Rs Manualul Instalatorului

PVTRIN Curs de instruire
Manualul instalatorilor de
sisteme fotovoltaice solare
www.pvtrin.eu
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare ii
CUPRINS
3.5. Parametri de proiectare şi factori

de performanţă 76
CUPRINS 3.6. Exemple din sectorul rezidenţial 81
CUPRINS iii 3.7. Exerciţii 84
INTRODUCERE v 4. INSTALAREA – LUCRUL LA FAŢA
LOCULUI 90
1. NOŢIUNI DE BAZĂ 2
4.1. Lucrul în siguranţă cu PV 90
1.1. Energia solară fotovoltaică (PV) 2
4.2. Planul de instalare 97
1.2. Sistemul fotovoltaic 5
4.3. Instalarea componentelor
1.3. Tehnologii fotovoltaice 7
electrice 101
1.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii
4.4. Instalarea echipamentului 105
fotovoltaice 10
4.5. Instalarea componentelor
1.5. Beneficiile tehnologiei
mecanice 116
fotovoltaice 12
4.6. Sisteme PV conectate la reţea 120
1.6. Exerciţii 14
4.7. Sisteme PV autonome 121
2. PRINCIPII DE PROIECTARE 18
4.8. Sistemul de montaj şi instalarea
2.1. Vizita la faţa locului 18
pe clădire 123
2.2. Dimensionarea şi proiectarea
4.9. Finalizarea instalării sistemului PV 126
sistemului 27
4.10. Lista de control al instalaţiei 131
2.3. Software de simulare 41
4.11. Exerciţii 133
2.4. Economia şi problemele de mediu 45
5. STUDII DE CAZ – CELE MAI BUNE
2.5. Standarde şi reglementări 50
PRACTICI 138
2.6. Baze de date 53
5.1. Instalaţia PV din Școala
2.7. Exerciţii 57 Multilaterală din Aurinkolahti 138
3. BAPV şi BIPV 66 5.2. Centrală PV pe şcoala din
3.1. Opţiuni de montare şi integrare în Kungsmad 140
clădiri 66 5.3. Centrala solară BERDEN 142
3.2. BIPV şi BAPV pe acoperiş 67 5.4. Sistem PV pe şcoala din Šmartno
3.3. Fotovoltaice pe faţade 70 ob Dreti 143
3.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de 5.5. Atena Metro Mall 144
umbrire şi alte aplicaţii 73 5.6. Sistem montat pe acoperiş şi
perete în Finlanda 146
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare iii

5.7. Blackpool Centrul de Excelenţă LISTA TABELELOR 207
pentru Mediul Înconjurător 147 LISTA FIGURILOR 209
6. EXEMPLU DE INSTALARE A UNUI REFERINȚE 214
SISTEM DE MICI DIMENSIUNI PE O
CLĂDIRE 150 MULȚUMIRI 219
6.1. Descrierea clădirii 150

6.2. Utilitarul Software – PV*Sol 150
6.3. Calcule înainte de vizitarea
amplasamentului 151
6.4. Vizita în locaţie 152
6.5. Dimensionarea sistemului PV 152
6.6. Estimarea umbririi 157
6.7. Estimarea producţiei de energie 157
6.8. Calcule financiare 158
6.9. Instalarea sistemului 160
6.10. Plan de siguranţă pentru o
instalaţie la scară mică 163
6.11.Exerciţii 165
7. ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE 168
7.1. Planul de întreţinere 168
7.2. Greşeli şi defecte comune 172
7.3. Proceduri de diagnostic 176
7.4. Documentaţia clientului 178
7.5. Lista de verificări pentru
întreţinere 178
7.6. Exerciţii 181
8. MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA
PENTRU CLIENT 184
8.1. Principiile calităţii 184
8.2. Standarde UE pentru PV 185
8.3. Grija pentru client 186
8.4. Exerciţii 189
9. GLOSAR DE TERMENI 190
10. ANEXE 195
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ 204
Lectură suplimentară 204
Lectură suplimentară în limba greacă 206
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare iv
INTRODUCERE
INTRODUCERE
Energia solară poate crea mii de noi locuri de muncă.
În 2010, industria fotovoltaică europeană a angajat direct peste 150.000 de oameni. Potrivit
Scenariului Avansat al Asociaţiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA), 3,5 milioane de locuri
de muncă full-time în sectorul global PV vor fi create până în anul 2030; din care jumătate se vor
axa pe instalarea sistemelor şi mentenanţă. În Uniunea Europeană (EU), industria PV ar putea
angaja 465.000 de oameni până în 2015, 900.000 până în 2020, şi chiar 1.000.000 până în 2040.
Aplicaţiile tehnologiilor fotovoltaice vor necesita tehnicieni calificaţi pentru instalare, reparaţii şi
întreţinere. Mai mult, principalii agenţi din acest sector (producători, dezvoltatori, investitori)
caută oameni certificaţi şi asigurarea calităţii în toate fazele instalării unui sistem fotovoltaic
(proiect, instalare şi întreţinere). Totuşi, o lipsă de lucrători calificaţi poate influenţa negativ
dezvoltarea planificată pe piaţa fotovoltaicelor.
Este de aceea clar faptul că, pentru a obţine o instalaţie de calitate, este nevoie de tehnicieni
instruiţi şi de o pregătire corespunzătoare. Schemele de certificare adaugă o asigurare în plus a
calităţii pe care instalatorul o deţine (organizare, competenţă şi echipament) pentru a finaliza
construcţia de sisteme fotovoltaice într-un mod sigur şi eficient. În acest moment, disponibilitatea
schemelor de certificare pentru instalatorii de fotovoltaice variază în rândul ţărilor membre UE.
Multe state nu au validat schemele de certificare şi, deşi există cursuri pentru instalatori de
fotovoltaice, acestea au cerinţe de eligibilitate şi calificare diferite.
Printre alte obiective, Directiva UE pentru Energie Regenerabilă (2009/28/EC) obligă ţările membre
să realizeze scheme de certificare recunoscute mutual. Ca răspuns la provocările din sector,
trebuie dezvoltate sisteme de instruire corespunzătoare şi scheme de certificare - pentru validarea
competenţei instalatorilor - şi pentru a asigura instalarea şi operarea eficientă a sistemelor
fotovoltaice care sunt realizate.
În acest context, ţinta iniţiativei programului European PVTRIN, susţinut de programul Intelligent
Energy Europe al Comisiei Europene, se axează pe dezvoltarea unei scheme de instruire şi
certificare pentru tehnicienii implicaţi în instalarea şi întreţinerea sistemelor fotovoltaice de scară
redusă. PVTRIN doreşte să stabilească bazele adoptării unei scheme de certificare mutual
acceptate în ţările membre UE. Ca o parte a activităţii PVTRIN s-au realizat materiale de instruire
corespunzătoare, specifice, pentru a ajuta tehnicienii să acumuleze cunoştinţe şi abilităţi. Acest
lucru le va permite participarea cu succes la programele de instruire pentru dobândirea unui nivel
mai înalt de calificare, în funcţie de cerinţele Directivei RES şi de reglementările naţionale în
domeniu.
Schema PVTRIN le va oferi instalatorilor:
x Cursuri de instruire de înaltă calitate: pentru a avansa în profesia lor şi pentru a-şi aduce la zi
cunoştinţele şi abilităţile tehnice;
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare v
x Oportunităţi flexibile de instruire: o platformă e-learning, asistenţă tehnică „24/7“, ghiduri
tehnice utile, materiale şi instrumente practice de instruire;
x Angajabilitate: avantajul recunoaşterii şi al competitivităţii în profesie, bazat pe o schemă
certificată, care urmăreşte standarde recunoscute de calitate;
x Mobilitate: certificarea reprezintă un „paşaport” pentru piaţa de muncă UE.
Manualul instalatorilor pentru sisteme fotovoltaice solare a fost construit pentru a acoperi
punctele cheie de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pentru tehnicienii care doresc să participe
activ la instalarea şi întreţinerea sistemelor fotovoltaice de mică dimensiune. Bazat pe o analiză a
sarcinilor procesului de instalare a unui sistem fotovoltaic,
stabilit în cursul dezvoltării schemei PVTRIN cu persoane cheie
din domeniu, manualul acoperă următoarele subiecte:
1. Noţiuni de bază despre energia solară
2. Principii de proiectare
3. BAPV şi BIPV
4. Siguranţa muncii
5. Întreţinerea şi depanarea
6. Studii de caz – cele mai bune practici
@ChrisRudge
7. Exemple de instalare a unui sistem fotovoltaic de mici dimensiuni în clădiri
8. Managementul calităţii şi mulţumirea beneficiarului
Rolul acestei publicaţii este de a dota instalatorul de fotovoltaice cu cunoştinţe practice şi

recomandări de bună practică; de asemenea, prezintă un număr de referinţe utile şi încurajează
instalatorul să obţină o mai profundă înţelegere a tuturor aspectelor critice în proiectarea,
instalarea, depanarea şi întreţinerea eficientă a sistemelor fotovoltaice.
Manualul ar trebui folosit ca document ajutător, ce furnizează cunoştinţe teoretice, pentru a
susţine elevii instruiţi – aducând un număr de resurse şi instrumente suplimentare selectate – să
se pregătească mai bine pentru examinarea de certificare. Manualul face referiri la alte publicaţii
cheie şi texte standard aplicabile proiectelor fotovoltaice, şi ar trebui tratat ca un supliment şi
folosit în conjuncţie cu aceste referinţe şi instrumente. Procesul de instruire include cursuri
practice şi teoretice, combinate cu un nivel corespunzător de studiu propriu.
Cursanţii ar trebui să fie conştienţi că o cunoaştere aprofundată a informaţiilor prezentate, care
include o înţelegere a Normativelor Naţionale şi a legislaţiei relevante, precum şi o experienţă
practică în teren sunt în general necesare pentru a încheia cu succes procesul de certificare
PVTRIN.
Notă importantă:
Manualul nu îşi propune să fie exhaustiv sau definitiv şi nu garantează acoperirea tuturor situaţiilor posibile
în profunzime. Manualul a fost pregătit pe bazele cunoştinţelor relevante actuale asupra tehnologiei,
standardelor de calitate, practici de siguranţă şi reglementări. Tehnicienii sunt sfătuiţi să-şi impună propria
judecată profesională şi să consulte toate reglementările curente asupra clădirilor, coduri de siguranţă şi
sănătate, standarde şi alte recomandări aplicabile, precum şi informaţii la zi despre toate materialele şi
produsele pe care le folosesc.
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare vi

INTRODUCERE
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare vii

NOŢIUNI DE BAZĂ 1
Tecnalia
PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 1

1. NOŢIUNI DE BAZĂ
FIGURA 1. EXEMPLU PENTRU EFECTUL FOTOVOLTAIC.
(Sursa: EPIA)
1.1. Energia solară fotovoltaică
(PV)
1.1.1. Soarele văzut ca o sursă de
energie
Soarele reprezintă cea mai importantă sursă

de energie pentru toate procesele naturale
de pe Pământ. Este o sursă vitală de energie
pentru supravieţuirea tuturor speciilor de
plante şi animale şi furnizează energie pentru
multe procese critice precum fotosinteza.
Metodele moderne de producere a energiei

pe Pământ utilizează energia solară, în sensul
general al cuvântului, într-un mod direct sau
indirect. Forme indirecte de energie solară
sunt materialele biologice din trecut, care au
fost transformate în combustibili fosili (petrol
sau cărbune), precum şi energia eoliană,
hidro și bioenergia.
Instalaţiile fotovoltaice solare generează

energie electrică utilizând direct energia 1.1.3. Iradianţă solară (radiaţie)
solară.
La nivel global sunt acumulate cantităţi
1.1.2. Ce înseamnă fotovoltaic?
imense de date statistice privind energia
solară. De exemplu, baza de date US National
Sistemele fotovoltaice (PV) conţin celule care
Solar Radiation a colectat date timp de 30 ani
transformă energia soarelui în electricitate. În
privind iradianţa solară şi condiţiile
interiorul fiecărei celule se află straturi de
meteorologice a 237 locaţii din SUA. Centrul
material semiconductor. Căderea luminii pe
European Reunit de Cercetare (EJRC)
celulă creează un câmp electric pe straturi,
colectează şi publică, de asemenea, date
determinând circulaţia curentului electric.
privind iradianţa solară pentru 566 locaţii din
Europa.
Intensitatea luminii determină cantitatea de
putere electrică generată de fiecare celulă.
Un sistem fotovoltaic poate opera chiar şi în

cazul unui soare mai puţin strălucitor şi poate
genera electricitate, în zilele înnorate şi
ploioase, din lumina reflectată a soarelui.

1
NOŢIUNI DE BAZĂ
Normală şi Difuză - DNI şi DIF) primită de

Este important de distins între următoarele
deasupra de către o suprafaţă înclinată.
cinci tipuri diferite de date de iradianţă solară
(3TIER, 2011): Datele de iradianţă utilizate variază în
funcţie de tipul sistemului PV folosit.
- Iradianţa Directă Normală (DNI): reprezintă
Sistemele PV trebuie proiectate în aşa fel
cantitatea de radiaţie solară primită pe
încât să capteze maximum posibil de
unitatea de suprafaţă de un plan care este
radiaţie solară. Orientarea şi înclinarea sunt
întotdeauna menţinut perpendicular (sau
prin urmare de o importanţă critică. Ca o
normal) pe razele ce cad în linie dreaptă de
consecinţă, iradianţa globală coplanară este
la poziţia soarelui la orice poziţie dată în cer.
cea recomandată pentru calcularea puterii
- Iradianţa Difuză (DIF): reprezintă cantitatea produse.
de radiaţie solară primită pe unitatea de
arie de un plan (neumbrit), care nu ajunge FIGURA 3. IRADIANȚA SOLARĂ PE GLOB.
pe o cale directă de la soare, ci a fost (Sursa: Gregor Czisch, ISET, Kassel, Germania, 2007)
împrăştiată de molecule şi particule în
atmosferă sau reflectată de pământ şi care
poate veni din orice direcţie.
- Iradianţa Albedo: Un al treilea tip de
iradianţă, numit albedo, reprezintă radiaţia
directă sau indirectă reflectată de sol sau
suprafeţe învecinate (zăpadă, lacuri, pereţi
de clădiri etc.).
FIGURA 2. TIPURI DE IRADIANȚĂ SOLARĂ.

(Sursă:Tknika,2004)
1.1.4. Definiţia unghiului

O bună înţelegere a căii soarelui este nece-
sară pentru estimarea nivelurilor de iradianţă
şi pentru producţia rezultată a sistemului PV.
În orice loc de pe Pământ este posibilă
identificarea poziţiei soarelui prin elevaţie şi
azimut. În general, un instalator de sistem PV
defineşte sudul ca γ = 0° (unghiul azimut) şi
notează unghiurile către est şi vest cu semn
- Iradianţa Globală Orizontală (GHI): negativ, respectiv pozitiv. Urmând această
reprezintă cantitatea totală de radiaţii definiţie, pentru est avem γ = -90° şi pentru
unde-scurte primite de sus pe o suprafaţă vest avem γ = 90°.
orizontală. Include atât Iradianţa Directă
Normală (DNI) cât şi Iradianţa Difuză (DIF).
- Iradianţa Globală Coplanară: reprezintă
cantitatea totală de radiaţie solară (Directă
1.1.5. Elevaţia şi spectrul solar 1.1.6. Reflecţia Pământului
Unghiul solar de elevaţie α este măsurat de la Trebuie folosită o valoare albedo pentru a
orizontală, valoarea lui modificându-se în calcula iradianţa pe un plan înclinat, pentru a
urma parcursului soarelui de-a lungul zilei şi lua în considerare reflectivitatea mediului în-
pe măsura schimbării anotimpurilor. Valoarea conjurător. Valoarea albedo depinde de pro-
acestui unghi are impact, pe lângă alţi para- prietăţile solului. Pentru o suprafaţă precum
metri, şi asupra nivelului de iradianţă solară. zăpada, albedoul poate atinge valori de până
la 0,9. În general, o valoare albedo de 0,2
Pe măsură ce trece prin atmosfera Pă- poate fi luată în considerare.
mântului, radiaţia solară este deviată de
particulele contaminante şi de poluare şi este 1.1.7. Măsurarea iradianţei solare
absorbită de molecule din aer. Ca o conse-
cinţă, nivelul de iradianţă este mai scăzut în Iradianţa solară poate fi măsurată direct, prin
momentul în care razele ating suprafaţa sis- folosirea unui piranometru sau a unor senzori
temului PV. fotovoltaici, ori indirect, prin analiza imagi-
nilor preluate de satelit.
Piranometrele sunt senzori de mare precizie,
FIGURA 4. AZIMUTUL ȘI ELEVAȚIA SOLARĂ.
(Sursa: www.mpoweruk.com , 2011)
care folosesc un termocuplu ce măsoară di-
ferenţa de temperatură între o suprafaţă care
absoarbe şi mediul înconjurător. Aceste tipuri
de dispozitive sunt foarte exacte, dar cu timp
de răspuns lent, deoarece funcţionează pe
principiul termic. Se pot obţine precizii de
măsurare de 0,8% pe o medie anuală.
Senzorii fotovoltaici au la bază o celulă solară
calibrată şi sunt mai puţin exacţi decât pira-
nometrul, din cauza senzitivităţii spectrale
intrinseci. Totuşi, avantajul lor îl reprezintă
Masa Aerului (AM) caracterizează grosimea
costul semnificativ mai redus decât al pirano-
atmosferei prin care raza soarelui trebuie să
metrelor. Precizia lor, dacă ne raportăm la
treacă pentru a atinge pământul. AM = 1 când
media anuală, este în gama 2% până la 5%.
elevaţia solară este perpendiculară pe Pă-
Senzorii fotovoltaici se folosesc adesea îm-
mânt (α=90°). Această valoare corespunde
preună cu înregistratoare de date pentru a
elevaţiei solare la ecuator, la prânz, în timpul
monitoriza sisteme PV mari.
echinocţiului de primăvară, şi nu apare prac-
tic pentru latitudinile Europei. Relaţia între FIGURA 5. SSR 11 SENZOR DE RADIAŢIE SOLARĂ
(PIRANOMETRU). (Sursa: Hukseflux, 2011)
elevaţia solară α şi masa aerului este definită
de următoarea formulă:
AM = 1/sinus(α).
Pentru Europa se foloseşte un factor de masă
a aerului de 1,5 ca medie anuală, dar se
atinge chiar şi un factor de 4 în decembrie,
când soarele se află la un unghi aproape de
orizontală.

1
NOŢIUNI DE BAZĂ
1.1.8. Potenţial enorm 1.2. Sistemul fotovoltaic

Există iradianţă solară suficientă pentru a pu-
tea satisface cerinţele de energie ale Părţile cheie ale unui sistem fotovoltaic de
întregului glob. În medie, fiecare m2 de teren generare a energiei electrice sunt:
pe Pământ este expus razelor soarelui pentru - Celule şi module fotovoltaice pentru
a produce o energie de 1.700 kWh pe an, captarea energiei solare;
folosind tehnologia actuală. Energia solară - Un invertor pentru a transforma curentul
totală care ajunge la suprafaţa Pământului continuu (DC) în curent alternativ (AC);
poate satisface de 10.000 de ori necesarul - Un set de baterii şi controller de încărcare
global de energie în momentul actual. pentru sistemele autonome;
- Alte componente ale sistemului.
În timp ce doar o parte din iradianţa solară
poate fi folosită pentru a genera electricitate, Toate componentele sistemului, cu excepţia
această „pierdere datorată randamentului“ modulelor fotovoltaice, sunt numite compo-
nu se risipeşte, ca în cazul combustibililor nente ale Balanţei Sistemului (BOS).
fosili, o resursă finită.
1.2.1. Modulele şi celulele fotovoltaice
Cu cât o zonă este mai expusă luminii
Celula fotovoltaică reprezintă unitatea de ba-
soarelui, cu atât puterea generată este mai
ză a sistemului PV. Celulele sunt conectate
mare. Zonele subtropicale de pe glob oferă
împreună pentru a forma ansamble mai mari
cele mai bune locaţii pentru generare solară.
numite module PV. Straturi subţiri de EVA
Energia medie primită în Europa este de circa
(Acetat Etil Vinil) sau PVB (Polivinil Butiric)
1.200 kWh/m2 pe an (GHI). În comparaţie, în
sunt folosite pentru susţinerea celulelor şi
Estul Mijlociu mediile sunt între 1.800 şi
protecţia împotriva intemperiilor. Modulele
2.300 kWh/m2 pe an (GHI).
sunt în mod normal închise între un capac
EPIA a calculat că întregul consum de transparent (de obicei sticlă) şi un strat
electricitate al Europei ar putea fi atins dacă posterior pentru protecţie la intemperii (de
doar 0,34% din suprafaţa solului Europei (o obicei realizat dintr-un polimer subţire sau
zonă echivalentă cu suprafaţa Olandei) ar fi sticlă). Modulele pot fi înrămate pentru o
acoperită cu module fotovoltaice. Calculele durabilitate şi rezistenţă mecanică sporite.
Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) au
arătat că dacă 4% din zonele foarte uscate,
deşertice, ar fi folosite pentru instalaţii PV,
necesarul de energie pentru tot globul ar fi
atins.
Există un potenţial neaccesat imens. Supra-

feţe extinse precum acoperişurile, suprafe-
ţele clădirilor, terenuri necultivate şi deşerturi
pot fi folosite pentru producţia de energie
solară. De exemplu, 40% din necesarul de
energie electrică al Uniunii Europene ar putea
fi atins în 2020, dacă toate acoperişurile şi
faţadele utilizabile ar fi acoperite de panouri
fotovoltaice (Proiectul Sunrise 2011).
FIGURA 6. CONEXIUNEA CELULELOR UNUI MODUL FOTOVOLTAIC (Sursa: Tknika,2004)
FIGURA 7. CONFIGURAȚIA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC. (Sursa: DTI, 2006)
obicei folosite în aplicaţii autonome, acolo

Modulele pot fi conectate între ele în serie
unde de obicei necesarul de putere este mic.
(numit şir) pentru a creşte tensiunea totală
produsă de sistem. Șirurile sunt conectate în
Modulele pot fi dimensionate pentru insta-
paralel pentru a creşte curentul total al
larea rapidă în orice locaţie. Sunt robuste,
sistemului.
fiabile şi rezistente la intemperii. Producătorii
de module garantează de regulă o putere
Puterea generată de modulele PV variază de
generată de 80% chiar şi după 20, 25 de ani
la câţiva waţi (între 20 şi 60 Wp) până la 300,
de folosire. În mod obişnuit, durata de viaţă a
350 Wp, în funcţie de mărimea şi tehnologia
unui modul este în jurul a 25 ani, dar poate
panoului. Modulele de puteri mici sunt de
funcţiona chiar mai mult de 30 de ani.

1
NOŢIUNI DE BAZĂ
1.2.2. Invertoarele 1.3. Tehnologii fotovoltaice

Invertoarele convertesc puterea în curent
Tehnologiile PV sunt clasificate ca fiind de
continuu generată de modulul PV în putere
prima, a doua sau a treia generaţie. Tehno-
alternativă. Acest lucru face ca puterea
logia de primă generaţie este cea bazată pe
produsă să fie compatibilă cu reţeaua
siliciu cristalin (c-Si). A doua generaţie include
electrică de distribuţie şi cu majoritatea
tehnologia Film subţire, în timp ce cea de-a
aplicaţiilor electrice. Invertorul este esenţial
treia include concentratoare fotovoltaice, or-
pentru sistemele PV racordate la reţea.
ganice şi alte tehnologii care nu sunt comer-
Invertoarele sunt disponibile în game largi, cu
cializate încă pe scară largă.
puteri ce variază de la câteva sute de waţi
(utilizate la sistemele autonome), până la 1.3.1. Prima generaţie (Tehnologia
ordinul kilowaţilor (cele mai frecvent
întâlnite), şi chiar 2.000 kW (invertoare siliciu cristalin)
centrale) pentru sisteme la scară mare.
Celulele de siliciu cristalin sunt create din
1.2.3. Baterii şi controlere de încărcare straturi subţiri (plachete) tăiate dintr-un
singur cristal (monocristaline) sau bloc de
Sistemele PV autonome trebuie să stocheze
siliciu(policristal sau multicristal).
energia în baterii pentru utilizarea ulterioară.
Cele două standarde larg răspândite sunt acu-
Tipul de celulă cristalină depinde de mo-
mulatorii plumb-acid sau litiu-ion. Sunt dis-
dalitatea de producere a blocului. Principalele
ponibile însă noi tipuri de baterii de înaltă
tipuri de celule cristaline sunt:
performanţă, proiectate special pentru apli-
caţiile solare, cu o durată de viaţă de până la - Monocristaline (mc-Si),
15 ani. Durata de viaţă a unei baterii depinde - Policristaline sau multicristaline (pc-Si),
de managementul ciclului de încărcare a - Benzi şi foi din siliciu definite din procesul
acesteia. de producţie (benzi/foi c-Si).
Bateriile sunt conectate la sistemul PV prin Cele mai uzuale celule sunt cele de 12,7 x
controlere de încărcare. Controlerul de încăr- 12,7 cm (5 x 5 inci) sau 15 x 15 cm (6 x 6 inci)
care previne supraîncărcarea bateriei şi des- şi produc 3 până la 4,5 W – o cantitate foarte
cărcarea acesteia. Poate, de asemenea, să mică de putere. Un modul standard c-Si este
ofere informaţii asupra stării sistemului şi format din 60 până la 72 celule solare şi are o
permite contorizarea şi evaluarea costului în putere nominală variind de la 120 la 300 Wp,
raport cu energia consumată. în funcţie de mărime şi randament.
1.2.4. Alte componente ale sistemului Dimensiunea tipică a unui modul este între
1,4 şi 1,7 m², deşi module mai mari sunt de
În afara modulelor şi a invertorului, un număr asemenea produse (până la 2,5 m²). Acestea
destul de mare de componente pot fi adău- sunt de obicei utilizate pentru aplicaţii
gate la sistem. Toate aceste componente sunt Fotovoltaice Integrate în Clădiri (BIPV).
numite Balanţa Sistemului (BoS). Cele mai co-
mune componente sunt structurile de mon- Tehnologia siliciului cristalin este cea mai
tare, sistemele de urmărire a soarelui, con- întâlnită şi matură, reprezentând circa 80%
toare de electricitate, cabluri, optimizatoare din piaţa actuală. Între 14 şi 22% din radiaţia
de putere, transformatoare, cutii de jonc- solară care ajunge pe celule este trans-
ţiune, comutatoare etc.

formată în electricitate. Modulele c-Si au un din a-Si, perfect adaptate pentru acoperişuri
randament care variază între 12 şi 19%. industriale plane sau curbe.
1.3.2. A doua generaţie (Film subţire) Siliciu film-subţire multijoncţiune (a-Si/μc-Si)
Siliciul film-subţire multijoncţiune constă

Modulele film-subţire sunt construite prin dintr-o celulă a-Si cu straturi suplimentare de
depunerea unor straturi extrem de subţiri de a-Si şi siliciu microcristalin (μc-Si) aplicat pe
material fotosensibil pe un suport ieftin cum substrat. Stratul de μc-Si absoarbe mai multă
ar fi sticlă, oţel inoxidabil sau plastic. Odată radiaţie din spectrul roşu şi infraroşu. Astfel,
ce materialul este depus pe suport, este tăiat eficienţa creşte până la 10%. Grosimea stra-
cu laserul în multiple celule subţiri. tului de μc-Si este de ordinul a 3 μm, ceea ce
înseamnă celule mai groase, dar şi mai
Modulele film-subţire sunt în mod normal stabile.
prinse între două straturi de sticlă şi nu sunt
Telulura de Cadmiu (CdTe)
înrămate. Dacă materialul fotosensibil a fost
depus pe un suport de plastic subţire, mo- Producerea celulelor film-subţire din CdTe
dulul este flexibil. Acest lucru creează opor- costă mai puţin, şi au un randament de până
tunitatea integrării sistemului de generare a la 11%. Acest lucru face ca această tehnologie
energiei solare direct în structura clădirii film-subţire să fie cea mai economică la acest
(BIPV) sau în aplicaţia beneficiarului. moment.
Modulele standard film-subţire au puteri Cupru, Indiu, Galiu, (di)selenura/(di)sulfura

nominale mai mici (60 până la 120 Wp), şi (CIGS) şi Cupru, Indiu, (di)selenid/(di)sulfid
dimensiunea lor este în general mai mică. (CIS)
Totuşi, nu există în industrie un consens
CIGS şi CIS oferă cele mai ridicate
asupra unei dimensiuni optime a unui modul
randamente dintre tehnologiile film-subţire.
tip film-subţire. Drept urmare, acestea
Randamente de 20% au fost obţinute în
variază de la 0,6 până la 5,7 m², în funcţie de
laborator, apropiate de nivelul celulelor c-Si.
tehnologie. Modulele de dimensiuni mari
Procesul de fabricaţie este mai complex şi
sunt de real interes în sectorul construcţiilor
mai puţin standardizat decât al altor tipuri de
deoarece oferă avantaje în ceea ce priveşte
celule. Acest lucru tinde să crească preţul de
manipularea şi preţul.
producţie. Actualul nivel de randament este
între 7 şi 12%.
Patru tipuri de module film-subţire sunt
comercializate: 1.3.3. A treia generaţie de fotovoltaice
Siliciu amorf (a-Si)
Fotovoltaice cu concentrator (CPV)
Stratul de semiconductor este de doar 1 μm
grosime. Siliciul amorf poate absorbi mai Fotovoltaicele cu concentrator (CPV) utili-
multă radiaţie solară decât structurile c-Si. zează lentile pentru a focaliza lumina soarelui
Totuşi, este generat un flux mai scăzut de pe celulele solare. Celulele sunt realizate din
electroni, ceea ce duce, la acest moment, la cantităţi mici de material semiconductor fo-
randamente între 4 şi 8%. Un număr mare de tovoltaic foarte eficient, dar şi foarte scump.
companii dezvoltă module uşoare, flexibile
1
NOŢIUNI DE BAZĂ
Celulele CPV pot avea la bază siliciul sau

compuşi III-V (în general Arsennura de Galiu).
Tehnologiile de a treia generaţie care ajung
Sistemele CPV utilizează doar iradianţa pe piaţă se numesc „emergente“ şi pot fi
directă. Sunt extrem de eficiente în zonele clasificate ca:
foarte însorite, care beneficiază de niveluri - Film-subţire anorganic avansat, precum CIS
înalte de iradianţă directă. sferice, şi film-subţire din celule de siliciu
policristalin.
Intensitatea de concentrare variază de la - Celule solare organice, care includ atât
factori de 2 până la 100 sori (concentrare celule complet organice, cât şi hibride cu
joasă) până la 1000 de sori (concentrare pigment sensibilizat.
înaltă). Module comerciale cu randamente - Termo-Fotovoltaice (TPV), celule cu po-
între 20 şi 25% au fost obţinute utilizând tenţial de bandă redus care pot fi folosite
celule pe bază de siliciu. Randamente de 25 în sisteme Combinate de Căldură şi Putere
până la 30% au fost obţinute cu GaAs, deşi (CHP).
randamente de peste 40% au fost obţinute în Produsele celei de-a treia generaţii de foto-
laborator.
voltaice au avantaje competitive semnifi-
cative în aplicaţiile consumatorilor, datorită
Modulele au o serie de lentile precise, care substratului flexibil şi abilităţii de a funcţiona
trebuie să fie permanent orientate spre în condiţii de lumină slabă sau variabilă.
soare. Acest lucru este realizat prin folosirea Domeniile de aplicaţii posibile includ elec-
sistemelor de urmărire în două axe. Foto- tronice de putere redusă (cum ar fi încăr-
voltaicele cu concentrare redusă pot fi folo- cătoarele de telefoane mobile, aplicaţii în
site, de asemenea, şi cu sisteme de urmărire iluminat şi ecrane autoalimentate), aplicaţii
pe o singură axă şi cu un ansamblu mai puţin recreaţionale exterioare, şi BIPV.
complex de lentile.
În plus faţă de tehnologiile fotovoltaice de a
Alte sisteme fotovoltaice de a treia treia generaţie menţionate mai sus, un număr
generaţie de tehnologii inedite sunt în prezent la stadiul
de dezvoltare:
După mai mult de 20 de ani de cercetare şi - Straturi active pot fi create prin intro-
dezvoltare, dispozitivele solare de a treia ducerea de puncte cuantice sau particule
generaţie încep să apară pe piaţă. de nanotehnologie. Această tehnologie
este probabil să fie folosită în dispozitivele
Multe din aceste noi tehnologii sunt foarte concentrator.
promiţătoare. Celulele fotovoltaice organice - Prelucrarea spectrului solar spre lungimi de
reprezintă o dezvoltare incitantă. Sunt incluse undă cu o eficienţă ridicată la colectare sau
atât celulele fotovoltaicele complet organice sporirea nivelului de absorbţie al celulei
(OPV) cât şi celulele solare hibride cu pigment solare. Aceste modificări pot fi aplicate
sensibilizat (DSSC). tuturor tehnologiilor de celule solare
existente.

