11 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,MĂSURĂRI

ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

11.1 Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele

10 kV a ID ce alimentează întreprinderea

Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor

de la două surse independente de alimentare. În acest caz la defectarea uneia din sursele de
alimentare, funcţionarea consumatorilor se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea
schemei de alimentare simplifică protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte
tensiunea remanentă pe bare ce alimentează staţia de transformare în caz de distribuţie şi
micşorează valoarea curentului de scurtcircuit. Întreruperea în alimentare, în caz de avarie a
elementelor, se înlătură prin conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul
acţionării D.A.A.R. constituie 90-95%. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei
D.A.A.R. au dus la utilizarea largă a acestora. Revenirea la schema iniţială după apariţia
tensiunii la barele de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la staţiile
fără personal operativ.
D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la
deconectarea liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul transformatorului este
anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare constă în aceia că, deconectarea avariată a sursei de
lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi înlăturat prin
conectarea rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea întrerupătorului în locul
unde se efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe larg dispozitive
automate speciale, ce poartă denumirea de D.A.A.R. În caz de defect protecţia lui deconectează
întrerupătorul din partea de joasă tensiune.
Cerinţele impuse D.A.A.R. sînt următoarele:
-acţionarea D.A.A.R. trebuie să fie cu un ciclu;
-la utilizarea D.A.A.R.,în afară de PMCT a elementului respectiv, se recomandă utilizarea
organului de protecţie de minimă tensiune, pentru ca schema să poată acţiona la dispariţia
tensiunii pe bare.
Se prezentă schema a AAR cu întreruptor de secţionare.

60
 10 kV 10 kV

QF1 SA1 QF2

SQ1
KV1 KV2 KT1

Q1 Q Q2 KT1
KT1

KL1 SQ1
YAT1

T1 T2 SQ2
KV3 KV4 KT2

KT2
KL2

KV1 KV2 KV3 KV4 KL2 SQ2

YAT2
SA1
KL3 SQaut
SQ
SQ1 YAC

SQ2

HG R

M
SQaut

SQ2 SQ2

KL3
R

Figura 11.1-Schema de protectie si de comanda a D.AAR cu intreruptor de sectionare.

11.2 Dispozitiv de reglare automată a puterii reactive generate de bateriile de

condensatoare

Pentru a asigura o funcţionare mai normală, mai economă a instalaţiilor de compensare a

puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii
reactive generate de bateriile de condensatoare. Reglarea poate fi realizată în dependenţă de
curent, putere, tensiune şi în dependenţă de factorul de putere. Reglarea automată în dependenţă
de tensiune se utilizează în cazurile cînd trebuie de mărit factorul de putere şi de menţinut
valoarea tensiunii nominale la receptoare. Acest tip de reglare automată este cel mai frecvent
folosit la staţiile de transformare la întreprinderile industriale.
Schema reglării automate a puterii reactive generate de bateriilor de condensatoare într-o
treaptă este prezentată în fig.11.2.
KM-contactor magnetic;
DO-dispozitiv orologic;
KT1,KT2,KT3-relee de timp;
KL1,KL2-relee intermediare;

61
Figura 11.2-Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare într-o treaptă.

SB1,SB2,SB3-butoane pentru comanda manuală a instalaţiei cu condensatoare;

KV1,KV2-relee de maximă tensiune;
VD1,VD2-diode, prevăzute pentru a exclude posibilitatea de conectare a instalaţiei cu
condensatoare la reţea în cazul acţionării KV1, adică cînd tensiunea este ridicată, şi invers.

11.3 Schema de semnalizare şi măsurare

Schema de semnalizare a punerii la pămînt a reţelei electrice de10 kV este realizată cu
ajutorul unui releu de semnalizare conectat la înfăşurarea în triunghi deschis a transformatorului
de tensiune de tip HTMИ-10-66У3.
Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidenţă a energiei active şi reactive
conectate prin intermediul transformatoarelor de curent şi de tensiune . Contoarele se instalează
între reţeaua sistemului de alimentare şi reţeaua ce alimentează consumatorii.

