Calcule Electrician

ÎNTRODUCERE
Sistemul electroenergetic cuprinde ansamblul instalaţiilor în care se

produce, se transformă şi se consumă diferite forme de energie mecanică, termică.
Sistemul energetic conţine mai multe subsisteme, corespunzătoare diferitelor
forme de energie şi o mare complexitate de instalaţii, începând cu amenajările
pentru extragerea sau captarea resurselor energetice naturale, continuând cu
sistemul de linii şi reţele pentru transportul combustibililor şi sfârşind cu
instalaţiile de transformare a energiei în forma necesară consumatorilor.
Se numeşte sistem elecroenergetic partea unui sistem energetic alcătuită din
generatoare electrice, instalaţiile de distribuţie din centralele electrice, staţiile
ridicătoare de tensiune din centralele şi reţelele electrice, staţiile coborâtoare de
tensiune din reţelele electrice, posturile de transformare la abonaţi şi staţiile de
conexiune, punctele de alimentare şi receptoarele de energie electrică, toate fiind
legate între ele prin linii şi reţele electrice. Sistemul electric cuprinde deci partea
sistemului energetic dintre arborele de acţionare al fiecărui generator electric al
grupurilor generatoare de energie ale centralelor electrice şi ultimul receptor de
energie electrică de la consumatori, toate elementele cuprinse între aceste limite
fiind legate între ele fie galvanic, fie magnetic.
Fazele principale prin care trece energia electrică în transformările ei sunt :
producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea ei.
Centralele electrice sunt formate dintr-un ansamblu de instalaţii mecanice şi
electrice, construcţii şi amenajări pentru producerea de energie electrică sau,
uneori, pentru producerea combinată de energie electrică şi termică.
Reţelele electrice cuprind instalaţiile care servesc la transmiterea energiei
electrice de la centralele de producere la consumatori. Reţelele electrice cuprind
liniile electrice, staţiile electrice, staţiile electrice de transformare, staţiile electrice
de conexiuni.
Consumatorii de energie electrică consumă energia electrică transformată în
alte forme de energie : mecanică, termică, chimică, luminoasă, e.t.c.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
Sistemele electrice au următoarele caracteristici mai importante: schema de
conexiuni, nivelul tensiunilor, frecvenţa, circulaţia puterilor active şi reactive şi
situaţia rezervelor de putere.
Schema de conexiuni cuprinde schema de legături a părţilor electrice ale
centralelor, inclusiv a grupurilor generatoare, schemele staţiilor şi posturilor de
transformare şi de conexiuni, se indică şi poziţia aparatelor electrice de comutaţie,
precum şi alte aparate limitatoare de curent sau de supratensiuni, cum ar fi
bobinele de reactanţă sau descărcătoarele electrice.
Nivelul tensiunilor impune existenţa unor valori determinat de tensiune în
nodurile sistemului. Aceste valori se menţin constante, reglându-se tensiunea prin
diferite mijloace. În acest scop se folosesc regulatoare automate de tensiune la
generatoare, prizele transformatoarelor şi autotransformatoarelor din staţiile de
transformare, maşini şi aparate producătoare sau consumatoare de putere reactivă
e.t.c.
Frecvenţa curentului alternativ din sistem este unică în tot sistemul, cu
excepţia unor părţi din sistem care se leagă prin intermediul unor grupuri
convertizoare de frecvenţă. În sistemul electric al ţării noastre, precum şi în toate
sistemele electrice ale ţărilor europene, frecvenţa curentului alternative are
valoarea de 50 Hz. Ea trebuie menţinută constantă, cu toleranţe de  0,5 Hz, prin
reglarea puterii active din sistem.
Circulaţia puterilor active şi reactive într-un sistem electric trebuie cunoscută
şi se trece în schema de conexiuni marcându-se de o parte puterile produse în
centrale, iar de altă parte cele consumate în diferite noduri.
Rezerva de putere într-un sistem electric este absolut necesară, fiind, de
regulă, egală cel puţin cu puterea celui mai mare grup electrogen din sistem.
Această rezervă este folosită în toate cazurile neprevăzute din sistem, care au drept
urmare scoaterea din funcţiune a unor părţi din sistemul electric.
Coala

1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu 2
transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 21 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 2000 MVA,reactanța 0,8.
Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Secția electrică 304
2 Secția instrumentală 800
3 Secția de prelucrare termică 1440
4 Secția instalațiilor nestandarde 320
5 Sectia de strunguri automatizate 1976
6 Secția de asamblare 640
7 Secția de ștanțare 1600
8 Secția de compresoare 360
9 Secția de galvanizare 3475
10 Secția mecanică 2080
11 Bloc de administrare 128
12 Cantina 256
13 Secția auxiliară 240
14 Fierărie 3040
15 Depozit 48
16 Secția de amabalare 160
17 Secția de turnătorie 2240
Coala

1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din
Uzina constructoare de mașini execută o gama variată de lucrări cuprinzînd

producerea și reparația diferitor agregate și vehicule destinate sectorului agricol
,inclusiv prelucrarea pămîntului.După continuitatea în AEE face parte din categoria
I de receptoare ,deci alimentarea cu energie electrica se va raliza prin 2 căi.
Caracteristica secțiilor:
1)Secția de turnare realizează turnarea metalelor în forme ca mai apoi să treacă
prin secția de ștanțare .După continuitatea în AEE fac parte din cat.I de
alimenatrea se va realiza prin 2 căi .
2)Pentru prevenirea coroziunii metalul turnat este galvanizat în secția de
galvanizare .AEE la fel se va realize prin 2 cai.
3)Secțiile mecanică rspectiv electrică realizează reparația apărăturii electrice și a
diferitor agregate .După continuitea în AEE face parte din cat.II .
4)Secția de compresoare asigură fucționarea integră a întreprinderii de aceea
alimentarea cu AEE se va realiza obligatoriu prin 2 căi.
5)Din blocul administrativ fac parte cantina și încaperile pentru personal.După
continuitatea în AEE face parte de categoria III.
Coala

Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu

pe plan
1. înUscat
incinta după continuitate
II si explozii
-
2. secțiilor
Uscat II -
3. Torid I П-II,B-II
4. Uscat II П-II
5. Uscat II -
6. Torid I П-I,B-I
7. Uscat III -
8. Uscat I -
9. Torid I П-I,B-I
10. Uscat II -
11. Uscat III -
12. Uscat III П-II
13. Uscat III -
14. Torid I П-I,B-I
15. Uscat III -
16. Uscat III -
17. Torid I П-I,B-I
[1,p.30-32]
Coala

2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL PENTRU
ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg 
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ= √𝐶𝑂𝑆2𝜑 − 1
cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1= √𝐶𝑂𝑆2𝜑 − 1
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

2 2
Scalc. = √𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡. + 𝑄𝑐𝑎𝑙𝑐
Coala

Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
𝑃
r = √𝑚∗𝑖𝑛𝑠𝑡𝜋 ,
 kW 
unde : m = are valori : 0,5..1,  mm2 
 
Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.
Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,35*304=106,4[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,85*0,019*5981 =96,6[kW]
Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=106,4+96,6= 203[kW]
Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =203*1,02=207,053[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
2 2
Scalc.1 = √𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡. + 𝑄𝑐𝑎𝑙𝑐
Scalc.1 = √203,0532 + 2072 =289,96 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡 304
r=√ , r1 = √ = 13,9 [mm]
𝑚∗ 𝜋 0,5∗3,14
Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic

şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Coala

Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul
Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 304 0,35 1,02 0,85 0,019 5981 65 236
2. 800 0,25 1,17 0,85 0,015 4621 81 390
3. 1440 0,6 2,67 0,6 0,016 6013 68 257
4. 320 0,8 1,02 0,95 0,016 967 75 140
5. 1976 0,3 1,73 0,6 0,016 4321 137 31
6. 640 0,62 1,33 0,85 0,013 5912 231 340
7. 1600 0,2 1,17 0,75 0,016 6547 240 186
8. 360 0,8 0,75 0,95 0,07 6112 462 357
9. 3475 0,65 0,8 0,9 0,018 6049 462 250
10. 2080 0,5 1,33 0,95 0,016 5912 462 140
11. 128 0,45 0,7 0,95 0,018 1715 290 18
12. 256 0,65 0,48 0,9 0,018 2057 481 25
13. 240 0,5 0,7 0,9 0,014 912 662 162
14. 3040 0,35 1,17 0,83 0,016 6134 715 106
15. 48 0,7 0,9 0,6 0,016 4549 565 487
16. 160 0,62 1,33 0,95 0,014 4816 431 487
17. 2240 0,5 0,65 0,85 0,019 4385 231 500
[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
Coala

Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii
Nr.pe Pcalc. Pc.il Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 106,4 96,59315 202,9932 207,053 289,9606 13,91512
2. 200 58,91775 258,9178 302,9338 398,5063 22,57331
3. 864 57,7248 921,7248 2461,005 2627,95 30,28527
4. 256 14,6984 270,6984 276,1124 386,6726 14,27661
5. 592,8 41,4816 634,2816 1097,307 1267,437 35,47673
6. 396,8 65,3276 462,1276 614,6297 768,9809 20,19018
7. 320 78,564 398,564 466,3199 613,4391 31,92348
8. 288 106,448 694,448 520,836 868,06 15,14263
9. 2258,75 97,9938 2356,744 1885,395 3018,105 24,04653
10. 1040 89,8624 1129,862 1502,717 1880,092 36,39836
11. 57,6 19,3265 86,9265 60,84855 106,1073 9,029322
12. 166,4 33,3234 199,7234 95,86723 221,54 12,76939
13. 120 11,4912 131,4912 92,04384 160,5055 12,36391
14. 1064 81,45952 1145,46 1340,188 1763,003 44,00347
15. 33,6 13,6704 77,2704 69,54336 103,9567 5,529308
16. 99,2 24,0528 163,2528 217,1262 271,6529 10,09509
17. 1120 70,81775 1190,818 774,0315 1728,272 37,77237
∑ 8915,51 6620
Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :
𝑖 𝑖
𝑆𝑐 î𝑛𝑡𝑟. = 𝐾𝑠 * √(𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡 )2 + (𝑄𝑐.𝑡𝑜𝑡 )2
Coala

unde :
𝑖
𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡 - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin
înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%
de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.
𝑖
𝑄𝑐.𝑡𝑜𝑡 – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în
înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi
capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
𝑖 𝑖2
𝑄𝑐.𝑡𝑜𝑡 = √(𝑛 ∗ 𝐾𝑛𝑐. ∗ 𝑆𝑛𝑡 )2 − 𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡
În care : Kînc. - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;
Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
𝐾𝑠 - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92
Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.
Sc. într= 0,92 * √(8915,51 + 0,03 ∗ 8915,51)2 + (6620 + 0,03 ∗ 6620)2 =
= 10112,36 [kVA]
Coala

3.ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE
Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:
U c  4,34 l  16P , unde P  S c.într

2
în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];
P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].
În baza rezultatului obţinut pentru U c , din şirul tensiuniloir nominale standard se

aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:
10,11
𝑈𝑐  4,34 21  16 * 2
 43,28[kV ]
Varianta I Uc ≤ Un = 110 [kV]

Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]
I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
Sc.într. ⁄2 10112,36/2
Ic = = = 33,46[A]
√3 ∗ U n √3 ∗ 110
Ic
Fcalc. =
Jec
33,46
Fcalc. = = 30,4[mm2 ]
1,1
Fc = 35 [mm 2 ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]

ro = 0,83 [  /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,429[  /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]
d = 7,5 [mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]
Coala

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I
𝑹 = 𝒓𝟎 ∗ 𝒍 R= 0,83*6=4,98 [  ]
𝑿 = 𝒙𝟎 ∗ 𝒍 X = 0,429*6=2,574 [Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :
P Q
∑ C.tot ∗R+∑ C.tot ∗X
2 2
∆U = = [V]
Un
4457,7 ∗ 4,98 + 3310,9 ∗ 2,574
∆𝐔 = = 297,65[V]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,297
∆U = U ∗ 100[%] ∆U = ∗ 100 = 0,27[%]
n 110
II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV
10112,36⁄
2 73,28
Ic = = 73,28[A] Fc = = 66,61[mm2 ]
1,73∗35 1,1
2
Fst = 70 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:
R = 0,412*6= 2,472[Ω]
X = 0,419* 6= 2,514[Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
4457,7 ∗ 2,472 + 3310,9 ∗ 2,514
∆𝑼 = = 534,47[𝑉]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,53
∆𝑼 = ∗ 100 = 1,51[%]
35
Concluzii: Pentru intreprinderea dată am ales tensiunea de alimentare de 35 kV
deoarece pierderile care vor apărea se includ în limitele admisibile chiar dacă pe
viitor mărim puterea întreprinderii,în plus reducem cheltuielile pentru utilajul necesar
(transformatoare ,aparate electrice)
Coala

4.DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE
Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc.într
Sc.tr =
n∗Kînc
unde: S c.într. – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
10112,36
𝐒𝐜.𝐭𝐫 = = 7222,85[kVA]
1,4
Varianta I S nom  Sctr SnT = 6300 [kVA]
Varianta II S nom  Sctr SnT= 10000 [kVA]
Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:
S c.într
K înc 
în regim normal: n  S nom.tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
Sc.într
av
 1,4
av
K înc 
K înc
n  1  Snom.tr
Coala

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I
10112,36 10112,36
K înc = = 0,8 K av
înc = = 1,6
2∗6300 6300
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
10112,36 10112,36
𝐊 î𝐧𝐜 = 2∗10000 = 0,5 𝐊 𝐚𝐯
î𝐧𝐜 = =1
10000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 10000 kVA.În regim de
avarie K av av
înc =0,96 ceea ce satisface condițiilor cerute (K înc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДНС 10000/35 : 𝑖0 = 0,75%, 𝑈𝑆𝐶 = 14%, ∆𝑃𝑆𝐶 =

81𝑘𝑊, ∆𝑃𝑚.𝑔 = 12𝑘𝑊.
Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
P  X i
 P Y i
X  1 Y  1
n
P
n
 Pi
1 1
i
Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :
2751710 3911150
𝑿= = 171,9[𝑚] 𝒀= = 244,3[𝑚]
16010 16010
Coala

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE
Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.
𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 2107
𝑆𝑐.𝑡𝑟 = 𝑆𝑐.𝑡𝑟 = = 1505[𝑘𝑉𝐴]
𝑛 ∗ 𝐾î𝑛𝑐 1,4
𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 2107
𝐾î𝑛𝑐. = 𝐾î𝑛𝑐 = 2∗1600 = 0,65
𝑛∗𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡𝑟
𝑎𝑣. 𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 𝑎𝑣 2107