FIGURA 8. TRECEREA ÎN REVISTĂ A RANDAMENTULUI TEHNOLOGIILOR FOTOVOLTAICE. (Sursa: EPIA 2011, Photon
International, Februarie 2011, analiză EPIA)
drept sisteme Fotovoltaice Integrate în

1.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii
Clădire - BIPV).
fotovoltaice
Sistemele fotovoltaice moderne nu se
Sistemele fotovoltaice furnizează energie limitează la panouri rectangulare și plane.
curată pentru aplicaţii mici sau mari. Multe Sunt flexibile, pot fi curbate şi iau forma
instalaţii deja generează energie pe întreg clădirii. Arhitecţi şi ingineri inovatori găsesc în
globul în case individuale, spaţii de depo- mod frecvent noi căi de a integra
zitare, birouri şi clădiri publice. fotovoltaicele în proiectele lor, creând clădiri
care sunt dinamice, frumoase şi furnizează
Azi, instalaţii fotovoltaice complet funcţionale energie gratuită, curată, de-a lungul perioadei
operează atât în mediul urban, cât şi în locaţii de funcţionare.
izolate, unde este dificilă racordarea la reţea
sau nu există infrastructură pentru trans-
portul energiei. Instalaţiile fotovoltaice care
operează în locaţii izolate sunt numite siste-
me autonome. În zonele construite, sistemele
fotovoltaice pot fi montate pe acoperişuri
(cunoscute drept sisteme Fotovoltaice
Adaptate Clădirilor - BAPV) sau pot fi
integrate în acoperiş sau faţade (cunoscute

1
NOŢIUNI DE BAZĂ
FIGURA 9. DIVERSE CONFIGURAȚII DE SISTEME DE ALIMENTARE SOLARE. (Sursa: EPIA)
1.4.1. Sisteme racordate la reţea conversia Curent Continuu - Curent Alternativ

se instalează un invertor.
Când un sistem fotovoltaic este conectat la
reţeaua locală de electricitate, orice exces de Sistemele PV de mari dimensiuni pot produce
cantităţi enorme de energie electrică într-o
putere generată poate fi injectat înapoi în
locaţie, fără a influenţa mediul înconjurător.
reţeaua electrică. În cazul unui regim “Tarif
Aceste tipuri de centrale generatoare de
pentru Energia Injectată” (FiT), proprietarul
energie pot produce de la sute de kilowaţi
sistemului fotovoltaic este îndreptăţit legal să
oră (kWh) până la câţiva megawaţi oră
fie plătit pentru energia generată. Acest tip
(MWh).
de sistem PV este denumit „conectat la
reţea“.
Panourile solare pentru sistemele industriale
sunt de obicei montate pe cadre pe pământ.
Majoritatea sistemelor PV sunt instalate pe
Totuşi, se pot instala panouri pe clădiri
case şi clădiri de afaceri în zonele dezvoltate.
industriale mari precum depozite, terminale
Prin conectarea la reţeaua locală de
de aeroporturi sau staţii de tren. Sistemul
electricitate, proprietarii pot vinde excesul de
poate beneficia de două ori de pe urma
putere, injectând energia curată în reţea.
aceluiaşi spaţiu urban, iar energia electrică
Când energia solară nu e disponibilă, puterea
este injectată în reţea, acolo unde marii
necesară poate fi preluată de la reţea.
consumatori de energie sunt localizaţi.
Sistemele solare generează Curent Continuu
(DC) în timp ce majoritatea aparatelor casnice
folosesc Curent Alternativ (AC). Pentru

mensiuni reduse, pentru case, care acoperă
necesarul de bază al gospodăriei, sau sisteme
mai mari, micro-reţea, care asigură suficientă
TABEL 1. MĂRIMEA ȘI TIPUL APLICAȚIILOR ÎN FUNCȚIE DE energie pentru câteva case, o comunitate sau
SEGMENTUL DE PIAȚĂ PENTRU SISTEMELE FOTOVOLTAICE uz comercial restrâns.
RACORDATE LA REȚEA. (Sursa: Solar Generation VI, EPIA şi
Greenpeace)
1.4.2.2. Sisteme neracordate la reţea,
Tipul
Segment de piaţă pentru aplicaţii industriale
aplicaţiei
Rezidenţial Comercial Industrial Sistemele neracordate la reţea, pentru
Utilitate
10kWp- 100kWp
publică aplicaţii industriale, sunt folosite în zone
>1MWp
<10 kWp 100 kWp 1MWp izolate pentru a alimenta staţiile releu pentru
Montate comunicaţii mobile (permiţând comunicaţia),
pe X X
pământ semnale pentru trafic, sisteme de ajutor
Acoperiş X X X pentru navigaţia maritimă, iluminat,
Integrate semnalizări pe autostrăzi şi centrale de
în faţadă
X X tratare a apei. Sunt folosite atât sisteme
sau
acoperiş
fotovoltaice complete, cât şi sisteme hibride.
Sistemele hibride sunt alimentate de soare,
când acesta este prezent, şi de alte surse de
1.4.2. Sisteme autonome, neracordate energie, pe timpul nopţii şi în perioadele
la reţea şi hibride înnorate extinse.
Sistemele industriale neracordate la reţea
Sistemele neracordate la reţea nu sunt
oferă o modalitate eficientă, din punct de
conectate la sistemul local de furnizare a
vedere al costurilor, pentru alimentare, în
energiei electrice. Un sistem neracordat la
zonele în care nu există posibilitatea
reţea este de obicei echipat cu acumulatori,
conectării la reţea. Costul ridicat al cablurilor
astfel încât puterea să fie disponibilă şi
face ca soluţia neconectării la reţea să fie
noaptea sau după câteva zile de iradianţă
viabilă economic.
redusă. Un invertor este necesar pentru
conversia între curentul continuu şi curentul 1.4.2.3. Bunuri de larg consum
alternativ folosit de aplicaţii.
Celulele fotovoltaice se găsesc astăzi în multe
Majoritatea sistemelor fotovoltaice auto- aplicaţii electrice de zi cu zi precum ceasuri,
nome intră într-una din cele trei mari grupe: calculatoare şi încărcătoare de baterii
(înglobate de exemplu în haine şi genţi). Mai
- Sisteme neracordate la reţea, pentru
mult, servicii precum irigaţii, semne de
electrificarea zonelor rurale,
circulaţie, sisteme de iluminat şi cabine
- Sisteme neracordate la reţea, pentru telefonice adesea se bazează pe sisteme PV
aplicaţii industriale, individuale.
- Bunuri de larg consum.
1.5. Beneficiile tehnologiei
1.4.2.1. Sisteme neracordate la reţea,
pentru electrificarea zonelor rurale
fotovoltaice
Tehnologia fotovoltaică exploatează cea mai
Sisteme tipice neracordate la reţea ali- abundentă sursă de energie gratuită, venită
mentează cu electricitate zone izolate sau ţări de la soare, şi are potenţialul de a satisface
în curs de dezvoltare. Pot fi sisteme de di- tot necesarul de energie al umanităţii. Faţă
1
NOŢIUNI DE BAZĂ
de alte surse de energie, fotovoltaicele au un nu este regenerabilă. Energia solară trebuie

impact neglijabil asupra mediului încon- să devină parte integrantă şi fundamentală a
jurător, pot fi implementate aproape oriunde energiei din clădirile viitorului.
şi utilizează tehnologii şi procese de producţie
comune, ceea ce determină un cost redus şi 1.5.4. Locuri de muncă
eficienţă în implementare. Sectorul are nevoie de o forţă de muncă
1.5.1. Amprenta asupra mediului diversă şi calificată pentru a reuşi să facă faţă
provocărilor expansiunii acestei pieţe.
Energia consumată pentru realizarea unui Aproape 220.000 de oameni au fost angajaţi
sistem solar este de obicei recuperată prin în industria fotovoltaică la începutul lui 2010.
costurile economisite cu energia în unu până Acest număr include angajările de-a lungul
la trei ani. Unele tehnologii moderne pot să întregului lanţ în întreaga lume: producţia de
recupereze costul energiei utilizate în materiale fotovoltaice şi echipament necesar
producerea lor în doar şase luni, în funcţie şi producţiei, dezvoltarea şi instalarea de sis-
de locaţie. Sistemele fotovoltaice au o durată teme, operarea şi mentenanţa, precum şi
de viaţă tipică de 25 ani, ceea ce înseamnă că finanţarea centralelor solare de generare şi
fiecare panou va genera mult mai multă cercetarea şi dezvoltarea.
energie decât cea utilizată la producerea sa.
În timp ce locurile de muncă pentru producţie
1.5.2. Îmbunătăţirea eficienţei reţelei pot fi concentrate în câteva centre globale,
Sistemele PV pot fi concentrate într-o mare celelalte ocupaţii (legate de instalare, operare
unitate de generare sau pot fi folosite şi mentenanţă, finanţare şi vânzare) sunt,
distribuit. Mici generatoare fotovoltaice pot fi pentru moment, încă la nivel local.
amplasate distribuit, fiind conectate direct la Industria fotovoltaică va oferi un număr de
reţeaua electrică. Sistemele fotovoltaice pot locuri de muncă în continuă creştere în
fi conectate la baterii, în zone izolate, acolo următoarele decade. Pentru a estima poten-
unde racordarea la reţeaua de distribuţie ar fi ţialul de angajare, se poate presupune un
prea costisitoare. total de 30 de locuri de muncă pe MW
instalat, rezultând o previziune de 1,7
1.5.3. Reducerea poluării în oraşe milioane de locuri de muncă la nivel mondial
O suprafaţă de pământ disponibilă de 22.000 până în 2020. Totuşi, nevoia de instalaţii de
km2, 40% din totalul acoperişurilor clădirilor şi calitate cere forţă de muncă instruită
15% din suprafaţa faţadelor în cele 27 de corespunzător şi extrem de calificată, mai
state ale UE sunt propice aplicaţiilor foto- ales instalatori calificaţi şi certificaţi.
voltaice. Acest lucru înseamnă că peste 1.500 Electricieni, constructori de acoperişuri şi alţi
GWp reprezentând sisteme fotovoltaice ar lucrători în construcţii îşi vor aduna
putea fi instalaţi, în teorie, în Europa, ceea ce cunoştinţele într-o nou intitulată meserie
ar genera circa 1.400 TWh anual, repre- „instalator de sisteme solare“.
zentând 40% din necesarul total de elec-
tricitate până în 2020. Sistemele fotovoltaice
1.5.5. Fără limite
se pot integra cu uşurinţă în cele mai dense Nu există limite majore pentru dezvoltarea
medii urbane. Iluminatul din clădiri, aerul masivă în construirea de sisteme fotovoltaice.
condiţionat şi alte echipamente sunt res- Materialul şi capacitatea industriei sunt mai
ponsabile pentru cantităţile uriaşe de gaze cu mult decât suficiente, iar industria şi-a
efect de seră emise, dacă sursa de alimentare demonstrat capacitatea de a creşte producţia
foarte rapid, pentru a satisface cererea. Acest
lucru este evident în ţări precum Germania şi
Japonia, care au adoptat politici proactive în
favoarea fotovoltaicelor. 2. Care dintre următorii parametri de
iradianţă este cel mai important la
1.6. Exerciţii calcularea puterii furnizate de sistemul PV:
a) Iradianţa Directă Normală (DNI)
1.6.1. Energia Solară Fotovoltaică (PV)
b) Iradianţa Difuză (DIF)
c) Iradianţa Albeldo
1. Pentru oraşul Chania (φ=35,3) calculaţi
d) Iradianţa Globală Orizontală (GHI)
media lunară a radiaţiei solare pe un
e) Iradianţa Globală Coplanară
panou înclinat (β=10ο şi β=55ο) îndreptat
spre sud în decembrie şi în iunie. Pentru
calcule luaţi ca referinţă ziua a 10-a a 3. O celulă PV este realizată din:
fiecărei luni. Care este înclinarea optimă a) Un material conductor
(10ο sau 55ο) dacă sistemul PV va funcţiona b) Un material izolator
doar iarna? Albedoul panourilor este 0,25. c) Un material semiconductor
Folosiţi valorile din următorul tabel.
4. Care este rolul principal al invertorului
TABEL 2. Valori orientative lunare într-un sistem PV:
Radiaţia a) Pentru a preveni supraîncărcarea şi
Indicele solară descărcarea bateriilor
mediu medie b) Pentru a converti puterea în c.c.
Număr
Luna lunar lunară pe
generată de modulele PV în putere c.a.
un plan de zile
de cer
liber (k) orizontal
2
(kWh/m ) 1.6.2. Sistem PV
Ianuarie 0,4 62 31
1. Ce material nu este folosit ca încapsulant
Februarie 0,45 80 28
într-un modul PV?
Martie 0,49 124 31 a) PVB
Aprilie 0,56 167 30 b) PVC
c) EVA
Mai 0,62 212 31
Iunie 0,63 220 30 2. De obicei, un producător de module
Iulie 0,64 225 31 garantează o putere de 80 % din Wp după:
a) 10 la 15 ani
August 0,64 203 31
b) 20 la 25 ani
Septembrie 0,61 159 30 c) 25 la 30 ani
Octombrie 0,52 116 31
Noiembrie 0,5 71 30 1.6.3. Tehnologii PV
Decembrie 0,42 53 31 1. Care tehnologie de celulă nu face parte
din prima generaţie?
a) Celule solare Telulura de Cadmiu

1
NOŢIUNI DE BAZĂ
b) Celule solare monocristaline deoarece nu există suficiente acoperişuri

c) Celule solare tip Benzi cristaline disponibile.
a) Adevărat
b) Fals
2. Care sunt caracteristicile comune ale unei
celule de primă generaţie?
a) 22,5 cm² şi 4,5 Wp
b) 1,7 m² şi 250 Wp
c) 20 m² şi 3000 Wp
3. Un modul tip film subţire este de obicei

mai mic decât un modul cu siliciu cristalin.
a) Adevărat
b) Fals
4. Care tehnologie film subţire a atins cea

mai mare eficienţă în laborator?
a) a-Si
b) a-Si/μc-Si
c) CIGS
d) CdTe
1.6.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii PV
1. O instalaţie racordată la reţea constă din

trei componente:
a) Generator, baterie de stocare şi sursă
de alimentare.
b) Generator, convertor şi sursă de
alimentare.
c) Generator, convertor şi baterie de
stocare.
2. Sistemele PV neracordate la reţea sunt

mereu sisteme pentru case mici.
a) Adevărat
b) Fals
1.6.5. Beneficiile tehnologiei PV
1. Fotovoltaicele nu vor produce niciodată o

parte importantă din energia necesară
consumului european de electricitate

PRINCIPII DE PROIECTARE 2

pentru estimarea producţiei de energie şi
2. PRINCIPII DE PROIECTARE costul sistemului. Informaţiile trebuie
detaliate pentru următoarele elemente:
2.1. Vizita la faţa locului
- suprafaţa disponibilă;
Înainte de a începe planificarea şi proiectarea - potenţiala locaţie a sistemului;
unui sistem fotovoltaic, instalatorul trebuie să
- posibilele locaţii pentru echipamentul
realizeze o vizită a amplasamentului şi să ve-
auxiliar;
rifice dacă locaţia este propice sau nu pentru
instalaţie. Instalatorul ar trebui să aibă hărţi, - traseele de cabluri;
clinometru, dispozitiv de determinare a căii - umbrirea;
soarelui, aparat foto, ruletă şi compas pentru - particularităţile terenului (pentru sistemele
a realiza această verificare (SEIS, 2006). În fotovoltaice montate la sol);
funcţie de locaţie şi condiţii, pot fi necesare şi - orientarea, unghiul de înclinaţie în cazul
echipamente de protecţie. sistemelor montate pe acoperiş.
FIGURA 10.
PAȘII UNEI VIZITE A AMPLASAMENTULUI (ReSEL TUC)
Dacă structura acoperişului pare a nu fiP
corespunzătoare pentru susţinerea sistemului
Verificarea fotovoltaic, instalatorul trebuie să ceară
locațiilor posibile. Adunarea datelor părerea unui inginer.
meteo și a condițiilor
extreme. Riscuri de sănătate şi siguranţă care trebuie
luate în considerare
Analiza umbririi,
verificarea În timpul vizitei pe teren, instalatorul trebuie
obstacolelor și a să examineze posibilele riscuri de sănătate
neregularităților
terenului Alegerea locației optime, şi/sau de siguranţă care pot apărea pe
verificarea riscurilor. parcursul instalării sistemului fotovoltaic.
Instalatorul trebuie să verifice căile de acces
În cazul BAPV, se
verifică suprafețele
ale locaţiei pentru lucrul la înălţime şi să
disponibile. Identificarea nevoilor identifice posibilele riscuri precum căderea
beneficiarului. Se obiectelor. Mai mult, când se prevăd traseele
verifică dacă sistemul va
fi folosit vara, iarna sau
de cabluri, instalatorul trebuie să aleagă
Se definesc cele tot anul. echipamentul corespunzător, pentru conec-
mai bune tarea în siguranţă la reţea. În cazul ţiglelor
tehnologii și
metode de alunecoase sau al acoperişului deteriorat,
Estimarea celei mai bune
montare
orientări și a înclinației
trebuie luată o decizie dacă acoperişul este
propice pentru instalare. Aceste măsuri de
siguranţă trebuie respectate indiferent de
Verificarea locației cost, dacă se lucrează pe acoperiş. Insta-
echipamentelor BOS.
Se verifică posibile căi latorul sistemului fotovoltaic trebuie, de
pentru racordarea la
rețea. Se verifică
asemenea, să ţină cont de condiţiile meteo şi
Verificarea posibile piedici datorate să evite instalarea sistemului în zilele cu vânt
potențialelor trasee reglementărilor. şi gheaţă, dacă instalarea prezintă probleme.
pentru cabluri
2.1.1. Nevoile clientului
Se pregătește un cost estimativ
Instalatorul ar trebui să aibă o imagine clară a
și se sfătuiește clientul dacă
investiția este rentabilă.
nevoilor clientului, înainte de a decide dacă
În timpul analizării locaţiei, instalatorul
instalaţia este fezabilă şi de a începe
trebuie să colecteze datele care vor fi folosite
proiectarea sistemului.
2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
În timpul primei vizite în amplasament, solare, care ilustrează potenţialul solar în

instalatorul trebuie să discute cu beneficiarul diferite locaţii din Europa, sunt disponibile
problemele importante privind costul de prin Sistemul Informaţional Geografic Foto-
implementare a sistemului, subsidiari exis- voltaic (PVGIS).
tenţi sau Tariful de Injectare în Reţea (FIT) şi
Sistemele fotovoltaice trebuie proiectate să
dimensiunea sistemului. Sistemul ales trebuie
reziste la toate condiţiile meteorologice
să respecte nevoile şi aşteptările benefi-
posibile, precum trăsnete, vânt până la 80
ciarului.
mile/oră, şi temperaturi extreme; condiţii
Instalatorul trebuie să poată răspunde la care pot reduce treptat productivitatea de
orice întrebare despre sistemul propus şi să energie a sistemului.
poată oferi alternative, în funcţie de diverşi
Fotovoltaicele sunt mai eficiente la tem-
factori precum locaţia instalării sistemului şi
peraturi scăzute, deci ar trebui să fie instalate
nevoile beneficiarului.
la o oarecare distanţă de acoperişuri sau de
Câteva întrebări frecvente: pământ etc., pentru a fi ventilate.
- Ce înseamnă fotovoltaic? FIGURA 11. IRADIANȚA SOLARĂ ÎN EUROPA
(Sursa: PVGIS, 2011)
- Cum funcţionează o celulă solară?
- Care sunt avantajele şi dezavantajele
sistemului fotovoltaic?
- Este locaţia/acoperişul meu propice pentru
un sistem fotovoltaic?
- Care este durata de viaţă a unui sistem
fotovoltaic?
- Câtă energie va produce sistemul
fotovoltaic pe an?
- Ce se întâmplă cu sursa de energie în zilele
înnorate?
- Sistemele fotovoltaice au cost mare de
operare? 2.1.3. Umbrirea
- Ce mentenanţă este necesară? Vizitele la amplasament implică evaluarea po-
- Sunt disponibile subvenţii, reduceri de taxe sibilităţii ca locaţia sistemului fotovoltaic să
sau încasarea contravalorii energie injectate fie umbrită şi în ce măsură. Umbrirea poate fi
în reţea? unul dintre cei mai importanţi parametri ai
- Care este perioada de recuperare a mediului înconjurător şi unul dintre cei mai
investiţiei? critici parametri pentru pierderile de energie
din sistemul fotovoltaic (PVResources, 2011).
O descriere detaliată a împrejurimilor este
2.1.2. Condiţiile climatice necesară pentru a efectua calculele de um-
brire.
Cu cât o radiaţie solară mai intensă şi mai
uniformă cade pe modulele fotovoltaice, cu Umbrirea este crucială mai ales în intervalul
atât eficienţa sistemului este mai mare. orar 08.00 – 17.00. Un minim de şase ore de
Locaţia amplasării este deosebit de im- funcţionare fără umbrire este necesar pentru
portantă pentru eficienţa sistemului; zonele o funcţionare optimă a sistemului
nordice au o energie solară disponibilă mai (PVResources, 2011).
mică decât cele sudice (FIGURA 11). Hărţi
O suprafaţă neumbrită poate fi obţinută doar rezultatul este acelaşi ca atunci când
dacă pământul este drept şi nu există jumătate din şirul de module este umbrit.
obstacole în apropiere. În caz că obstacolele Scăderea puterii va fi proporţională cu zona
(copaci, stâlpi de electricitate, clădiri etc.) umbrită (Sunglobal, 2011).
sunt departe de câmpul potenţialului sistem
În plus, modulul fotovoltaic poate fi de-
fotovoltaic, se poate presupune că nu vor
teriorat din cauza umbririi, dacă prea multe
apărea probleme cu umbrirea. Totuşi, în
celule sunt conectate în serie. Acest tip de
majoritatea cazurilor, diverse obiecte care nu
deteriorare poate fi evitat prin utilizarea de
pot fi eliminate există în împrejurimile zonei
diode de bypass (Wenham et al, 2007).
(Quaschning & Hanitsch, 1998).
Într-un număr mare de sisteme BIPV din Tipuri de umbrire
Europa, umbrirea duce la reduceri anuale de Umbrirea panourilor fotovoltaice se poate
producţie de energie între 5% şi 10% (Drifa et încadra în următoarele categorii:
al, 2008). - temporară,
Surse posibile de umbrire pot fi copacii şi - datorată locaţiei,
arbuştii, clădirile învecinate şi auto-umbrirea - autoumbrire,
de către însăşi clădirea în cauză, în cazul în
- din cauza clădirilor (DGS, 2008).
care sistemul este amplasat în mediul urban.
Nici chiar obstacolele mici, precum coşuri, Umbrirea temporară poate fi cauzată de că-
antene de satelit, stâlpi de telefonie etc., nu derea frunzelor, de zăpadă, de poluarea
trebuie neglijate în timpul evaluării locaţiei. aerului şi de praf. Pierderile provocate de
Diverse tehnici de optimizare pot fi folosite acest tip de umbrire sunt estimate la 2-5% şi
pentru a minimiza influenţa umbririi asupra pot fi evitate prin aranjarea şi înclinarea pa-
modulelor fotovoltaice, dacă aceasta nu nourilor. Efectul acestui tip de umbrire poate
poate fi evitată (PVresources, 2011). fi redus prin curăţarea cu apă a sistemului. Un
unghi de 15⁰ garantează că panoul solar nu va
Când sistemul fotovoltaic este amplasat pe fi afectat de umbrirea temporară.
un câmp, cea mai comună cauză de umbrire
este un copac sau un grup de copaci (DTI, Umbrirea datorată locaţiei este cauzată de
2008). Umbrirea depinde de înălţimea obiectele înconjurătoare; obstacolele de
copacului, distanţa de la modul la copac acest tip pot varia de la copaci înalţi până la
precum şi de direcţia pe care se află copacul. clădiri din vecinătate. Instalatorul de sisteme
Copacii care sunt amplasaţi la est – sud-est fotovoltaice trebuie să identifice dacă sunt
sau vest – sud-vest vor cauza mai multe obstacole care ar putea umbri sistemul de
probleme decât cei din sud, deoarece soarele module şi trebuie să examineze dacă
este mai jos pe cer în acele direcţii (DTI, umbrirea poate fi evitată prin deplasarea mo-
2008). Dacă este posibil, copacii trebuie dulelor. Totuşi, chiar dacă efectul de umbrire
limitaţi în înălţime, pentru a nu umbri nu poate fi eliminat, dacă este luat în calcul
sistemul de module. încă din etapele incipiente poate fi minimizat.
Umbrirea parţială a unei singure celule dintr- În orice caz, instalatorul poate sfătui
un modul cu 36 de celule poate reduce sem- beneficiarul cum să evite acest tip de umbrire
nificativ producţia de energie. Celulele foto- (ex. curăţarea copacilor de crengile care
voltaice sunt conectate în serie; deci o provoacă probleme).
funcţionare necorespunzătoare a unei sin- FIGURA 12. UMBRIRE CAUZATĂ DE OBSTACOLELE DIN
gure celule va determina o reducere de pu- VECINĂTATE
(Sursa: Energia e Domotica, Flickr, 2011)
tere a întregului ansamblu de module. Chiar
dacă doar o jumătate de celulă este umbrită,
2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Ca o regulă generală, la unghiuri mai reduse

de înclinare a panourilor, umbrirea este mai În funcţie de grosimea obiectului d, distanţa
redusă şi zona poate fi exploatată mai uşor. optimă Lmin poate fi calculată folosind relaţiile
Totuşi, în acest caz, producţia de energie similare ale triunghiului pentru tangentele
scade de-a lungul anului. Din cauza acestui soarelui care ating obiectul (FIGURA 14).
lucru, un unghi de 30° este de obicei ales Distanţa optimă de la module este
pentru latitudinile Europei Centrale determinată prin:
(Solarpath, 2011).
În funcţie de înălţimea obstacolului, o
estimare grosieră pentru distanţa minimă Ls: distanţa Pământ Soare = 150x106 km
(Lmin), astfel încât panoul să nu fie umbrit, ds: diametrul Soarelui = 1,39 x 106 km
este prezentată în următoare figură (FIGURA d: diametrul obstacolului, m.
13). Relaţia anterioară poate fi simplificată la:
În acest caz (Kirchensteiner, 2010):
Lmin= 2 x H FIGURA 14. Lmin, FUNCȚIE DE GROSIMEA OBIECTULUI
(Sursa: ResEL, TUC)
H: înălţimea obstacolului
Lmin este calculat pentru Solstiţiul de Iarnă.
FIGURA 13. DISTANȚA MINIMĂ A PANOURILOR FAȚĂ

