DIMENSION RE UNEI INST L TII

FOTOVOLT ICE UTONOME

Buzau Madalina Mihaela

Dumitrascu Mirela Mihaela
 

Cuprins

1.Sisteme fotovoltaice(PV) autonome

1.1.Structura unui sistem fotovoltaic autonom
1.1.1 Estimare consumului orar
1.1.2 1.2 Bateriile

1.2.1 Alegerea tipului de baterie

1.2.2 Tipuri de baterii
1.2.3 Durata de viata a bateriilor
1.2.4 Dimensionarea bateriilor
1.2.5 Probleme des intalnite
1.3 Regulatorul de sarcina
1.4 Dimensionarea panourilor solare
1.5 Invertorul
1.6 Dimensionarea cablurilor
1.7 Beneficiile si dezavantajele energiei solare
 

1.Sisteme fotovoltaice(PV) autonome

1.1.Structura unui sistem fotovoltaic autonom
Un sistem fotovoltaic autonom este constituit din urmatoarele componente
 principale:
   Panourile fotovoltaice
   Invertorul
   Regulatorul de sarcina
   Bateriile de stocare
   Consumatorii electrici
 

Invertoarele utilizate in cazul sistemelor PV autonome(care au rolul de a converti

curentul continuu in curent alternativ) difera esential de invertoarele utilizate
 pentru sistemele fotovoltaice conectate la retea.Exista sisteme in care curentul
continuu este utilizat direct,fara baterii;tensiunile sistemului(tensiunea la baterie)
sau tensiunea sarcinii in cazul sistemului PV fara baterie este :12 V c.c.,24 V c.c
sau 48 V c.c.

1.1.1 Estimare consumului orar

 

1.2 Bateriile

-cele mai vulnerabile parti ale sistemului

-inmagazineaza energie
-E=U*I*h
-O baterie de 12 V 100Ah inmagazineaza pana la 1200Wh.Aceasta baterie este
suficienta pentru a alimenta un bec de 100W pentru 120 de ore

1.2.1 Alegerea tipului de baterie

Se face in functie de :
 

-cost
-durata de viata
-gradul de dificultate al intretinerii

1.2.2 Tipuri de baterii 

Plumb NiCd NiMH Li-ion

Energie/greutate 30-40 40-60 30-80 160 Wh/kg
Energie/marime 60-75 50-150 140-300 270 Wh/L
Putere/greutate 180 150 250-1000 1800 W/Kg
Eficienta incarcare- 70%- 70%- 66% 99.90%
descarcare 92% 90%
Auto-descarcare 3%- 10% 30% 5%-10% luna
20%
Durata de viata(nr. de 500- 2000 500-1000 ~1200 cicluri
cicluri) 800
Tensiunea/pe celula 2.105 1.2 1.2 3.6-3.7 Volti
nominala

1.2.3 Durata de viata a bateriilor

   Efectele temperaturii asupra duratei de viata a bateriilor

Desi capacitatea bateriei la temperaturi mari este mai mare,durata de viata a ei este
scurtata,la fiecare 10 °C – dupa 25°-ea este injumatatita.

   Gradul de descarcare al bateriilor(DOD) si durata de viata

Pentru o utilizare cat mai indelungata ,nu trebuie sa le descarcam prea mult
(maxim 20%).
 

1.2.4 Dimensionarea bateriilor

Selectarea gradului de descarcare……........80%

Selectarea numarului de zile(pentru care bateria inmagazineaza
energie)…………….......……………………..4 
MarimeaBateriei=Numarul de zile x Sarcina x 100 / DOD = 4x492x100/80=2460Wh
Alegerea tensiunii bateriei............................12V
CapacitateaBateriei=MarimeaBateriei/Tensiunea bateriei=2460/12=205Ah
Selectarea tipului de baterie….....................110Ah 12V
Prin urmare avem nevoie de……………….2 baterii puse in paralel (220Ah@12V)

1.2.5 Probleme des intalnite

-Stratificarea electrolitului
-Celule au sarcini diferite
-Pierderea de electrolit
 

1.3 Regulatorul de sarcina

Se pot distinge cateva tipuri de regulatoare de incarcare pentru sistemele PV : 

   Regulatoare seriale

Prin utilizarea unui astfel de regulator,conexiunea dintre un generator solar si o

unitate de stocare a energiei este intrerupta atunci cand limita de incarcare este
atinsa.Se pot folosi pentru deconectare atat relee cat si tranzistoare bipolare sau
MOFSET.Principiul de reglare seriala provine din tehnologia clasica de incarcare
si este utilizata si in dispozitivele de incarcare conectate la retea.

