =4 ⋅ 193,2=772,8 kVAr

Qe' 1  QMS 10  QBC 0,4  1199  772,8  1636,5  3608,3 kvar;

Q  3608,3 kvar;

Qe' 1  QMS10  QBC 0,4  Q.

Tabelul 9.2 – Bilanţul puterii reactive în întreprindere.

Nr. d/o Articolele bilanţului Q, kvar
1. Partea de consum a puterii reactive  
1.1 Consumul puterii reactive la 0,4 Kv 1827,7
1.2 Consumul puterii reactive la 10 kV 0.00
1.3 Pierderi în transformatoare 1220
1.3 Rezerva de putere pentru regim post-avarie 457,3
  Total: 3505
2. Partea de venit a puterii reactive  
2.1 Sistemul electroenergetic 1199
2.2 Motoare sincrone 10 kV 772,8
2.3 Motoare sincrone 0,4 kV 0.00
2.4 Baterii de condensatoare 10 kV 0.00
2.5 Baterii de condensatoare 0,4 kV 1636,5
  Total: 3608,3
  Bilanţul: +103,3

Conform bilanţului puterii reactive se observă că puterea reactivă consumată de receptoarele

electrice la 0,4 kV este compensată cu instalaţii cu baterii de condensatoare şi, parţial, cu
cantitatea de putere reactivă ce poate fi transportată prin transformatoarele PT10/0,4 kV.

52
 11 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,
MĂSURĂ ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele de joasă tensiune a

transformatorelor din SPC

Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor

din două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea
consumatorilor se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare
simplifică relativ protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea
remanentă pe bare ce alimentează staţia de transformare şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură
conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării D.A.A.R.
conţine 90-95%. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la
utilizarea lor largă în sistemul energetic

D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la

deconectarea transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul
transformatorului este anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.

Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea

avariată a sursei de lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj
poate fi înlăturat prin conectarea rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea
întrerupătorului unde se efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează
pe larg dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea de A.A.R. În caz de defect la
transformator protecţia lui la deconectează întrerupătorul din partea de joasă tensiune.
Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de la sursa de rezervă.

La defecte pe secţiile barei de 10 kV acţionează protecţia transformatorului de

alimentare ce duce la deconectarea întrerupătorului şi aproape momentan acţionează A.A.R.

Pentru asigurarea AAR, se va utiliza terminalul de anclanşare automată a rezervei de tip

Bresler МБПУ. Schema de conectare a acestuia la reţea este prezentată în figura 11.1.

53
 { TA1

QF1 MБПУ QF2

S.B.1 S.B.2 ID 10 kV

QF3

TV1 TV2

P MБПУ
DAAR
U1
1 &
ЛЭ1 ЛЭ2
γ

Figura 11.1 – Schemă de principiu a terminalului de anclanşare automată a rezervei de tip

Bresler МЭИ МБПУ

Evidenţa şi măsurarea parametrilor energiei electrice

Evidenţa energiei electrice la întreprindere precum şi măsurarea parametrilor de calitate a
acesteia este realizată cu contoare multifuncţionale moderne de tip ALFA A1800, alese din [25].
Contoarele corespund normativelor în vigoare şi sunt conectate la reţea prin intermediul
transformatoarelor de curent şi tensiune. Contoarele date sunt elaborate pe bază de
microprocesor ALPHA, care garantează o precizie înaltă şi o funcţionare fiabilă a contorului, iar
posibilităţile funcţionale de evidenţă satisfac cele mai stricte cerinţe ale sistemului energetic
actual. Contoarele date sunt certificate conform standartlui ГОСТ Р 52320-2005. Schema de
conexiune a contorului la reţeaua electrică este prezentată în fig.11.2.