DE OBSTACOL PENTRU A EVITA UMBRIREA
(Sursa: ResEL, TUC)
Autoumbrirea unui ansamblu de module este

de obicei o greşeală de proiectare. Insta-
latorul trebuie să minimizeze pierderile
datorate umbririi, prin optimizarea unghiului

de înclinare şi distanţa între rândurile de Se notează înălţimea fiecărui obstacol pe
module. harta solară (FIGURA 16)
Un mod simplu de calculare a distanţei FIGURA 16. DIAGRAMA ORBITEI SOARELUI CU
URMĂRIREA ÎMPREJURIMILOR (Sursa: ResEL, TUC)
minime între săgeţi este prezentat mai jos
(Kirchensteiner, 2010).
Se recomandă ca spaţiul între rânduri să evite
umbrirea între orele 09.00 şi 15.00 la
Solstiţiul de Iarnă. La acea dată soarele este la
cel mai mic unghi (ex. circa 23⁰ în Grecia).
FIGURA 15. DISTANȚA MINIMĂ ÎNTRE SĂGEȚI
(Sursa: ResEL, TUC)
Pasul 5:
Instalatorul se roteşte cu 15⁰ grade, având în
spate nordul, şi se repetă paşii 5, 3 şi 4 până
este cu faţa spre vest.
Pasul 6:
Punctele de pe harta solară se unesc, iar zona
de sub linie se haşurează. O zonă propice
Distanţa minimă Lmin (FIGURA 15) este instalării unui sistem fotovoltaic nu trebuie să
estimată de următoarea ecuaţie. fie umbrită între orele 09.00 şi 15.00.
Lmin = (sin(a)/tan(β)+cos(a)) x L 2.1.4. Orientarea ansamblului de
Estimarea dacă o locaţie este propice sau nu module şi înclinarea
poate fi de asemenea făcută cu o hartă solară
a regiunii investigate, o busolă şi un sextant Orientarea ansamblului de module este cel
pentru măsurarea înălţimii în grade. mai important aspect la evaluarea locaţiei.
Următorii paşi ar trebui urmaţi: Majoritatea sistemelor fotovoltaice sunt
amplasate într-o poziţie fixă şi nu pot urmări
Pasul 1: soarele pe parcursul zilei. În acest caz,
Poziţionaţi-vă în mijlocul locaţiei propuse. orientarea optimă în emisfera nordică este
către sud.
Pasul 2:
Cea mai mare eficienţă a unui modul foto-
Folosind busola localizaţi Estul.
voltaic este obţinută când suprafaţa acestuia
Pasul 3: este perpendiculară pe razele soarelui. În
Folosind sextantul măsuraţi înălţimea fiecărui emisfera nordică, soarele se ridică în punctul
obstacol. maxim la prânz, în Solstiţiul de Vară, şi
coboară la cel mai jos punct la prânz, în
Pasul 4:

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Solstiţiul de Iarnă. Aceste elevaţii variază în unele cazuri pot fi adăugate mai târziu.
concordanţă cu latitudinea fiecărei locaţii. Montarea se numeşte integrată dacă mo-
dulele fac parte efectiv din acoperiş sau din
Panourile fotovoltaice trebuie să fie înclinate
exteriorul clădirii. Trei zone ale clădirii permit
cu elevaţia medie a soarelui, egală cu lati-
integrarea uşoară a modulelor fotovoltaice:
tudinea locaţiei ansamblului de module,
pentru a capta majoritatea razelor soarelui pe - acoperişul,
tot parcursul anului. - faţada,
Totuşi, pentru sistemele neracordate la reţea, - elementele de protecţie împotriva
proiectate să funcţioneze cel mai bine iarna, pătrunderii soarelui.
modulele trebuie înclinate cu unghiul FIGURA 17. PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU
latitudinii (φ) + 15⁰. Dacă sistemul este ELEMENTELE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA
PĂTRUNDERII SOARELUI. (Sursa: ReSEL, TUC, 2010)
proiectat să funcţioneze cel mai bine vara,
modulele ar trebui să fie înclinate cu unghiul
latitudinii (φ) − 15⁰ (TABEL 3).
TABEL 3. ÎNCLINARE OPTIMĂ PENTRU PANOURI
(EMISFERA NORDICĂ) (Sursa: Markvart & Castafier, 2003)
β=φ Tot parcursul anului
β = φ + 15⁰ Funcţionare optimă iarna
β = φ - 15⁰ Funcţionare optimă vara
În zone cu climat umed, radiaţia solară este
difuzată în atmosferă (panoul este îndreptat
β = φ - 15⁰
către cer şi o cantitate mai mare de radiaţie
difuză este recepţionată)
β = 5 - 10⁰ În zone cu latitudinea mai mică de 20o în
jurul ecuatorului
β = 0⁰ În zone cu foarte puţin soare, pentru a
exploata radiaţia difuză
Dacă modulul fotovoltaic este amplasat pe o

clădire pe care este dificilă montarea cu faţa
spre sud, atunci poate fi orientat spre est sau
vest, dar în nici un caz spre nord, deoarece
eficienţa va fi foarte scăzută (NCSC, 2001).
Pentru rezultate mai bune, instalatorul poate
consulta unul din pachetele software descrise
b. Montarea pe şine
în capitolul 2.3.
Panourile fotovoltaice sunt prinse pe un
2.1.5. Metode de montare cadru metalic, ceea ce permite ataşarea şi
detaşarea uşoară a lor. În cele mai multe
2.1.5.1. Montare pe clădiri cazuri, panourile sunt montate deasupra şi
Cele mai comune metode de montare paralel cu suprafaţa acoperişului. De obicei,
(NABCEP, 2009) sunt: structura de şine este oferită de producător
a. Montare integrată împreună cu panourile.
FIGURA 18. MODULE FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ
Panourile sunt integrate în clădire şi sunt ÎNCLINAT (Sursa: Flickr, Sun Switch, 2011)
denumite BIPV (Fotovoltaice Integrate în
Clădire, vezi capitolul 3). BIPV sunt de obicei
montate odată cu elementele clădirii, deşi în
c. Montare depărtată
Panourile sunt susţinute de o structură 2.1.5.2. Montarea pe sol
construită deasupra acoperişului. Diferenţa În mediul rural sunt construite sisteme foto-
dintre montarea depărtată şi cea pe şină este voltaice amplasate pe sol. Sistemele foto-
că, în cazul celei depărtate, unghiurile pot fi voltaice montate pe sol presupun un cadru de
ajustate. De obicei, panourile fotovoltaice nu oţel sau aluminiu fixat pe o fundaţie de pe
sunt paralele cu acoperişul. pământ. Cerinţele cadrului sunt de a asigura
un suport rigid, care să reziste la vibraţiile
Acest tip de montaj poate să nu fie foarte pământului, la vânt sau forţele de impact.
plăcut din punct de vedere estetic, dar
eficienţa fotovoltaicelor depărtate este mai În acest caz, ridicarea unui gard de împrej-
mare decât a celor montate pe şină. muire este de obicei necesar pentru prote-
jarea panourilor împotriva vandalismului.
Unele tipuri de fotovoltaice montate în clădiri Proiectarea trebuie să ţină cont de faptul că
(ex. ţiglele solare) nu sunt la fel de eficiente împrejmuirea nu este permis să creeze
ca alte soluţii, întrucît celulele fotovoltaice probleme de umbrire.
sunt mai eficiente la temperaturi joase şi
când sunt ventilate corespunzător; instala- Avantajul sistemelor montate la sol este că
torul trebuie să lase suficient spaţiu în spatele acestea pot fi uşor direcţionate către sud, la
modulului. La stadiul de proiectare, insta- unghiul optim de înclinare, rezultând instalaţii
latorul ar trebui, pe cât posibil, să caute căi mai eficiente şi o producţie maximă de-a
pentru a reduce supraîncălzirea. Ca o regulă lungul anului. Panourile sunt mai uşor de
generală, sistemele montate pe acoperiş ar întreţinut şi pot fi, dacă este necesar, înlo-
trebui să aibă cel puţin 50mm spaţiu liber sub cuite.
module (NABCEP, 2009). Totuşi, panourile montate pe sol sunt mai
În cazul modulelor montate depărtat, scumpe decât cele montate pe acoperiş, din
circulaţia aerului din spatele modulelor va cauza costului fundaţiilor de beton şi al
reduce temperatura de operare a acestora, cadrelor rigide. Mai mult, aceste sisteme sunt
făcându-le mai eficiente. dezavantajate de poluarea vizuală.
FIGURA 19. PANOURI MONTATE PE UN ACOPERIȘ Dispozitive de urmărire a soarelui sunt
PLAT (Sursa: Flickr, Entersolar, 2011)
adesea folosite pentru a îmbunătăţi eficienţa
acestui tip de sistem.
FIGURA 20. PANOURI FOTOVOLTAICE MONTATE PE

SOL ÎN CRETA (Sursa: ReSEL, TUC)

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
2.1.6. Poziţionarea BOS

Sistemele fotovoltaice dotate cu dispozitive Balanţa-sistemului (BOS) reprezintă echipa-
de urmărire colectează o cantitate mai mare mentul auxiliar şi se referă la susţinerea şi
de energie decât cele cu unghi fix de securizarea structurilor, invertoare, sepa-
înclinare. Diferenţa dintre iradianţa anuală a ratoare şi protecţii la supracurent, controlere
soarelui recepţionată de un sistem dotat cu de încărcare, baterii şi cutii de joncţiune
urmărire şi a unui sistem cu unghi fix de (NABCEP, 2009).
înclinare este mai mare de 30% în locaţiile cu Unele din componente pot necesita insta-
cer predominant senin (Markvart & Castafier, larea în cutii rezistente la intemperii sau
2003). etanşate împotriva umezelii, dacă nu sunt
adecvate pentru funcţionare în mediu umed
Există două tipuri de sisteme de urmărire a
sau în exterior. Instalatorul trebuie să
soarelui (DGS, 2008):
estimeze dimensiunile spaţiului necesar
pentru instalarea tuturor componentelor în
- Urmărire pe o singură axă: ansamblul de
planificare iniţială; condiţiile de mediu
module poate fi rotit de-a lungul unei
specificate de producători trebuie de
singure axe de la est la vest. Producţia de
asemenea asigurate.
energie poate fi crescută cu până la 20%, în
comparaţie cu sistemul fix. La alegerea locaţiei BOS, instalatorul trebuie
să evite locuri expuse direct la soare, vânturi
- Urmărire pe două axe: sistemul de module puternice şi să aleagă un loc protejat de ploi
poate urmări soarele de-a lungul axelor şi umiditate. Dacă sistemul include baterii,
nord-sud şi est-vest. Puterea produsă este este absolut necesar ca acestea să nu fie
mai mare decât sistemul fix cu aproximativ expuse la frig extrem, deoarece le va reduce
40% în nordul Europei şi 35% în sudul capacitatea efectivă. Mai mult, locul ideal
Europei. Totuşi, părţile mobile ale dispo- pentru instalarea invertoarelor este rece,
zitivului de urmărire necesită întreţinere; uscat, fără praf, aproape de modulele
potenţialele defecte scad fiabilitatea şi cresc fotovoltaice, cutia de joncţiune şi baterii
costurile de întreţinere. (dacă sunt prezente), pentru a minimiza
lungimea şi secţiunea cablului (DGS, 2008).
FIGURA 21. SISTEM DE URMĂRIRE (Sursa: ReSEL, TUC)
2.1.7. Descrierea sarcinii
În cazul sistemelor autonome, sarcina trebuie
documentată în detaliu. Sistemele autonome
pot fi dimensionate eficient doar pentru
sarcini predictibile; estimările consumatorilor

aleatori pot duce la o fiabilitate nesigură a O estimare grosieră a producţiei poate fi
alimentării de către sistem. implementată folosind Rata de Performanţă
(PR). PR exprimă performanţa sistemului în
Instalatorul poate consulta tabele cu indici
comparaţie cu un sistem ideal, „fără
pentru valorile de consum ale diverselor
pierderi”, cu aceeaşi configuraţie şi putere
aplicaţii, după determinarea necesarului de
instalată la aceeaşi locaţie (producţia de
energie pentru beneficiar.
referinţă), (Pearsall & Hill, 2001).
TABEL 4. VALORI TIPICE DE CONSUM DE ENERGIE (Sursa:
Markvart & Castafier, 2003) Valori tipice pentru PR sunt 60-75% deşi pot fi
Putere Utilizare Consumul atinse şi valori mai mari. Dimensionarea în
medie (W) medie anual de mare a ansamblului de module poate fi
(ore/zi) energie
(kWh/an)
făcută folosind estimări ale PR, după cum
Iluminat urmează (SEAI 2010):
Dormitor 94 1.0 36 - Se consideră o valoare a PR: 0,7 (tipic),
Sală de mese 165 2.3 136
- Determinarea iradianţei solare în ansamblul
Hol 78 1.7 49 de module actual.
Sufragerie 106 2.0 77
Bucătărie 95 3.2 109
De exemplu: 1,000 kWh/m2/an x 0,15
Living 124 2.4 109
(eficienţă modul) x 0,95 factor de corecţie
Exterior 110 2.9 116 pentru înclinare şi azimut 142,5 kWh/m2/an.
Baie 138 1.9 96
- Producţia sistemului fotovoltaic este
Alte aplicaţii estimată a fi 0,7 x 142,5 kWh/m2/an = 99,8
Frigider 649 kWh/m2/an. (SEAI, 2010).
Congelator 465
În funcţie de această valoare, instalatorul
Maşină de 0.375kWh/ 4 spălări 78 poate estima venitul anual al instalaţiei,
spălat spălare pe
săptămână luând în considerare preţul/kWh la nivel
Maşină de 0.78kWh/ o spălare 283 naţional.
spălat vase spălare pe zi
Cuptor electric 2.300 0.25 209
Aparat cafea 301
Microunde 120
Aspirator 14
Echipament 36
audio
TV 100 5 182
PC 25
2.1.8. Rata de performanţă

În timpul vizitei pe teren, instalatorului i se
poate cere o estimare iniţială a producţiei de
energie anuală şi dimensiunea suprafeţei
necesare.
O estimare aproximativă a necesarului de
suprafaţă este calculată astfel: 10m2 = 1 kWp;
o estimare grosieră a unui sistem fotovoltaic
conectat la reţea este 2.800-3.600 €/kWp.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
(MPP) şi punctele care corespund pe curbă

2.2. Dimensionarea şi proiectarea
sunt IMPP (curentul la punctul de putere
sistemului maximă) şi VMPP (tensiunea la punctul de
putere maximă).
2.2.1. Noţiuni de bază Caracteristica I-V este validă în condiţiile
Curba I-V standard de radiaţie solară şi temperatură a
dispozitivului.
O diagramă curent-tensiune (I-V) reprezintă
combinaţiile posibile de curent şi tensiune de Se presupune că nu există umbră pe
ieşire ale unui sistem fotovoltaic (FIGURA 22). dispozitiv. Condiţiile standard de radiaţie
solară într-o zi senină se presupun a fi
Modulul fotovoltaic produce curentul maxim 1kW/m2, cunoscute drept condiţii solare de
când nu există nici o rezistenţă în circuit. vârf.
Acest curent maxim este cunoscut drept
curentul de scurtcircuit (Isc). Când modulul Factorul de umplere
este scurtcircuitat, tensiunea în circuit este Factorul de umplere FF ne informează asupra
zero (ANU, 2011). modului în care modulul deviază de la
funcţionarea ideală (FIGURA 22). Acesta
Tensiunea maximă apare când există o reprezintă raportul între MPP şi produsul
întrerupere în circuit. Aceasta se numeşte între VOC şi ISC. Factorul de umplere pentru un
tensiune de circuit deschis (Voc). În aceste modul bun este în jur de 0,75.
condiţii, rezistenţa este infinită ca mărime şi
nu există curent. Ceea ce se întâmplă între Efectul temperaturii
aceste condiţii extreme este reprezentat pe Temperatura de operare a celulelor foto-
caracteristica I-V. voltaice este determinată de temperatura
ambientală a aerului, eficienţa capsulării şi
FIGURA 22. CURBA I-V A UNEI CELULE SOLARE (Sursa: intensitatea radiaţiei solare care cade pe
ReSEL, TUC)
modul, vântul şi alte variabile. Creşterea
temperaturii duce la o reducere a Voc, ceea
ce determină o putere produsă scăzută.
FIGURA 23. EFECTUL TEMPERATURII ASUPRA
CARACTERISTICII (Sursa: ReSEL, TUC)
Puterea furnizată (W) de modul, în orice

punct al curbei, reprezintă produsul între
curent şi tensiune în acel punct. Interconectarea modulelor fotovoltaice
Modulele fotovoltaice pot fi interconectate în
Punctul în care curba începe să descrească serie, prin conectarea terminalului negativ de
corespunde cu puterea maximă obţinută.
la un modul la terminalul pozitiv al urmă-
Acesta este numit Punctul de Putere Maximă
torului modul.
La conexiunea în serie, tensiunea este
cumulativă:
V total = V1 + V2+ ... + Vn
iar curentul rămâne constant:
Itotal = I1 = I2 = … = In
Modulele din FIGURA 24 au o tensiune de

circuit deschis de 12V fiecare, iar două
module în serie au 24V.
O conexiune serie şi paralel (conexiune
V total = 12V + 12V=24V şi Itotal = 3A mixtă) a mai multor module poate fi de
asemenea implementată (FIGURA 26).
FIGURA 24. CONEXIUNE SERIE (Sursa: ReSEL, TUC)
În acest caz
Vtotal = V1 + V2 = 24V şi Itotal = I1 + I2 = 6A
FIGURA 26. CONEXIUNE SERIE ȘI PARALEL (Sursa:
ReSEL, TUC)
La conexiunea în paralel, curentul este

cumulativ:
I total = I1 + I2+ ... + In 2.2.2. Invertoarele
iar tensiunea rămâne constantă: Un invertor converteşte tensiunea în curent

continuu a modulelor în tensiune alternativă
Vtotal = V1 = V2 = … = Vn
mono sau trifazată precum cea de la reţeaua
În cazurile în care specificul aplicaţiei necesită electrică. Invertoarele au de obicei un dis-
un curent mare, se realizează o conexiune a pozitiv de Urmărire a Punctului de Putere
modulelor în paralel. Maximă (MPPT) unde sistemul fotovoltaic
Pentru modulele conectate în paralel funcţionează la cea mai ridicată eficienţă.
(FIGURA 25) Totuşi, tensiunea şi curentul generate de
modulele fotovoltaice trebuie să se potri-
Vtotal = 12V şi Itotal = 3A + 3A = 6A vească pe gama de intrare a invertorului.
Dacă modulele fotovoltaice sunt conectate în
serie, tensiunea lor se adaugă, pentru a da
FIGURA 25. CONEXIUNE PARALELĂ (Sursa: ReSEL, TUC)
tensiunea totală, iar dacă sunt conectate în

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
paralel, curentul este adunat pentru a da

curentul total (Salas et al, 2009).
Trei familii de invertoare, în funcţie de pro-
iectarea sistemului, pot fi definite (Myrzik &
Calais, 2003): invertoare centrale, invertoare
integrate în module şi invertoare de şiruri.
a. Invertoarele centrale
Invertoarele centrale erau cele mai folosite în
anii 80 pentru sistemele conectate la reţea. b. Invertoare integrate în module
Totuşi, au fost observate câteva incon- Cele mai mici sisteme fotovoltaice posibile,
veniente în sistemele care le foloseau (riscul conectate la reţea, sunt modulele cu invertor
producerii de arc electric în cablajul de curent integrat, astfel încât pierderile prin dez-
continuu, adaptabilitate scăzută la cerinţele echilibru şi cablarea de curent continuu sunt
clientului) ceea ce a dus la introducerea minimizate. Totuşi, această tehnologie are de
tehnologiei sistemului modular, care era mai asemenea dezavantaje legate de eficienţă,
fiabilă şi mai ieftină. din cauza puterii scăzute. Costul pe Watt
În conceptul de tensiune scăzută (<120V), este, de asemenea, mai mare.
câteva module sunt conectate în serie într-un FIGURA 28. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE LA
şir. Cum doar câteva module sunt legate în INVERTOARE DE MODUL (Sursa: ReSEL, TUC)
serie, efectul umbririi va fi mai redus în
comparaţie cu şirurile mai lungi. Totuşi,
motivul pentru care conceptul nu este folosit
foarte des este curentul ridicat şi rezultatul
pierderilor ohmice care pot fi compensate
prin secţiuni mai mari de cabluri (DTI, 2008).
În conceptul de tensiune înaltă (>120V), se
pot folosi secţiuni mai mici pentru cabluri,
datorită curenţilor mai mici, totuşi pierderile
prin umbrire sunt mai mari din cauza şirurilor c. Invertoare de şiruri
lungi, ceea ce este un dezavantaj important.
În conceptul master slave, unul dintre Ca un compromis între conceptul de invertor
invertoare este superior celorlalte şi reglează integrat în modul şi invertorul central,
funcţionarea celorlalte din lanţ. Odată cu invertorul de şir a fost introdus pe piaţă la
creşterea iradianţei, puterea limită a dispo- mijlocul anilor 90 şi este cel mai popular
zitivului master este atinsă şi următorul in- invertor utilizat azi.
vertor (slave) este conectat. Când nivelurile
Eficienţa unui invertor de şir poate varia între
de radiaţie sunt scăzute, se obţin eficienţe
94-97%. Astfel, cercetătorii se concentrează
mai bune comparativ cu cazul în care toate
pe noi concepte în sistemele fotovoltaice,
invertoarele sunt în funcţionare permanentă
pentru a creşte eficienţa şi pentru a reduce
(Myrzik & Calais, 2003).
costurile centralei fotovoltaice.
FIGURA 27. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE LA
UN INVERTOR CENTRAL (Sursa: ReSEL, TUC)

FIGURA 29. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE PE la repornire şi poate deteriora invertorul.
INVERTOARE DE ȘIR (Sursa: ReSEL, TUC)
Pentru a evita deteriorarea, cea mai înaltă
tensiune trebuie să fie mai mică decât
tensiunea maximă în curent continuu
acceptată pe invertor (DGS, 2008).
Deci numărul maxim de module conectate în
serie este dat de următoarea ecuaţie:
Vmax(INV): tensiunea maximă pe intrarea

Dimensionarea invertorului invertorului,
Puterea nominală în curent alternativ a in- Voc-Tmin: tensiunea de circuit deschis a
vertoarelor este puterea pe care invertorul o modulului la temperatura minimă, trebuie
poate furniza continuu la o temperatură calculată din:
ambientală de 25° ± 2°C.
Voc- STC+deltaT*Tc.
Puterea în curent continuu a invertorului (PINV
În majoritatea cazurilor, valoarea Voc-Tmin nu
DC) este aproximativ cu 5% mai mare decât
este dată de furnizor. Totuşi, aceasta poate fi
puterea nominală în curent alternativ (DTI,
calculată, dacă se cunosc Voc la STC (25⁰C) şi
2008).
coeficientul de variaţie a tensiunii cu
Intervalul de puteri poate fi definit pentru temperatura TC. Prin urmare, Voc-Tmin este dat
dimensionare: de următoarea relaţie:
0,8 PPV < PINV DC < 1,2 PPV Voc-Tmin = Voc -STC +ΔΤ x Tc
PPV : puterea ansamblului de module în Wp ΔΤ: diferenţa dintre temperatura minimă a
Relaţia între puterea instalată a generatorului ambientului şi temperatura de 25⁰C (STC).
fotovoltaic şi puterea maximă a invertorului TC: coeficientul de variaţie a tensiunii cu
este cunoscută drept factorul de dimen- temperatura în V/⁰C, ceea ce înseamnă că
sionare a invertorului CINV şi poate fi calculat pentru fiecare ⁰C cu care temperatura scade
cu următoarea ecuaţie (Velasco et al, 2006): sub 25⁰C, tensiunea modulului va crește de
asemenea cu aceeaşi valoare.
Numărul minim de module

PINV AC: puterea nominală a invertorului în
curent alternativ. Temperatura maximă atinsă de un modul
este folosită pentru a determina numărul
O valoare tipică pentru CINV este în intervalul
minim de module pe un şir.
0,83 < CINV < 1,25, dar pare a fi eficientă din
punct de vedere cost pentru CINV >1. Într-o zi însorită de vară, modulul fotovoltaic
Numărul maxim de module va avea o tensiune mai mică decât cea pentru
25 oC (STC), din cauza creşterii temperaturii.
La temperaturi scăzute, tensiunea modulului
Dacă tensiunea de operare a sistemului scade
creşte (FIGURA 23). Cea mai mare tensiune se
sub tensiunea minimă MPP a invertorului,
înregistrează în circuit deschis, la temperaturi
acesta nu va produce maximum posibil de
joase. Dacă invertorul este oprit într-o zi înso-
putere şi chiar ar putea să se oprească.
rită de iarnă, acest lucru poate duce la o
tensiune de circuit deschis destul de ridicată
2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Sistemul trebuie deci să fie dimensionat în maximă de circuit deschis la cea mai scăzută
concordanţă cu numărul minim de module temperatură a ansamblului de module
conectate în serie pe un şir, care rezultă din fotovoltaice.
următoarea ecuaţie:
Secţiunea cablului este dimensionată în
funcţie de curentul maxim. Curentul maxim
al modulului sau şirului de module este dat
VMPP (INV-min): tensiunea minimă de intrare pe de ecuaţia:
invertor la MPP Imax = ISC PV - ISC String
VMPP- Tmax: tensiunea modulului la MPP pentru ISC PV : curentul de scurtcircuit al întregului
cea mai ridicată temperatură. generator fotovoltaic
Dacă VMPP-STC este dat, valoarea VMPP la ISC String: curentul de scurtcircuit al unui şir
diferite temperaturi poate fi calculată cu
următoarea ecuaţie:
VMPP-T = VMPP-STC + ΔΤ x Tc Siguranţe pentru şiruri
Se pot folosi siguranţe pentru şiruri spre a
proteja cablurile la supraîncărcare şi sunt de
2.2.3. Numărul de şiruri obicei folosite în sisteme cu mai mult de
patru şiruri.
Curentul maxim al ansamblului de module
fotovoltaice nu trebuie să depăşească Curentul nominal permis pe cablu trebuie să
curentul maxim de intrare al invertorului. fie mai mare sau egal cu nivelul curentului de
Numărul maxim de şiruri poate fi estimat cu declanşare a siguranţei de şir.
următoarea ecuaţie (DGS, 2008): Iz Cablu ≥ Ia Siguranţă String
Siguranţa trebuie să se declanşeze la de două
ori curentul de scurtcircuit la STC:
Imax INV: curentul continuu maxim permis pe 2 ISC String > In Siguranţă String > ISC String
intrarea invertorului
In string: curentul maxim pe şir.
Pentru a evita declanşări false,
In Siguranţă String ≥ 1,25 In String
2.2.4. Dimensionarea cablurilor In Siguranţă String: curentul nominal al siguranţei, A
Trei parametri importanţi trebuie luaţi în In String: curentul nominal al şirului, A
considerare la dimensionarea cablurilor:
- tensiunea nominală a cablului,
- curentul nominal al cablului,
- minimizarea pierderilor pe cablu.
Tensiunea nominală
Tensiunea nominală a cablurilor este în ge-
neral mai mare decât tensiunea de
funcţionare a sistemului fotovoltaic, totuşi,
pentru sistemele mari, acest lucru trebuie
verificat, luând în considerare tensiunea

Minimizarea pierderilor în cabluri cablurile de la module şi şiruri, pentru
secţiunea de cablu aleasă:
Unul dintre principalele obiective la di-
mensionarea secţiunii cablurilor este re-
ducerea la minim a pierderilor pe cabluri/a
căderii de tensiune. n: numărul de şiruri ale generatorului PV
Se recomandă o cădere de tensiune pe Acolo unde sistemele fotovoltaice au lungimi

circuitul de curent continuu mai mică de 1% diferite pe stringuri, următoarea ecuaţie este
din tensiunea nominală a sistemului foto- folosită:
voltaic la STC pentru a limita pierderea de
putere prin toate cablurile de c.c sub 1%.
Pierderi de 1% pot fi obţinute folosind
Cablul principal de curent continuu şi
secţiuni de cablu standard pentru sisteme
cablurile magistralei de curent continuu de la
fotovoltaice cu invertoare operând cu o
modulele fotovoltaice trebuie să poată
tensiune de intrare mare (VMPP > 120V). (DGS,
funcţiona la curentul maxim care poate
2008)
apărea în circuit. Cablul principal de curent
Totuşi, în sisteme fotovoltaice cu invertoare continuu este dimensionat pentru a putea
care operează la tensiuni sub 120V pe intrare, funcţiona la 1,25 ori curentul de scurtcircuit
căderea de tensiune depăşeşte 1%, chiar la STC
dacă se folosesc secţiuni de cablu de 6mm2. Imax = 1,25 ISC PV
Acest lucru se întâmplă mai ales când inver-
Secţiunea cablului trebuie selectată în funcţie
torul şi generatorul fotovoltaic sunt la
de nivelul de curent permis pe cablu. Se
distanţe mari. În aceste sisteme, o cădere de
presupune din nou că avem o pierdere de 1%
tensiune de 1% pe cablurile de şir şi o cădere
pe cabluri faţă de puterea nominală a ansam-
suplimentară de 1% pe cablul principal de
blului fotovoltaic.
curent continuu sunt acceptabile.
Secţiunea cablului de curent continuu este
Secţiunea recomandată pentru pierderi 1% dată de:
(la STC) poate fi aleasă folosind formula:
LDCcable: lungimea întregului fir pentru