𝐾î𝑛𝑐. = 𝐾î𝑛𝑐 = 1000 = 1,3
(𝑛−1)∗𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡𝑟
Coala

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT
Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
1,17 -
1 I,II 2107 2x1600 0,65 1,3
2 2,3 I,II 3025 2x2500 0,6 1,2 -
-
3 6,7,10 I,II 3261 2x2500 0,65 1,3
4,5,11, -
4 I,II,III 2140 2x1600 0,67 1,34
12,13
8,14,15,
5 I,II 3005 2x2500 0,6 1,2 -
16
6 9 I 3018 2x2500 0,6 1,2
Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot
Coala

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.
Coala

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;
Ic 
Sc
A
3 Un
Ic
- calculul secţiunii:
Fc  [mm2 ]
jec
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic  Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
𝑆𝑐
𝐼𝑐 =
√3 ∗ 𝑈𝑛
2566
𝐼𝑐 = = 148[A]
√3∗10
148
𝐹𝑒𝑐. = = 105,7[𝐴]
1,4
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.
Coala

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune
Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ.  
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
SPC-PT1 2566 148 105,7 ААШв 240 0,62 0,09 0,58
3x120
PT1-PT2 1512 87,3 62 ААШв 165 0,89 0,095 0,1
3x70
SPC-PT4 2700 156 111,5 ААШв 240 0,62 0,09 0,17
3x120
PT4-PT3 1070 62 44,2 ААШв 140 0,326 0,083 0,12
50
SPC-PT5 3011 174 124,3 ААШв 275 0,645 0,084 0,26
3x150
PT5-PT6 1509 87 62,3 ААШв 165 0,89 0,095 0,05
3x70
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]
Coala

8.ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE
Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.
Coala

9.CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se
Sb
determină: x L  xo  l  2
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.
Coala

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,

Pentru transformator:
U sc Sb
xo  
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x  sau x  xs 
S sc S nom
Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.
După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
Zech
Eech
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară
Z ech  rech
2
 xech
2
- impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se
neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
Ib 
3 Ub
Coala

unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:
Eech
I ''   I b , [kA]
Z ech
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
iş  2  k s  I '' , [kA]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:
Isc = 2 *I p.o +i a,t
unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−𝑡𝑠𝑐
𝑖𝑎,𝑡 = √2 ∗ 𝐼𝑝.𝑜 ∗ 𝑒 𝑇𝑎
în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,
tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor
Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]
Coala

Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta
Es= 1
SEE
S s = 2000 MVA
X sist
X = O,8
s
L=21 km XL
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=10000kVA X spc
SPC
K3 USC =14 %
X L1
L1 L1=0,58km
X 0 =0,09Ω/km
K2
L2=0, 1 km XL2
L2
K2 X0 =0, 095Ω/km
Snt= 2500 kVA K1

PT2 X PT
USC =6,5%
K1
Efectuam calculele reactanțelor:

Sb = 1000 MVA deoarece Sn.sist > 1500MVA , Xs =0,8
Sb 1000
Xsist = Xs ∗ = 0,8 ∗ = 0,4
Ss 2000
Sb 1000
XL = x0 ∗ L ∗ = 0,4 ∗ 21 ∗ = 6,13
Umed 2 372
Usc ∗ Sb 14 ∗ 1000
XSPC = = = 14
100 ∗ Str.spc 100 ∗ 10
Sb 1000
XL1 = x01 ∗ L1 ∗ = 0,09 ∗ 0,58 ∗ = 0,47
Umed 2 10,52
Coala

Sb 1000
XL2 = X02 ∗ L2 ∗ = 0,095 ∗ 0,1 ∗ = 0,086
Umed 2 10,52
Usc ∗ Sb 6,5 ∗ 1000

XPT = = = 26
100 ∗ Str.PT 100 ∗ 2,5
Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:
Es
X rez1
K1
XPT 2 XL2 2 XL1 2 XSPC 2 XL 2

Xrez1 = + + + + + Xsist
2XPT 2XL2 2XL1 2XSPC 2XL
676 0,007 0,22 196 37,6
= + + + + + 0,4 = 23,432
52 0,172 0,94 28 12,26
Sb U 1000 0,4
Ib = ∗ U2 = 1,73∗0,42 ∗ 10 =55[kA]
√3∗Ub 1
Es 1
Ip.0 = ∗ Ib = ∗ 55 = 2,35[kA]
Xrez1 23,432
iș = √2 ∗ 𝐾ș ∗ Ip.o = 1,41 ∗ 1,369 ∗ 2,35 = 4,5[𝑘𝐴]
Pentru K2
X 2 PT 676
Xrez2 = Xrez1 − = 23,432 − = 10,43
2XPT 52
Coala

Sb 1000
Ib = = = 55,05[kA]
√3 ∗ U b 1,73 ∗ 10,5
Es 1
Ip.0 = ∗ Ib = ∗ 55,05 = 5,27[kA]
Xrez2 10,43
iș = √2 ∗ 𝐾ș ∗ Ip.0 = 1,41 ∗ 1,369 ∗ 5,27 = 10,17[𝑘𝐴]
PentruK3
XSPC 2 XL 2 196 37,6

Xrez3 = + + Xsist = + + 0,4 = 10,4
2XSPC 2XL 28 12,26
Sb 1000
Ib = = = 55,05[kA]
√3 ∗ U b 1,73 ∗ 10,5
Es 1
Ip.0 = ∗ Ib = ∗ 55,05 = 5,3[kA]
Xrez3 10,4
iș = √2 ∗ 𝐾ș ∗ Ip.0 = 1,41 ∗ 1,608 ∗ 5,3 = 12,01[𝑘𝐴]
Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2
Tabelul 9.2
Punctul 𝐼𝑝.𝑜,[𝑘𝐴] 𝐾ș 𝑇𝑎 , 𝑆 𝑖ș , [𝑘𝐴]
de S/C
𝐾1 2,35 1,369 0,01 4,5
𝐾2 5,27 1,369 0,01 10,17
𝐾3 5,3 1,608 0,01 12,01
Coala

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE
Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :
- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.
La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.
Coala

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.
Un =35 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-35/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 12,01 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm= 2500 [𝑘𝐴2 *s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]
𝑆𝑛𝑡 10000
𝐼𝑙 = = = 165[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 35
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 10000
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 261[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 35
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 5,32 ∗ 3 = 84[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]
Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-35У1
Parametrii nominali
iş= 12,01 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm= 2500 [𝑘𝐴2 *s]
[1,p.180,tab.7.11.]
Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii nominali
Uins=35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il=165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 400 [A]
iş = 12,01 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 89 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 900 [𝑘𝐴2 *s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]
Coala

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: ВMПЭ-20
Parametrii nominali
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom= 1000 [A]
Isc= 5,3 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 12,01 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 1600 [𝑘𝐴2 ∗s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]
𝑆𝑛𝑡 10000
𝐼𝑙 = = = 578[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 10000

𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 809[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВММ-10-10
Parametrii nominali
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
iş =10,17 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 83 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 400 [𝑘𝐴2 *s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]
𝑆𝑛𝑡 2500
𝐼𝑙 = = = 144[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 2500
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 202[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
Coala