54
 Figura 11.2- Schema de conexiune la reţea a contorului electronic ALFA A1800

Schema reglarii automate a puterii bateriilor de condensatoare

Pentru a asigura o funcţionare mai normală, mai economicoasă a instalaţiilor de
compensare a puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte
a puterii reactive generate de baterii de condensatoare.
Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent, putere şi tensiune şi în dependenţă de
factorul de putere. Instalaţiile de compensare a energiei reactive sunt echipate cu circuite de
măsurare a curentului şi tensiunii, după procesarea digitală a valorilor măsurate cu o precizie
suficient de mare sunt determinate valorile factorului de putere (cos φ=1) şi, prin conectarea sau
deconectarea numărul necesar de condensatoare, se realizaează reglarea puterii reactive trecând
la cos φ2. Este prevăzut şi un sistem de semnalalizare şi deconectare a BC în caz de avarie.
Pentru reglarea puterii reactive generate de bateriile de condensatoare se utilizează
controlere de corecţie a valorii curente a factorului de putere de tip BR-6000-R12 cu 12 trepte de
reglare care sunt destinate pentru reţelele trifazate 0,4 kV de curent alternativ cu frecvenţa de 50
Hz fără distorsiuni sau cu distorsiuni mici ale sinusoidelor de curent şi tensiune.

Schema de reglare automată a puterii reactive pentru instalaţia de compensare tip УКМ 58-
04-100-33,3 УЗ prezentată în figura 11.3.
Semnificaţia echipamentului din figura 11.3 este prezentată în tabelul 11.1

55
 Tabelul 11.1- Echipamentul instalației de compensare
Simbolul Tipul Numărul Notă
A1 Regulatorul factorului de putere
BR6000-R12 1
C1...C12 Condensator B25667-B3497-A375(50 kvar) 6
FU1...FU6 Siguranţă fuzibilă ВПБ-6-40 3 6,3 A
FU7...FU18 Siguranţă fuzibilă ВПБ-6-31 6 0,5 A
FU19...FU24 Siguranţă fuzibilă ППН-33-X0 УXЛ3 125 A 3
KM1...KM1 Contactor K3-32K10-230 6
2
PA1 Ampermetru Э8030-M1 600/5 50 Hz 1
Q1...Q6 Separator Sentron 3NR40 76-10K01 160A 3
QF1 Întrerupător BA 88-37 1
TA1 Transformator de curent TШЛ-0,66-1-5-0,55-600/5 1
У3

A1 B1 C1 N
PA1
01X1 Curentul în instalația
TA1 A de compensare

Circuitul de măsurare
01X2
A1
Curentul fazei ,,A”
K
FU1
L2 I
01X5 01X5 Tensiunea Uec
FU2
L3
01X6 01X6 KM1
FU3 treapta 1 FU7
C1 1 01X19
01X7 01X7 01X15 01X15 KM2
treapta 2 FU8

Modulul 1
2
01X16 01X16 KM3
treapta 3 FU9
3
01X17 01X17 KM4
treapta 4 FU10
4
01X18 01X18 KM5
treapta 5 FU11
5 01X24
treapta 6
01X20 01X20 KM6 Demaroare de
FU12
Modulul 2

6 conectare a
FU4 treapta 7 01X21
FU13
01X21 KM7 condensatoarelor
C2 7
01X8 01X8 01X22 01X22 KM8
treapta 8 FU14
8
01X23 01X23 KM9
treapta 9 FU15
9 01X29
01X25 01X25 KM10
treapta 10 FU16
Modulul 3

10
01X26 01X26 KM11
treapta 11 FU17
11
treapta 12 01X27 01X27 KM12
FU18
12
01X28 01X28

FU5 de avarie Ieșirea bornei de

13 14 avarie
01X9 01X9 01X12 01X13
FU6 cosφ2
15 16 01X14 Comutare de la distanță
01X10 01X10 01X11
pentru cosφ secund
Legarea la pămînt a
reglatorului factorului de
QF1 putere

Întreruptor

N A B C

56
 A1

B1

C1

1 3 5 1 3 5 1 3 5
Q1 Q2 Q6

FU19 FU20 FU24

2 4 6 2 4 6 2 4 6
.....

2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6
KM1 KM2 KM3 KM4 KM11 KM12
1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5
C1 C2 C4 C5 C11 C12
L2 L2 L2 L2 L2 L2

L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3

Figura 11.3 – Schema de reglare automată a puterii reactive pentru instalaţia de

compensare tip УКМ58-0,4-100-33.3 У3

Încheiere
În proiect este proiectat sistemul de alimentare cu energie electrică a uzinei de rulment .
Alegerea tensiunii de racord a uzinei (35 kV) a fost argumentată din punct de vedere tehnic.
Alegând tensiunea de alimentare 35 kV, a fost nevoie de instalarea pe teritoriul întreprinderii a
staţiei principale coborâtoare (SPC) cu două transformatoare de tip ТMН-4000/35/10. Ţinând
cont de imposibilitatea amplasării SPC în centrul de sarcină, aceasta a fost amplasată la hotarele
uzinii din partea direcţiei de alimentare. Staţia de transformare a fost construită de tip exterior.
Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este folosit
dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a secţiilor uzinei a
fost argumentată în aspect tehnico-economic.