Atunci cand tensiunea scade sub pragul descarcarii severe,sarcina este deconectata
de la baterie pentru ca aceasta sa fie protejata.

   Regulatoare şunt(scurt-circuit) 

Atunci cand se valorifica proprietatile specifice ale celulelor solare,se poate aplica
un principiu de reglare care sa evite dezavantajele reglarii seriale.Astfel,in circuitul
de mai jos,generatorul solar este pur si simplu scurtcircuitat printr-un comutator
electronic,atunci cand bateria este complet incarcata.Totusi,aceasta pierdere un
afecteaza balanta energetica a sistemului fotovoltaic,deoarece apare doar atunci
cand bateria este incarcata complet si energia solara nu mai este necesara oricum.
 

 
Spre deosebire de majoritatea regulatoarelor seriale,aceasta procedura functioneaza
sigur chiar si atunci cand capacitatea bateriei este complet epuizata(tensiune mai
mica de 9V),deoarece comutatorul de scurt-circuit un trebuie activat decat dupa
reincarcarea bateriei.Este necesara o dioda de blocare pentru a preveni
scurtcircuitarea bateriei.In timpul noptii aceasta va servi si impotriva descarcarii
 prin generatorul solar.

   Regulatoare PWM 

Aceste regulatoare utilizeaza o tehnica de comutare de mare frecventa.Regulatorul

comuta rapid(deschis/inchis) dispozitivul de control.Cand bateriile sunt descarcate
atunci unitatea este complet pornita.Pe masura ce bateria se apropie de starea de
incarcare completa unitatea va incepe sa porneasca si sa opreasca dispozitivul de
control in proportie cu nivelul de incarcare necesar.Cand bateria este complet
incarcata,curentul catre baterie va fi zero.In sistemele PV,regulatorul PWM este
montat in serie cu modulele fotovoltaice.La sistemele hibride cu turbina eoliana
si/sau micro/hidro,aceasta tehnica utilizeaza o sarcina şunt(de intrerupere)ce
absoarbe o mare parte din energia provenita de la generator pentru a redirectiona
eventualul exces de energie catre baterii(permanent trebuie sa existe o sarcina pe
generator,pentru a preveni supra-viteza turbinei).
 

   Protectia la suprasarcina 

Un circuit este suprasolicitat atunci cand curentul din acel circuit este mai mare
decat cel nominal(pe care-l poate suporta in conditii de siguranta).Aceasta poate
 produce supra-incalzirea si poate deveni chiar un pericol de incendiu.Suprasarcina
 poate fi cauzata de o defectiune(scurt-circuit) al cablajului,sau de un aparat ce
functioneaza defectuos(ex:o pompa de apa inghetata).Anumite regulatoare de
incarcare au incorporata protectia la suprasarcina,care se reseteaza de regula prin
apasarea unui buton.

   Regulatoare moderne de incarcare

Ultima generatie de regulatoare solare de incarcare impune standarde noi in

tehnologia fotovoltaica.Un astfel de regulator este echipat cu un circuit integrat
(ASIC) creat special pentru utilizari in tehnologia fotovoltaica.Principalele
functiuni ale acestuia sunt:compensare interna a temperaturii;algoritm de incarcare
cu auto-invatare;determinarea starii de incarcare;protectie dinamica la
suprasarcina;adaptare automata a tensiunii;diagnosticarea stariii de
functionare;indicarea starii de incarcare;protectie la supra-descarcare.Programul
sau se regleaza dupa capacitatea si vechimea bateriei.Starea de incarcare este baza
tuturor functiilor de control si reglare.Elementele de afisare dau informatii despre
starea de incarcare,avarii si despre dispozitivele de baza.