Tabelul 10.5. Separator
Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii nominali
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş =10,17 [kA] ilim.dim.= 41 [kA]
Bsc= 83 [𝑘𝐴2 *s] I2term.  tterm.= 1024 [𝑘𝐴2 *s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]
Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent
Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii nominali
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom1= 1000 Inom2= 5 [A]
iş = 12,01 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 2187 [𝑘𝐴2 *s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,4 + 1,8 + 0,1 = 2,3[Ω]
𝐼2 2
Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent
Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii nominali
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom1= 300 Inom2= 5 [A]
iş =10,17 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 83 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 300 [𝑘𝐴2 *s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]
Coala

𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,4 + 2,3 + 0,1 = 2,8[Ω]
𝐼2 2
Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul: HTMИ-10
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
𝑆2 = 24,96[𝑉 ∗ 𝐴] 𝑆2.𝑛𝑜𝑚 = 500[𝑉 ∗ 𝐴]
[1,p.188,tab.7.17.]
𝑆2 = √𝑃𝑎𝑝. 2 + Q ap. 2 =√232 + 9,72 = 24,96[V*A]
Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-20Y3
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 144[A]; Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc=5,27 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
Tabela 10.9. Întrerupător automat
Tipul: Э25
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6000 [A]
[1,p.91,tab.4.10]
𝑆𝑛𝑡 2500
𝐼𝑙 = = = 3612[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0,4
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 2500
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 5057[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0,4
Coala

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent
Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 6000, Inom2= 5 [A]
iş = 4,5 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 16,6 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 2187 [𝑘𝐴2 *s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,6 + 2,3 + 0,1 = 3[Ω]
𝐼2 2
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 2,352 ∗ 3 = 16,6[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]
Coala

11.CALCULUL ECONOMIC
Compararea tehnico-economică o vom efectua în baza metodei cheltuielilor de
calcul anuale (CA), ţinînd cont de faptul că puterea maximă tranzitată prin linie nu
variază de la an la an. Optimă va fi considerată acea variantă pentru care CA→min.
Vom lua în calcul 2 variante de alimentare cu energie electrică a unei
întreprinderi:
Var. I: tensiunea 110 kV, 2 linii în cablu AAШв 3x35.
Var. II: tensiunea 35 kV, 2 linii în cablu AAШв 3x70.
Costurile anuale estimate sînt determinate de expresia:
CA= C+Ri
Unde C- costurile anuale care sunt determinate de expresia:
C= Crep+ C∆W
Unde: Crep- costul annual de întreţinere şi reparaţii determinate de expresia:
Crep= prep ∙I
C∆W- costul pierderilor de energie electrică care sunt determinate de expresia:
C∆W=∆Pmax∙τ∙ CW
Unde Ri- dobînda bancară anuală care este determinată de expresia:
Ri= I ∙ Ei
Unde I- investiţii;
Ei- dobînzi bancare pe credit care este determinat de expresia:
1 1 10%
Ei= = = = 0,1
𝑇𝑎𝑛 1−(1+𝑖)−𝑇𝑠 1−(1+10%)
i= ibanc+iinf+irisc =6%+2%+2%=10%
Unde i- coeficientul de actualizare;
Ts=40 ani- durata de serviciu normată;
ibanc=6%-dobînda bancară;
iinf=2%-rata riscului.
i =10%
Ei=0,1
Coala

Investiţia totală este definită prin expresia:
E∑=I+Ief
Ief=∆P ∙ Cp
Unde Ief – investiţii eficiente în linie;
Cp= 800 u.m./kW –costul de 1 kW de capacitate instalată la secţia electrică;
∆P- pierderi de putere în linii;
1)Determinăm calculul curentului:
𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐 10112,36𝑘𝑉𝐴
Ic = = = 73,28(𝐴)
√3∙𝑈𝑛 ∙ 𝑛 √3 ∙ 35 𝑘𝑉 ∙2
Unde n – numarul liniilor;

Un – tensiunea nominală;
Sc –puterea aparentă; Sc=10112,36 kVA (calculat pentru parametrii respectivi)
2)Calculul secţiunii transversale a liniilor prin metoda densitaţii economice a
curentului, reeşind din condiţia că CA → min cu expresia;
Unde : JecCA – densitatea economică actuală care potrivit parametrilor respectivi este
egală cu 1,4:
𝐼𝑐 73,28
Fec= = =52 (A)
𝐽𝑒𝑐𝐶𝐴 1,4
Potrivit calculelor am ales conductorul liniilor de tip AAШВ atunci cînd cablul este
pozat în pămînt.
Aşa cum sursa de alimentare este realizată prin 2 cabluri amplasate într-un
şanţ, trebuie de menţionat neapărat importanţa curentului de sarcină pentru o perioadă
îndelungată.
Iad=52∙ 0,9=46,8(kA)
3.Determinăm curentul KLEP în regim de avarie, care prevede deconectarea
unei linii:
Iav=2∙ Ic=2∙52=104
Coala

Varianta I:
Tensiunea de 110kV, linii în cablu AАШВ 3x35.
1.Determinăm pierderile de tensiune cu expresia:
𝑅∙𝑃+𝑋∙𝑄
∆U=
𝑈∙𝑛
Unde: R- rezistenţa activă a liniei;

x- rezistenţa inductivă a liniei.
R=r0∙l=0,83∙ 6=4,98 (Ω)
X=x0∙l=0,429∙ 6=2,574 (Ω)
P=Ic∙U∙ cosφ =33,46∙110∙0,94=8915 (kW)
Q= Ic∙U∙sinφ=33,46∙110∙0,85=6620 (kW)
Unde: r0=0,83 (Ω/km)
x0= 0,429 (Ω/km)
cosφ=0,94
sinφ=0,85
Costul unui km de linie atunci cînd se instalează în şanţ, fără costul şanţului este de
32451 lei.
𝑅∙𝑃+𝑋∙𝑄 4,98∙8915+2,574∙6620
∆Unorm= = = 148,5(𝑉)
𝑈∙𝑛 220
2.Determinăm pierderile de tensiune în caz de avarie:

∆Uav= 2∙ ∆Unorm=297
3.Pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie se determină cu relaţia:
∆𝑈𝑛𝑜𝑟𝑚 0,148
∆Unorm%= ∙ 100% = ∙ 100% = 0,135 (%)
𝑈𝑛𝑜𝑚 110
∆𝑈𝑎𝑣 0,297
∆Uav%= ∙ 100% = ∙ 100% = 0,27%
𝑈𝑛𝑜𝑚 110
Unde: Unom=110 kV
4.Determinăm pierderile de putere în regim normal:
2
∆Pnorm=n∙ l∙ ∆P∙ 𝑘𝑠𝑎𝑟𝑐
Unde: n- numărul liniilor;
l- lungimea liniei, km;
Coala

∆P=50 kW/km –pierderile de putere pentru 1 km de linie;
Ic = = = 33,46(𝐴)
√3∙𝑈𝑛 ∙ 𝑛 √3 ∙ 110 𝑘𝑉 ∙2
𝐼𝑐 33,46
Ksarc= = =0,29
𝐼𝑎𝑑𝑚 115
2
∆Pnorm=n∙ l∙ ∆P∙ 𝑘𝑠𝑎𝑟𝑐 =2∙ 6∙ 50∙ 0,29=174 (kW)
În acest caz, pentru alimentarea întreprinderii se prevede SPC cu 2 transformatoare
de coborîre TДНС-10000/110/10.
5.Determinăm pierderile de putere în transformator cu următoarea relaţie:
∆𝑃 = ∆𝑃′ + ∆𝑃′ ′
Unde: Kîn= 0,7 – coeficientul de încărcare în regim normal;