Din cauza lipsei de teritoriu şi pentru a nu bloca căile de transport interuzinal posturile de
transformare ale secţiilor au fost amplasate în interiorul acestora.Secţiile cu sarcină mică au fost
alimentate de la posturi de transformare vecine prin cabluri la 0,4 kV.

Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric a
fost nevoie pentru a realiza protecţia elementelor sistemului şi pentru verificarea echipamentului
sistemului de alimentare cu energie electrică.

S-a urmărit evitarea circulaţiei puterii reactive prin rețeaua 10 kV şi compensarea locală cât
mai completă, ca în caz de avarie sau deficit de PR, aceasta să fie asigurată de BC., Puterea
disponibilă din sistem se va consuma pentru acoperirea pierderilor în transformatoarele SPC.
Pierderile în transformatoarele PT vor fi acoperite de puterile BC din nemijlocita apropiere a
acestora. Rezerva va fi asigurată din contul PR rămase din sistem şi a rezervei bateriilor de
condensatoare.

La elaborarea proiectului deciziile tehnice şi economice au fost coordonate cu cerinţele

Normelor de Amenajare a Instalaţiilor Electrice şi altor norme în vigoare, deasemenea au fost
utilizate sfaturile îndrumătorului de proiect şi a altor profesori şi persoane ce activează în
domeniu.

57
 BIBLIOGRAFIE
1. Îndrumar metodic privind realizarea proiectului de an la disciplina Alimentarea cu
energie electrică a întreprinderilor, Chișinău 2019.

2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:

Энергоатомиздат, 1987.

3. Pogora V. Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor. Ciclu de prelegeri U.T.M.

Chișinău, 2010.

4.Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de

proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.

5.Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.

Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
Энергоатомиздат, 1989.

6. Pogora V., Procese tranzitorii în sistemele de alimentare cu energie electrică. U.T.M.

Chișinău 2003.

7. https://www.vlg.ro/_catalog/cabl_medie_tensiune/na2xsf2y.html

8. http://www.kemzural.ru/page253712

9. http://www.xlpe.com.ua/silovyiekabeli-avvgavvgng.html

10.
https://www.iek.ru/products/catalog/pribory_ucheta_kontrolya_izmereniya_i_oborudovanie_elek
tropitaniya/pribory_ucheta/transformatory_toka_tti/tti_s_2_5va_i_2_5a_klass_0_5/transformator
_toka_tti_a_100_5a_5va_klass_0_5_iek

11. https://www.avtomats.com.ua/1663-vykljuchatel_avtomaticheskij_va_51_35.html

12. http://www.ues.su/catalog/switchgear-35/vgb-35-item/

13. http://www.elektro-arsenal74.ru/goods/15879915-razedinitel_rndz_35_630

14. http://uralen.ru/catalog/trans/group-17/61.html

15. http://www.cztt.ru/tol_35.html

16. https://elmisto.com.ua/p566515225-transformatory-napryazheniya-nom.html

17. http://www.zvo.ru/krun/616-k-59.html

18. http://energosfera.org.ua/vyklyuchateli/vakuumnye-vyklyuchateli/vakuumnye-
vyklyuchateli-6-35kv/vyklyuchatel-bb-tel-10-20-630-u2-48.html

19. http://www.cztt.ru/userFiles/Rukovodstva/RE_TOL-10.pdf

58
 20. http://energosfera.org.ua/transformatory/izmeritelnye-transformatory-
napryazheniya/trekhfaznye-maslyanye-izmeritelnye-transformatory-napryazheniya-
10kv/transformator-namit-10-1.html

21. http://uralen.ru/catalog/pred/group-32/248.html
22. http://www.em.dn.ua/pred/pkt-012-10-63-315.html
23 http://atrans.in.ua/razediniteli-rvz-10200-rvz-10400-rvz-10630-rvz-101000-pr-10-vnutrennej-
ustanovki/p102

24 https://zapadpribor.com/products/ukp-ustanovki/datasheet/ukp-kondensatornye-ustanovki-
to.pdf

59