Lm(LM): lungimea cablului pentru cablarea cablarea modulelor şi a şirurilor, m
modulelelor şi a şirurilor, m
In: curentul nominal al modulului, A
IST: curentul de şir, A
PPV: puterea nominală a modulului, Wp
VMPP: tensiunea de şir, V
PM: pierderea pe linie a cablului principal de
κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2 (cupru curent continuu, W
κcu = 56, aluminiu κal = 34)
κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2
Valoarea este rotunjită la cea mai apropiată
valoare superioară de secţiune standard a ν: factorul de pierdere ν= 1 %, sau ν = 2 % în
cablului. conceptul tensiune scăzută.
Următoarea ecuaţie se foloseşte pentru Valoarea este rotunjită la cea mai apropiată
calcularea pierderilor totale (W) în toate valoare superioară de secţiune standard a
cablului.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Următoarea ecuaţie este folosită pentru a curenţilor inverşi (Markvart & Castafier,
calcula pierderile globale prin toate modulele 2003).
şi şirurile de cabluri pentru secţiunea de cablu
Diodele de blocaj, când sunt amplasate la
aleasă:
capetele şirurilor diferite de module
conectate în serie, în sisteme cu tensiune
înaltă, pot izola şirurile umbrite sau dete-
Calculele secţiunii de cablu pentru curent riorate, prevenindu-se curentul invers în
alternativ se fac plecând de la o cădere de celelalte şiruri, dacă există un scurtcircuit
tensiune de 3% în raport cu tensiunea într-unul dintre module.
nominală a reţelei. Secţiunea de cablu AAC cable Mai mult, în sistemele cu încărcare a
este apoi estimată prin următoarea ecuaţie: bateriilor, diodele de blocaj pot opri curentul
invers de la baterie către module noaptea.
Cum potenţialul modulului scade către zero
noaptea, bateria s-ar putea descărca toată
pentru o racordare monofazată. noaptea înapoi prin module. Acest lucru ar
LACcable: lungimea întreagă a cablului de putea duce la deteriorarea modulelor şi
conexiune în curent alternativ, m pierderea energie stocate în baterii. Când se
amplasează diode în circuit, între module şi
InAC: curentul alternativ nominal al baterii, acestea blochează orice scurgere
invertorului, A noaptea.
cosφ: factorul de putere (între 0,8 şi 1,0)
2.2.6. Împământarea
Vn: tensiunea nominală a reţelei, monofazată:
230V Împământarea sau legarea la pământ re-
prezintă procedura prin care una sau mai
În cazul unei racordări trifazate: multe părţi ale unui sistem electric sunt
conectate la pământ, care este considerat ca
având tensiunea zero (Markvart & Castafier,
2003).
Vn: tensiunea nominală a reţelei, trifazate: Procedurile de împământare variază în func-
400V ţie de normativele naţionale. De obicei, un
Pierderile în cablu pentru secţiunea aleasă conductor de legare la pământ al unui
PAC cable este dată de formula: echipament nu conduce niciun curent şi este
legat la reţeaua de împământare. Acest tip de
conexiune este folosită la conectarea îm-
preună a suprafeţelor expuse de metal ale
într-un sistem monofazat, şi echipamentelor electrice şi apoi la pământ,
pentru a preveni şocurile electrice şi pentru a
permite dispozitivelor de protecţie la supra-
curent să funcţioneze corect atunci când apar
într-un sistem trifazat. defecte de punere la pământ.
Sistemele fotovoltaice trebuie să aibă
conductoare de împământare a echipamen-
2.2.5. Diodele de blocaj
telor cu suprafeţe metalice expuse din sistem
Diodele de blocaj sunt utilizate în sistemele la un electrod de legare la pământ (dispo-
fotovoltaice pentru a preveni apariţia zitivul metalic folosit pentru împământare
care face efectiv contact cu pământul).
Totuşi, conductorii de împământare trebuie
folosiţi doar pentru sisteme peste 50V. În
acest caz, tensiunea trebuie calculată pentru
temperaturile scăzute din cauza creşterii
tensiunii de circuit deschis faţă de cea
specificată pentru STC (Wiles, 1999).
Un sistem cu tensiunea nominală de 24V are
o tensiune de circuit deschis de circa 44V la
25°C. Acest lucru înseamnă că tensiunea
poate depăşi 50V la temperaturi de sub zero
grade (vezi capitolul „Numărul maxim de
module“) şi în acest caz ar trebui prevăzuţi
electrozi de împământare.
În mod uzual, cablurile au traseul prin
2.2.7. Protecţia la trăsnet exteriorul clădirii, de la acoperiş la reţeaua
electrică. În acest caz, atât conductorul, cât şi
Când sistemul fotovoltaic este amplasat în
cablurile de curent continuu trebuie să fie
afara zonei de protecţie a clădirii, este
pozate în exterior.
necesar un dispozitiv de protecţie împotriva
fulgerelor (FIGURA 30). Pentru centralele fotovoltaice mici, am-
plasate pe clădiri cu paratrăsnet, centrala
Sistemul poate fi deteriorat chiar dacă
poate fi protejată complet de sistemul deja
fulgerul nu-l loveşte direct. Protecţia la
existent. Pentru ca acest lucru să aibă loc,
trăsnet se poate realiza prin câteva măsuri:
toate părţile generatorului fotovoltaic trebuie
- folosirea unui singur electrod de să fie poziţionate într-o zonă de protecţie.
împământare; Zona de protecţie este formată dintr-un fir pe
- conectarea tuturor părţilor metalice ale coama casei şi alte două care coboară pe
echipamentului electric la pământ; fiecare parte a clădirii (FIGURA 31).
- aranjarea cablurilor pentru a se evita FIGURA 31. SISTEM FOTOVOLTAIC MIC ÎN ZONA DE
PROTECȚIE A PARATRĂSNETULUI. (Sursa: Schletter
buclele care pot produce supratensiuni; Solar, 2005).
- instalarea protecţiilor la fulger pentru
echipamentul protejat (IEA PVPS, 2003).
Un conductor de protecţie împământare (PE)

poate să descarce cablurile de curent
continuu în cazul unei lovituri directe;
limitând deci daunele la reţeaua de joasă
tensiune sau la invertoare.
FIGURA 30. EXEMPLU DE PROTECȚIE (Sursa: IEA PVPS,
2003)
O distanţă de siguranţă între centrala

fotovoltaică şi componentele paratrăsnetului
trebuie menţinută. În practică, o distanţă de

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
cel puţin 0,5 m s-a dovedit a fi suficientă Sfera rostogolită (FIGURA 33) este o metodă
(FIGURA 31). de testare a zonei de protecţie împotriva unei
lovituri directe de trăsnet. O sferă este
Distanţa minimă, în cazul sistemelor foto-
rostogolită peste modelul sistemului şi toate
voltaice mari, între centrală şi paratrăsnet nu
punctele de contact reprezintă puncte po-
poate fi întotdeauna realizată. Centrala nu
sibile pentru o lovitură directă (OBO-
poate acoperi sistemul de paratrăsnet
Betterman, 2010).
existent, din cauza faptului că scurgerea
supracurenţilor ar putea să pătrundă în FIGURA 33. METODA SFEREI ROSTOGOLITE. (Sursa:
OBO-Betterman, 2010)
clădire prin generator, în cazul unui fulger, şi
să pricinuiască daune severe.
În acest caz:
- Conexiunile de protecţie la trăsnet pot fi
înlocuite de cabluri cu Izolaţie de înaltă
tensiune, astfel ca distanţa minimă să fie
respectată.
- Dispozitive şi conexiuni suplimentare pentru
protecţia clădirii şi a centralei (Schletter
Solar, 2005).
Când mai multe tije de interceptare sunt

Dacă distanţa minimă (>0,5m) nu poate fi folosite la protejarea panourilor, adâncimea
asigurată, generatorul fotovoltaic şi sistemul de penetrare între ele trebuie luată în
de protecţie la trăsnet sunt conectate, pentru considerare (TABEL 5).
a limita consecinţele conturnării. Conexiunea
TABEL 5. ADÂNCIMEA DE PENETRARE A CLASEI DE
(Cu) trebuie să aibă o secţiune de minim PROTECȚIE CONFORM CU VDE 0185-305. (Sursa: OBO-
16mm2. Betterman, 2010)
FIGURA 32. SISTEM FOTOVOLTAIC MARE, PE Distanţa de Adâncimea de penetrare

ACOPERIȘ. (Sursa: Schletter Solar, 2005). intercepţie a
clasa I clasa II clasa III
sistemului
Sfera de protecţie: R =
(d) în m
20 m 30 m 45 m
2 0.03 0.02 0.01
3 006 0.04 0.03
4 0.10 0.07 0.04
5 0.16 0.10 0.07
10 0.64 0.42 0.28
15 1.46 0.96 0.63
20 2.68 1.72 1.13
2.2.8. Sisteme fotovoltaice autonome

Dimensionarea sistemelor fotovoltaice
autonome
În acest caz este mai bine să avem o co- Ecuaţia care poate fi folosită pentru
nexiune între rama de montare şi echi- dimensionarea unui sistem fotovoltaic
potenţializarea casei. Dacă se realizează o autonom (Antony et al, 2007) este:
astfel de conexiune, ar trebui să aibă de
asemenea o secţiune de minim 16mm2 Cu.
(Schletter Solar, 2005).

WPV: puterea de vârf a sistemului, Wp fa
Reducerea eficienţei de aproape 1% pe an:
după 5 ani fa =0,95
E: necesarul zilnic, Wh 0,95 pentru panouri curăţate regulat
0,90 pentru panouri uşor prăfuite
G: media zilnică a numărului de Ore de Soare fd
0,80 pentru panouri orizontale murdare
Plin (PSH) în luna considerată pentru unghiul Valoarea luată de obicei 0,88
de înclinare şi orientarea sistemului foto- ft = 1- [(Ta +TPV)-25] . 0,004
ft Ta: media lunară a temperaturii ambientale, oC
voltaic. TPV: temperatura pe panoul fotovoltaic, oC
nsys : randamentul total al sistemului. 0,99 datorat pierderilor de 1% de la diodele de
fdio
blocare.
Luna folosită pentru dimensionarea siste-
Randamentul total al sistemului poate fi mului este luna cu cea mai mică medie de
calculat astfel: radiaţie solară în timpul perioadei de operare
a sistemului (decembrie, dacă sistemul este
nsys = nPV x nPV BAT x nCC x nBAT x nDIST x nINV funcţional tot anul).
nPV : randamentul modulului,
Numărul de ore de vârf este în funcţie de
nPV BAT: pierderile cauzate de căderile de înclinaţia şi orientarea sistemului fotovoltaic.
tensiune pe cablu de la sistem la baterii, Dacă singura informaţie disponibilă este
nCC : pierderile în controlerul de încărcare, radiaţia solară pe un plan orizontal, se aplică
factori de corecţie pentru înclinare şi
nBAT: pierderile pe baterie, orientare.
nDIST: pierderile pe cablurile de distribuţie de
la baterie la sarcini, Bateriile
nINV : pierderile în invertor. Sistemele fotovoltaice autonome utilizează
Randamentul modulului poate fi estimat cu baterii pentru stocare. Cele mai comune
următoarea ecuaţie: tipuri sunt cele Plumb-acid, deoarece sunt
ieftine, fiabile şi au o densitate de stocare a
nPV = nSTC x fa x fd x ft x fdio
energiei relativ bună. Bateriile pe bază de
nSTC: eficienţa modulului la STC, plumb constau în două plăci de plumb imer-
fa: factorul de degradare prin îmbătrânire, sate în acid sulfuric diluat care creează o
tensiune de circa 2V între plăci. Celulele sunt
fd: factorul de reducere prin prăfuire, conectate apoi în serie pentru a produce
ft: factorul de reducere datorat temperaturii baterii de 12V.
fdio: factorul de reducere datorat diodelor. Ciclul ideal de încărcare a unei baterii are
Valori indicative pentru factorii menţionaţi următoarele etape:
mai sus sunt prezentate în TABEL 6. - bateria este încărcată la curent constant
TABEL 6. VALORI INDICATIVE (Sursa: Antony, 2007)
până ce tensiunea ajunge la o valoare
predefinită,
Factori Valori indicative
nPV BAT
0,98 datorat unei pierderi de 2% în cablul de la - tensiunea este menţinută constantă cât
sistem la baterii. timp curentul de încărcare scade,
0,98 datorat unei pierderi de 2% într-un
nCC - tensiunea de încărcare scade după o
controler de încărcare de bună calitate.
nBAT 0,90 datorat pierderii de 10% pe baterii. perioadă convenabilă de timp pentru a evita
nDIST 0,98 datorat unei pierderi de 2% pe cablu. gazeificarea excesivă şi pierderea de
nINV
0,.90 datorat pierderilor de 10% pe un electrolit.
invertor de bună calitate.
nSTC 0,12-0,14 pentru panouri din Si Policristalin

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Totuşi, o încărcare ideală nu poate fi obţinută peratură sunt reduse, bateria va funcţiona
într-un sistem fotovoltaic, dacă puterea mai bine, va avea o viaţă mai lungă, şi va
disponibilă se schimbă continuu. necesita mai puţină întreţinere (Dunlop,
În sistemele de sine stătătoare, ciclul de 1997).
baterie durează peste 24 de ore, încărcându- Capacitatea nominală a bateriei este dată de
se pe perioada zilei şi descărcându-se noap- următoarea ecuaţie (Markvart & Castafier,
tea. Descărcarea zilnică a bateriei poate varia 2003):
între 2-20 % din totalul capacităţii bateriei. Qn = In . tn
Proiectarea sistemului fotovoltaic ar trebui să In: curentul constant de descărcare, A
considere moduri în care să se prevină
potenţialele probleme precum sulfurarea, tn: timpul de descărcare, h
stratificarea şi îngheţarea (Markvart & Dimensionarea bateriei
Castafier 2003). Bateria trebuie să stocheze energie pentru
- Sulfurarea apare dacă bateria este multe zile şi nu trebuie să depăşească
descărcată, dacă tensiunea scade sub DODmax în funcţionare (Antony et al, 2007).
tensiunea de tăiere (descărcare profundă), Următoarea ecuaţie poate fi folosită:
şi dacă apare o scădere semnificativă în
concentraţia de acid.
- Stratificarea apare când acidul formează
Q: capacitatea minimă necesară a bateriei, Ah
straturi de diferite densităţi în decursul
ciclurilor bateriei. Bateriile care sunt în mod E: necesarul zilnic de energie, Wh
constant descărcate profund şi apoi încăr- A: numărul de zile de stocare necesar
cate complet concentrează acid de o V: tensiunea în c.c. a sistemului, V
densitate mai mică în partea de jos; în timp
T: coeficientul maxim de descărcare permis al
ce bateriile cu cicluri scurte, care nu sunt
bateriei, de obicei furnizat pe fişa tehnică
încărcate 100%, concentrează acid de o
(indicativ între 0,3 - 0,9)
densitate mai mică în partea de sus.
ninv: eficienţa invertorului (1,0 dacă nu se
- Îngheţarea într-o baterie cu plumb-acid
apare pe parcursul descărcării bateriei; foloseşte invertor)
acidul devine „apos“ şi punctul de îngheţare ncable: eficienţa cablurilor care transferă
se ridică, ceea ce poate provoca probleme puterea de la baterii la sarcini.
severe dacă bateria funcţionează la Diode
temperaturi sub zero grade.
Diodele de blocare protejează bateria de
Bateriile cu acid-plumb de bună calitate pot scurtcircuit şi, de asemenea, previne des-
funcţiona până la 4.500 cicluri la 30% cărcarea prin module, atunci când nu există
amplitudine a descărcării (DOD), ceea ce lumină. Pentru a se asigura faptul că bateria
echivalează cu o durată de viaţă de 20 de ani nu alimentează sarcina în exces pot fi
(Kirchensteiner, 2011). utilizate, de asemenea, diode pentru scă-
Bateriile sunt în general instalate într-o cutie derea tensiunii (Wenham et al, 2007).
etanşă, separată de dispozitivele de comandă
Controlere de încărcare
sau alte componente ale sistemului foto-
voltaic care pot avea mecanisme de în- Controlerele de încărcare sunt necesare în
călzire/răcire, pentru a le proteja de variaţii sistemele de sine stătătoare, pentru a proteja
excesive de temperatură. Cutia trebuie să fie bateriile în limitarea nivelurilor de descărcare
proiectată pentru a limita expunerea directă şi supraîncărcare.
la razele soarelui. Când oscilaţiile de tem-
Caracteristici principale (FIGURA 34) ale FIGURA 34. PUNCTELE DE REFERINȚĂ PENTRU
CONTROLERUL DE ÎNCĂRCARE (Sursa: Dunlop,
controlerelor de încărcare (Wenham et al, 1997)
2007) sunt:
- Referinţa de Reglare (VR): tensiunea
maximă permisă. Controlerul de încărcare
fie va întrerupe încărcarea, fie va regla
curentul livrat bateriei până când este
atinsă referinţa (Dunlop, 1997).
- Histerezisul de Reglare (VRH): diferenţa
între Referinţa de Reglare şi tensiunea de
reconectare. Dacă histerezisul este prea
mare, întreruperea încărcării va fi prea
lungă. Dacă VRH este prea scăzut, sistemul
va cicla prea rapid între pornit şi oprit. Există două metode principale de reglare a
Diferenţa într VR – VRH este denumită VRR. încărcării (Wenham et al, 2007):
- Punctul de tensiune redusă de deconectare
(LVD): defineşte tensiunea la care sarcina va a) Reglarea prin întrerupere (on/off).
fi deconectată pentru a se evita descărcarea Controlerul transmite tot curentul produs de
excesivă (DODmax). Descărcarea excesivă a panourile fotovoltaice către baterii pe
bateriei o poate face vulnerabilă la parcursul încărcării. La atingerea tensiunii
îngheţare şi-i reduce viaţa. maxime permise, controlerul opreşte
curentul de încărcare. La căderea tensiunii
- Tensiunea de reconectare a sarcinii (LRV):
sub VR – VRH, curentul este reconectat.
tensiunea bateriei la care controlerul
permite sarcinii să fie reconectată la b) Reglarea constantă a tensiunii. Controlerul
baterie. Odată ce controlerul deconectează poate modifica referinţa VR prin sesizarea
sarcina de la baterie la LVD, tensiunea stării bateriei sau folosind o referinţă mai
bateriei creşte la tensiunea de circuit des- scăzută pentru a evita gazeificarea excesivă,
chis. Când sistemul fotovoltaic furnizează cu o rezervă pentru o încărcare ocazională
energie suplimentară, tensiunea bateriei pentru ”egalizarea” gazeificării.
este crescută şi îndată ce tensiunea bateriei
şi starea de încărcare sunt suficient de Cele două tipuri de reglare a încărcării pot fi
ridicate, se reconectează sarcina. aplicate prin şunt sau aranjamente serie.
- Histerezisul de deconectare la tensiune Regulatorul tip şunt (paralel) are un

scăzută (LVDH) – intervalul între LVD şi comutator care este deschis când bateria se
tensiunea de reconectare a sarcinii. Dacă încarcă şi se închide când bateria este
LVDH este ales prea scăzut, sarcina va fi încărcată complet.
conectată şi deconectată prea rapid, când Regulatoarele serie sunt conectate în serie
nivelul bateriei este scăzut, ceea ce poate între modul şi baterie. Aceste regulatoare
produce deteriorarea controlerului de în- sunt de obicei simple şi ieftine.
cărcare şi creşterea timpului necesar pentru
FIGURA 35. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE CU ȘUNT
încărcarea completă a bateriei. Dacă este (Sursa: DGS LV, 2008)
prea mare, sarcina poate rămâne oprită o
perioadă mai lungă de timp, până ce
panourile reîncarcă bateria suficient.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
aceea, valorile de vârf ale sistemului pentru

controlerele de încărcare trebuie dimensio-
nate pentru circa 140% sau pentru curentul
nominal de vârf la putere maximă a modu-
lului sau ansamblului de module.
Curentul total pentru un ansamblu de module
este dat de numărul de panouri sau şiruri de
panouri legate în paralel, înmulţit cu valoarea
curentului modulului. Este mai bine să se
folosească la calcule curentul de scurtcircuit
Pentru limitarea curentului de încărcare, (Isc) în locul celui de putere maximă (IMPP),
controlerul ajustează rezistenţa tranzistorului astfel încât controlerele de tip şunt care
în funcţie de tensiunea bateriei. Regula- operează în condiţii de scurtcircuit să fie în
toarele serie sunt folosite în principal în siguranţă.
sisteme mici (Kirchensteiner, 2010).
Următoarele aspecte trebuie luate în
FIGURA 36. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE SERIE (Sursa: considerare în timpul procedurii de selecţie a
DGS LV, 2008)
invertorului:
- tensiunea sistemului,
- curenţii sistemului fotovoltaic şi ai sarcinii,
- tipul şi capacitatea bateriei,
- condiţiile de mediu de lucru,
- proiectarea mecanică şi asamblarea,
- dispozitive de protecţie la supracurent,
suprasarcină şi separatoare,
Controlerele de încărcare trebuie di- - costuri, garanţie şi disponibilitate (Wenham

mensionate în funcţie de tensiunile şi curenţii et al, 2007).
din timpul operării sistemului fotovoltaic.
Regulatorul de punct de putere maximă
Controlerul trebuie să poată gestiona tensiuni Regulatorul MPP caută punctul cu cea mai
şi curenţi tipici, dar şi condiţii de vârf apărute bună funcţionare a unui modul şi are grijă ca
la sistemul fotovoltaic. modulul să furnizeze maximum de putere în
orice condiţii.
Este preferabil, din punctul de vedere al
costului, să se supradimensioneze contro- Regulatorul MPP eşantionează producţia unei
lerul, pentru că, dacă acesta se deteriorează celule şi aplică o rezistenţă (sarcină) pentru a
în timpul funcţionării, costurile cu repararea obţine puterea maximă pentru orice condiţie
şi înlocuirea câtorva elemente ale sistemului de mediu. Procedura defineşte curentul pe
pot fi semnificativ mai mari. care invertorul ar trebui să-l primească de la
module, pentru a obţine puterea maximă.
În unele circumstanţe, curentul de putere
Invertoarele de sine-stătătoare
maximă măsurat la STC poate fi mult mai
mare, iar curentul de vârf al sistemului poate Stocarea în baterii este folosită într-un sistem
fi de 1,4 ori valoarea de vârf nominală. De fotovoltaic autonom împreună cu funcţio-

narea unor sarcini de curent continuu. Inver- P: puterea consumatorului, W
toarele de sine-stătătoare permit folosirea de AM: secţiunea, mm2
sarcini convenţionale alimentate la 230Vca,
pe un sistem de curent continuu. L: lungimea cablului, m
Sunt disponibile trei tipuri de invertoare: κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2

rectangular, trapez şi sinusoidal (Kirchen- Cutia de colectare
steiner, 2010). Cablurile utilizate pentru cablarea sistemului
Un invertor de sine stătător trebuie să fotovoltaic ajung într-o cutie de colectare
respecte următoarele cerinţe (Daniel et al, unde sunt conectate prin blocuri de dis-
2009): tribuţie a energie la cabluri mai mari care duc
- randament de conversie foarte bun, chiar şi la controlerul de încărcare şi baterii. Scopul
la o încărcare parţială, este de a transporta energia electrică de la
panouri la baterii cu minimum de cădere de
- capacitate de supraîncărcare mare pentru tensiune. O cutie de colectare permite de
secvenţele de comutare şi pornire,
asemenea adunarea mai multor circuite
- toleranţă la fluctuaţiile tensiunii bateriei, (subsisteme, panouri sau şiruri) într-o singură
- mod aşteptare (standby) cu detecţie sursă de curent constant, şi dă posibilitatea
automată a sarcinii, scoaterii unui modul sau subsistem din
întregul sistem fară să întrerupă funcţionarea
- protecţie la scurtcircuit pe ieşire,
celorlalte module. Permite, de asemenea,
- protecţie la supratensiuni, operarea în siguranţă a sistemului în cazul
- funcţionare bidirecţională astfel încât unei probleme cu un circuit sursă care
bateriile să poată fi încărcate de la surse de produce un curent ridicat.
curent alternativ, dacă este necesar.
Recapitulând, paşii de bază pe care
Selecţia şi dimensionarea cablurilor tehnicianul trebuie să-i urmeze pentru a
Cablurile pentru uz domestic sunt întot- instala un sistem fotovoltaic sunt prezentaţi
deauna din cupru. Principalele cerinţe pentru în FIGURA 37 şi FIGURA 38.
cablarea unui modul sunt rezistenţa la tem- FIGURA 37. PROIECTAREA UNUI SISTEM AUTONOM
(Sursa: ReSEL, TUC)
peratură, rezistenţa la UV, rezistenţa la
umezeală, flexibilitatea, uşurinţa manipulării
şi secţiunea pentru căderi cât mai mici de Estimarea sarcinilor, a
tensiune. aparaturii și
necesarului zilnic de
Fiecare cablu are o cădere de tensiune. Acest energie
lucru este o problemă în circuitele autonome Dimensionarea
din cauza rezistenţei cablului RC (ohmi). Pe modulului
măsură ce rezistenţa cablului creşte, creşte şi Dimensionarea

căderea de tensiune după formula: bateriei
ΔV =I x RC
Alegerea invertorului optim
ΔV: căderea de tensiune, V
I: curentul în cablu, A
RC: rezistenţa cablului (Ω), care depinde de Alegerea cablului
corespunzător
lungimea cablului şi secţiune.
Formula de bază pentru calculul secţiunii:
FIGURA 38. PROIECTAREA UNUI SISTEM CONECTAT LA
REȚEA (Sursa: ReSEL, TUC)

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
autorizare, regulile de racordare la reţea,

Estimarea normativele tehnice şi problemele de capa-
dimensiunii citate a reţelei. Reglementările variază în
acoperișului necesar Se verifică dacă
pentru sistem modulele încap cadrul UE. Câteva informaţii pe această temă
pe acoperiș sunt prezentate în capitolul 2.5.
Se verifică tensiunea
modulului
Se configurează
2.3. Software de simulare
modulul
Se configurează sistemul
Există o mare varietate de utilitare software
pentru dimensionarea şi simularea perfor-
Se verifică dacă invertorul manţelor sistemelor fotovoltaice conectate la
este compatibil
reţea sau autonome. Unele dintre ele sunt
complicate; altele uşor de utilizat, altele pot
avea precizia şi fiabilitatea deficitară. Insta-
latorul este sfătuit să verifice rezultatele,
2.2.9. Aspecte legale pentru a avea consistenţă.
Aprobările administrative pot reprezenta ba- Câteva soluţii software referitoare la analiza
riere în calea implementării unui sistem foto- sistemului, planificarea şi verificarea locaţiei
voltaic. Aceste proceduri pot implica ob- sunt prezentate în acest capitol (TABEL 7).
ţinerea de autorizaţii de construcţie, studii de
impact asupra mediului, licenţe de conectare
la reţea, licenţe de producere a energiei
electrice etc.
Tehnicianul trebuie să fie conştient de

procedura şi autorizaţiile necesare, pentru a
respecta în totalitate condiţiile impuse de
autorităţile implicate sau de Autoritatea de
Reglementare a Energiei.
De exemplu, instalatorul trebuie să ştie dacă

o construcţie este eligibilă, deoarece siste-
mele fotovoltaice nu pot fi amplasate pe
unele clădiri monument istoric, arhitectonice
sau culturale; în acest caz, sunt necesare
autorizaţii suplimentare de la autorităţile
competente. BIPV sunt supuse unor pro-
ceduri complicate în unele state membre UE.
Mai mult, condiţiile de acces la reţea de joasă
tensiune trebuie reglementate şi procedurile
de conectare la reţea trebuie implementate
în alte state membre.
Totuşi, aceste bariere pot fi uşor depăşite

dacă instalatorul cunoaşte procedurile de
Un demo poate fi descărcat de pe site-ul
TABEL 7. UTILITARE DE SIMULĂRI FOTOVOLTAICE menţionat. Un utilitar online uşor de folosit
pentru calcule estimative este de asemenea
Analiza şi planificarea fotovoltaicelor
PV*SOL http://valentin-software.com disponibil.
PV F-CHART www.fchart.com
PVSYST www.pvsyst.com FIGURA 39. UTILITARUL PV*SOL ONLINE
PV- www.mauisolarsoftware.com
DesignPro
PVPlanner http://solargis.info/doc/4)
Nsol!-GT www.nsolpv.com
Solar Pro www.lapsys.co.jp/english /products/pro.html
RETScreen www.retscreen.net
PVGIS http://re.jrc.ec.europa.eu/
pvgis/apps4/pvest.php
Solar Sizer www.solarray.com
PVselect www.pvselect.com
Calcule de http://www.volker-
performaţă quaschning.de/software/pvertrag/index_e.ph
Educational http://users.cecs.anu.edu.au/~Andres.Cuevas
Sun applets /Sun/Sun.html
Analiza locaţiei
ECOTECT http://usa.autodesk.com/adsk/
servlet/pc/index?siteID=123112&id
=12602821
Umbrirea http://www.shadowspro.com/
PV F-CHART (http://www.fchart.com)
2.3.1. Software de analiză şi planificare Programul furnizează estimări pentru
a sistemelor fotovoltaice performanţele medii lunare pentru fiecare
oră din zi, pentru a calcula performanţa
PV*SOL (http://valentin-software.com) medie pe termen lung a sistemelor racordate
PV*SOL constă într-o suită de aplicaţii utilă la utilităţi, sisteme cu baterii de stocare,
pentru proiectare, simulare şi analiză finan- sisteme fără racordare la reţea sau fără
ciară a sistemelor fotovoltaice, de la clădiri baterii. Fiecare sistem este descris prin două
mici autonome la clădiri mari racordate la seturi de parametri (sistem şi financiar). Setul
reţea şi chiar sisteme la nivel de utilitate. sistem conţine parametrii care descriu
Calculele sunt bazate pe balanţe orare şi performanţa optică, termică şi electrică a
rezultatele pot fi prezentate sub formă de sistemului. PV F-Chart conţine date cu privire
grafic, într-un raport detaliat de proiect sau în la condiţiile meteo în peste 300 de locaţii,
format rezumat. Produsele PV*SOL sunt profilul orar pentru cererea de putere pentru
printre cele mai des folosite. fiecare lună, variaţia statistică a sarcinii,
diferenţele dintre costul de vânzare şi cum-
Programele PV*SOL includ:
părare, coeficienţi pentru preţul energiei în
- PV*SOL basic, pentru proiectare de centrale funcţie de oră, şi balanţa economică pe
mai mici de 300kW, durata de viaţă a centralei.
- PV*SOL Pro, pentru analiza centralelor până
la 100MW,
- PV*SOL Expert, conţinând toate funcţiile
PV*SOL Pro plus capacitatea de a proiecta
sistemul 3D şi analiza detaliată a umbririi.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
FIGURA 40. EXEMPLU DE DATE DE INTRARE PENTRU cu performanţa efectivă şi să realizeze

VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART
comparaţii cu variabilele de simulare.
O variantă de evaluare a software-ului este
disponibilă pentru download pentru evalua-
rea lunară, gratuit.
PV-DesignPro (www.mauisolarsoftware.com)
PV-DesignPro a fost dezvoltat pentru a simula
bilanţul energetic al sistemului fotovoltaic în
fiecare oră, pe perioada unui an, în funcţie de
clima selectată şi alcătuirea sistemului. Există
trei versiuni ale programului PV-DesignPro:
FIGURA 41. EXEMPLU DE DATE DE IEȘIRE PENTRU
VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART (BAZATE PE
„PV-DesignPro-S“ pentru sisteme autonome
DATELE DIN FIGURA 40) cu stocare în baterii, „PV-DesignPro-G“
pentru sistemele conectate la reţea fără
baterii de stocare, şi „PV-DesignPro-P“ pentru
sisteme de pompare a apei.
PVPlanner (http://solargis.info/doc/4)
PVPlanner este utilizat în planificarea şi
optimizarea sistemelor fotovoltaice folosind
date climatice şi geografice şi algoritmi de
ultimă generaţie. Software-ul poate estima
potenţialul energetic (zilnic sau lunar),
pierderile de conversie şi randamentul.
PVSYST (www.pvsyst.com) Nsol!-GT (www.nsolpv.com)