62
Schema de semnalizare şi măsurare este prezentată în fig.11.3.

10 kV

SQ

PA PI PK PK

TA1 TA2
TV

KV PV

Figura 11.3-Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.

63
 12 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Problema compensării puterii reactive cere rezolvare atît la etapa proiectării cît şi în
exploatare.
Transportarea puterii reactive pe linii este însoţită de pierderi de putere activă, pierderi de
tensiune şi are loc limitarea capacităţii de transport a acestei linii.
Rezolvarea problemei compensării puterii reactive începe cu determinarea consumului de
putere reactivă la 0,4 kV şi 10 kV.
Qc 0 , 4  4864 k var, Qc10  0 k var [vezi Anexa 2].
Se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele posturilor de
transformare. Aceasta depinde de gradul de încărcare a transformatoarelor.
Q tt   K i.n.  n  Snt  2  Pc2 ,
unde Q tt este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul postului de
transformare, kvar;
n - numărul de transformatoare din posturile de transformare;
K i .n .  coeficientul de încărcare normativ al postului de transformare;

S nt  puterea nominală a transformatorului, kVA;

Pc  puterea de calcul al postului de transformare, kW;

Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:

Q BCnec  Q nec  Q tt ,

unde Q nec este puterea reactivă de calcul a secţiei, kvar;

Puterea şi tipul bateriei de condensatoare se alege din tab.2.192 [12,p.400].
Exemplu:

 Ki.n.  n  Snt   0,8  2  400 

2 2
Pentru PT8: Qtt   Pc2   594 2  238, 25 k var ;

QBCnec  Qnec  Qtt  602, 4  238, 25  364,15 k var .

Pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare constituie 10% din

puterea sumară consumată de întreprindere:
Qt  0,1  Qcons  1816, 6  0,1  181, 6 k var ;

Deci, puterea reactivă sumară va fi:

Q  Q0.4  Q10  Qt  16900  0  181, 6  1708,1 k var ;

Rezerva de putere reactivă în PT va fi aproximativ 10% din puterea sumară:

64
QR  0,1 Q  0,117081  1708,1 k var ;

În total consumul de putere reactivă la uzină va fi:

Q  Q  QR  17081  1708,1  18789, 7 k var ;

Se alcătuieşte bilanţul puterii reactive în formă de tabel:

Tabelul 12.1- Bilanţul puterii reactive.

1. Consumul puterii reactive kVar
1.1 Consumul puterii reactive la 0,4 kV 16900
1.2 Consumul puterii reactive la 10 kV 0
1.3 Pierderi în transformatoarele din secţii 181.6
1.4 Rezerva pentru regim de avarie 1708.1
1.5 Puterea reactivă sumară a întreprinderii 18789,7
2. Venitul puterii reactive Kvar
2.1 Sistemul energetic 5005
2.2 Motoare sincrone 0
2.3 Baterii de condensatoare la 0,4 kV 15315
2.4 Total venitul puterii reactive 20320
2.5 Bilanţul +1530.3,

Se observă că se obţine un surplus de de putere reactivă de 1530 kVar. Conform bilanţului

puterii reactive (vezi tabelul 12.1) se observă că puterea reactivă consumată de receptoarele
electrice la 0,4 kV este compensată parţial din sistem fără folosirea capacităţii totale a lui. Acest
fapt este cauzat de supraîncărcarea unor transformatoare peste limita normativă.

Din tab.2.192 [7,p.400] se aleg bateriile de condensatoare ce urmează să fie instalate în secţiile
întreprinderii.

Tabelul 12.2Alegerea bateriilor de condensatoare.