Snom- puterea transformatorului;
n- numărul transformatoarelor;
𝑆 2 10112,36 2
∆P’ = Kîn∙ ( 𝑐𝑎𝑙𝑐 ) ∙ n= 0,7∙ ( ) ∙ 2 = 0,7 (𝑘𝑊)
𝑛∙𝑆 𝑛𝑜𝑚 2∙10000
∆P’’-variabila pierderilor de putere în regim de avarie:

𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐 2 10112,36 2
∆P’’=Kînav∙ ( ) =1,4∙ ( ) = 1,4 (𝑘𝑊)
𝑆𝑛𝑜𝑚 10000
Unde: Kînav=1,4 – coeficientul de încărcare în regim de avarie

∆P=∆P’+∆P’’=0,7+1,4=2,1 (kW);
6.Determinăm investiţiile totale:
I∑=IL+ISPC+Ief
Unde: Ipt- invetsiţii în staţia de transformare;
Ief- investiţiile eficiente în linii;
IL- investiţiile în linii
IL=l∙CL
Unde: CL=32451 lei- costul 1 km de linie
IL=l∙ CL=6∙ 32451=194706(lei);
ISPC=CSPC
Coala

Unde: CSPC= 100500 lei – costul SPC
ISPC= CSPC=100500 lei
Ief=∆P∙ Cp
Unde: Cp=800 u.m./kW – costul 1 kW, puterea instalată la staţia electrică etalon;
∆P – pierderi de putere în linie şi în transformator care se determină după
relaţia:
∆Ptot.=∆Pnorm+ ∆P=174+2,1=176,1(kW);
Unde: ∆Pnorm – pierderile de putere în regim normal în linii;
∆P- pierderile de putere în transformator.
Ief=∆Ptot. ∙ Cp=176,1∙ 800=140880(lei);
I∑=194706+100500+140880 =436086(lei);
7.Determinăm dobînda anuală pentru întreţinerea creditului:
Ri=I∑∙ Ei=436086∙ 0,1=43608,6 (lei);
Unde: Ei – procentul bancar al creditului.
8.Determinăm cheltuielile anuale:
C=Crep+C∆W;
Crep=prep.SPC∙ ISPC +prep.L∙ IL
Unde: prep.SPC=1,75%; prep.L=5,5%;
Crep= prep.SPC∙ ISPC +prep.L∙ IL=1,75∙ 100500+5,5∙ 194706=1255883(lei);
C∆w=∆Ptot ∙ τ∙ Cw=176,1∙ 2178∙ 1,34=513951,4(lei);
Unde: τ=2178 ore
Cw=1,34 lei – costul 1 kw energie electrică
C=Crep+C∆W=1255883+513951,4=1769834,4(lei);
9.Determinăm costurile anuale:
CA= C+Ri=1769834,4+43608,6 =1813443(lei).
Varianta II:
Tensiunea de 35 kV, linii în cablu AAШВ 3x70 .
1.Determinăm pierderile de tensiune cu expresia:
Coala

𝑅∙𝑃+𝑋∙𝑄
∆U=
𝑈∙𝑛
Unde: R- rezistenţa activă a liniei;

x- rezistenţa inductivă a liniei.
R=r0∙l=0,412∙ 6=2,472(Ω);
X=x0∙l=0,419∙ 6=2,514(Ω);
P=Ic∙U∙ cosφ =8915kW
Q= Ic∙U∙sinφ=6620kVAR
Unde: r0=0,412 (Ω/km)
x0= 0,419 (Ω/km)
cosφ=0,94
sinφ=0,85
Costul unui km de linie atunci cînd se instalează în şanţ, fără costul şanţului este de
25517 lei
𝑅∙𝑃+𝑋∙𝑄 2,472∙ 8915+2,514∙ 6620
∆Unorm= = = 267(𝑉)
𝑈∙𝑛 70
2.Determinăm pierderile de tensiune în caz de avarie:

∆Uav= 2∙ ∆Unorm=534 (V)
3.Pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie se determină cu relaţia:
∆𝑈𝑛𝑜𝑟𝑚 0,267
∆Unorm%= ∙ 100% = ∙ 100% = 0,76%
𝑈𝑛𝑜𝑚 35
∆𝑈𝑎𝑣 0,534
∆Uav%= ∙ 100% = ∙ 100% = 1,51%
𝑈𝑛𝑜𝑚 35
Unde: Unom=35 kV
4.Determinăm pierderile de putere în regim normal:
2
∆Pnorm=n∙ l∙ ∆P∙ 𝑘𝑠𝑎𝑟𝑐
Unde: n- numărul liniilor;
l- lungimea liniei, km;
Coala

∆P=65 kW/km –pierderile de putere pentru 1 km de linie;
Ic = = = 73,28(𝐴)
√3∙𝑈𝑛 ∙ 𝑛 √3 ∙ 35 𝑘𝑉 ∙2
𝐼𝑐 73,28
Ksarc= = =0,47
𝐼𝑎𝑑𝑚 155
2
∆Pnorm=n∙ l∙ ∆P∙ 𝑘𝑠𝑎𝑟𝑐 =2∙ 6∙ 60∙ 0,47=338,4kW
În acest caz, pentru alimentarea întreprinderii se prevede postul de
transformare cu 2 transformatoare de coborîre TДНС-10000/35/10.
5.Determinăm pierderile de putere în transformator cu următoarea relaţie:
∆𝑃 = ∆𝑃′ + ∆𝑃′ ′
Unde: Kîn= 0,7 – coeficientul de încărcare în regim normal;
Snom- puterea transformatorului;
n- numărul transformatoarelor;
𝑆 2 10112,36 2
∆P’ = Kîn∙ ( 𝑐𝑎𝑙𝑐 ) ∙ n= 0,7∙ ( ) ∙ 2 = 0,71 (𝑘𝑊)
𝑛∗𝑆 𝑛𝑜𝑚 2∗10000
∆P’’-variabila pierderilor de putere în regim de avarie:

𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐 2 10112,36 2
∆P’’=Kînav∙ ( ) =1,4∙ ( ) = 1,42 (𝑘𝑊)
𝑆𝑛𝑜𝑚 10000
Unde: Kînav=1,4 – coeficientul de încărcare în regim de avarie

∆P=∆P’+∆P’’=0,71+1,42=2,13 (kW);
6.Determinăm investiţiile totale:
I∑=IL+ISPC+Ief
Unde: ISPC- invetsiţii în staţia de transformare;
Ief- investiţiile eficiente în linii;
IL- investiţiile în linii
IL=l∙ CL
Unde: CL=25517 lei- costul 1 km de linie
IL=l∙ CL=6∙ 25517=153102(lei);
ISPC=CSPC
Unde: CSPC= 90150 lei – costul postului de transformare
Coala