1.4 Dimensionarea panourilor solare

EnergiaZilnicaPotentiala(Wh)=H x ζbaterie x PR x Pmaxim

☼ Pmaxim=EnergiaZilnicaPotentiala(Wh)
HxζbateriexPR  

unde:

  H=radiatia in kWh/zi
  ζ baterie=randamentulbateriei;de obicei 0.8
  PR(performance ratio)=Randamentul total≤0.8 
  Pmaxim=puterea panoului solar atunci cand iradiatia este maxima
 

Date radiatie(site)
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps3/pvest.php#

Photovoltaic Geographical Information System

Incident global irradiation for the chosen location

Location: 44°26'39" North, 26°4'4" East, Elevation: 0 m a.s.l.,
Optimal inclination angle is: 35 degrees
 Annual irradiation deficit due to shadowing (horizontal): 0.0 % 

Month  Hh  Hopt  H(90)  Iopt  T24h  NDD 

Jan  1330  2170  2200  64  -1.3  580 

Feb  2030  2930  2660  56  1.8  420 

Mar   3140  3870  2940  43  6.0  331 

 Apr   4480  4870  2960  28  11.8  114 

May  5650  5560  2790  15  17.7  16 

Jun  5980  5630  2550  11  21.5  1 

Jul  6090  5880  2760  12  23.5  0 

 Aug  5540  5860  3260  25  23.0  5 

Sep  4260  5230  3730  41  17.5  80 

Oct  2880  4190  3700  55  12.3  280 

Nov  1500  2330  2280  61  6.3  462 

Dec  1090  1790  1840  65  0.2  598 

Year   3670  4200  2810  35  11.7  2887 

Hh: Irradiation on horizontal plane (Wh/m2)\

Hopt: Irradiation on optimally inclined plane (Wh/m2) H(90): Irradiation on plane at angle: 90deg.
(Wh/m2) Iopt: Optimal inclination (deg.)
T24h: 24 hour average of temperature (°C)
NDD: Number of heating degree-days (-)
 
 

 1.5 Invertorul

O componenta foarte importanta a acestor sisteme o reprezinta invertorul. Invertorul face posi
conectarea mai multor panouri solare in baterii, sisteme electrice si / sau alimentari cu energie i
unei retele. Cea mai importanta sarcina a invertorului este aceea de a transforma curent continuu
alternativ. 
Majoritatea invertoarelor au un rating de eficienta in jur de 90 la suta. Noile
descoperiri in cadrul tehnologiei invertoarelor ar putea reduce costurile si ar putea
creste eficienta pana in jurul a 98 la suta. Trecand la capitolul costuri, din pacate
invertoarele nu sunt tocmai ieftine. Preturile acestora sunt stabilite in functie de
capacitate ( cata energie pot pompa ), asadar tineti minte acest lucru atunci cand
va decideti sa cumparati unul. Una dintre problemele invertoarele ar fi aceea ca
este posibil sa interfereze cu radiourile sau telefoanele mobile.
Printre facilitatile pe care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-
circuit pe intrare si iesire, protectie la suprasarcina si supraincalzire, protectie la
supravoltare si subvoltare, afisarea puterii consumate si a tensiunii bateriei etc.
Invertoarele au ca si caracteristica principala puterea nominala , care reprezinta
consumul maxim admis la iesirea de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui
invertor este forma undei de iesire. Astfel, exista invertoare cu unda sinusoidala
 pura sau cu unda sinusoidala modificata. Invertoarele cu unda sinusoidala
modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se preteaza la echipamente electrice
sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se
utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui
invertor intr-un sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare :
 

Probabilitatea pierderii de sarcina (Loss of load Probability LOLP)

 

1.6 Dimensionarea cablurilor

Aria sectiunii(mm²) Curentul maxim(A) Curentul redus(A) Rezistenta mΩ/metru 

0.5 4.25 3.0 37
0.75 6.4 3.5 25
1.0 8.5 5.0 19
1.5 12.75 8.0 13
2.0 17.0 10.0 9
2.5 21.0 12.5 7.5
3.0 25.5 15.5 6
4.0 28.5 17.0 4.5
6.0 41.5 25.0 3

Caderea de tensiune=Rezistenta x Curent x Lungime in metri(cablu)

