UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Energetică

Lucrare analitico-grafică nr.1

la teoria circuitelor electrice
Tema: Circuite liniare compuse de curent continuu

A elaborat: st.gr.EE-191
Rachitov Romin

A verificat: lect.univ.
Tertea Ghenadie

Chişinău, 2020

Lucrare analitico-grafică nr.1

 Circuite liniare de curent continuu
Varianta 60
Se cere:
1. De calculat curenții ramurilor circuitului prin metoda curenților de contur.
2. De calculat curenții ramurilor circuitului prin metoda potențialelor nodale.
3. De prezentat rezultatele calculelor efectuate în tabelul de comparații.
4. De alcătuit bilanțul puterilor.
5. De calculat curentul în ramura 6 prin metoda GET.
6. De construit diagrama potențială.
Problemă: Se consideră circuitul electric compus:

E1 I1 R1

I2 R2 4 R5 I5
2 3
I3
I4 R6
E3
I6
R4 R3
1

Tab.1 Tabelul cu datele inițiale:

R1 R2 R3 R4 R5 R6 E1 E3
Ω V
6 5 3 3 2 2 50 20

1.Calculul curenților în ramurile circuitului prin metoda curenților de contur:

 E1 I1 R1

I11
I2 R2 4 R5 I5
2 3
I3
I4 R6
I33 I22
E3
I6
R4 R3
1

Fig.1 Schema cu sensul curenților indicați, inclusiv curenții de contur:

1. Alcăuim sistemul de ecuații conform teoremelor lui Kirchhoff:
Conform teoremei întâi a lui Kirchhoff:

a) –I6 – I4 + I3 = 0
b) I4 –I1 +I2 = 0
c) I1 – I3 + I5 = 0
Alcătuim sistemul de ecuații prin aplicarea teoremei a doua.
I 1 R 1−I 5 R5 + I 2 R2= E1

{ I 5 R 5+ I 3 R3 + I 6 R6 =E3
I 4 R 4−I 2 R 2−I 6 R6= E2=0

2. Calculul curenților în ramurile circuitului prin metoda curenților de contururi.

Această metodă de calcul se efectuează în 2 etape:
I etapă:
Se alcătuiește sistemul de ecuații față de curenții fictivi de contururi, numărul de ecuații corespunde
numărului de ecuații alcătuit după teorema a doua a lui Kirchhoff.

Se alcătuiește sistemul de ecuații față de curenții de contur:

R11I11+R12I22+R13I33=E11;
(1) R21I11+R22I22+R23I33=E22;
R31I11+R32I22+R33I33=E33.

Unde:
R11=R5+R2+R1=2+5+6=13,(Ω) – suma algebrică a rezistențelor ramurilor primului contur;
R22=R6+R3+R5=2+3+2=7, (Ω);
R33=R4+R6+R2=3+2+5=10, (Ω);
R12=R21= -R5=-2, (Ω) – Rezistența comună pentru conturul I și II;
R13=R31= -R2= -5, (Ω);
R23=R32= -R6= -2, (Ω);
E11=E1=50,(V) suma algebrică a t.e.m surselor primului contur;
E22=E3= 20,(V);
E33=E3=0,(V).
Introducem valorile obținute în sistemul(1)
13I11-2I22-5I33=50;
(2) -2I11+7I22-2I33=20;
-5I11-2I22+10I33=0.

Calculam Δ, Δ1,Δ2,Δ3 :

R 11 R 12 R 13 13 −2 −5

| ||
Δ R21 R23 R 33 = −2 7 −2 =603,00
¿
R31 R 32 R 33 −5 −2 10
|
E 11 R 12 R13 50 −2 −5

| ||
Δ1¿ E 22 R 23 R33 = 20 7 −2 =3900
E33 R 32 R33 0 −2 10 |
R 11 E 11 R 13 13 50 −5

| ||
Δ2¿ R21 E 22 R 33 = −2 20 −2 =3600
R31 E 33 R 33 −5 0 10
|
R 11 R 12 E11 13 −2 50

| ||
Δ3¿ R21 R23 E 22 = −2 7 20 =2670
R31 R 32 E 33 −5 −2 0
|
Δ2 1215
Calculăm: I 22=
= =0,882 , A ;
Δ 1377
Δ 3900 Δ 3600 Δ 2670
I 11= 1 ¿ =6,468 ( A ) ; I = 2 ¿ =5,97 ( A ) ; I = 3 = =4,428 ( A ) .
Δ 603,00 22 Δ 603,00 33 Δ 603,00