ISPC= CSPC=90150 lei
Ief=∆Ptot∙ Cp
Unde: Cp=800 u.m./kW – costul 1 kW, puterea instalată la staţia electrică etalon;
∆Ptot – pierderi de putere în linie şi în transformator care se determină după relaţia:
∆Ptot =∆Pnorm+ ∆P=338,4+2,13=340,53 (kW);
Unde: ∆Pnorm – pierderile de putere în regim normal în linii;
∆P- pierderile de putere în transformator.
Ief=∆Ptot ∙ Cp=340,53∙ 800=272424(lei);
I∑=153102+90150+272424=516676(lei);
7.Determinăm dobînda anuală pentru întreţinerea creditului:
Ri=I∑∙ Ei=516676∙ 0,1=51667,6 (lei);
Unde: Ei – procentul bancar al creditului.
8.Determinăm cheltuielile anuale:
C=Crep+C∆W;
Crep=prep.SPC∙ ISPC +prep.L∙ IL
Unde: prep.SPC=1,75%; prep.L=5,5%;
Crep= prep.SPC∙ ISPC +prep.L∙ IL=1,75∙ 90150+5,5∙ 153102=1017061(lei);
C∆w=∆Ptot ∙ τ∙ Cw=340,53∙ 2178∙ 1,34=993843,6 (lei)
Unde: τ=2178 ore
Cw=1,34lei – costul 1 kV energie electrică
C=Crep+C∆W=1017061+993843,6=2010904,6(lei);
9.Determinăm costurile anuale:
CA= C+Ri=2010904+51667,6 =2062571,6 (lei).
Coala

Compararea tehnico-economică a variantelor:
Tabelul 1.
Nr. Indicatorii economici Unit. De Varianta Varianta
ord măsură I II
1. Pierderile de tensiune V 148,5 267
2. Pierderile de putere V 176,1 340,53
3. Cheltuieli anuale pentru deservire
lei 1255883 1017061
şi reparaţii
4. Costul pierderilor de energie
lei 513951,4 993843,6
electric
5. Investiţii totale lei 436086 516676
6. Rata dobînzii pentru rambursarea
lei 43608,6 51667,6
creditului
7. Cheltuieli anuale lei 1769834,4 2010904,6
8. Costurile anuale lei 1813443 2062571,6
Concluzie: În această lucrare am ajuns la concluzia că varianta I este mai eficientă

din punct de vedere tehnico economic, deoarece cheltuielile anuale sînt mai mici ca
în varianta precedentă, deci varianta mai buna este alegerea conductorului de tip
AАШВ 3x35.
Coala

12.COMPENSAREA ENERGIEI REACTIVE
Intr-un circuit electric de curent alternativ sinusoidal apar trei notiuni de putere
bine definite: puterea aparenta, puterea activa si puterea reactiva.
Intre puterile P si Q exista o deosebire esentiala, care consta in faptul ca in
timp ce puterea P corespunde unui transport de energie de la sursa la receptor, puterea
Q este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele,
respectiv condensatoarele din circuit: P =U ⋅I ⋅cosϕ [W] (1)
Termenul cosϕ din expresia puterii active se numeste factor de putere. Factorul
de putere este tot timpul subunitar, fiind cuprins intre 0 si 1 (in valoare absoluta).
Cauzele unui factor de putere redus
Reducerea factorului de putere in retelele electrice este determinata de puterile
reactive si deformante consumate de diferitele receptoare si chiar de unele elemente
ale retelelor.
Receptoarele inductive pot fi impartite in doua grupe importante:
• Receptoare inductive, care consuma putere reactiva necesara producerii
campurilor magnetice proprii (motoare asincrone, cuptoare cu arc, echipamente
electronice de putere, masini sincrone subexcitate, etc.);
• Receptoare capacitive, care produc putere reactiva (masini sincrone
supraexcitate, condensatoare statice, linii electrice aeriene de inalta tensiune sau linii
electrice subterane functionand cu sarcina redusa si avand un efect predominant
capacitiv).
Efectele unui factor de putere redus
Un factor de putere redus are o serie de consecinte negative asupra functionarii
sistemului energetic. Principalele consecinte sunt urmatoarele:
• Cresterea pierderilor de putere activa;
• Investitii suplimentare;
• Cresterea pierderilor de tensiune in retea;
• Reducerea capacitatii instalatiior energetice;
Coala

Imbunatatirea factorului de putere prin folosirea mijloacelor naturale
Masurile preconizate pentru imbunatatirea factorului de putere trebuie sa
conduca la micsorarea puterii reactive circulate, cat si a puterii deformante din
instalatiile electrice.
Pe masura ce sistemul energetic contine o configuratie mai complexa,
problema realizarii unui factor de putere cat mai ridicat (peste valoarea neutrala 0.92
sau 0.93) in toate punctele devine deosebit de dificila.
Masurile ce trebuie luate se impart in urmatoarele categorii principale: masuri
cu cacarter tehnico-organizatoric si masuri speciale.
Masurile tehnico-organizatorice conduc la marirea factorului de putere prin
eliminarea cazurilor si conditiilor care determina scaderea acestuia sub valoarea sa
nominala. Ele pot fi realizate cu minim de efort financiar si uman, solicitand insa o
atentie deosebita in analizarea si studierea situatiei concrete a fiecarui receptor in
parte si a ansamblului de consumatori, precum si a retelei electrice in zona respectiva.
In aceasta categorie de masuri intra cele care urmaresc functionarea
transformatoarelor electrice la un regim optim din punct de vedere al pierderilor,
montarea transformatoarelor de puteri mai mici, marirea coeficientului de incarcare a
motoarelor asincrone, limitarea timpului de mers in gol, executarea unor reparatii de
calitate la motoarele asincrone, etc.
Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza si cele legate de punerea la
punct a procesului tehnologic in diferite intreprinderi in scopul imbunatatirii
regimului energetic al echipamentului si al factorului de putere. Masura priveste
utilajul tehnologic si modul de utilizare, intretinere si reparare a acestora. De
asemenea intra cele legate de: stabilirea unei configuratii pentru retelele electrice si a
unor circulatii de puteri active si reactive care sa conduca la consumuri tehnologice
cat mai reduse si la imbunatatirea factorului de putere, coordonarea masurilor in zona
pentru imbunatatirea factorului de putere, eleborarea bilantului energiei reactive,
organizarea sistemului informational, etc.
Coala

Masuri speciale sunt acele masuri care se iau in cadrul planurilor de investitii
si care conduc la cresterea factorului de putere general al instalatiilor prin reducerea
puterii reactive consumate de receptoare precum si a puterii deformante.
In aceasta categorie de masuri intra montarea de noi surse de energie reactiva
in sistemul energetic si la consumatori, montarea de filtre pentru limitarea efectelor
date de puterea deformant; trecerea la tensiuni superioare a unor retele si eliminarea
dublelor transformari; realizarea de noi linii electrice de transport pentru a evita
functionarea celor existente la sarcini ce depasesc zona puterii naturale, etc.
In scopul ridicarii factorului de putere neutral λ1 la valoarea ceruta, dupa ce au
fost epuizate toate mijloacele naturale, se va lua in considerare instalarea de surse
specializate. Din aceasta categorie fac parte:
• Bateriile de condensatoare, automatizate.
• Compensatoarele sincrone.
Compensarea instalatiilor cu ajutorul bateriilor de condensatoare
Se folosesc in general pentru puteri de compensat ce nu depasesc
50 ⋅ MVAr . Calculul bateriei de condensatoare
1.)Puterea reactiva
Determinarea puterii reactive a bateriei de condensatoare se face pe baza
relatiei
Qc = P ⋅ (tgλ1 – tgλ2) (2)
Bateriile comutabile automat pot fi fractionate in mai multe trepte de putere. In
acest mod, bateria se adapteaza la curba de sarcina reactiva, iar consumatorul nu va
debita energie reactiva in sistem la sarcini reduse.
Coala