•nu trebuie sa depaseasca 5% ,in curentul continuu 

•un trebuie sa depaseasca 1% ,in curentul alternativ 

Exista totusi o metoda mai simpla pentru a calcula caderile de tensiune . Caderea de
tensiune (Uc) pentru o pereche de conductoare este de data de relatia:
Uc=0.04xLxI
unde: L=lungimea cablurilor in metrii
I=intensitatea curentului in amperi
A=aria sectiunii in mm²
In general pentru o eficienta cat mai buna si o pierdere de energie cat mai mica
caderea de tensiune ar trebui sa fie mai mica de 5 % decat tensiunea sistemului. Sa
 presupunem ca tensiunea sistemului este de 12V, lungimea cablurilor =10A iar
intensitatea curentului este de 10A.
Aria minima a sectiunii conductorului este de:
A=0.04x50mx10A = 33 mm² .Acesta este un cablu costisitor!
0,6V(5%12V)
Daca acelasi cablu este dimensionat pentru o tensiune mai mare (24V) curentul este
injumatatit pentru aceeasi putere ,caderea de tensiune permisa va fi acum de 1.2V.
A=0.04x50mx5A =8.3 mm² .O patrime din cablul anterior!
1.2V
Cu cat puterea si/sau distanta ce trebuiesc transmise,se maresc ,avem nevoie de o
tensiune mai mare pentru a minimiza caderile de tensiune si marimea cablurilor.
 

1.7 Beneficiile si dezavantajele energiei solare

   AVANTAJE

Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al cuvantului. Nu va

disparea decat daca soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc
viata pe planeta noastra.Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul
functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si instalatiile termice. In timp ce
 primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma
 produc fum daunator si cenusa.Productia de energie solara de catre panourile solare
sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre
deosebire de alte metode.Montarea panourilor solare este facila si eficienta din
 punct de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in situatiile in care
retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in spatiu, spre exemplu.Spre deosebire de
rezervele de ulei si carbune, energia solara este disponibila in toate zonele planetei,
nefiind concentrata intr-o singura parte. Prin urmare, “recoltarea” energiei solare
 poate fi realizata aproape in orice loc.Unitatile generatoare de energie solare sunt
compacte si flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi instalate aproape in
orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa construiti locatii speciale.Initial,
 panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor,
duce la un cost global extrem de eficient. In plus, panourile solare presupun mai
 putina mentenanta si monitorizare.

   DEZAVANTAJE 

Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea
unui panou pentru captarea energiei solare sa coste destul de mult.Celulele solare
functioneaza doar in timpul zilei, iar eficienta lor este redusa pe parcursul zilelor
mohorate si innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie dezvoltat si eficient,
 beneficiind si de un sistem de stocare a energiei.Poluarea poate cauza efecte adverse
asupra eficientei panourilor solare. Eficienta poate fi redusa, celulele solare fiind
nepotrivite pentru anumite zone.Desi aproape orice locatie primeste lumina soarelui,
nu orice locatie este fezabila pentru panourile solare.Crearea unor instalatii mari
 pentru energia solara este costisitoare si dificila din punct de vedere al gasirii
locatiei.Energia solara nu este o energie concentrata precum combustibilii fosili.
 

Prin urmare, utilizarea ei in cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este
dificila, daca luam in considerare rezultatul energetic.Decizia alegerii unui astfel de
sistem depinde de necesitatile si posibilitatile fiecarei persoane in parte, de locatia in
care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti. Este o investitie folositoare, dar
si costisitoare . 
 

Bibliografie:

Fizica si tehnologia celulelor solare si sistemelor fotovoltaice(seria monografica-

 Nanotehnologiile si provocarile dezvoltarii durabile)-Laurentiu FARA (coordonator
si editor),Mihai Razvan MITROI(editor),Corneliu CINCU,Vladimir IANCU,Silvian
FARA,Catalin ZAHARIA,Dumitru FINTA,Dragos COMANECI,Mihai
IANCU,Editura Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania

Electricity from Sunlight-An Introduction to Photovoltaics-Paul A. Lynn,Editura

WILEY

Off-grid solar panels systems,short course-Centre for Alternative Technology,

Wales,UK