Acest software este potrivit pentru sistemele Nsol!-GT este un software de dimensionare,
legate la reţea, autonome şi reţea de curent special optimizat pentru sistemele
continuu şi oferă o bază de date extinsă fotovoltaice legate la reţea. Include baze de
pentru condiţii meteo şi componente foto- date pentru potenţialul solar, module
voltaice. Oferă 3 niveluri de studiu pentru fotovoltaice, şi invertoare pentru legare la
sistemul fotovoltaic, care corespund diferi- reţea. Software-ul permite proiectarea rapidă
telor etape din dezvoltarea unui proiect real: şi precisă a sistemului şi analiza performanţei.
i) Proiect preliminar: evaluarea producţiei Include de asemenea analiza recuperării
sistemului folosind doar câţiva parametri. investiţiei, inclusiv valoarea pentru discount,
ratele creditului şi certificate de producţie.
ii) Proiectul în sine: are ca scop să realizeze
o analiză mai amănunţită a sistemului Nsol! V.4.6 include module pentru sisteme
folosind simulări detaliate pe ore. fotovoltaice autonome, sisteme hibride şi
legate la reţea. Versiunea autonomă include
iii) Analiza datelor măsurate: preluarea
analiza statistică a „Probabilităţii de Întreru-
datelor măsurate permite afişarea de tabele
pere a Alimentării sarcinii“. O versiune este
disponibilă pentru descărcare.
FIGURA 42. EXEMPLU PENTRU ATHENA ÎN VERSIUNEA include proiecte şi baze de date climatice
DEMO NSOL.
gratuite ce pot fi descărcare.
PVGIS
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.
php
Sistemul Geografic de Informare PV
reprezintă un serviciu al Comisiei Europene,
Institutul pentru Mediu şi Sustenabilitate.
Acesta este un instrument de cercetare,
demonstraţie şi suport al politicii pentru
evaluarea geografică a resurselor de energie
solară. Oferă o inventariere bazată pe hartă a
resurselor solare şi evaluarea energiei elec-
trice generate pentru sisteme fotovoltaice din
Solar Pro Europa, Africa şi sud-vestul Asiei. Este un
utilitar gratuit, uşor de folosit, disponibil
www.lapsys.co.jp/english/products/pro.html
online.
Solar Pro dezvoltă şi permite simulări virtuale
de sisteme fotovoltaice, oferind calcularea
energiei solare captate de modulele sistemu- În plus faţă de cele de mai sus există o
lui. Realizează, de asemenea, analiza umbririi multitudine de alte utilitare gratuite online
şi include influenţa umbririi în procesul de precum:
dimensionare, pentru a verifica configuraţiile Solar Sizer (www.solarray.com) adaugă
optime şi alegerea modulelor. Software-ul necesarul electric pentru aplicaţii standard şi
calculează electricitatea generată în funcţie ajută la alegerea componentelor potrivite,
de latitudine, longitudine şi condiţiile meteo precum module fotovoltaice, invertoare,
din locaţia instalaţiei. Datele calculate sunt controlere şi baterii.
prezentate în formă grafică astfel încât să
poată fi folosite pentru rapoarte şi prezentări PVselect (www.pvselect.com), un utilitar
de vânzare a sistemului fotovoltaic. pentru potrivirea şi compararea modulelor
fotovoltaice şi a invertoarelor.
Calcularea Performanţei Sistemelor Fotovol-
RETScreen (www.retscreen.net) taice legate la Reţea (www.volker-
Software-ul RETScreen - Photovoltaic Power quaschning.de/software/pvertrag/index_e.ph
Model este utilizat pentru evaluarea p), un utilitar pentru estimarea producţiei
producţiei de energie şi economii, costuri, unui sistem instalat pe clădire, bazat pe
reduceri de emisii, fezabilitatea financiară şi câteva caracteristici ale locaţiei, acoperişului
riscul pentru sisteme fotovoltaice tip reţea- şi pe randamentul panoului
centrală, autonome şi conectate la reţea.
Educational Sun applets
RETScreen modelează o gamă largă de (http://users.cecs.anu.edu.au/~Andres.Cueva
proiecte, de la centrale cu mai multe s/Sun/Sun.html), permite schiţarea unui
ansamble de dimensiuni mari până la sisteme proiect având ca date de intrare latitudinea
distribuite amplasate pe clădiri comerciale şi locaţiei şi datele lunare de iradianţă, precum
case, sau sisteme autonome pentru iluminat.
Softul este disponibil în mai multe limbi şi
2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
şi caracteristicile panoului fotovoltaic. Mo- Un utilitar care estimează pierderile prin

delul afişează producţia lunară de energie. umbrire pentru panouri în diverse locaţii şi în
FIGURA 43. UTILITAR ONLINE-UNIVERSITATEA orientări şi înclinaţii diferite.
NAȚIONALĂ DIN AUSTRALIA
www.honeybeesolar.com/shade.html.
Pentru detalii suplimentare ale programelor
mai sus menţionate instalatorul trebuie să
viziteze site-ul web respectiv şi/sau să
contacteze dezvoltatorul de soft indicat în
secţiunea de referinţe.
2.4. Economia şi problemele

de mediu
Câteva alte pachete de programe de simulare 2.4.1. Aspecte economice
cum ar fi TRNSYS şi EnergyPlus au module
extinse pentru simularea detaliată a siste- Piaţa fotovoltaicelor
melor fotovoltaice.
Costul ridicat al energiei produse de pa-
2.3.2. Utilitare pentru analiza locaţiei nourile fotovoltaice a reprezentat un obstacol
major în pătrunderea pe piaţă. Totuşi, azi,
ECOTECT reducerea constantă a costului în fiecare an
Ecotec realizează analiza energiei unei întregi este încurajatoare (Lynn, 2010).
clădiri în 3D. Mai mult, poziţia şi calea Preţul modulelor fotovoltaice se reduce cu
Soarelui şi radiaţia solară pe ferestre şi 22% de fiecare dată când capacitatea
suprafeţe, în orice perioadă a anului, pot fi instalată (în MW) este dublată (FIGURA 45).
estimate şi vizualizate.
FIGURA 45. CURBA EXPERIENȚEI PREȚULUI
FIGURA 44. VIZUALIZAREA BIPV PE O CLĂDIRE MODULELOR PV ($/Wp & MW) (Sursa: EPIA, 2011)
EXISTENTĂ ÎN CHANIA FOLOSIND ECOTECT (Sursa:
Papantoniou şi Tsoutsos, 2008)
Aparţinând unei economii scalabile, costurile

Shadows de producţie şi preţul de vânzare al modu-
Shadows este un program util pentru lelor şi sistemelor fotovoltaice a scăzut
proiectarea fotovoltaicelor şi ajută la semnificativ.
realizarea cadranelor solare şi a astro- Preţul invertoarelor a scăzut de asemenea
laburilor. Simulează, afişează şi animează de-a lungul anilor, urmând aceeaşi tendinţă
umbrele a diferite obiecte în diferite locaţii. cu modulele fotovoltaice. Acum câţiva ani
Analiza Umbririi procentul costului panourilor în totalul
sistemului era de 60-75% şi este estimat în
prezent la 40-60%, în funcţie de tehnologie.
Recent, multe guverne au acordat subvenţii Această valoare este afectată de mulţi factori
sau bani pentru energia injectată în reţea (ex: costul structurii, proiectarea centralei,
pentru a încuraja populaţia să instaleze integrarea, birocraţie etc.); proiectantul
sisteme fotovoltaice domestice. sistemului trebuie să realizeze o evaluare
TABEL 8. PROCENTE DIN COSTUL TOTAL AL SISTEMULUI analitică, pentru a furniza o valoare precisă.
(Sursa: EPIA 2011)
La o estimare grosieră, valoarea medie a unui
Module fotovoltaice 40-60%, sistem racordat la reţea este în jur de
Invertor 8-10% 3.000€/kWp. Această valoare ia în consi-
Proiectare şi aprovizionarea 7%
derare costul înlocuirii invertorului care are o
durată de viaţă medie de 12-15 ani; iar costul
este de aproximativ 8-10% din valoarea
Germania şi Spania în special au dat un centralei.
imbold semnificativ pieţei de fotovoltaice Instalatorul poate estima costul sistemului
introducând tarife pentru injectarea în reţea folosind paşii următori (Infinite Power, 2009):
care asigură un ajutor pentru „curba de
învăţare“. Pe măsură ce producţia mondială Pasul 1. Determinarea sarcinii, lumina
creşte şi preţurile scad, este din ce în ce mai disponibilă, dimensiunea sistemului,
probabil ca ţările care sunt mai puţin capacitatea bateriei:
„însorite“ să treacă la instalarea de sisteme 1.a. Determinarea sarcinii de energie ne-
fotovoltaice domestice. cesară în Wh/zi. Se înmulţeşte puterea care
va fi consumată de sarcină, în W, cu numărul
Avantajul sistemelor mici domestice este că
de ore/zi în care sarcina va funcţiona (vezi şi
puterea este generată în locaţie şi pierderile
TABEL 4 în Capitolul 2.1.7). Se înmulţeşte
prin transport şi distribuţie sunt limitate.
rezultatul cu 1,5.
Generarea în locaţie poate fi un avantaj
financiar esenţial care este deseori neglijat în Total Wh necesari pe zi: __ Wh
analiza costului. 1.b. Se determină numărul de ore/zi de soare
Totuşi, costurile sistemelor fotovoltaice în locaţia aleasă.
trebuie să se reducă în continuare pentru a Total lumină disponibilă: ___ore/zi
rivaliza cu costul surselor convenţionale de 1.c. Se determină dimensiunea sistemului
energie. Potrivit Asociaţiei Europene a Indus- fotovoltaic. Se împarte cererea de energie
triei Fotovoltaice (EPIA, 2011) acest lucru se (1.a.) la numărul de ore de soare disponibile
poate obţine prin: inovaţie tehnologică, opti- pe zi (1.b.)
mizarea producţiei, economii la scară, creş-
Dimensiunea necesară a sistemului: ___W
terea randamentului fotovoltaicelor, extin-
derea duratei de viaţă a sistemelor foto- 1.d. Se determină capacitatea de stocare a
voltaice, dezvoltarea standardelor şi a bateriei (dacă este necesară baterie). Se
specificaţiilor. înmulţeşte sarcina (1.a.) cu 5 (rezultatul este
Estimarea costurilor sistemelor fotovoltaice în Wh). Apoi se împarte la tensiunea bateriei
(ex, 12 volţi) pentru a afla necesarul Ah
Când se investeşte într-un sistem fotovoltaic pentru capacitatea bateriei.
este bine ca la început să se estimeze bilanţul
economic pe durata de viaţă a sistemului (20- Capacitatea totală a bateriei: ___Ah
25 ani).
Pasul 2. Se calculează preţul sistemului
Costul iniţial poate fi considerat cea mai mare
fotovoltaic necesar pentru aplicaţie:
parte a cheltuielilor, în partea negativă a
bilanţului economic.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
2.a. Se înmulţeşte dimensiunea sistemului a. Estimarea costului panourilor

(1.c.) cu €3,0/W b. Estimarea costului bateriilor
c. Estimarea costului invertorului
Cost estimat pentru sistem: € ___ d. Estimarea costului BOS
2.b. Dacă se utilizează baterii, se înmulţeşte

dimensiunea bancului de baterii (1.d.) cu
€0,7/Ah.
PASUL 3
Cost estimat pentru bancul de baterii: € ___ Stabilirea costului total al sistemului
Se adună subtotalurile 2a + 2b + 2c + 2d
2.c. Dacă se foloseşte invertor, se înmulţeşte
dimensiunea sistemului (1.c.) cu € 0,7/W.
Cost estimat pentru invertor: €____ Rata Internă de Recuperare (IRR)
IRR reprezintă rata efectivă anuală de profit a
Subtotal: € ___ unei investiţii. Introduce în ecuaţie valoarea
2.d. Se înmulţeşte subtotalul cu 0,2 (20%) de bani primită şi cea investită. Formula este:
pentru a acoperi costurile BOS (cabluri, Cost investiţie =
siguranţe, întrerupătoare etc.).
i: rata internă de recuperare
Cost estimat pentru BOS: €____
t: intervalul de timp
Costul total estimat pentru € _____ n: numărul total de intervale
sistem: (2a+2b+2c+2d)
Această valoare este esenţială pentru a
susţine conceptul de valoare în timp a ba-
O serie de utilitare gratuite online, precum nilor. €1 azi va valora mai mult decât €1 în
„PV payback“ (Sunearthtools.com, 2011) şi viitor. Ex. în cazul unei dobânzi de 5%, €1 azi
„Solar Energy“ de la Energy Bible.com va valora €1,05 într-un an ( ).
(Energybible, 2011) oferă estimări pentru
perioada de recuperare a investiţiei în funcţie
de preţul de vânzare (€/kWh). Majoritatea Dacă un proiect costă €1.000 pentru a fi
programelor descrise în capitolul 2.3, permit realizat şi generează încasări de €100, €500 şi
estimări precise bazate pe date de intrare €1.500 în anii 1-3, rata pe care acest proiect
detaliate. trebuie să o încaseze pentru a crea valoare
este calculată astfel:
FIGURA 46. ESTIMAREA COSTULUI UNUI SISTEM PV
(ReSEL,TUC)
PASUL 1
Determinarea sarcinii, lumina disponibilă,
dimensiunea sistemului, capacitatea bateriei În acest caz, i = 32.8%
a. Se determină sarcina în Wh/zi
b. Se determină numărul de ore/zi de soare Deci IRR poate fi definit ca rata de prag
c. Se determină dimensiunea sistemului PV pentru care valoarea prezentă a bilanţului
d. Se determină capacitatea de stocare a bateriei economic este egală cu zero. Orice proiect
(dacă este necesară) trebuie să aibă un venit mai mare decât IRR,
pentru a fi fezabil (Hopkins, 2009).
2.4.2. Probleme de mediu

PASUL 2
Calcularea costului componentelor sistemului Timpul de recuperare prin energie (EPBT)

EPBT reprezintă timpul în care energia
folosită pe parcursul ciclului vieţii sistemului
fotovoltaic (producţie, instalare, demontare
şi reciclare) este compensat de electricitatea
generată de sistemul fotovoltaic.
EPBT este definită de ecuaţia (Sunearthtools,
2011):
EPBT = Efolosită/Eeconomisită
Efolosită: reprezintă energia folosită în timpul
ciclului de viaţă al modulului,
Eeconomisită: economiile anuale datorate Emisii
electricităţii generate de sistemul fotovoltaic. Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră
EPBT depinde de: se exprimă în echivalent dioxid de carbon
(CO2 echivalent).
- tehnologia celulei, tipul de încapsulare,
TABEL 9. CANTITATEA ELIMINATĂ DE GAZE CU EFECT DE
rama şi suportul modulului, SERĂ, PENTRU GENERATOARELE DE ELECTRICITATE (Sursa
Sovacool, 2008).
- tipul de sistem fotovoltaic (conectat la reţea
Tehnologie Descriere Emisii
sau de sine stătător) şi, (g CO2/kWhe)
- Randamentul sistemului fotovoltaic deter- Vânt 1,5 MW pe sol 10
minat de gradul de iradianţă şi rata de Biogaz Digestie anaerobă 11
performanţă. Hidro 300 kW 13
FIGURA 47 ilustrează EPBT pentru diferite Termo-solar 80 MW parabolic 13
tehnologii. Calculele pleacă de la premisa Biomasă diverse 14-35
insolaţiei medii sud europene (1700 Fotovoltaic Siliciu Policristalin 32
kWh/m2/an), 75% rata de performanţă 80 MW piatră
pentru instalaţiile pe acoperiş şi 80% rata de Geotermal fierbinte uscată 38
performanţă pentru instalaţii montate la sol, Nuclear reactoare diverse 66
de tip utilitate. diverse tipuri de
Gaz natural turbine 443
Valorile EPBT pentru tehnologiile viitoare vor diverse generatoare
fi îmbunătăţite semnificativ. Dezvoltări re- Motorină şi turbine 778
cente în tehnologia fotovoltaică vor de- diverse generatoare
termina o reducere a energiei folosite pentru Cărbune cu spălare a gazelor 960
producerea componentelor, ceea ce duce la diverse generatoare

Cărbune fără spălare a gazelor 1050
un potenţial mai ridicat pentru înlocuirea
combustibililor fosili. O Evaluare a Ciclului de Viaţă (LCA) trebuie
FIGURA 47. TIMPUL DE RECUPERARE A ENERGIEI realizată pentru a estima emisiile pe durata
PENTRU TEHNOLOGIILE FOTOVOLTAICE (Sursa: de viaţă a sistemului, care include extragerea
Sovacool, 2008) şi purificarea de material brut, procese de
producţie, instalare şi mulţi ani de funcţio-
nare; de asemenea reciclarea şi eliminarea
deşeurilor.
Valorile pot diferi (24gCO2-echiv/kWh),
(Moskowitz & Fthenakis, 1991) pentru
sistemele fotovoltaice în funcţie de tipul

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
modulelor, metodele şi materialele utilizate câteva chimicale periculoase sunt utilizate în

la producţia componentelor BOS etc. procesul realizării celulelor solare. Princi-
Utilizarea solului palele probleme de mediu şi sănătate care
Utilizarea solului este ades menţionată ca o apar la producţie sunt:
problemă importantă pentru aplicaţiile RES. - dispersia prafului rezultat din tăierea
Unul dintre avantajele fotovoltaicelor în blocurilor de siliciu în straturi,
zonele urbane este instalarea pe acoperişul - expunerea la solvenţi precum acidul azotic,
clădirilor, evitându-se total ocuparea solului. hidroxidul de sodiu şi acidul hidrofluoric,
În cazul fotovoltaicelor instalate pe sol, utili- folosit în curăţare şi gravare.
zarea terenului poate fi cuantificată prin Celulele solare sunt sudate prin fire de cupru
următoarele metrici (Turney & Fthenakis, stanat. Unii producători folosesc echipa-
2011): mente de lipire ce conţin plumb şi alte metale
- suprafaţă de teren „transformată“ pe care, dacă sunt aruncate, pot prezenta riscuri
capacitate de „vârf“ (km2 /GWp), şi de mediu şi sănătate.
- suprafaţă de teren „ocupată“ pe unitate de Alte riscuri de mediu includ eliminarea de ga-
energie electrică generată (km2an/TWh). ze toxice de la focurile fabricilor de producţie
„Transformarea“ se concentrează pe pro- şi depozitarea de plumb pe sol şi, în final, în
cesarea unică a schimbării fizice a naturii pânza freatică. Probleme similare apar dacă
terenului, (instalarea centralei) pe când izbucneşte un incendiu la o centrală
„ocuparea“ măsoară perioada în care terenul fotovoltaică.
este folosit (incluzând timpul necesar pentru Reciclarea
refacere). Timpul de refacere depinde foarte Celula fotovoltaică reprezintă numai o mică
mult de ecosistemul perturbat. parte din totalul materialelor folosite pentru
Centralele fotovoltaice sunt proiectate a produce un panou solar.
pentru o funcţionare de peste 30 de ani. Cum
durata de viaţă a unei centrale se măreşte, TABEL 10. FRACȚIILE MASICE ALE UNUI MODUL
transformarea terenului pe capacitatea sis- FOTOVOLTAIC (Sursa: Sander, 2007)
temului rămâne constantă; totuşi, ocuparea Componente Procent
terenului pe energia generată scade. Insta- Sticla exterioară 65%
laţiile fotovoltaice au cea mai redusă ocupare Cadrul de aluminiu ~20%
a terenului faţă de alte RES şi comparabil cu Acetat etilen vinil - încapsulant ~7,5%
ciclii cărbunelui şi combustibilului nuclear; de
Substratul de fluorat de polivinil ~2,5%
exemplu, durata de viaţă a cărbunelui nece-
Cutia de joncţiune 1%
sită extracţia, care creşte ocuparea de teren.
Centralele fotovoltaice acoperă în medie 25 Celula solară 4%
km2/GWp. O centrală veche de 30 ani ocupă Dezasamblarea corectă şi reciclarea panou-

cu 15% mai puţin decât o centrală pe bază de rilor fotovoltaice asigură că potenţialele
cărbune cu aceeaşi vârstă. Pe măsură ce materiale periculoase nu sunt eliberate în
vârsta centralei creşte, intensitatea utilizării mediul înconjurător; necesitatea unor
terenului devine semnificativ mai redusă faţă materiale brute noi se reduce de asemenea.
de centrala pe cărbune (Turney & Fthenakis, Când se folosesc baterii, acestea trebuie să
2011). fie scoase din funcţiune şi reciclate la finalul
Materiale brute perioadei de utilizare. Cel mai bun mod
Siliciul, materialul din care majoritatea pentru a utiliza bateriile “moarte” este de a
panourilor fotovoltaice sunt făcute, este unul refolosi plumbul sau reciclarea.
dintre cele mai răspândite elemente pe Tehnologiile de reciclare există pentru
Pământ. Nu este un element toxic; totuşi, aproape toate tipurile de produse

fotovoltaice şi majoritatea producătorilor IEC 61683 Sisteme fotovoltaice – Dispozitive de
asigurare a calităţii energiei – Proceduri
sunt angajaţi în activităţi de reciclare. de măsurare a eficienţei
IEC 62093 Componente BOS pentru sisteme
Consumul de apă fotovoltaice – Condiţii de proiectare
Sistemele fotovoltaice nu necesită apă în pentru instalarea în mediul natural
operare; acest lucru le face propice în IEC 62116 Procedură de test pentru măsurile de
prevenire a insularizării pentru
utilizarea în locaţiile unde apa este puţină. invertoarele fotovoltaice racordate la
Este utilizată apă în procesul de producţie; utilităţi
85% pentru extragerea şi rafinarea IEC 62124 Sisteme fotovoltaice autonome – Condiţii
de proiectare şi aprobarea tipului
materialului, şi 15% la asamblarea modulului
IEC/TS 62257, Recomandări pentru sisteme mici de
(EPIA, 2011). energie regenerabilă şi hibride pentru
electrificarea rurală
Cantităţi mici de apă pot fi folosite de IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
asemenea pentru spălarea panourilor care 7-1 energie regenerabilă şi hibride pentru
este mai ales necesară în câmpurile nisipoase electrificarea rurală – Partea 7-1:
Generatoare – sisteme PV
sau în ţările sud-europene în care furtunile de IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
nisip sunt comune. 8-1 energie regenerabilă şi hibride pentru
electrificarea rurală – Partea 8-1:
Estimarea necesarului de apă pentru spălare, Alegerea bateriilor şi sisteme de
la un sistem de mari dimensiuni, este de managementul bateriilor pentru sisteme
autonome de electrificare
2-4m3/MW/an (Turney & Fthenakis, 2011). IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
9-5 energie regenerabilă şi hibride pentru
2.5. Standarde şi reglementări electrificarea rurală – Partea 9-5: Sisteme
integrate – Alegerea lămpilor fotovoltaice
portabile pentru proiecte de electrificare
2.5.1. Standarde şi reglementări rurală
IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
internaţionale 9-6 energie regenerabilă şi hibride pentru
electrificarea rurală – Partea 9-6: Sisteme
Există câteva standarde care reglementează
integrate – Alegerea sistemelor
funcţionarea sistemelor fotovoltaice şi fotovoltaice individuale de electrificare
normative sau standarde pentru ghidarea, (PV-IES)
Sisteme fotovoltaice conectate la reţea –
proiectarea şi implementarea acestor sis- IEC 62446 cerinţe minime pentru documentarea
teme. Vezi mai jos o listă cu cele mai sistemului, teste de punere în funcţiune şi
importante standarde, inclusiv reglementările inspecţie
IEEE Std 1526 IEEE Practici recomandate pentru
de siguranţă, care trebuie să fie luate în testarea performanţei sistemelor PV
considerare în implementarea unui sistem autonome
fotovoltaic. Standarde pentru baterii, componente de
FIGURA 48. STANDARDE PENTRU INSTALAREA protecţie la supratensiune şi alte componen-
SISTEMELOR FOTOVOLTAICE (Sursa: PVResources, te ale sistemului sunt prezentate în TABEL 11.
2011)
TABEL 11. STANDARDE PENTRU BOS (Sursa: PVResources,
Număr Descriere 2011)
IEC 60364-7- Instalaţii electrice pentru clădiri – Partea Nr Descriere

712 7-712: Cerinţe pentru instalaţii sau locaţii N 50524 Fişe tehnice şi informaţiile etichetelor
speciale – Sisteme de alimentare cu invertoarelor fotovoltaice
energie solară fotovoltaică solară.
EN 50521 Conectori pentru sisteme fotovoltaice –
IEC 61194 Parametri caracteristici ai sistemelor
Siguranţă.
fotovoltaice de sine stătătoare
IEC 61702 Norme pentru sistemele fotovoltaice de IEC 61173 Protecţie la supratensiune pentru
pompare cuplate direct sistemele de generare fotovoltaice– Ghid
IEC 61724 Monitorizarea performanţelor sistemului IEC 61683 Sisteme PV – Dispozitive de asigurare a
fotovoltaic – Recomandări pentru calităţii energiei – Procedură pentru
măsură, schimb de date şi analiză măsurarea eficienţei
IEC 61727 Sisteme PV – Caracteristicile interfeţei cu IEC 61427 Celule şi baterii reîncărcabile pentru
utilităţile sisteme fotovoltaice. Cerinţe generale şi

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
metode de test Aceste cerinţe sunt necesare pentru a

IEEE Std. 937 Practici recomandate pentru instalarea şi respecta condiţiile unei bune funcţionări
întreţinerea bateriilor cu acid-plumb
pentru sisteme fotovoltaice menţionate în contractul dintre producător şi
IEEE Std. Practici recomandate pentru Compania Publică de Electricitate.
1013 dimensionarea bateriilor acid-plumb
pentru sisteme fotovoltaice În Grecia nu există reglementări statutare
IEEE Std. Practici recomandate pentru pentru instalarea sistemelor fotovoltaice.
1361 determinarea caracteristicilor Tehnicienii PV urmează principiile de bază
performanţelor şi potrivirea bateriilor în care apar în ELOT 384 „Cerinţe pentru
sistemele fotovoltaice
instalaţii electrice“ (Organizaţia Elenă pentru
Standardizare, ELOT).
2.5.2. Standarde şi reglementări
Potrivit Companiei Publice de Electricitate
naţionale (PPC), sistemele fotovoltaice de până la 100
kW sunt conectate pe joasă tensiune, prin
Grecia linie monofazată până la 5kW şi trifazată
Nu există cerinţe oficiale adoptate în ceea ce pentru sisteme 5kW-100kW.
priveşte sistemele fotovoltaice în Grecia.
Reglajele prestabilite pentru protecţia la
Totuşi, agenţii tehnici care doresc să se
tensiune şi frecvenţă trebuie să fie:
înscrie pe lista organizată de Centrul pentru
Surse de Energii Regenerabile (CRES) trebuie Sistem Interconectat: Tensiune: -20% până la
să folosească panouri şi invertoare care să +15% din nominal, frecvenţa: +/- 0,5Hz
respecte cerinţele minime recunoscute la Insule Neconectate: Tensiune: -20% până la
nivelul UE. +15% la frecvenţă nominală: de la 51 Hz la
Pentru panouri fotovoltaice 47,5Hz.
- IEC-EN 61215 şi 61646, Preţul energiei electrice produse de
- IEC 61730 – Clasa A (Clasa II de izolare) centralele fotovoltaice, după aplicabilitate,
Aceste certificate sunt oferite de laboratoare este determinat după datele din următorul
acreditate. tabel:
Pentru invertoare TABEL 12. PREȚURI PENTRU ENERGIA PRODUSĂ DE PV
Sistem Insule
- Confirmarea protecţiei conform VDE 0126- interconectat neconectate
1-1 sau metode echivalente An-lună
Euro/MWh
- Protecţie împotriva limitelor tensiunii şi
>100kW ≤100kW orice putere
frecvenţei (supratensiune, tensiune redusă,
2010 Februarie 400,00 450,00 450,00
suprafrecvenţă)
2010 August 392,04 441,05 441,05
- Distorsiunile Armonice Totale (THD) pentru
curentul de ieşire, mai mici de 5%, certificat 2011 Februarie 372,83 419,43 419,43
de conformitate al producătorului 2011 August 351,01 394,88 394,88
(opţional). 2012 Februarie 333,81 375,53 375,53
- În cazul convertoarelor electronice fără 2012 August 314,27 353,56 353,56
transformatoare cu miez de fier, maximum
2013 Februarie 298,87 336,23 336,23
de curent continuu injectat în reţea trebuie
2013 August 281,38 316,55 316,55
să fie mai mic de 0,5% din curentul nominal
al convertorului, certificat de conformitate 2014 Februarie 268,94 302,56 302,56
al producătorului (opţional) 2014 August 260,97 293,59 293,59
Din 2015 şi
1,3 *mts(ν-1) 1,4*mts(ν-1)
după, pentru
fiecare an (v) 1,4*mts(ν-1) 1,5*mts(ν-1) a se apuca de dezvoltarea unui proiect
mts(ν-1): sistemul de tarif marginal din anul anterior ν-1 fotovoltaic. Legislaţia în vigoare, mecanismele
de susţinere şi regulile aplicabile sunt publi-
cate la următoarele adrese:
Pentru sistemele fotovoltaice de până la 10
- Compania Publică de Electricitate:
kWp, în sectorul domestic şi în micile firme,
www.dei.gr
Compania Publică de Electricitate va cumpăra
energia produsă la 0,55 €/kWh. Acest preţ - Autoritate de Reglementare pentru Energie:
este garantat pentru 25 de ani. Producătorul www.rae.gr
consumator continuă să cumpere energie de
- Operatorul Sistemului de Transport Elen
la Compania Publică de Electricitate (circa
S.A: www.desmie.gr
0,10-0,12 €/kWh). Veniturile din vânzarea
energiei nu sunt taxate. - Ministerul Mediului, Energiei şi Modificării
Climatului: http://www.ypeka.gr/
Mai mult, ca urmare a aprobării legislaţiei RES
(Legea 3851/2010) şi prin decizii ministeriale - Asociaţia Elenă a Companiilor Fotovoltaice:
ulterioare, în normative au fost aplicate http://www.helapco.gr/
schimbări importante, pentru a depăşi unele - Asociaţia Producătorilor de Energie Solară:
bariere administrative. www.spef.gr
Mai exact: TABEL 14 şi TABEL 15 prezintă legislaţia
- Nu este necesară licenţă de producător curentă, problemele administrative şi meca-
pentru sisteme <1 MWp. nismele de susţinere (valabile în septembrie
- Sistemele de pe acoperiş nu mai necesită 2011) pentru ţările participante la Proiectul
aprobări de mediu şi procedurile au devenit PVTRIN (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia,
mai uşoare pentru sistemele amplasate pe România, Spania).
sol. Mai mult, proiectul PV LEGAL a dezvoltat o
- Sistemele rezidenţiale pot fi instalate în bază de date care compară procedurile
orice regiunie administrative pentru instalaţiile fotovoltaice
în 12 state membre UE (Bulgaria, Republica
- Aplicaţii excluse anterior (precum faţade,
Cehă, Franţa, Germania, Grecia, Italia,
obloane, depozite, şoproane etc.) sunt
Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Olanda
permise în sectorul rezidenţial.
şi Marea Britanie). Sunt examinate trei tipuri
- Sistemele fotovoltaice pot fi amplasate pe diferite:
clădirile istorice, după o procedură de
- instalaţii de mici dimensiuni pe clădiri
autorizare specială.
rezidenţiale
- Instalarea sistemelor fotovoltaice pe teren - instalaţii mici spre medii pe clădiri
agricol este permisă cu anumite limite. comerciale
- O garanţie bancară de 150 €/kWp este - instalaţii medii spre mari amplasate pe sol,
necesară pentru sistemele amplasate pe pe terenuri libere.
sol, până la 1 MWp, înainte de semnarea
unui contract de conectare la reţea.
Baza de date identifică paşii administrativi
Datele de mai sus sunt în vigoare din necesari pentru obţinerea autorizaţiei de
septembrie 2011 şi pot fi supuse schimbării. construire, conectare la reţea şi operare a
sistemelor fotovoltaice, şi poate fi o unealtă
Instalatorii sunt sfătuiţi să verifice cadrul
foarte utilă atât pentru instalator, cât şi
legislativ şi normativele în vigoare înainte de
pentru client. Baza de date PV este creată de
2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
programul Energie Inteligentă pentru Europa Link Descriere

al Comisiei Europene (PV LEGAL, 2011). Informaţii despre energia
solară şi aplicaţiile sale. Bază
de date pentru sisteme
www.pvresources.com/
fotovoltaice de scară mare
pe rapoarte ale utilitarelor
de simulare
Date despre cele mai bune
www.pvdatabase.org/ practici, proiecte PV urbane,
produse BIPV
Rapoarte şi statistici
www.iea-pvps.org/
naţionale pe piaţa PV
Informaţii detaliate asupra
procesului administrativ care
www.pvlegal.eu trebuie urmat pentru a
instala un sistem PV în
oricare ţară participantă.
Informaţii despre
producerea echipamentului,
componente solare (ex.
http://www.enf.cn/database
invertoare, baterii),
/panels.html
materiale solare, panouri
solare, vânzători, instalatori
de sisteme solare
Bază de date extinsă cu
http://www.posharp.com
caracteristici pentru multe
/photovoltaic/database.aspx
panouri fotovoltaice
Bază de date pentru toate
panourile solare disponibile
2.6. PV Baze de date http://pvbin.com/ comercial cu posibilitatea
căutării şi sortării după
Un număr de baze de date au fost dezvoltate diferiţi parametri
http://www.nrel.gov/pv/
pentru a oferi informaţii utile asupra dife- performance_reliability/failu Informaţii despre defecte
ritelor aspecte ale instalaţiilor fotovoltaice. re_database.html observate în instalaţiile PV
Câteva link-uri elocvente sunt enumerate în Bază de date ce include
peste 750 de instalaţii
tabelul următor (TABEL 13). http://www.semi.org/en/Sto fotovoltaice şi care acoperă
TABEL 13. BAZE DE DATE FOTOVOLTAICE re lanţul industriei PV de la
/Marketinformation/photov Siliciu Policristalin la
oltaics/CTR_028755 producătorii de module.
Resurse pentru afaceri şi
contacte tehnice
Bază de date climatologică
www.meteonorm.com pentru aplicaţii solare în
orice punct al globului