Determinarea curenților în ramurile circuitului prin curenții de contur:

I1=I11= 6,468,(A);
I2=I11-I33= 2,04,(A);
I3=I22= 5,97(A);
I4=I33= 4,428(A);
I5=I22 - I11= -0,498(A);
I6=I22-I33=1,542(A).
Tabelul 2. Datele obținute

Curenți I1,A I2,A I3,A I4,A I5,A I6,A

Valoarea 6,468 2,04 5,97 4,428 -0,498 1,542
Verificare:
-I6–I4+I3= -1,542-4,428+5,97=0 (A)
I4-I1+I2=4,428-6,468+2,04=0 (A)
I1-I3+I5=6,468-5,97+(-0,498)=0 (A)
3. Calculăm curenții în ramuri prin metoda potențialelor la noduri:

E1 I1 R1

I2 R2 ϕ4 R5 I5
ϕ2 ϕ3
I3
I4 R6
E3
I6
R4 R3
ϕ1

Figura 2. Schema de calcul cu indicarea potențialelor nodale

Se alcătuiește sistemul de euații față de potențialele nodale. Numărul de ecuații corespunde

numărului de ecuații conform primei teoreme a lui Kirchhoff:

g11ϕ11+g12 ϕ 22+g13ϕ 33=I11;

(3) g21ϕ 11+g22ϕ 22+g23ϕ 33=I22;
g31ϕ 11+g32ϕ 22+g33ϕ 33=I33.

Unde:
g11=g1+g6+g2=1/4+1/2+1/5=19/20,1/Ω – suma algebrică a conductanțelor nodale;
g22=g2+g5+g3=1/5+1/3+1/5=11/15, 1/Ω;
g33=g3+g1+g4=1/5+1/4+1/3=47/60, 1/Ω;
g12=g21=-g2=-1/5, 1/Ω – Conductanța dintre nodul ϕ 11 și ϕ 22;
g13=g31=-g1=-1/4, 1/Ω;
g23=g32=-g3=-1/5, 1/Ω;
I11=g1E1+g2E2=7,A curentul în nodul ϕ 11;
I22=-g2E2=-2,A;
I33=-g1E1=-5,A.
Introducem valorile obținute în sistemul(3)
19/20ϕ11-1/5ϕ 22-1/4ϕ 33=7; *20
(4) -1/5ϕ 11+11/15ϕ 22-1/5ϕ 33=-2; *15
-1/4ϕ 11-1/5ϕ 22+47/60ϕ 33=-5. *60

19ϕ11-4ϕ 22-5ϕ 33=140;

(4) -3ϕ 11+11ϕ 22-3ϕ 33=-30;
-15ϕ 11-12ϕ 22+47ϕ 33=-300.

Calculam Δ, Δ1,Δ2,Δ3 :

g 11 g12 g 13 19 −4 −5
¿
|
Δ g21 g23 g 33 −3=
|| 11 −3 =0.411
g31 g32 g 33 −15 −12 47
|
I 11 g12 g13 140 −4 −5

| ||
Δ1¿ I 22 g23 g33 = −30 11 −3 =2.221
I 33 g32 g33 −300 −12 47
|
g 11 I 11 g13 19 140 −5
¿
|g I
Δ2 21 22 33 g
||
= −3 −30 −3 =−1.117
g31 I 33 g33 −15 −300 47
|
g 11 g12 I 11 19 −4 140
¿
|
Δ3 g21 g23 I 22 −3
||
= 11 −30 =−2.2
g31 g32 I 33 −15 −12 −300
|
Δ2 1215
Calculăm: I 22= = =0,882 , A ;
Δ 1377
Δ1 Δ2 Δ3
φ 1= =5.386 (V) φ 2= =-2.72 (V) φ 3= =−5.359(V)
Δ Δ Δ
Aflăm curenții în ramuri:
I1=(E1+ ϕ33- ϕ11)g1=(20+(-5.359-5.386)*1/4=2,314,(A),
I2=(E2+ ϕ22-ϕ11)g2=0,379,(A),
I3=(ϕ22- ϕ33)g3=0,528,(A),
I4=( ϕ33- ϕ44)g4=-1.786,(A),
I5=(ϕ44- ϕ22)g5=0,907,(A),
I6= (ϕ11-ϕ44)g6=2.693,(A).
Tabelul 3.Rezultatele calculelor efectuate prin ambele metode:
Metoda/Curenți I1,A I2,A I3,A I4,A I5,A I6,A
Curenți de contur 2,314 0,379 0,528 -1,786 0,907 2.693
Potențiale nodale 2,314 0,379 0,528 -1,786 0,907 2.693