Nr. Nr. Qtt , k var Q BCnec , k var nrxQBC , k var Tipul BC
PT secţiei
PT1 2 0 4850 8x600+1x60 УКЛ-038-600-150У3 УК1-
65
 0,415-60 T3
PT2 2 0 2633 4x600 УКЛ-038-600-150 У3

PT3 1 279 0 - -

PT4 4,3 401,1 1431,6 2x600 УКЛ-038-600-150У3 УКБН-

+1x250 0,38-200-50 УЗ

PT5 15 0 1309,4 2x600 УКЛ-038-600-150У3

+1x150 УКБН-0,38-150 У3

PT6 16 171,8 188,2 1x200 УКБН-0,38-200-50 УЗ

PT7 13 0 1544,3 2x600 УКЛН-0,38-450-150У3 УКЛ-

+1x400 038-600-150У3

PT8 12,14 238,25 364,15 1x250 УКМ-0,4-250-50 УЗ

+1x135 УК4-0,38-135У3

PT9 10,11 163,9 0 - -

PT10 9 157 0 - -

PT11 8,7 294,2 2061,1 3x600 УКЛ-038-600-150У3 УКHЛ-

+1x300 038-300-150 У3

PT12 5 0 587,2 1x600 УКЛ-038-600-150У3

PT13 6 111,35 113,65 1x100 +1x20 УК4-0,38-100УЗ

УК1-0,415-20 T3

ÎNCHEIERE

În proiectul de an a fost elaborat sisremul de alimentare cu energie electrică a Uzinei

chimice.
Alegerea tensiunii racordului întreprinderii la sistemul electroenergetic a fost argumentată
din punct de vedere tehnic. Alegînd tensiunea de alimentare 110 kV, a fost nevoie amplasarea la
hotarele teritoriul întreprinderii a unei SPC , ea a fost amplasat din partea direcţiei de alimentare.

66
 ID-10 kV este de tip interior şi este înzestrat cu dulapuri prefabricate care sunt montate într-
un singur rînd. Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia
de distribuţie-10kV se secţionează cu întreruptorul de secţionare, care în regim normal de
funcţionare este deconectat. Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz
de avarie, este folosit dispozitivul de anclanşare automată a rezervei.
Din cauza mediului chimic agresiv, posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de
tip interior, însă în secţiile cu mediul înconjurător nefavorabil pentru funcţionarea normală a
transformatorului, posturile de transformare sînt izolate în camere aparte şi se asigură ventilarea.
Secţiile cu sarcină mică au fost alimentate de la posturi de transformare învecinate . A fost
nevoie de efectuat calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat
receptor electric pentru a realiza protecţia prin relee a elementelor sistemului, şi pentru
verificarea echipamentului sistemului de alimentare cu energie electrică.
Puterea reactivă se compensează cu baterii de condensatoare 0,4 kV. Cu BC se
compensează total puterea reactivă necesară receptoarelor electrice din secţiile întreprinderii.
În calculele şi deciziile luate în proiectul de an s-a ţinut cont de cerinţele NAIE (Norme de
Amenajare a Instalaţiilor Electrice).

BIBLIOGRAFIE

1. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:

Энергоатомиздат, 1987.
2.Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного
проектирования по электрснабжению промышленных предприятий.М.: Энергоатомиздат,
1987.

67
 3.Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных предприятий.
М.:Энергоатомиздат,1984.
4.Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
Энергоатомиздат, 1989.
5.Arion V. Bazele calculului tehnico-econemic al sistemelor de transport şi distribuţie a
energiei electrice. U.T.M. Chişinău,1998
6.Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2001
7.Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г. и др.
М.: Энергоатомиздат, 1990.
8.”IEC”. Catalog 2006. Produse electrotehnice.
9.Киселев Ю.Я.,Красножoн Л.С. Расчет токов коротково замыкания для релейной
защиты и системой автоматики. М.: Энергия
10. Ю.Д. Сибикин, М.Ю. Сибикин “ Справочник по электроустановок промышленных
предприятий.” Москва 2002.
11.Stanciu T.,Rudei I. „Automatizări şi protecţie prin relee în instalaţii energetice.” Îndrumar
metodic pentru lucraeea de curs.Chişinău ,2003
13. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrări de laborator.U.T.M. Chişinău, 2002
14.Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor. Îndrumar de proiectare.
U.T.M. Chişinău,1999.
15.Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г.Р.,Романчук И.В.Кишинев:
Ротапринт КПИ им.С.Лазо,1987.
16Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
17.Arion V. Costurile instalaţiilor electroenergetice. U.T.M. Chişinău,2002.
.18. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ. Л.:
Энергоатомиздат, 1988.

68
69