TABEL 14. PROBLEME ADMINISTRATIVE (Sursa: PVTRIN, 2011)
Grecia Bulgaria Croaţia Cipru România Spania

Este necesară autorizaţie emisă de Aprobarea pe baza unei Sistemele fotovoltaice pe clădirile Directiva 2/2006 emisă pentru Pentru toate modificările CTE-HE5: Codul Tehnic al
Comisia de Proiectare şi Arhitectură evaluări a impactului asupra existente sunt văzute ca simple a îndruma autorităţile de aduse clădirii este Clădirii reproduce conţinutul
în cazul unei instalaţii PV: mediului este necesară. extensii ale clădirilor existente, planificare în relaţie cu necesară autorizaţie de la CPD (Directiva Produselor de
a) în zonele catalogate ca „frumuseţe Instalarea oricăror sisteme astfel că nu este necesară nicio principiile, criteriile şi departamentul de Construcţii) şi standardele
naturală“ şi RES în zonele protejate este autorizaţie pentru locaţie, şi deci procedurile pentru autorizarea urbanism al fiecărei tehnice internaţionale cu
b) în zonele în care se găsesc clădiri foarte limitată. Pentru PV-urile pot fi uşor instalate pe instalaţiilor RES şi pentru municipalităţi – Legea privire la performanţele
de patrimoniu, precum şi aşezăminte instalaţii PV pe terenuri clădiri, faţade etc. Totuşi, în aplicarea controlului nr.10/1995 privind ţintă.
tradiţionale. arabile este necesar un timpul obţinerii statutului de autorizaţiilor de construire a „Calitatea în construcţii“ Stabileşte capacitatea
Instalarea de PV este permisă pe permis special. (Legea producător eligibil, este necesară aplicaţiilor care sunt legate de minimă fotovoltaică ce poate
clădiri şi faţade, acoperişuri de pentru Teritorii Protejate, confirmarea că nu este nevoie de integrarea acestora. Restricţii se aplică zonelor fi instalată în anumite tipuri
verandă şi adăposturi. Regula Nr. 2 pentru autorizaţie de construcţie de la Circulara 3/2008 include şi clădirilor istorice. de clădiri, reglementează
Un ansamblu PV nu trebuie să: construcţii pe teren arabil). autoritatea locală prevederi specifice care sunt mărimea centralelor şi
-creeze un spaţiu de uz principal sau Nu sunt cerinţe (municipalitate). legate de instalarea de sisteme Legea nr.10/1995 privind amplasarea modulelor şi dă
auxiliar sau zone semideschise arhitecturale speciale Unele zone protejate pot fi PV de scară mică pe clădiri sau „Calitatea în construcţii” valorile maxime de pierderi
-blocheze accesul în zona comună pentru instalarea PV pe excluse. pe sol şi specifică în ce cazuri amendată prin Decretul pentru fiecare tip de
-depăşească rama - în penthouse-uri clădiri. Sistemele trebuie Recomandarea este ca proiectul nu este nevoie de autorizaţie Guvernului nr. 498 /2001, instalaţie: cazul general,
(zonele închise în vârful clădirii) proiectate în concordanţă de electrice şi calculul static să fie de construcţie. Legea nr. 587 /2002 şi amplasarea pe acoperiş şi
-să fie instalate pe fântâni cu regulile pentru instalaţii făcut înainte de montarea pe Legea 2006 pentru Legea nr. 123 /2007. Este integrarea arhitecturală
-pe acoperişuri, panourile trebuie să electrice care garantează acoperiş a modulelor. Reglementarea Eficienţei necesară o autorizaţie
fie amplasate urmărind panta exploatarea sigură. Doar un număr limitat de Energiei în Clădiri pentru orice modificare a
acoperişului Proiectul trebuie aprobat de regiuni/municipalităţi prevăd (L.142(I)/2006) – PPR 446/2009 clădirii, obţinută de la Legislaţia urbană locală.
-În cazul în care panourile sunt autorităţile competente. utilizarea de PV în planurile pentru clădiri noi prevede departamentul de
amplasate pe acoperişul clădirii, (Regulamentul Nr. 1 din teritoriale. instalarea de panouri în viitor. urbanism al fiecărei
distanţa de la parapetul acoperişului 27.05.2007 pentru Utilizarea surselor alternative de În acord cu Autoritatea de primării. Restricţii se aplică
trebuie să fie minim 0,50 m din proiectarea, instalarea şi energie (inclusiv PV) trebuie Electricitate, trebuie instalat un clădirilor istorice şi
raţiuni de siguranţă. întreţinerea instalaţiilor de pregătite pentru orice clădire tablou electric mai mare şi religioase.
La instalaţiile PV pe clădiri > 100kWp, joasă tensiune în clădiri). nouă; totuşi, niciuna nu trebuie cablu de la tablou până la
este necesară autorizaţia de lucru inclusă în proiectul final. posibila locaţie viitoare a unei
Reglementări în construcţii, relevante pentru instalaţiile fotovoltaice

pentru construcţie de mici instalaţii RES.
dimensiuni.
Autorizaţie Autorizaţia de construcţie nu este Da, la fel ca şi pentru Pentru centrale PV mai mici nu - doar pentru parcuri PV 20- Da Da
de necesară pentru instalarea de sistemele electrice. este necesară. 150 kW & PV-uri pe clădiri
construcţie fotovoltaice pe clădiri (mai puţin de Pentru centrale PV mari, Biroul peste 100kW
necesară 100kW). Local de Alocare a Spaţiului
pentru trebuie să schimbe destinaţia de
instalaţia utilizare a terenului şi să o
fotovoltaică aprobe în Planul de Spaţiu
(procedură lungă şi complicată)

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Cerinţe Există o limită pentru instalaţiile ≤100 Reţeaua bulgară de ≤4,6 kW conexiune monofazată Racordarea RES la reţeaua Nu există reguli pentru Conformarea cu următoarele
pentru kW. Sistemele fotovoltaice mai mari distribuţie nu are cerinţe > 11,04 kW conexiune trifazată electrică de distribuţie proprietarii privaţi, doar reglementări
conexiunea decât această limită trebuie specifice pentru racordarea centrale PV ≤ 100 kW urmează reglementările cu pentru producătorii care RD661/2007: reglementează
la reţea conectate la o reţea de medie unei centrale PV. Conectate direct la linia de joasă privire la racordarea au licenţă de producere/ activităţile de transport,
tensiune. Reglementarea Nr. 6 din tensiune (0,4 kV) utilizatorilor de interes public distribuţie de electricitate. distribuţie şi comercializare a
Sistemele PV >2MW trebuie 09.06.2004 „Racordarea - Centrale PV ≤ 500 kW sunt la reţelele electrice şi urmează Toţi paşii necesari sunt electricităţii.
racordate la reţeaua de înaltă producătorilor şi conectate la reţeaua de joasă specificaţiile Legii Electricităţii descrişi în „Îndrumări -RD 1578/2008: cerinţele
tensiune. utilizatorilor de energie tensiune (0,4 kV) în puncte din nr. 13/2007 modificată ulterior pentru producătorii de minime pentru protecţia la
electrică la reţelele de staţii de transformare prin GD 90/2008. electricitate din surse riscurile electrice
transmisie şi distribuţie“ - centrale PV ≤ 10 MW sunt regenerabile (e-res)“, RD 1663/2000:
conectate la medie tensiune ANRE. Reglementările pentru joasă
(până la 35 kV) în puncte de tensiune
conexiune din staţii de - OM 5/9/1985:
transformare Reglementările pentru înaltă
- Toate centralele trebuie să aibă tensiune.
aprobarea de la DSO - RD 1110/2007, puncte
unificate de măsură în
sistemele electrice.
Link-uri - Corporaţia Publică pentru Energie: - Ministerul Regional de - Ministerul Economiei şi - Agenţia de Energie din Cipru - Ministerul Dezvoltării - Ministerul Industriei,
pentru www.dei.gr Dezvoltare şi Lucrări Ministerul Construcţiilor: http://www.cea.org.cy Regionale şi Turismului Energiei şi Turismului
legislaţia în - Autoritatea de Reglementare Publice - http://oie.mingorp.hr www.mdrt.ro http://www.ffii.nova.es/p
vigoare pentru Energie: www.rae.gr www.mrrb.government.b - Ministerul Protecţiei Mediului, - Autoritatea Română de untoinfomcyt/formulario-
- Operatorul Sistemului de g Planificării Fizice şi al Reglementare a lseg01.asp
Transmisie Elen S.A: - Comisia de Stat pentru Construcţiilor: www.mzopu.hr Energiei: http://anre.ro - Comisia Naţională de
www.desmie.gr Reglementarea Energiei - Ministerul Economiei, Muncii Energie
- Ministerul Mediului, Energiei şi şi Apei www.dker.bg şi Antreprenoriatului: http://www.cne.es/cne/c
Modificării Climatului: - Ministerul Economiei şi - http://oie.mingorp.hr ontenido.jsp?id_nodo=51
http://www.ypeka.gr/ Energiei - Hrvatska Elektroprivreda (HEP 0&&&keyword=&auditori
- Asociaţia Elenă a Companiilor de www.mi.government.bg Group): www.hep.hr a=F
Fotovoltaice: - Gazeta de stat - Codul de Construcţie
http://www.helapco.gr/ http://dv.parliamnet.bg Tehnică:
www.codigotecnico.org
- Gazeta Oficială de Stat
(BOE): www.boe.es
Notă: TABEL 14 şi TABEL 15 prezintă legislaţia în vigoare, probleme administrative şi mecanisme de susţinere (începând din septembrie 2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN. Folosiţi link-urile de mai sus pentru a accesa legislaţia curentă.

TABEL 15. MECANISME DE SUSȚINERE PENTU INSTALAȚII FOTOVOLTAICE (Sursa: PVTRIN, 2011)
Grecia Bulgaria Croaţia Cipru România Spania

Mecanisme de Sisteme PV ≤100 kWp: Conform cu noua Lege RES (2/05/2011): Tarif de injectare în Persoanele fizice & Șase certificate verzi Tarif 0,1385€ / kWh (2011)
susţinere şi 0,45€/kWh Sistemele PV de producere a energiei electrice vor fi reţea pentru RES &PV organizaţiile neimplicate în pentru fiecare MWh
stimulente Sisteme >100kWp: ajutate timp de 15 ani prin tarife ridicate ce vor fi 0,32-0,52 €/kWh în activităţi economice produs şi livrat de 50% din IBI, reducere între 0 şi
pentru 0,40€/kWh. definite an de an de Comisia de Stat pentru funcţie de mărimea (rezidenţiale): producătorul de 100% din urban şi reducere
instalarea Reglementarea Energiei şi Apei. centralei PV. Plafona- Conectat la reţea energie electrică între 0-95% pentru ICIO.
de PV Din 1/07/2011 tarifele pentru PV sunt: rea la un total de <7kW : Tarif 0,35€/kWh solară. În funcţie de regiune:
BIPV: <30 kWp acoperiş sau faţadă: 0,31 €/kWh 1 MW. Nivelurile (15 ani, fără subvenţie) Împrumuturi uşoare, stimuli la
BIPV: 30-200 kWp acoperiş sau faţadă: 0,30 €/kWh pentru tarife se vor Autonome taxe, Investiţii regionale,
BIPV >200 kWp acoperiş sau faţadă : 0,30 €/kWh schimba, de asemenea <7kW: 55% subvenţie deducţie de TVA
PV la sol <30 kWp: 0.29 €/kWh şi plafonarea, prin < 20 kW (organizaţii): 55%
PV la sol 30 -200 kWp: 0,29 €/kWh noua Lege a subvenţie (maxim €44.000)
PV la sol >200 kWp: 0,25 €/kWh Regenerabilelor care Persoane fizice &
Fondul Naţional Kozlodui administrat de EBRD oferă este în stadiul de organizaţiile neimplicate în
împrumuturi. De obicei, proprietarilor de RES li se proiect şi era activităţi economice:
oferă un discount de 20% din suma împrumutului, aşteptată să intre în Conectat la reţea
după finalizarea proiectului. Programul USAID vigoare la finalul lui 21-150kW : Tarif 0,31€/kWh
garantează 50% din credit. 2012. (20 ani)
Pentru informaţii Autonome <20 kW: 40%
actualizate: subvenţie (maxim €36.000) în
Ministerul Economiei: funcţie de categorie.
http://oie.mingorp.hr/ În cazul sistemelor autonome
există un maxim de subvenţie
Mecanisme de Sisteme PV < 10kWp în Fondul Naţional Kozlodui administrat de EBRD. Mecanismul specific <20 kW : 0,2979€/kWh (2011)
susţinere şi sectorul domestic şi firme mici: Programul USAID şi unele bănci (linii de credit). de susţinere de mai 20 kW–2 MW: 0,2095€/kWh
stimulente 0,55 € / kWh. Programe pentru dezvoltarea regională. sus va fi implementat (2011)
pentru în noua Lege a Toate acestea pe
instalarea de Regenerabilelor la un considerentul că nu s-a atins
BIPV nivel mai ridicat de cota de instalaţii „permise“.
Tarif.
http://oie.mingorp.hr
Link-uri către - Ministerul Mediului, Energiei -Ministerul Comerţului, - Ministerul
legislaţia în şi Modificării Climatului: Industriei şi Turismului: Dezvoltării Regionale
- Ministerul
vigoare www.ypeka.gr/ www.mcit.gov.cy şi Turismului
Economiei, Muncii şi
- Asociaţia Elenă a Compa- Institutul Cipriot de Energie: www.mdrt.ro
Antreprenoriatului:
niilor de Fotovoltaice: www.cie.org.cy
http://oie.mingorp.hr
www.helapco.gr/
- Asociaţia Producătorilor de
Energie Solară: www.spef.gr
Notă: TABEL 14 şi TABEL 15 prezintă legislaţia în vigoare, probleme administrative şi mecanisme de susţinere (începând din septembrie 2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN. Folosiţi link-urile de mai sus pentru a accesa legislaţia curentă.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
A = 3 zile
2.7. Exerciţii
E = 940Wh
2.7.1. Studii de caz
T = 0,5
Studiu de caz 1
ninv = 0,9
Dimensionarea unui sistem de 24 Vcc pentru
ncablu = 0,97
o casă (Kamnang şi Menke, 2010).
Capacitatea minimă a bateriei, Ah
i. Sarcini, aparate şi cerinţe zilnice
TABEL 16. APARATE ȘI CERINȚELE ZILNICE DE ENERGIE
Sarcini Puteri Totalul Ore de Necesarul

şi aparate nominale necesar folosire zilnic
ale de pe zi de energie
Cum avem un sistem de 24Vcc, vor fi alese 2
aparatelor putere (Wh) baterii a 24V/150Ah conectate în paralel,
(h)
(W)
(W)
pentru un total de 24Vcc/300Ah.
Lămpi 12 W 60 W (5 3 180Wh
fluorescente
lămpi) iv. Invertorul
TV 100 W 100 W 1,5 150Wh Sistemul necesită un invertor, deoarece
Microunde 640 W 640 W 0,5 320Wh
aparatele sunt alimentate în curent
alternativ. Puterea totală necesară pentru
Frigider 80 W 80 W 3 240Wh
aparatele c.a. este 940W ceea ce înseamnă că
Iluminat 50 W 50 W 1 50Wh este recomandat un invertor de 1.500W cu
exterior intrare 24Vcc.
TOTAL 930W 930W
v. Cablare
Acoperişul casei are o înclinare de 50° şi este
orientat 60° sud-vest. Sistemul este proiectat În cazurile în care lungumea cablului este 8m
pentru luna ianuarie şi are prevăzută o din cupru şi căderea de tensiune este 10%.
capacitate de stocare de 3 zile.
ii. Dimensionarea modulului (vezi cap. 2.2.8)

G = 5,0 PSH
nSYS = 0,6
E =940Wh necesarul zilnic de energie.
Acest rezultat este rotunjit la următoarea

Deci, dimensiunea minimă a modulului este valoare standard 6 mm2.
314 Wp. Secţiunile standard sunt 2,5 mm2; 4 mm2; 6
mm2; 8 mm2; 10 mm2; 12 mm2; 14 mm2 ; 16
iii. Dimensionarea bateriei (vezi cap. 2.2.8) mm2; 18 mm2; 20 mm2; 22 mm2; 24 mm2; 26
mm2; 28 mm2; 30 mm2; 32 mm2.
V = 24Vcc tensiunea sistemului.

Se alege un modul fotovoltaic de 80 Wp Totalul modulelor: 5,500Wp/230Wp = 23,9
monocristalin, de circa 12Vcc (tensiune deci pentru un total de putere 24x230W=
nominală de 12Vcc) cu un curent nominal de 5.520Wp trebuie luate în considerare 24 de
4,5A. module.
Dacă împărţim 314 la 80, obţinem 3,9, deci Modulele trebuie verificate, dacă să fie
vor fi conectate 4 module în serie-paralel. amplasate pe înălţime sau pe lungime, ceea
Aceasta înseamnă că 2 module vor fi ce va depinde de lungimea şi lăţimea
conectate în serie, iar cele 2 şiruri vor fi acoperişului.
legate în paralel. Tensiunea totală este de
2x12V = 24Vcc şi curentul este 4,5A x 2 =9,0A. ii. Verificarea încadrării pe acoperiş
Curentul produs de modul determină - În format pe înălţime
controlerul de încărcare. În acest caz este 9A.
L acoperiş 9,0m
Controlerul trebuie să aibă minim 9A. Alegem = = 9,35 şi
unul mai mare (15A) în cazul unei extensii. l modul 0,962m
l acoperiş 5,0m
= = 3,23
L modul 1,550m
Studiu de caz 2
Dimensionarea unui sistem de 5,5 kWp pe un Acest lucru înseamnă un total de 9 x 3 = 27.
acoperiş înclinat (lungime 9 m şi lăţime 5 m). Numărul maxim de module care pot fi
(Kamnang şi Menke, 2010). amplasate pe acoperiş este 27 (9 module şi 3
şiruri sau invers); mai mult decât suficient
TABEL 17. CARACTERISTICILE MODULULUI FOTOVOLTAIC
spaţiu pentru cele 24 module.
Parametru Valoare
Putere maximă Pmax 230
- În formatul pe lungime
L acoperiş 9,0m
Tensiune la puterea VMPP 29.8V
maximă
= = 5,8 şi
L modul 1,550m
Curent la puterea IMPP 7.71A l acoperiş 5,0m
maximă = = 5,19
l modul 0,962m
Tensiune de circuit VOC 35.8V
deschis
5 x 5 este aproximativ 25, deci un maxim de
Curent de ISC 8.34V 25 (5 module şi 5 şiruri) de module pot fi
scurtcircuit
amplasate în formatul pe lungime.
Tensiunea maximă a 1000V
sistemului Modulele pot fi amplasate în ambele moduri,
Coeficientul de Tensiune (VOC) -0.35%/oC dar este mai bine să folosim modul în care
temperatură Curent (ISC) 0.060%/oC intră cel mai mare număr de panouri, astfel
Lungime x lăţime x mm 1550x962x40 încât sistemul să poată fi extins (portret).
adâncime
iii. Verificarea tensiunii modulului
Greutate kg 18.5
Coeficientul de temperatură:
1,550m x 0,968m = 1,500m pentru 230 Wp. 2 -0,35% x Voc/°C= -0,0035 x 35,8 = - 0,125V/°C
Acest lucru este echivalent cu 6,5 m2 /kWp VMPP – 25°C = 29,8V
VMPP – 10°C = 29,8 + 15x 0,125 = 31,67V
i. Mărime acoperiş
VMPP -70°C = 29,8 – 45 x 0,125 = 24,18V
5,5kWp x 6,5 m2/kWp =35,75m2
Voc -10°C = 35,8 + 15 x 0,125 = 37,67 V

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
iv. Selecţia invertorului Acesta este un concept invertor pe şir.

Sistemul are o putere totală de 5.520 kWp
Puterea nominală a invertorului este între
care constă din 24 module, fiecare a 230 Wp.
90% şi 100% deci între 90% x 5.520= 4.968W
Sistemul este configurat în 4 şiruri de 6
şi 5.520W (această gamă este aleasă
module.
deoarece în zilele însorite cu iradianţă la STC
sau peste STC invertorul nu trebuie să fie 2.7.2. Întrebări cu variante multiple
subdimensionat), deci pentru un concept de
invertoare pe şir pot fi alese 4 invertoare 1. Ce înseamnă Condiţiile Standard de Test
(TABEL 18). (STC)
TABEL 18. CARACTERISTICILE INVERTORULUI a) Iradianţă: 1000W/m2, temperatură:
Parametru Unităţi Valoare 25°C şi Masa aerului: 1.5
Putere maxima c.c. W 1400 b) Iradianţă: 1000W/m2, temperatură:
Tensiune maximă c.c. V 400 20°C şi Masa aerului: 1.5
V-intervalul de tensiune, V 96-320V c) Iradianţă: 1024W/m2, temperatură:
MPPT
Curentul maxim de A 12,6 25°C şi Masa aerului: 1.5
intrare d) Iradianţă: 1000W/m2, temperatură:
v. Configuraţia modulului 18°C şi Masa aerului: 1.0
Numărul maxim de module pe şir: 2. Dacă o celulă produce 0,5 V atunci patru
celule legate în serie produc:
a) 2,0 V
Numărul minim de module pe şir: b) 0,5 V
c) 2,5 V
d) 1,0 V
Deci numărul maxim de module pe şir este 8, 3. Puterea totală pentru patru celule de 0,5V
iar cel minim este 4. conectate în serie când Acelulă = 1A este:
a) 2,0 W
vi. Configuraţia sistemului şi compatibilitatea b) 0,5 W
invertorului c) 2,5 W
Se vor implementa 4 şiruri a 6 module cu 1 d) 1,0 W
invertor pe fiecare şir. Compatibilitatea 4. Dacă o celulă furnizează un curent de 0,6A
tensiunii trebuie verificată. şi sunt trei celule legate în paralel, atunci
VMPP -70°C = 6 x 24,18V = 145V ceea ce este curentul prin sarcină este:
acceptabil deoarece este peste tensiunea a) 2,0 A
minimă a intervalului MPP (96V) VMPP b) 0,6 A
c) 1,8 A
VMPP – 10°C = 6 x 31,67V = 190 V ceea ce este de d) 1,0 A
asemenea acceptabil deoarece este sub
limita superioară a intervalului de tensiune 5. Puterea totală pentru trei celule de 0,5V
MPP (320V) VMPP conectate în paralel, dacă Icelulă=0,6 A este:
a) 2,0 W
Voc -10°C = 6 x 37,67= 226V este sub tensiunea b) 0,9 W
maximă (400V) de asemenea acceptabil Voc c) 0,3 W
Curentul la MPP pentru modul este 7,71A, d) 1,0 W
ceea ce este acceptabil şi sub curentul maxim
de intrare al invertorului (12,6 A).