2.Conditii pentru compensarea cu condensatoare
Suprasarcinile maxim admise de condensatoare in regim de durata, in raport
cu valorile nominale, sunt :
I Mc = 1,3 ⋅ I nc ;
U Mc = 1,1⋅U nc ;
QMc = 1,43 ⋅ Qnc .
Suprasarcinile pot aparea datorita : variatiilor mari de tensiuni (laminoare,
cuptoare cu arc) ;Armonicilor superioare de curent si tensiune generate de receptoare
deformante.
Conectarea si deconectarea bateriilor de condensatoare
La comutatia bateriilor apar supracurenti si supratesiuni. Din punct de vedere al
acestor fenomene bateriile de condensatoare pot fi: simple, in cazul in care in
apropierea lor nu exista alte baterii care ar putea mari curentul de conectare, si in
trepte, al caror curent de conectare este marit in mod apreciabil de condensatoarele
conectate la retea.
Instalatia de descarcare trebuie sa asigure scaderea tensiunii sub valoarea
maxim admisa Uadm = 50V in timpul de descarcare dt de maxim 5 minute la bateriile
de MT si de maximum 1 minut la bateriile de JT.
Coala

13.SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
Prevederi ale normelor de protecţia muncii (NPM) la exploatarea staţiilor

electrice şi posturilor de transformare:
În staţiile şi posturile de transformare, ca şi în celelalte instalaţii electrice,
regulile de tehnică a securităţii trebuie respectate întocmai, orice abatere putând duce
la accidente grave, adeseori mortale.
Accidentele datorită curentului electric pot fi complet evitate, dacă instalaţiile
şi aparatajul sunt construite conform normelor tehnice, dacă instalaţiile şi aparatajul
sunt construite conform normelor tehnice, dacă în timpul exploatării se păstrează
distanţele minime şi toate îngrădirile prevăzute în construcţia instalaţiei, dacă părţile
metalice ale instalaţiei şi echipamentului, care în mod normal nu se află sub tensiune,
sunt legate la o bună priză de pământ, dacă personalul de exploatare foloseşte
mijloacele de protecţie corespunzătoare fiecărei activităţi în parte, dacă mijloacele de
protecţie sunt bine păstrate, astfel încât folosirea lor să apere de pericol şi dacă
personalul de întreţinere şi exploatare este disciplinat la lucrări.
Din punct de vedere al măsurilor de securitate, lucrările care se execută în
instalaţiile electrice se împart în două categorii:
- lucrări cu scoaterea de sub tensiune;
- lucrări fără scoaterea de sub tensiune. Se consideră lucrări cu scoaterea de
sub tensiune acele lucrări la care, în funcţie de tehnologia adoptată, se scoate de sub
tensiune întreaga instalaţie sau doar acea parte a instalaţiei la care urmează a se lucra
în condiţii de securitate.
Pentru executarea lucrărilor cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor sunt
necesare luarea unor măsuri tehnice pentru delimitarea zonelor protejate şi a zonelor
de lucru.
Prin zonă protejată se înţelege zona care conţine instalaţia sau instalaţiile la
care se execută lucrări şi în care s-au luat măsuri de către personalul unităţii de
exploatare menite să împiedice apariţia accidentală a tensiunii.
Coala

Mărimea zonei protejate se stabileşte în funcţie de complexitatea instalaţiei şi
de condiţiile în care se execută lucrările, fiind cuprinsă între punctele de unde s-a
făcut separaţia vizibilă, respectiv de unde s-au scos de sub tensiune instalaţia sau
instalaţiile la care se lucrează.
Prin zonă de lucru se înţelege zona în care personalul execută lucrări la un
moment dat. În vederea realizării zonei protejate trebuie luate următoarele măsuri
tehnice, în ordinea indicată mai jos:
a) întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei;
b) blocarea aparatelor de comutaţie prin care s-a făcut separaţia vizibilă şi
mntarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere;
c) verificarea lipsei de tensiune;
d) legarea instalaţiei la pământ şi în scurtcircuit.
Numai după luarea acestor măsuri, instalaţia se consideră scoasă de sub
tensiune.
În vederea realizării zonei de lucru, trebuie luate următoarele măsuri tehnice,
în ordinea indicată mai jos:
a) verificarea lipsei de tensiune;
b) legarea instalaţiei la pământ şi în scurtcircuit (operaţie care cuprinde şi
descărcarea sarcinilor capacitive);
c) delimitarea materială a zonei de lucru;
d) măsuri tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică.
Instalaţiile electrice sunt supravegheate în mod permanent de către o categorie de
personal operativ (denumit şi personal de supraveghere), care are sarcina de a urmări
mărimi fizice, semnalizări sau alte informaţii, în scopul de a interveni operativ, în caz
de necesitate, pentru menţinerea funcţionalităţii sistemului energetic, prin eliminarea
sau izolarea defecţiunilor apărute. În aceste situaţii, personalul de supraveghere
execută controlul pentru depistarea defectelor, manevrelor şi remedierea (totală,
parţială sau prin provizorate) acestor defecte, precum şi înregistrarea semnalizărilor.
Coala

Personalul de supraveghere a instalaţiilor electrice îşi exercită activitatea în
tură, fie cu prezenţă directă în instalaţiile pe care le deserveşte, sau la domiciliu (aflat
în imediata apropiere), fie la distanţă, primind informaţii telefonice sau cu ajutorul
instalaţiilor de telesemnalizare, telemăsură sau telecomandă.
Instalaţiile supravegheate de personalul aflat chiar în interiorul acestora sau la
domiciliu în apropiere se numesc instalaţii cu personal permanent, iar cele
supravegheate de la distanţă, instalaţii fără personal permanent.
Personalul de supraveghere a instalaţiilor electrice execută în afara sarcinilor
de mai sus şi lucrări pe bază de atribuţii de serviciu (AS) sau de instrucţiuni tehnice
interne (ITI-P).
De asemenea, în cazul în care supravegherea este exercitată în ture formate din
două sau mai multe persoane, în instalaţii cu personal permanent, la dispoziţia
emitentului personalul de supraveghere (în afara şefului de tură) poate participa la
lucrările de revizii sau de reparaţii, prin includerea sa în formaţiile de lucru de
specialitate. În timpul lucrărilor, personalul de supraveghere introdus în formaţiile de
lucru de revizii sau reparaţii se subordonează şefului de lucrare. Acest personal poate
fi scos din formaţia respectivă, la cererea şefului de tură, în cazuri bine justificate.
Controlul instalaţiilor electrice poate fi efectuat de:
a) personalul de deservire operativă, constituind atribuţie de serviciu;
b) personalul tehnico-ingineresc care are ca sarcină executarea acestui control
şi care în talonul de autorizare are precizat dreptul de control în instalaţia respectivă;
c) personalul echipelor de intervenţie, special instruit şi autorizat, pentru
controlul instalaţiilor fără personal permanent.
Manevrele în instalaţiile electrice se execută de două persoane, având grupa a
IV-a, respectiv a II-a de autorizare.
La executarea lucrărilor în staţiile electrice, posturile de transformare sau
puncte de alimentare pot avea loc următoarele categorii de accidente:
- electrocutări;
- arsuri;
Coala