Calculul bilanțului puterilor:

I12*R1+ I22*R2+ I32*R3+ I42*R4+ I52*R5+ I62*R6 = E1I1+ E1I1
2,3142*4+0,3792*5+0,5282*5+-1,7862*3+0,9072*3+2.6932*2=20*2,314+10*0,528
50.068=50.068
Se observă că puterile s-au obținut egale.
3.Calculul curentului în ramura 6 prin metoda GET:
Alcătuim schema echivalentă a circuitului în raport cu bornele m-n, se substituie printr-un dipol
activ caracterizat prin parametrii Ee și Re, astfel:
Ee
I 6=
R e+ R 6

Ee
R6
U14mg

Re
1

Figura 3. Schema echivalentă a circuitului în raport cu bornele m-n, se substituie printr-un dipol activ
caracterizat prin parametrii Ee și Re

Pentru acest calcul vom exclude din circuit R6, obținînd următoarea schemă:
 E1 I1 R1

I11I

I2 R2 4 R5 I5
2 3
I3
I4
I22I
E3
R4 R3
1

Figura 4. Schema de calcul fara elementul R6

Alcătuim ecuațiile de contur pentru contururile obținute:

I '11 R '11 + I '22 R'12 =E'11

{ I '11 R'21 + I '22 R'22 =E'22

Aici:

R'11 =R1 + R2 + R4 + R5 =4 +5+3+3=15, (Ω)

R'22=R 4 + R5 + R3=11, (Ω)

R'21=R'12=−(R ¿ ¿ 5+ R 4)=−6 ¿, (Ω)

E'11 =E1−E 2=20−10=10,(V)

E'22=E 3=0,(V)

De aici aflam respectiv:

R '11 R'12 15 −6
Δ¿ '
| =
R21 R'22 −6 11 ||
=129 |
E '11 R '12 10 −6
Δ1¿ ' | =
E22 R '22 0 11 ||
=110 |
R '11 E '11 15 10
Δ2¿
| =
||
R'21 E '22 −6 0
=60 |
Calculăm:

' Δ1 ' Δ2
I 11= =0.853 (V) I 22= =0.465 (V)
Δ Δ
Tensiunea dintre bornele 4-3 este:

u14 mg=E 1−I '11 ¿ R1−¿(I '11−I '22 ¿∗R4 = Ee

u14 mg=20−3.411−1.163=15.426 ,(V )

R1

r1 r2

r3
R2 4
R5

R4 R3
1

Figura 5. Circuitul de determinare Re

Unde rezistențele punctate reprezintă trecerea de la conectarea în triunghi, la conectarea în stea, ce
ne va permite calcularea rezistenței interne.
R4 ⋅ R3 3∗5
r 1= = =1.364, (Ω)
R5 + R4 + R 3 3+3+ 5
R5 ⋅ R 3 3∗5
r 2= = =1.364,(Ω)
R5 + R 4+ R3 3+ 3+5
R4 ⋅ R5 3∗3
r 3= = =0.818, (Ω)
R5 + R 4 + R3 3+ 3+5

Deci am obținut următoarea schema a rezistenței interne:

r1 R4

4 r3 1

r2 R3

Figura 6. Schema echivalenta

Calculăm rezistența internă:

( R1 +r 1 ) ( R2 +r 2 ) ( 4 +1.364 ) ( 5+1.364 )
Re = +r 3= +0.818=3.729(Ω)
R 1 + r 1+ R 2 + r 2 4+1.364+ 5+1.364

Prin urmare:
 Ee 15.426
I 6= = =2.693 ( A )
R e + R 6 3.729+2

6.Diagrama vectorială pentru conturul ce conține doua surse prezentate în figura 7.

c
b d

I1 R1
I2

R2
E1

E2

a e
R3 I3

Figura 7.Circuitul pentru determinarea potențialelor punctelor

Determinarea potențialelor punctelor conturului din figura 7.

φ a=0

φ b=φ a+ E1=20 ( V )

φ c =φb −I 1 R1=20−9.256=10.744(V )

φ d=φc −E2 =0.744(V )

φ e =φd + I 2 R 2=2.639(V )

φ a=φ e −I 3 R3=0 (V )

Diagrama potențială pentru figura 7 efectuată pe foaie milimetrică.