6. Dacă 24 de celule (0,5V) sunt conectate în 12. Un sistem de sine stătător poate furniza
serie şi paralel (6 celule şi 4 rânduri), electricitate când soarele nu este prezent
tensiunea prin sarcină este: prin:
a) 2,0 V a) baterii
b) 2,4 V b) invertor
c) 12,0 V c) controler de încărcare a bateriei
d) 3,0 V d) a şi c
7. Dacă înălţimea unui obstacol este 3 m
distanţa minimă (Lmin), astfel încât să nu fie 13. Un invertor este necesar într-un sistem
umbrit modulul fotovoltaic, este: PV dacă:
a) 4,0 m a) sunt folosite baterii
b) 6,0 m b) putere în c.c. este necesară
c) 3,0 m c) putere în c.a. este necesară
d) 1,0 m d) dacă sarcina este foarte mare
8. „Creşterea temperaturii duce la o creştere 14. Dacă un sistem fotovoltaic este legat la
VOC ceea ce duce la creşterea producţiei reţeaua electrică:
celulei“. a) nu trebuie să folosească baterii
a) Afirmaţia este corectă b) necesită baterii
b) Afirmaţia este greşită c) nu este necesar invertor
c) VOC nu depinde de temperatură d) nu poate furniza c.a.
9. Randamentul unei celule poate fi 15. Suprafaţa disponibilă a unei clădiri este
îmbunătăţit prin: 108m2 (L=12,0m şi l=9,0m), şi suprafaţa
a) ajustarea unghiului de îndreptare necesară pentru un panou este L=1,64m
către soare toată ziua şi l=0,98m. Dacă trebuie instalate 55 de
b) punând acetaţi coloraţi pe celulă panouri care este aranjamentul optim:
c) răcind celula a) format peisaj (landscape)
d) schimbând direcţia sa către nord b) format portret
c) nu este nici o diferenţă
10. Sistemele fotovoltaice pot fi:
d) nici un format nu e corespunzător
a) conectate la reţea
b) folosite pentru vânzarea de energie 16. Eficienţa Wh este mereu mai mică decât
în reţea eficienţa Ah într-o baterie.
c) o sursă de sine stătătoare de a) Adevărat
electricitate b) Fals
d) toate răspunsurile a, b, c c) Nu putem şti
11. Într-o conexiune serie: 17.Un frigider de 100 W funcţionează
a) terminalul pozitiv este conectat la folosind un invertor de 150 W fără nici o
terminalul pozitiv problemă.
b) terminalul negativ este conectat la a) Adevărat
terminalul negativ b) Fals
c) terminalul pozitiv este conectat la c) Nu putem şti
terminalul negativ
18. Un sistem cu stocare la 24 Vcc este
d) toate de mai sus
alimentat printr-un singur cablu solar de 4
mm2, în lungime de 15m, de la un modul

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
de 200 waţi. Este secţiunea cablului 4. Tensiunea maximă apare atunci când
suficientă? există o întrerupere în circuit.
a) Da a) Adevărat
b) Nu b) Fals
c) Nu putem şti 5. Descărcarea profundă creşte durata
probabilă de viaţă a unei baterii Pb-acid.
a) Adevărat
19. Pentru a îmbunătăţi eficienţa întregului
b) Fals
sistem din procedura de planificare,
6. Supraîncărcarea temporară a unei baterii
proiectantul ar trebui să:
îmbunătăţeşte omogenitatea catalistului.
a) Instaleze modulele într-un mod în
a) Adevărat
care acestea să fie bine ventilate
b) Fals
b) Menţină cablurile cât mai lungi
7. Când se dimensionează cablurile, curentul
posibil
permis pe cablu trebuie să fie cel puţin
c) Menţină unghiul de înclinare mai mic
egal sau mai mare decât curentul de
de 15°
declanşare a siguranţei.
d) Niciunul din cele de mai sus
a) Adevărat
b) Fals
20. Un sistem cu invertoare pe şir cu 8 8. Eficienţa invertoarelor de şir variază între
invertoare este proiectat pentru un 50-60%.
ansamblu fotovoltaic cu 12 kWp. Ce a) Adevărat
putere de intrare în curent continuu b) Fals
trebuie să aibă fiecare invertor? Între… 9. Costul panourilor este în jur de 70-80% din
a) 1,35 şi 1,5 kW costul total al sistemului.
b) 0,67 şi 1,42 kW a) Adevărat
c) 1,35 şi 1,42 kW b) Fals
d) Niciuna de mai sus 10. O distanţă de 0,10 m trebuie păstrată
între centrala fotovoltaică şi toate părţile
protecţiei la trăsnet.
2.7.3. Întrebări adevărat-fals a) Adevărat
b) Fals
1. Un dispozitiv de urmărire a deplasării 11.Durata de viaţă a unui sistem este 10-15
soarelui poate creşte producţia cu până la ani.
8%. a) Adevărat
a) Adevărat b) Fals
b) Fals 12.Materialul din care sunt realizate celulele
fotovoltaice este toxic şi greu de găsit pe
2. Analiza umbririi în diferite locaţii poate fi Pământ.
uşor realizată de un tehnician. a) Adevărat
b) Fals 13.Toate programele disponibile online
pentru dimensionarea sistemelor foto-
3. Dacă jumătate de celulă este umbrită, voltaice oferă rezultate precise şi date de
reducerea producţiei este aceeaşi ca şi încredere.
cum jumătate din rând ar fi umbrit. a) Adevărat
b) Fals

14. Cea mai scumpă componentă a unui e) Eficiența celulei este de 2,6%
sistem fotovoltaic autonom o reprezintă x Din ce tip de siliciu sunt realizate
bateriile. celulele PV?
a) Adevărat a) a-Si
b) Fals b) poli-Si
15. O estimare grosieră a valorii medii a unui c) mono-Si
sistem fotovoltaic este aproximativ
2. Ce controler de încărcare ar fi cel mai
8.000 €/kWp.
potrivit pentru un sistem fotovoltaic cu 30
a) Adevărat
de module şi o putere totală de 47Wp
b) Fals
conectat la o baterie de 24 V? Modulele
16.O aproximare a suprafeţei poate fi făcută
sunt conectate prin 15 ramuri de 2
ţinând cont că: 10m2 = 1kWp
panouri în serie şi tensiunea maximă a
a) Adevărat
fiecărui modul este 17 V. Luaţi în
b) Fals
considerare că 6 lămpi, fiecare de 60 W, şi
un CD player de 160 W vor funcţiona în
2.7.4. Mai multă practică acelaşi timp.
a) Un controler de încărcare 24V – 65A
1. Un sistem fotovoltaic foloseşte 720 de
celule de siliciu într-un ansamblu care b) Un controler de încărcare 12V – 65A
furnizează până la 120 V. c) Un controler de încărcare 24V – 45A
x Câte celule sunt conectate în serie
dacă sunt necesari 120 V, dar o d) Un controler de încărcare 1V – 45A
celulă furnizează doar 0,5 V?
a) 240
b) 120 3. 130 kWh de energie sunt utilizaţi pentru
c) 360 producerea unui modul de 1 m² Poly-Si.
d) 60 Cât va dura ca acest modul să genereze o
cantitate echivalentă de energie, dacă
iradianţa solară în Grecia este de
x Care este numărul de şiruri
1350kWh / (m² x an)?
conectate în paralel?
a) 2 a) recuperarea energie sistemului PV este
b) 6 aproximativ 8 ani.
c) 4
b) recuperarea energiei sistemului PV este
d) 3
aproximativ 6 ani.
x Când intensitatea luminii este c) recuperarea energiei sistemului PV este
1000W/m2, puterea totală a aproximativ 1,5 ani.
sistemului fotovoltaic este 360 d) recuperarea energie sistemului PV este
W. Care este eficiența energetică aproximativ 4,5 ani.
a celulei fotovoltaice? Fiecare
celulă este pătrată şi măsoară
118 mm pe 118 mm. 4. Explicaţi pe scurt cum eficienţa unui
a) Eficienţa celulei este 3% panou fotovoltaic este influenţată de
b) Eficienţa celulei este 2,8% variaţiile de temperatură.
c) Eficienţa celulei este 3,6%
d) Eficienţa celulei este 4,8%

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
d) Diodele de blocaj conectează cadrul unui

dispozitiv electric la împământare
5. Care este înclinaţia optimă pentru un
panou amplasat în Creta (φ=35,16°)? 9. Care sunt principalele cerinţe pentru un
a) φ= 35,16 ο invertor autonom?
b) φ= 55,16 ο a) capacitate de suprasarcină redusă la
c) φ= 15,16 ο comutare şi la pornire,
b) intoleranţă la fluctuaţiile tensiunii
d) φ= 60,00 ο
bateriilor,
c) randament foarte bun la conversie, chiar
şi în gama de încărcare parţială,
6. Cum funcţionează un invertor? De ce este d) funcţionare unidirecţională
o componentă esenţială a sistemului e) toate cele de mai sus
fotovoltaic?
a) Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la
o tensiune mai ridicată de c.a. 10. Ce componentă a sistemului asigură
maximum de producţie de energie de la
b) Converteşte tensiunea c.c. a modulelor la
un modul fotovoltaic?
tensiunea c.a. a reţelei
a) Tracker-ul MPP
c) Converteşte tensiunea c.c. a modulelor la b) Dioda de blocaj
o tensiune mai mare de c.c. c) Dioda de bypass
d) Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la d) Siguranţa
tensiunea c.c. a reţelei
e) Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la
11. În ce circumstanţe un sistem fotovoltaic
o tensiune c.a. mai mică.
poate crea daune mediului înconjurător?
a) Sistemele PV sunt în general dăunătoare
7. Numiţi 3 din cele mai comune căi prin mediului
care un sistem fotovoltaic poate pierde b) Nu este posibil ca sistemul PV să dăuneze
energie. Explicaţi cauzele acestor mediului înconjurător
pierderi. c) Eliberarea de gaze periculoase în cazul
a) Umbrire (iradianţă redusă pe panou) unui incendiu la sistem
d) În cazul amplasării peste un mediu acvifer
b) Scăderea temperaturii (reducere Impp)
c) Creşterea temperaturii (reducere Voc) 12. De ce ar trebui reciclate sistemele
d) orientare greşită (iradianţă redusă fotovoltaice?
pe panou) a) pentru recuperarea unor bani din
e) conexiuni scurte (rezistenţă ridicată) vânzarea de materie primă
b) pentru ca materiale potenţial dăunătoare
să nu fie eliberate în mediul înconjurător
8. Care este rolul diodei de blocaj? c) pentru evitarea impactului inestetic al
a) Diodele de blocaj protejează bateria când sistemelor nefolositoare
nu există lumină
13. Numiţi 3 parametri de care depinde
b) Diodele de blocaj întrerup circuitul dacă
durata de recuperare a investiţiei pentru
curentul este prea mare
un sistem fotovoltaic.
c) Diodele de blocaj urmăresc puctul cel mai a) tehnologia celulei
bun de operare al modulului b) culoarea cablării

c) tipul încapsulării
d) alinierea cu ceea ce este la modă
suportul cadrului şi modulelor

BAPV și BIPV 3

Fotovoltaicele integrate în clădiri (BIPV) sunt
3. BAPV şi BIPV produse fotovoltaice (folii, ţigle, geamuri etc.)
care sunt folosite în locul materialelor
3.1. Opţiuni de montare convenţionale de construcţii în părţi ale anve-
lopei clădirii precum acoperişuri, luminatoare
şi integrare în clădiri
sau faţade. Sunt de obicei instalate în clădiri
3.1.1. BAPV şi BIPV noi, dar pot fi instalate de asemenea în clădiri
existente în timpul renovărilor. Avantajul
Fotovoltaicele aplicate clădirilor şi foto- BIPV îl reprezintă costul redus al construcţiei,
voltaicele integrate în clădiri reprezintă deoarece modulele înlocuiesc materialele de
module PV instalate în clădiri, care servesc fie construcţie. Pe de altă parte, soluţiile cu
ca sursă principală, fie ca sursă suplimentară module BIPV sunt de obicei mai estetice.
de energie. Instalarea unui sistem fotovoltaic FIGURA 51. BIPV PE ACOPERIȘ (Sursa: SEC )
într-o clădire reprezintă o soluţie foarte
sustenabilă, deoarece acoperişurile şi faţa-
dele sunt utilizate în loc de pământ
suplimentar.
Fotovoltaicele aplicate clădirilor (BAPV) sunt
instalaţii fotovoltaice montate pe elementele
existente ale anvelopei unei clădiri precum
acoperişuri, luminatoare, faţade, balcoane şi
adăposturi.
FIGURA 49. BAPV PE UN ACOPERIȘ PLAT (Sursa: SEC )
3.1.2. Opţiuni de integrare în clădire
BAPV şi BIPV pot fi instalate în toate tipurile

de clădiri: locuinţe, case, şcoli, toate tipurile
de clădiri publice şi industriale precum şi în
structuri urbane ca depouri de autobuze,
parcări.
Componentele cheie ale unui sistem racordat
FIGURA 50. BAPV PE ACOPERIȘ ÎNCLINAT (Sursa:SEC ) la reţea sunt:
x Modulele fotovoltaice,
x Invertorul,
x Contorul de energie.

3
BAPV și BIPV
FIGURA 52. ALTERNATIVE PENTRU INTEGRAREA FOTOVOLTAICELOR ÎN CLĂDIRI (Sursa: PURE project. Roman et al,2008)
Criteriile pentru o bună integrare a modulelor

3.2. BIPV şi BAPV pe acoperiş
fotovoltaice în clădiri sunt:
x Integrarea naturală; Elementele fotovoltaice pot fi instalate pe
x Soluţiile arhitecturale; toate tipurile de acoperiş – drept, înclinat şi
x Compoziţie plăcută a materialelor şi tip dom.
culorilor; 3.2.1. Module fotovoltaice
x În linie cu contextul clădirii; pe acoperişuri drepte
x Design inovativ.
Instalarea modulelor fotovoltaice pe aco-
perişuri drepte este o alegere excelentă,
Câteva probleme trebuie luate în considerare
deoarece modulele pot fi orientate şi
la nivelul proiectării urbanistice, pentru o
înclinate în cea mai bună poziţie.
integrare fără probleme a sistemelor
La instalarea modulelor fotovoltaice pe aco-
fotovoltaice în clădiri:
perişuri drepte trebuie luate în considerare
- Pentru fotovoltaice pe acoperişuri înclinate, câteva aspecte:
străzile trebuie să fie orientate est-vest, x Structura acoperişului;
astfel încât panta acoperişului să fie x Elemente ale acoperişului cum ar fi
orientată spre sud. coşuri, ieşiri, luminatoare etc.;
- Pentru fotovoltaicele integrate în faţade, x Orientarea clădirii;
trebuie aleasă orientarea optimă, în funcţie x Materialul care acoperă clădirea.
de spaţiile deschise.
- Umbrirea datorată altor clădiri sau copaci
trebuie avută în vedere şi minimizată.

FIGURA 53 ilustrează diverse opţiuni de
integrare a sistemelor fotovoltaice pe aco-
perişuri drepte (ECN).
Când modulele fotovoltaice sunt instalate în
clădiri noi, structura acoperişului este cal-
culată şi pentru sarcina instalaţiei, dar când
sunt instalate pe clădiri existente, capacitatea
de portanţă a structurii trebuie verificată. În
unele cazuri, structura acoperişului trebuie
întărită în concordanţă cu reglementările în
construcţii.
FIGURA 54. INSTALAREA PE ACOPERIȘ DREPT – VEDERE
Modulele fotovoltaice pe acoperişuri drepte ȘI STRUCTURĂ EXTERNĂ (Sursa: SEC )
sunt fixate pe metal sau structuri adaptate de

plastic sau beton.
Izolaţia acoperişului nu trebuie afectată, când
se instalează structurile (de metal sau
plastic). Prinderile structurale pe acoperiş
trebuie izolate cu materiale rezistente la apă.
FIGURA 53. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR
FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ DREPT (Sursa: ECN).
La proiectarea instalării structurii, trebuie

luate în considerare elementele acoperişului.
Modulele fotovoltaice nu trebuie instalate
aproape de coşuri, ieşiri sau căi de acces.
Acoperişurile drepte sunt foarte convenabile
pentru sistemele fotovoltaice, deoarece pot fi
orientate în cea mai bună direcţie, dar între
rândurile panourilor fotovoltaicelor trebuie
lăsate distanţe de cel puţin ½ din înălţimea

3
BAPV și BIPV
structurii, pentru a evita umbrirea mutuală. d) Țigle solare
Umbrirea datorată coşurilor şi pereţilor

trebuie de asemenea examinată.
3.2.2. Module fotovoltaice
pe acoperişuri înclinate
Există câteva variante de instalare a mo-
dulelor PV pe acoperişurile înclinate. Acestea
pot fi instalate pe acoperiş (BAPV) sau
integrate în acoperiş (BIPV). e) Module fotovoltaice instalate cu un spaţiu liber în spate
FIGURA 55. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR pentru a asigura ventilaţia necesară şi pentru evitarea
FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘURI ÎNCLINATE (Sursa: supraîncălzirii.
ECN)
a) Montate peste ţigle (BAPV)
BAPV pe acoperişuri înclinate

BAPV au o structură independentă şi sunt mai
b) Integrate în acoperiş (BIPV)
uşor de instalat.
Sunt mai potrivite decât BIPV pentru
retrofituri pe clădirile deja existente şi pot fi
uşor înlocuite.
Datorită structurii independente, se răcesc
prin spate şi nu există problema supra-
încălzirii.
BIPV pe acoperişuri înclinate

BIPV oferă posibilităţi mai bune pentru o
c) Întregul acoperiş poate fi din panouri (BIPV). bună integrare.
Umbrirea mutuală este evitată.
Necesită grijă la instalare, pentru a se asigura
etanşeitatea şi ventilaţia.

TABEL 19. PROBLEME ȘI SOLUȚII PENTRU INSTALAREA 3.3.1. Opţiuni de integrare
MODULELOR PV PE ACOPERIȘURI ÎNCLINATE. (Sursa: SEC)
Există câteva opţiuni de integrare a
Probleme de
Soluţie modulelor fotovoltaice pe faţade.
rezolvat
a) integrate total
Fixare bună a
modulelor PV fără
Prinderi din oţel b) parţial integrate
inoxidabil sub ţigle c) faţadă suplimentară de sticlă
deteriorarea
pentru fixarea
învelitorii d) fixată pe balcon
structurii
acoperişului
BAPV Distanţa între
Asigurarea unei elementele foto- FIGURA 57. OPȚIUNI DE INTEGRARE A
bune circulaţii a voltaice şi înveli- FOTOVOLTAICELOR PE FAȚADE (Sursa: Material
aerului prin spatele toarea acoperişu- pentru arhitecţi pentru educaţie şi instruire (ECN)).
modulului lui trebuie să fie a) total integrate.
de 5-10 cm.
Se folosesc produ-
se speciale pre-
Etanşeitatea între
cum ţigle PV/ folii,
panouri şi între
BIPV urmându-se întot-
panouri şi învelitoa-
deauna recoman-
rea acoperişului
dările producăto-
rului.
FIGURA 56. BIPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ (Sursa: SEC)

b) parţial integrate.
c) faţadă suplimentară de sticlă.
3.3. Fotovoltaice pe faţade

Directiva de Performanţă a Energiei în Clădiri
(EPBD) cere tuturor ţărilor din UE să îşi aducă
la zi reglementările în construcţii şi să facă
paşi în direcţia asigurării de suficiente surse
d) fixat pe balcon.
de energie regenerabilă.
Deşi acoperişurile sunt cel mai bun loc pentru
amplasarea modulelor fotovoltaice, spaţiu
pentru elemente PV trebuie prevăzut şi pe
faţade, pentru a asigura nivelul necesar de
producţie de energie.
La examinarea instalării de module PV pe
faţade, trebuie luat în considerare faptul că
eficienţa sistemului va fi cu cel puţin 30% mai
mică decât a unui sistem pe acoperiş cu
înclinarea şi orientarea optimă.

3
BAPV și BIPV
3.3.2. BAPV pe faţade peretelui. Modulele PV sunt fixate între două

pane de sticlă şi sunt încorporate în structura
BAPV este o bună alegere pentru instalarea faţadei. Panourile faţadei pot fi compuse fie
sistemelor fotovoltaice pe faţade ale clădirilor dintr-un ansamblu de sticlă cu module foto-
existente. voltaice şi un panou sandwich cu izolare
BAPV pot fi mai ieftine decât BIPV deoarece: termică, prezentat în figura 59, sau dintr-un
ansamblu sticlă-sticlă, unde panoul sandwich
x Un avantaj al sistemelor BAPV este că
este înlocuit de un spaţiu umplut cu argon şi
răcirea se poate asigura mai uşor prin
o sticlă flotantă înbrăcată termic, prezentată
spaţiul dintre panou şi perete.
în figura 60.
x Nu este nevoie de placare sau
tencuială decorativă pe pereţii din FIGURA 59. BIPV PE FAȚADE CALDE (Sursa:SST)
spatele panourilor.
x Nu este necesară etanşarea
îmbinărilor.
x BAPV sunt mai uşor de întreţinut şi
înlocuit.
x Panourile fotovoltaice pot acţiona ca o
izolaţie termică suplimentară.
FIGURA 58. BAPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ

RENOVATĂ (Sursa:SEC)
Prin integrarea modulelor în structura faţadei

pot fi aplicate diferite soluţii arhitecturale:
3.3.3. BIPV pe faţade x O faţadă complet îmbrăcată,

x Alternare module PV şi sticlă.
BIPV sunt potrivite pentru clădirile noi. Dau
oportunităţi mai bune pentru soluţii Următoarele figuri prezintă exemple de
arhitecturale. integrare a modulelor în construcţia faţadei.
(Roman et al, 2008))
Instalaţiile BIPV pot fi integrate în clădiri ca
faţade calde. În acest caz, modulele sunt
integrate în structura faţadei ca parte a

FIGURA 60. BIPV ÎN FAȚADA CALDĂ (Sursa: Roman et rete şi module şi să asigure ventilaţia
al, 2008)
necesară. În aceste faţade, modulele
PV au rol de placare şi finisaj.
x Perete cortină – distanţa între perete
şi modulele PV este mai mare de 20
cm şi poate chiar să semene cu un
balcon închis.
Faţadele reci sunt mai scumpe, deoarece
modulele sunt echipamente suplimentare
pentru construcţie, dar au alte beneficii.
Soluţia cu faţade reci evită problema legată
de răcirea modulelor.
Această a doua „piele“ acţionează ca un strat
suplimentar de izolator termic şi poate asi-
gura o climă mai bună în interior.
Cu o proiectare bună a faţadelor reci nu este
necesar a fi prevăzute dispozitive de umbrire
suplimentare (jaluzele, obloane etc).
FIGURA 61.
BIPV ÎN FAȚADE RECI (Sursa: SST)
Instalaţiile BIPV pot fi integrate în clădiri ca

faţade reci. În acest caz, ele acţionează ca o a 3.3.4. Cerinţe de montaj
doua „piele“ a faţadei sau faţadă dublă. BAPV şi BIPV integrate în faţade trebuie să
Modulele PV sunt fixate pe o structură ţină cont de următoarele cerinţe şi re-
suplimentară, cu un spaţiu între module şi comandări de siguranţă pentru o funcţionare
perete. În funcţie de distanţa dintre module şi fără probleme:
perete, putem cataloga faţadele ca:
x Faţade ventilate, când spaţiul dintre - La montarea modulelor PV pe clădiri
perete şi module este de până la 10 existente, capacitatea portantă a ele-
cm. Cum fixarea modulelor PV nu e mentelor de structură ale faţadei trebuie
etanşă, aerul poate circula între pe- verificate.

3
BAPV și BIPV
- Prinderile care ţin modulele trebuie să fie c) construcţie individuală, membrană acoperiş
destul de rezistente pentru a suporta

fenomene meteo extreme precum vânt,
grindină şi zăpadă.
- Îmbinările faţadelor calde trebuie să asigure
o etanşare bună la aer şi apă. Există module
speciale, care asigură o izolaţie bună, dar
doar dacă se respectă recomandările pro-
ducătorului pe toată durata lucrării!
- Se limitează instalarea de module la parter, De exemplu, un parasolar fotovoltaic re-
aproape de intrări şi alte zone de acces prezintă un bun acoperiş de sticlă. O
pentru public, pentru a se evita dete- construcţie a acoperişului în forma unui
riorarea. parasolar acoperit cu module fotovoltaice
reduce necesarul de încălzire, făcând
3.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme condiţiile din clădire mai confortabile.
de umbrire şi alte aplicaţii Parasolarul fotovoltaic poate fi cu sau fără
funcţie de reţinere a apei, în conformitate cu
3.4.1. Acoperişuri de sticlă cerinţele clădirii. (ECN)
Acoperişurile de sticlă realizate din module Următoarea figură arată exemple de para-
fotovoltaice sunt o alegere excelentă. Pot fi solare fotovoltaice, cu şi fără funcţie de
integrate în acoperişuri drepte, înclinate sau retenţie a apei.
construcţii individuale. FIGURA 63. OPȚIUNI PENTRU INTEGRAREA SISTE-
MELOR PARASOLARE FOTOVOLTAICE (Sursa: ECN).
Următoarele imagini arată posibilităţile de
integrare pentru acoperişurile de sticlă a) Parasolare PV cu retenţie a apei.
realizate din panouri fotovoltaice (ECN)

FIGURA 62. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR
PV PE ACOPERIȘURI DE STICLĂ (Sursa: ECN).
a) acoperiş drept.
b) Parasolar PV fără retenţia apei.
b) acoperiş înclinat.

FIGURA 64. EXEMPLU DE ACOPERIȘ CU MODULE PV FIGURA 65. OPȚIUNI DE INTEGRARE A SISTEMELOR
(Sursa: SEC) FOTOVOLTAICE ÎN DISPOZITIVELE DE UMBRIRE
(Sursa: ECN).
a) Dispozitive de umbrire independente de învelitoarea clădirii.
b) Dispozitive de umbrire încorporate în învelitoarea clădirii, ca

un perete cortină.
c) Dispozitive de umbrire distincte, gen copertină.
3.4.2. Dispozitive de umbrire

Dispozitivele de umbrire sunt ideale pentru
integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri. Pot fi fixe sau mobile.
Această soluţie poate fi aplicată atât clădirilor FIGURA 66. UMBRIRE CU FOTOVOLTAICE (Sursa:ECN)
noi cât şi celor existente.
Aceste dispozitive de umbrire compuse din
module PV oferă următoarele avantaje:
x Răcire pasivă,
x Controlul luminii pe timp de zi,
deoarece înclinaţia optimă pentru
modulele PV corespunde cu asigurarea
umbririi proporţionale,
x Producţia de electricitate.
Există câteva opţiuni pentru integrarea
dispozitivelor de umbrire cu module PV în
clădiri. Acestea pot fi independente de în-
velitoarea clădirii, încorporate în anvelopa
clădirii, ca un perete cortină, sau ca un
element distinct al clădirii, de exemplu o
copertină.

3
BAPV și BIPV
Următoarea imagine prezintă un exemplu de O soluţie inovativă este combinarea funcţiei

instalare a unei cortine PV de umbrire pe solare fotovoltaice cu cea termală. (ECN)
faţadă. Beneficiile colectoarelor hibride având ca
FIGURA 67. INSTALAREA UNUI ELEMENT DE UMBRIRE
PV MOBIL (Sursa:SST) mediu apa sau aerul sunt:
x Răcirea elementelor fotovoltaice duce
la îmbunătăţirea eficienţei.
x Căldura de la elementul termic poate fi
folosită pentru apa caldă menajeră sau
pentru încălzire.
Această soluţie este atractivă când dimen-
siunea acoperişului este redusă.
FIGURA 68. COMBINAREA FUNCȚIILOR SOLARE PV ȘI
TERMICĂ (Sursa:ECN)
a) Mediu aer
3.4.3. Alte aplicaţii

Modulele fotovoltaice pot fi folosite pentru
alte aplicaţii precum iluminatul natural.
Fotovoltaicele pe luminatoare trebuie insta- b) Mediu apă
late pe partea de sud a acestora. Ele vor asi-
gura o lumină suficientă, protejând totodată
de lumina soarelui obiectele din clădire.
Celule opace dublu laminate, cu un spaţiu de
1-3 cm între celule, pot fi folosite pentru
luminatoare.
Modulele fotovoltaice pe luminatoare asigură
lumină difuză sau temperată, cu modele de
umbră interesante.
Integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri
este folosită foarte des, pentru un design
solar pasiv.
Elemente ale modulelor fotovoltaice precum
copertine, faţade duble şi acoperişuri de
sticlă previn supraîncălzirea clădirii.
Modulele PV transparente, integrate în
anvelopa clădirii, îmbunătăţesc climatul
interior şi asigură lumina naturală.

Modulele fotovoltaice pot fi integrate în
multe construcţii urbane:
x Staţii de autobuz
x Parcări de maşini
x Acoperişuri de gări sau autogări
x Bariere de zgomot
x Panouri de informaţii
x Iluminat stradal, etc.
FIGURA 69. ACOPERIȘUL UNEI STAȚII DE AUTOBUZ ȘI

GARAJ DE BICICLETE CU MODULE FOTOVOLTAICE
(Sursa:SEC)
3.5. Parametri de proiectare

şi factori de performanţă
3.5.1. Locaţia şi proiectarea urbană
Eficienţa unui sistem fotovoltaic depinde de
următorii factori:
x Iradianţa solară a locaţiei
x Orientarea şi înclinarea modulelor
x Calitatea modulelor şi a invertoarelor
x Proiectarea sistemului fotovoltaic
Proiectarea corespunzătoare în mediul urban
este primul pas către o implementare de
succes a instalaţiilor PV în clădiri şi alte con-
strucţii urbane. Dacă locaţia nu are orientarea
corespunzătoare, panta acoperişului şi faţada
dinspre sud s-ar putea să nu aibă suficient
spaţiu pentru o instalaţie fotovoltaică mai
mare.
Chiar şi vegetaţia înconjurătoare trebuie
planificată corect. Copacii situaţi aproape de
faţada sudică a unei clădiri vor umbri
clădirea.

3
BAPV și BIPV
Următoarele imagini arată câteva soluţii de c) soluţii alternative, dar nu cele mai bune.
proiectare pentru o locaţie.

Prima imagine ilustrează cea mai bună so-
luţie, deoarece modulele PV sunt prevăzute a
fi instalate pe panta sudică a acoperişului.
A doua imagine indică o soluţie de asemenea
bună, cu două clădiri lungi orientate spre sud
şi două mai mici orientate spre est.
Ultimele două imagini ilustrează soluţii
alternative, dar nu cele mai bune.
FIGURA 70. SOLUȚIE DE PROIECT PE O LOCAȚIE. (Sursa
ECN)
a) cea mai bună soluţie, deoarece modulele PV se vor instala
pe panta acoperişului orientată spre sud.
3.5.2. Orientare şi înclinare

Beneficiile sistemului fotovoltaic depind într-
b) o soluţie bună, cu două clădiri lungi orientate spre sud şi o mare măsură de orientarea şi înclinarea
două mai mici orientate spre est.
modulelor fotovoltaice.
Producţia fotovoltaicelor depinde de încli-
narea şi orientarea unui număr de faţade sau
acoperişuri:
Orientare Optimă = Sud
Unghi Optim de Înclinare = Latitude (º) – 10º
(peste 30⁰ în Europa)
Modulele fotovoltaice pe faţade sunt cu 30%
mai puţin eficiente decât modulele foto-
voltaice amplasate pe acoperiş.
Următorul tabel oferă factorii de calculare a
pierderilor eficienţei în funcţie de orientarea
şi înclinarea modulelor.