- mecanice.
La trecerea unui curent electric prin corpul omenesc are loc fenomenul de
electrocutare, cu influenţe din cele mai puternice asupra sistemului nervos şi a inimii.
Efectele electrocutării sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care şi
frecvenţa curentului electric. S-a stabilit că frecvenţa de 50 Hz, deci frecvenţa
utilizată şi în ţara noastră este foarte periculoasă.
Luând în considerare rezultatele obţinute de diferiţi cercetători, se poate
considera că limita maximă a curentului nepericulos este de 10 mA, pentru curentul
alternativ şi de 50 mA, pentru curentul continuu.
Valoarea curentului electric care trece prin corpul omenesc depinde de doi
factori:
- tensiunea la care este supus omul;
- rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii.
Măsurile de prim-ajutor depind de starea în care se află accidentatul după
scoaterea lui de sub tensiune.
Efectul de electrocutare este însoţit în toate cazurile de arsuri provocate fie
prin atingere directă cu conductoarele neizolate, fie prin acţiunea arcului electric, ce
se poate amorsa între conductoare şi diferite părţi ale corpului victimei.
Prevederi ale normelor de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI) la

exploatarea staţiilor electrice şi posturilor de transformare
Staţiile electrice şi posturile de transformare sunt obiective care se încadrează

în categoria C şi D de pericol de incendiu, în conformitate cu normele republicane de
pază şi stingere a incendiilor.
În aceste condiţii, atât la construcţiile cât şi instalaţiile obiectivelor energetice
respective se impun luarea unor măsuri severe referitoare la organizarea activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor.
Coala

Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de pază contra
incendiilor, a instructajului şi personalului în acest sens o au cei ce conduc,
organizează şi controlează activitatea.
Este interzis cu desăvârşire fumatul şi folosirea focului deschis în locurile unde
există pericol de incendiu şi explozie, ca de exemplu: încăperile bateriilor de
acumulatoare, încăperile secţiilor de epurare chimică a apei unde se foloseşte
hidrazina, magazii, depozite, laboratoare, poduri de cabluri, canale şi puţuri de
cabluri, tuneluri, camere de telecomunicaţii, panouri de comandă şi automatizări,
instalaţiile reţelelor de apă, abur, turnuri de decuvare a transformatoarelor, garaje,
depozite exterioare de acetilenă, carbid şi carburanţi lichizi, în apropierea
rezervoarelor de ulei, depozite cu hidrogen, staţiile de alimentare a maşinilor cu
carburanţi, etc.
În celelalte încăperi din staţiile electrice, cum este de exemplu camera de
comandă, fumatul va fi permis în puncte special amenajate şi dotate, care nu prezintă
pericol de incendiu.
Regulile cu caracter special pentru prevenirea incendiilor la principalele
instalaţii energetice sunt:
La transformatoarele aflate sub tensiune se va urmări respectarea întocmai a
instrucţiunilor de exploatare şi a controalelor periodice ţinând seama că pericolul de
incendiu constă în faptul că uleiul se descompune la apariţia unui arc electric, iar
gazul rezltat în cntact cu aerul, în proporţie de 8-40%, este exploziv. Întrucât în
general, incendierea uleiului de transformatoare se datorează defectelor interne, ale
funcţionării în suprasarcină sau cu sistemul de răcire deconectat, respectarea
instrucţiunilor de exploatare şi a normelor privind controalele şi întreţinerea
instalaţiilor este de primă importanţă.
La instalaţiile electrice de distribuţie (circuite primare) pericol de incendiu
prezintă echipamentele care conţin ulei sau izolaţia combustibilă (întreruptoare şi
transformatoare de măsură) şi care, datorită unor defecte în interior sau la depăşirea
Coala

parametrilor de funcţionare, pot provoca explozii urmate de aprinderea substanţelor
combustibile.
Deoarece bateriile de acumulatoare sunt instalaţii care pot prezenta pericol de
incendiu sau explozii, personalul operativ va acorda o atenţie deosebită regulilor de
exploatare şi întreţinere a acestora. Concentraţia maximă admisibilă la acid sulfuric,
anhidridă sulfurică şi hidroxizi alcalini în aer este de 1 mg/m3 aer. Această limită se
consideră respectată, dacă se asigură debitul de aer necesar pentru ventilaţia
prevăzută în proiect.
În instalaţii de măsurat, protecţie, automatizări, control şi telecomandă, păentru
înlăturarea pericolului de incendiu, la lucrările de reparaţii şi modificări în instalaţiile
existente, este interzisă utilizarea cablurilor de comandă, control şi a conductoarelor
izolate în învelişuri din materiale combustibile, precum şirurilor de cleme şi tilelor
combustibile.
Pentru evitarea pericolului de incendiu la gospodăriile de cabluri, atenţia
personalului de exploatare se va îndrepta asupra principalelor cauze ale incendiilor;
defecte interioare ale cablurilor, supraîncălzire a acestora, căderi peste cabluri a
materialelor incandescente, apropierea de surse exterioare de căldură, etc. Din punct
de vedere PSI, toate cablurile normale se consideră materiale combustibile. În
instalaţiile de producere şi distribuţie a aerului comprimat, la rezervoarele de aer
comprimat se vor lua măsuri pentru a se evita scăpările de ulei de la supapele
compresoarelor, care în combinaţie cu oxigenul, în prezenţa particulelor silicioase şi
feruginoase, formează un amestec foarte inflamabil.
La motoarele electrice, pentru evitarea pericolelor de incendiu datorate
încălzirii înfăşurărilor, a fierului statorului şi rotorului, ca rezultat al scurcircuitării
înfăşurărilor, al funcţionării în suprasarcină a motorului electric, al funcţionării
motoarelor trifazate în două faze, al gripării arborelui motorului şi al frecării rotorului
de stator şi ca urmare a uzurii lagărelor, se va da o atenţie deosebită respectării
instrucţiunilor de exploatare şi controlului periodic al instalaţiilor.
Coala

CONCLUZII:
În proiectul de diplomă a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a
uzinei constructoare de mașini. Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la stația
raională a SEE,în care sînt instalate două transfoarmatoare de putere .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 35kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДHC-10000/35.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transfarmare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît interor.
Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2 tipuri
TM-2500/10 si TM-1600/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).
Coala

BIBLIOGRAFIE
1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
Coala


Calcule Electrician

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcule Electrician

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ÎNTRODUCERE

Sistemul electroenergetic cuprinde ansamblul instalaţiilor în care se

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Uzina constructoare de mașini execută o gama variată de lucrări cuprinzînd

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

cosφ – factorul de putere;

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Valoarea puterii reactive de calcul:

Scalc.1 = √203,0532 + 2072 =289,96 [kVA]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr.pe Pcalc. Pc.il Pc.tot Qcalc. Scalc. R

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

În care : Kînc. - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

Sc. într= 0,92 * √(8915,51 + 0,03 ∗ 8915,51)2 + (6620 + 0,03 ∗ 6620)2 =

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

U c  4,34 l  16P , unde P  S c.într

În baza rezultatului obţinut pentru U c , din şirul tensiuniloir nominale standard se

Varianta I Uc ≤ Un = 110 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Fc = 35 [mm 2 ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

unde: S c.într. – puterea de calcul pentru întreprindere ;

Varianta I S nom  Sctr SnT = 6300 [kVA]

Varianta II S nom  Sctr SnT= 10000 [kVA]

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

transformatorului ales:ТДНС 10000/35 : 𝑖0 = 0,75%, 𝑈𝑆𝐶 = 14%, ∆𝑃𝑆𝐶 =

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

𝑎𝑣. 𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 𝑎𝑣 2107

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

2 2,3 I,II 3025 2x2500 0,6 1,2 -

6 9 I 3018 2x2500 0,6 1,2

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

xo – reactanţa specifică pentru un 1km,

unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data