TABEL 20. FACTORII DE ORIENTARE ȘI ÎNCLINARE (Sursa:SEC )
Factor de calcul pentru pierderi la orientarea şi înclinarea dată

Înclinare
90⁰
Orientare 0⁰ 30⁰ 60⁰
0,93 0,90 0,78 0,55
Est
0,93 0,96 0,88 0,66
Sud-est
0,93 1,00 0,91 0,68
Sud
0,93 0,96 0,88 0,66
Sud-vest
0,93 0,90 0,78 0,55

Vest
Orientare optimă Orientare foarte bună
Orientare bună De evitat

3
BAPV și BIPV
x Coşuri şi guri de evacuare

3.5.3. Umbrirea
x Luminatoare şi alte părţi înalte
x Elemente suspendate.
Chiar dacă se prevede cea mai bună orientare
şi înclinare a modulelor fotovoltaice, sistemul
FIGURA 72. AUTO-UMBRIREA (Sursa:ECN)
poate fi foarte ineficient, dacă umbrirea nu
este luată în considerare.
Trebuie examinate două tipuri de probleme

legate de umbrire:
x Umbrirea provenită de la clădirile din

împrejurimi şi copaci, şi topografia
x Autoumbrirea.
Umbrirea datorată peisajului şi clădirilor

înconjurătoare trebuie luată în considerare
pentru:
x poziţia soarelui iarna, dimineaţa şi

după-amiaza
x creşterea copacilor
x previzionarea ridicării de noi con-
strucţii în viitorul apropiat. Pentru a se evita auto-umbrirea soluţia este
cea folosită şi la verificarea umbririi de către
elementele înconjurătoare: se instalează mo-
Trebuie ţinut cont că lumina difuză umbrită dule tip machetă sau bypass-uri.
poate afecta puternic eficienţa instalaţiei PV!
3.5.4. Cerinţele construcţiei
FIGURA 71. UMBRIREA CAUZATĂ DE COPACI (Sursa:
ECN) Etapa proiectării
Structura elementelor anvelopei clădirii unde
vor fi montate module PV trebuie verificată
conform cu noile încărcări aduse de
instalaţie. Acest lucru trebuie realizat pentru
clădirile noi încă din etapa proiectării. Pentru
clădirile existente este recomandabil să se
verifice condiţia elementelor de structură a
acoperişurilor şi faţadelor şi să se urmărească
îndeaproape reglementările în construcţii.
La proiectarea lucrărilor de construcţii,
trebuie examinat accesul pe acoperiş şi faţa-
Pentru evitarea auto-umbririi, trebuie exa- dă pentru montarea elementelor instalaţiei
minată geometria clădirii şi detalii precum: fotovoltaice şi pentru întreţinere.
x Antene de satelit pe acoperiş

Fixarea modulelor PV trebuie calculată astfel lului fotovoltaic şi energia generată de
încât să fie suficient de puternică pentru a sistemul fotovoltaic.
prelua încărcările de zăpadă, gheaţă şi
În consecinţă, este important să se înţeleagă
grindină.
parametrii care au impact asupra tem-
În ţările unde există căderi abundente de peraturii de funcţionare a unui modul PV,
zăpadă, unghiul de înclinare al modulelor printre care cei mai importanţi sunt tipul de
trebuie să fie cel puţin 45⁰. Modulele trebuie montaj şi instalarea.
să aibă o suprafaţă netedă pentru a permite
Ca un exemplu, un modul fotovoltaic liber are
alunecarea zăpezii (ECN).
o temperatură de funcţionare de 42°C în
Europa centrală, într-o zi tipică de vară
FIGURA 73. ALUNECAREA ZĂPEZII PE UN MODUL (1000W/m² şi o temperatură ambientală de
(Sursa: ECN) 20°C). Pentru un sistem fotovoltaic integrat
în acoperiş, temperatura de funcţionare a
aceluiaşi modul poate atinge 63°C fără venti-
lare.
Pentru a asigura ventilarea corespunzătoare,
cerinţele tehnice date de producătorul modu-
lului trebuie respectate în faza de proiectare
a sistemului. FIGURA 74 arată creşterea de
temperatură şi reducerea producţiei de ener-
gie a unui sistem fotovoltaic în Germania
pentru tipuri normale de instalaţie (cu o ira-
dianţă de 1000 W/m² şi o temperatură
ambientală de 20°C).
Construcţia sistemului va fi de asemenea
expusă la vânt puternic, care poate duce la
torsionări, vibraţii şi sarcini suplimentare,
statice şi dinamice. Sistemul trebuie calculat
pentru a respecta legislaţia naţională în vi-
goare cu privire la încărcările din vânt.
3.5.5. Efectul temperaturii şi ventilarea

Temperatura are un efect neglijabil asupra
curentului modulelor, dar un impact semni-
ficativ asupra tensiunii MPP. În funcţie de
coeficientul de temperatură, tensiunea unui
modul fotovoltaic poate să crească sau să
scadă cu mai mult de 10 V, comparând va-
loarea STC vara şi iarna. Acest lucru trebuie
luat în considerare în faza de proiectare a sis-
temului fotovoltaic pentru a se evita riscul
defectării sau al incendiului.
Dependenţa tensiunii de temperatură va
afecta bineînţeles puterea de ieşire a modu-

3
BAPV și BIPV
FIGURA 74. IMPACTUL TIPULUI DE INSTALAȚIE ASUPRA

TEMPERATURII ȘI PRODUCȚIEI DE ENERGIE (Sursa:
3.6. Exemple din sectorul
Fraunhofer ISE, 1997)
rezidenţial
Creșterea temperaturii Reducerea de producție
55K
Modulele fotovoltaice pot fi integrate în
acoperişuri şi faţade la renovarea unei clădiri.
43K
Cel mai tipic exemplu de integrare în clădiri
39K
este BAPV pe acoperişul clădirilor existente.
Sunt de obicei instalate pe acoperişuri aco-
35K
32K perite de ţigle, ca un element suplimentar
28K
29K (adică neintegrat în structură).
FIGURA 75. PV PE ACOPERIȘ (Sursa:ECN)
22K
8,9%
3,9% 4,8% 5,4%
1,8% 2,1% 2,6%
0,0%
Libere
Pe acoperiș, cu spațiu mare
Pe/în acoperiș, ventilație bună
Pe/în acoperiș, ventilație slabă
Pe/în fațadă, ventilație bună
Pe/în fațadă, ventilație slabă
Integrare acoperiș, neventilat
Integrare în fațadă, neventilat
Următoarea figură ilustrează integrarea

fotovoltaicelor pe faţada unei clădiri istorice
din Aarhus, Danemarca. Colectoare solare
termale sunt de asemenea montate pe faţade
pentru apa caldă menajeră şi încălzire. Mo-
dulele PV şi colectoarele solare sunt instalate
pe faţada îndreptată spre curtea interioară a
clădirii, cât timp faţada principală şi aspectul
istoric nu sunt afectate.
FIGURA 76. INTEGRAREA MODULELOR FOTOVOLTAICE
ÎNTR-O CLĂDIRE EXISTENTĂ (Sursa: SEC )

Atunci când se instalează module PV pe FIGURA 79. CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BAPV
PE FAȚADA CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC )
acoperişurile şi faţadele unor locuinţe noi, de
obicei acestea sunt complet integrate (BIPV).
Modulele fotovoltaice sunt elemente din
conceptul de proiectare al clădirii.
Imaginile următoare ilustrează exemple din
Olanda. Waterkwartier Nieuwland (Cartierul
Apei din Nieuwland) este un proiect de 1 MW
(megawat), şi multe case au fost dotate cu
panouri fotovoltaice pentru producţia de
electricitate.
FIGURA 77. CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BIPV PE
ACOPERIȘURILE CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC )
FIGURA 78. C
CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BAPV PE FAȚADA Zona rezidenţială din Amersfoort reprezintă
CLĂDIRILOR DE LOCUINȚE MULTIFAMILIALE (Sursa: un proiect european unic, care are nu doar
SEC ) panourile solare racordate la reţea, ci şi pa-
nouri arhitecturale diverse şi aplicaţii de ilu-
minat natural, cu orientarea spre sud.
FIGURA 80. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT. BIPV

PE ACOPERIȘURILE CASELOR FAMILIALE (Sursa:
SEC)

3
BAPV și BIPV
FIGURA 81. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT, BIPV FIGURA 83. MODULE PV PE O INSULA PLUTITOARE
PE ACOPERIȘUL GRĂDINIȚEI (Sursa: SEC ) LACUL TITICACA (Sursa: SEC)
FIGURA 82. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT, BIPV

PE ACOPERIȘURILE PARCĂRILOR DE MAȘINI ȘI
BICICLETE (Sursa: SEC)
Exemplele de mai sus arată faptul că mo-

dulele PV vor deveni foarte curând o parte
integrantă din peisajul urban. Ele pot fi găsite
pe acoperişuri, faţade, dispozitive de umbrire,
staţii de autobuz şi parcări etc.
Sistemele PV sunt de asemenea foarte im-
portante pentru zone îndepărtate şi locaţii
unde nu este posibilă asigurarea unei co-
nexiuni la reţea.
Exemple interesante sunt insulele plutitoare
pe lacul Titicaca, Peru. Modulele PV sunt
singura sursă posibilă de energie electrică. Ele
pot asigura destulă energie pentru calcu-
latoare (chiar în şcoală), TV şi câţiva
consumatori mici.

3.7. Exerciţii 5. Există trei componente pentru un sistem
racordat la reţea. Alegeţi-le pe cele
3.7.1. Variante de montare şi integrare corecte.
a) Faţada clădirii
în clădire b) Modulele fotovoltaice
c) Invertorul
1. BAPV şi BIPV sunt module PV instalate în d) Acoperişul
clădiri doar ca principală sursă de energie. e) Contorul de energie
a) Adevărat f) Reţeaua publică
b) Fals g) Ferestrele
2. Care este diferenţa dintre BAPV şi BIPV?
a) BAPV poate fi instalată doar pe aco- 3.7.2. BIPV şi BAPV pe acoperişuri
perişuri, în timp ce BIPV poate fi in- 1. Ce trebuie avut în vedere la instalarea
stalată pe acoperişuri, faţade, adă- modulelor PV pe acoperişuri drepte?
posturi şi altele Alegeţi cele trei aspecte corecte din lista
b) BAPV sunt folosite doar ca sursă su- de mai jos:
plimentară de energie, în timp ce BIPV a) Structura acoperişului
se foloseşte atât ca sursă principală, b) Grosimea izolaţiei termice
cât şi ca sursă suplimentară de energie c) Orientarea clădirii
c) BAPV sunt fixate peste elementele d) Tipurile de module
existente ale anvelopei clădirii, în timp e) Elementele acoperişului precum co-
ce BIPV sunt materiale fotovoltaice şuri, luminatoare etc.
utilizate în locul materialelor con- 2. Ce ar trebui verificat în concordanţă cu
venţionale de construcţie. normativele în construcţie când se insta-
3. Unde se pot instala BIPV şi BAPV? lează module PV pe clădiri existente?
a) Doar în clădiri de locuit a) Materialul ce acoperă acoperişul
b) În orice tip de clădire şi în structurile b) Capacitatea portantă a structurii
urbane precum adăposturile pentru c) Materialele de izolare
staţii de autobuz 3. Trebuie să avem grijă la etanşeizarea la
c) Doar în clădiri industriale şi de apă a membranei acoperişului când se
locuinţe. instalează module PV.
a) Adevărat
4. Integrarea în clădire (BIPV) înseamnă că:
b) Fals
a) Modulele servesc un scop energetic şi
4. BAPV sunt mai potrivite pentru:
arhitectural şi, de asemenea, înlocuiesc
a) Instalarea pe clădiri existente
anumite elemente ale construcţiei clă-
b) Instalarea pe clădiri noi
dirii.
c) Instalarea pe acoperişuri drepte
b) Modulele servesc drept scop estetic şi
5. Cum poate fi evitată supraîncălzirea mo-
arhitectural şi, de asemenea, înlocuiesc
dulelor amplasate pe acoperişuri înclinate?
anumite elemente ale construcţiei clă-
a) Acoperind întregul acoperiş
dirii.
b) Folosind ţigle PV
c) Modulele servesc un scop energetic şi
c) Asigurând 5-10 cm între elementul
arhitectural, dar nu înlocuiesc elemen-
PV şi învelitoarea acoperişului
te ale construcţiei clădirii.

3
BAPV și BIPV
3.7.3. BIPV şi BAPV pe faţade c) Faţadele calde sunt faţade unde mo-
dulele PV sunt integrate în structura
1. Modulele PV pot fi complet integrate şi faţadei, în timp ce faţadele reci sunt
pot acoperi întreaga faţadă? cele pentru care modulele PV re-
a) Adevărat prezintă un element suplimentar, ca
b) Fals o a doua „piele“ a clădirii
2. Modulele PV pot fi fixate pe balcoane. 11. Trebuie verificată capacitatea portantă a
a) Adevărat structurii faţadei pentru o clădire exis-
b) Fals tentă.
3. Modulele PV pot fi fixate ca o faţadă a) Adevărat
suplimentară de sticlă. b) Fals
a) Adevărat 12. Trebuie luată în considerare vremea, prin
b) Fals fenomene ca vântul şi grindina, la fixarea
4. BAPV sunt mai ieftine. modulelor pe faţadă.
a) Adevărat a) Adevărat
b) Fals b) Fals
5. Trebuie asigurată etanşeitatea între 13.Trebuie asigurată etanşeitatea la aer şi

prinderile BAPV pe faţade. apă la îmbinările modulelor.
b) Fals b) Fals .
6. BAPV pe faţade sunt mai uşor de 14. Instalarea modulelor pe faţada parterului
întreţinut. este recomandată.
b) Fals b) Fals
7. BAPV pot acţiona ca o izolaţie termică

suplimentară pe faţade.
a) Adevărat
b) Fals
8. Este mai uşor să asiguri răcirea BAPV
decât BIPV.
a) Adevărat
b) Fals
9. BIPV oferă oportunităţi mai bune pentru
soluţii arhitecturale estetice.
a) Adevărat
b) Fals
10. Care este diferenţa între o faţadă rece şi
una caldă?
a) Faţadele calde sunt îndreptate spre
sud, iar cele reci spre nord.
b) Faţadele calde au o izolare termică
suplimentară, care este mai groasă
decât a faţadelor reci.

3.7.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de Înclinare
umbrire şi alte aplicaţii

90⁰
15. Un acoperiş de sticlă cu module PV Orien-
reduce necesarul de căldură şi înseamnă 0⁰ 30⁰ 60⁰
tare
condiţii mai confortabile în clădire.
a) Adevărat
b) Fals
16. Sunt dispozitivele de umbrire propice
pentru instalarea de module PV? Est
a) Da, pot fi
b) Da, sunt foarte propice
c) Nu
17. Putem combina funcţia fotovoltaică şi
Sud-est
solar termică.
a) Adevărat
b) Fals
18. Modulele PV pot fi integrate în bariere de
sunet, iluminat stradal, panouri de infor-
mare. Sud
a) Adevărat
b) Fals
3.7.5. Parametri de proiectare
şi factori de performaţă Sud-vest
19. Ce factori afectează eficienţa unui sistem?
a) Cantitatea de iradianţă în locaţie
b) Tipul de clădire
c) Orientarea şi înclinarea modulelor Vest
d) Conectarea la reţea
22. Trebuie verificat dacă se vor ridica în
e) Comportamentul ocupanţilor clădirii
viitor construcţii în jurul clădirii noastre.
f) Calitatea modulelor şi a invertorului a) Adevărat
20. Este necesară o proiectare urbanistică bu- b) Fals
nă pentru integrarea eficientă a sistemelor 23. Trebuie să ţinem cont de antenele de
PV în clădiri. satelit şi luminatoarele de pe acoperiş.
b) Fals b) Fals
21. În tabelul următor, daţi note de la 1 la 4 24. Putem evita probleme cu umbrirea prin
pentru înclinarea şi orientarea modulelor module tip machetă şi bypass-uri.
PV (1 – cea mai bună înclinare şi orientare, a) Adevărat
4 – cea mai defavorabilă). b) Fals

3
BAPV și BIPV
25. În etapa de proiectare a instalaţiei trebuie

să ţinem cont de:
a) Accesibilitatea acoperişului
b) Accesibilitatea faţadei
c) Capacitatea de portanţă a structurii
clădirii
d) Temperatura înconjurătoare
e) Trafic
f) Încărcările din zăpadă, vânt, gheaţă şi
grindină
26. Ce unghi de înclinare trebuie să aibă
modulele PV în regiuni unde sunt căderi
abundente de zăpadă?
a) Cel puțin 30⁰
b) Cel puțin 45⁰
c) Cel puțin 60⁰
27. Instalatorul trebuie să evite pășirea peste
modul.
a) Adevărat
b) Fals
28. Instalarea cablurilor trebuie să fie
rezistentă la apă.
a) Adevărat
b) Fals

INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI 4
Wesco Court

x Eliminarea pericolului folosind alte
4. INSTALAREA – LUCRUL LA substanţe sau procese de lucru.
FAȚA LOCULUI 2. Dacă riscurile nu sunt evitabile sau nu pot
fi prevenite, trebuie stabilit cum pot fi
4.1. Lucrul în siguranţă cu PV reduse la un nivel la care sănătatea şi
siguranţa celor expuşi să nu fie com-
Instalatorul sistemului PV nu este responsabil promise. Următoarele principii generale
doar pentru sănătatea şi siguranţa lucră- suplimentare pentru prevenţie trebuie
torilor din teren, ci şi pentru sănătatea şi urmate:
siguranţa clienţilor şi a oricărei persoane ce x Combaterea riscului la sursă.
poate fi afectată de lucrări. Instalatorul este x Adaptarea la progresul tehnic.
de asemenea responsabil pentru siguranţa pe x Înlocuirea periculosului cu nepericulos
termen lung a sistemelor PV instalate. Deci, sau mai puţin periculos (înlocuind
este responsabilitatea instalatorului de a maşina sau materialul sau altă com-
identifica riscurile asociate cu instalaţia PV şi ponentă care prezintă un potenţial
de a lua măsuri corespunzătoare pentru a pericol cu una alternativă).
monitoriza şi minimiza aceste riscuri şi de a le x Dezvoltarea unei politici globale coe-
menţine cât mai reduse. rente care să acopere tehnologia, or-
ganizarea muncii, condiţiile de muncă,
Orice instalaţie este diferită şi prin urmare relaţiile sociale şi influenţa factorilor
acest manual nu va putea niciodată să ofere o legaţi de mediul de lucru.
listă completă şi definitivă a practicilor de x Să se acorde prioritate măsurilor de
siguranţă a muncii şi a proceselor de pro- protecţie colective asupra celor indi-
iectare a sistemelor pe care instalatorul viduale (ex. controlarea expunerii la
trebuie să le aplice tuturor instalaţiilor. fum prin ventilaţia locală de evacuare
Totuşi, această secţiune oferă informaţii cu mai degrabă decât echipamente de
privire la potenţialele riscuri asociate cu respirat personale).
instalarea şi operarea sistemelor PV, care pot x Acordarea de instrucţiuni corespun-
fi luate în considerare la pregătirea decla- zătoare lucrătorilor (OSHA, 2011)
raţiilor de metodă şi evaluarea riscului pentru
instalarea sistemelor PV. (OSHA, 2011)
4.1.2. Pericole potenţiale
4.1.1. Practici de siguranţă a muncii
Instalarea de sisteme fotovoltaice prezintă o
Directiva Cadru a Consiliului European combinaţie de riscuri pe care este puţin
89/391/EEC din 12 Iunie 1989 cu privire la probabil ca instalatorul să nu le fi întâlnit în
introducerea de măsuri de încurajare a îmbu- lucrările sale anterioare de construcţii.
nătăţirii siguranţei şi sănătăţii muncitorilor la Acestea includ mânuirea manuală, lucrul la
lucru şi legislaţia ce trebuie implementată în înălţime şi riscul de electrocutare.
statele membre UE conţine o ierarhie de mă- Cerinţele europene şi naţionale pentru
suri de control ce trebuie urmată: practici sigure de muncă în zona de lucru sunt
disponibile oricui (ex. http://osha.europa.eu
1. Pot fi riscurile prevenite sau evitate? Este
şi www.hse.gov.uk ), deci nu le vom include
posibil să se elimine riscul? Acest lucru
pe toate aici. Totuşi, sunt multe pericole
poate fi realizat prin:
specifice PV, care trebuie luate în considerare
x Evaluarea dacă o sarcină este sau nu
la întocmirea unei declaraţii de metodă sau în
necesară.

4
INSTALAREA – LUCRUL
LA FAȚA LOCULUI
evaluarea riscului la instalarea unui sistem O evaluare de risc trebuie întotdeauna

fotovoltaic; exemple care sunt prezentate realizată înainte de a se aplica măsurile de
mai jos. bună practică la locul de muncă. Evaluarea
trebuie adaptată la circumstanţele şi nevoile
Trebuie ţinut cont că, dată fiind schimbarea
individuale. Mai multe informaţii despre
continuă a instalaţiilor PV, următoarea infor-
evaluarea riscurilor pot fi găsite în evaluarea
maţie nu reprezintă o listă definitivă, nu are
de risc OSHA, 2011
statut legal şi nu ne asumăm nici o răs-
pundere pentru utilizarea ei.
Când se întocmesc declaraţii de metodă sau 4.1.3. Siguranţa în lucru cu instalaţiile
evaluări de riscuri trebuie luat în considerare
echipamentul necesar pentru asigurarea sigu- electrice
ranţei instalatorului (echipamentul de pro-
tecţie a personalului) şi operarea în siguranţă
4.1.3.1. Lucrul cu circuitele electrice
a sistemului instalat (Echipament de măsură Prevenirea electrocutării şi a şocului electric
şi testare). prin scoaterea de sub tensiune a circuitelor
este o măsură de siguranţă esenţială.
Importanţa evaluării riscului
Înainte de implementarea informaţiilor de considerare când se lucrează cu circuite
bună practică în spaţiul de lucru, este foarte electrice:
important să aibă loc o evaluare potrivită şi
acceptabilă a pericolelor şi riscurilor în spaţiul - Întotdeauna scoateţi de sub tensiune
de lucru. Această evaluare trebuie să ţină circuitele înainte de a lucra la ele.
cont de toate riscurile şi pericolele din spaţiul - Un circuit scos de sub tensiune nu va
de lucru, pentru a se asigura că riscul de electrocuta. Din nefericire, multe accidente
vătămare a lucrătorilor şi a altor persoane au fost cauzate de circuite presupuse a fi
este într-adevăr scăzut, decât înlocuirea unui scoase de sub tensiune. Lucrul în siguranţă
risc cu altul. la circuite presupune de asemenea verifi-
În continuare, o simplă descriere a evaluării carea acestora înainte de începerea activi-
riscului: „O evaluare de risc nu este altceva tăţii, pentru a nu avea tensiuni periculoase.
decât examinarea cu grijă a ceea ce, în timpul - Folosiţi un aparat de măsură sau un
lucrului, poate produce rănirea oamenilor, dispozitiv de testare a circuitului precum
astfel încât să se ia în considerare dacă au clampmetrul pentru a fi siguri că circuitul
fost luate destule precauţii sau sunt necesare este scos de sub tensiune înainte de a lucra
unele suplimentare pentru evitarea vătă- la el.
mării. Scopul este de a exista siguranţa că
nimeni nu se răneşte şi nu se îmbolnăveşte. - Implementaţi blocări de circuite şi reguli de
Evaluarea riscului implică identificarea pe- etichetare.
ricolelor prezente în orice împrejurare (fie în - Blocaţi cuplarea circuitelor la sisteme care
activităţile de muncă, fie provenind de la alţi pot fi blocate. Țineţi minte că eticheta de
factori, ex. amplasarea şantierului) şi apoi avertizare nu este doar pentru persoanele
evaluarea amplitudinii riscurilor implicate, care ştiu că instalatorul lucrează în circuit –
luând în considerare precauţiile existente. ci este pentru persoane pe care instalatorul
Rezultatele unei evaluări de risc corecte şi nu le cunoaşte şi care nu ştiu că el lucrează
suficiente trebuie să ajute utilizatorii să poată în circuit. Toate persoanele afectate trebuie
alege măsurile de bună practică aplicabile.” avertizate.

- Etichetaţi toate circuitele la care se lucrează 2. Singura metodă de „oprire“ a ansamblului
în punctele în care circuitul poate fi solar este de a-i elimina sursa de
alimentat (OSEIA,2011). „combustibil“ – soarele. Dacă este
necesar, acoperiţi panourile cu un
material opac, care blochează lumina
4.1.3.2. Lucrul cu sistemele electrice soarelui, pentru a preveni generarea de
solare energie electrică de către panou.
3. Cantităţi mici de lumină pot produce o
Electricienii sunt familiarizaţi cu tensiunea tensiune şi pericol de arc sau şoc electric
care vine din partea de utilitate publică a - Tensiunile pot apărea chiar în condiţii de
contorului. În cazul sistemelor electrice solare lumină redusă. Chiar dacă aceste ten-
există două surse de electricitate: cea de la siuni nu sunt suficiente pentru a opera
utilitatea publică şi cea de la sistemul electric invertorul, tensiunile sunt suficiente
solar. pentru a produce un şoc electric care să
Oprirea întrerupătorului principal nu opreşte vătămeze un instalator nepregătit.
un sistem electric solar de a avea capacitatea Șocurile surpriză pot cauza rănirea
să genereze electricitate. Electricienii sunt directă sau o cădere de pe scară sau
obişnuiţi să izoleze sarcina de sursa de acoperiş.
energie (de obicei printr-un întrerupător sau - Înainte de a lucra la un şir de panouri
separator) şi continuă să lucreze pe acea fotovoltaice, care ar necesita conectarea
„sarcină sigură cu zero energie“. În sistemele sau deconectarea circuitelor, întrerupeţi
electrice solare, lucrările se execută pe însăşi calea curentului prin decuplarea întreru-
sursa de energie (panourile fotovoltaice sau pătorului de curent continuu. Etichetaţi
cablurile asociate) – ceea ce este total diferit şi blocaţi circuitul folosind procedurile
de lucrul pe o „sarcină sigură“ şi trebuie luat standard discutate în secţiunea prece-
în considerare. Chiar în condiţii de lumină dentă.
scăzută se pot crea tensiuni care să ducă la
şoc electric sau arc. Un şoc surprinzător 4. Sistemele solare racordate la reţea au
apărut la un moment nepotrivit poate cauza două surse de energie care trebuie luate
o cădere de pe scară sau acoperiş. în considerare
- Oprirea circuitului principal.
Întrerupătorul nu afectează energia
considerare când se lucrează cu circuite
produsă de modulele fotovoltaice – chiar
electrice solare:
dacă invertorul este oprit. Este impor-
tant de ţinut minte că deschiderea (opri-
1. Urmaţi procedurile enumerate în secţiu- rea) întrerupătorului principal nu opreş-
nea precedentă pentru lucrul cu sisteme te sursa de energie a sistemului solar.
electrice. Cablurile din partea circuitului PV pot
- Țineţi cont că invertoarele PV pot avea încă să aibă tensiune care poate livra un
condensatori care pot înmagazina o sar- curent semnificativ, chiar şi în condiţii de
cină după ce sursa de putere a fost în- luminozitate redusă.
treruptă – întotdeauna urmaţi in-
strucţiunile producătorului şi căutaţi in- - Separatorii pot izola modulele foto-
formaţiile de funcţionare şi siguranţă voltaice dar nu opresc tensiunea. Țineţi
specifice echipamentului. cont că, dacă separatorul de curent
continuu este cuplat, linia de la modulele

4
LA FAȚA LOCULUI
PV poate să aibă încă tensiune pe ea. FIGURA 85. CLAMPMETRU (Sursa: OSEIA,2011)
Aceasta este similară cu tensiunea venită

din partea de circuit spre utilitatea pu-
blică după ce întrerupătorul principal
este deschis. Trataţi cablul care vine de
la centrala fotovoltaică cu aceeaşi grijă
ca şi pe cel de la utilitatea publică. Un
sistem fotovoltaic rezidenţial poate avea
un potenţial de până la 600 Vcc.
5. Există pericolul de arc electric în timpul

introducerii sau eliminării panourilor
fotovoltaice dintr-un circuit
4.1.3.3. Lucrul cu bateriile

FIGURA 84. PERICOLUL DE ARC ELECTRIC (Sursa:
OSEIA,2011) Lucrul cu bateriile în sisteme cu stocare poate
fi cea mai periculoasă parte a instalării şi în-
treţinerii sistemelor electrice solare. Bateriile
pot fi periculoase!
Aveţi grijă ca toţi angajaţii care lucrează cu
bateriile să înţeleagă pericolele şi codurile de
siguranţă relevante pentru sistemele cu
baterii.
- Verificaţi manualele producătorului, pentru
probleme de instalare, manipulare şi scoa-
- NICIODATĂ nu deconectaţi modulele PV din tere din uz a bateriilor.
conectori sau cablu sub sarcină! - Bateriile obişnuite sunt acid-plumb. Atât
acidul, cât şi plumbul sunt chimicale
- Când se adaugă sau se scot o serie de periculoase. Plumbul poate produce
panouri PV, dacă un circuit este închis sau sterilitate, iar acidul arsuri severe.
şirul este în sarcină, poate apărea un arc
- Întotdeauna trebuie prevenită apariţia de
electric de-a lungul conectării cablului. Arcul
arc electric lângă terminalele bateriilor.
electric are suficientă energie să cauzeze ar-
Întotdeauna deschideţi întrerupătorul de
suri grave. Alt pericol îl constituie apariţia
curent continuu între baterii şi invertor
arcului prin surprindere şi pierdere echili-
înainte de a lucra la bancul de baterii.
brului sau căderea de pe acoperiş sau scară.
- Bancurile de baterii pot stoca tensiuni cu
- Întotdeauna deschideţi separatorul de potenţial de curent foarte mare. Aceste
curent continuu înainte de a lucra la un potenţiale mari pot produce pericol de arc
sistem fotovoltaic. electric. Uneltele de metal şi bijuteriile
personale pot crea arc pe baterii care poate
produce arsuri severe şi explozia bateriilor.
Scoateţi bijuteriile personale şi folosiţi doar
Folosiţi un clampmetru pentru a verifica
unelte corespunzătoare când lucraţi cu
potenţiale energii periculoase înainte de a
bateriile.
lucra la o instalaţie PV (OSHA, 2011).

- Când se lucrază la baterii este recomandată Dacă lucrul la înălţime este inevitabil:
purtarea ochelarilor de protecţie.
- Folosiţi un loc sigur pentru accesul la lucrul
- Bateriile moarte sunt considerate pericu- la înălţime – nu folosiţi scurtături, dacă
loase şi trebuie reciclate corespunzător. există deja căi sigure de acces cum ar fi scări
(OHSA, 2011) permanente, schele de metal.
- Asiguraţi şi folosiţi echipament de lucru
pentru prevenirea căderilor, precum schele
4.1.4. Măsuri de siguranţă pentru lucrul
de faţadă, turnuri mobile de acces sau
la înălţime platforme de lucru mobile (MEWPs) care au
şine protectoare în jurul platformei de
Când este necesar lucrul la înălţime, trebuie lucru.
pregătită o „evaluare de risc“. Această
- Minimizaţi distanţa şi consecinţele căderii,
evaluare trebuie să se adauge la evaluarea
de exemplu prin folosirea în mod adecvat a
generală a riscului sănătăţii şi siguranţei.
unei scări pentru nivelurile inferioare, pe
FIGURA 86. PLANIFICAREA LUCRULUI LA ÎNĂLȚIME durate scurte de lucru.
(Sursa: OHSA, 2011)
FIGURA 87. LUCRUL LA ÎNĂLȚIME pe Cristal Tower
(Sursa Martifer Solar SA.)
4.1.4.1. Accesul mobil

Turn mobil
Instalatorul trebuie să fie competent în ceea
ce priveşte ridicarea şi strângerea schelelor
mobile, trebuie întotdeauna să citească şi să
Nu complicaţi prea mult procesul. Riscurile de urmeze îndeaproape instrucţiunile producă-
lucru la înălţime sunt de obicei bine ştiute şi torului şi să nu folosească sub nicio formă
majoritatea măsurilor de control sunt uşor de echipamentul peste limitele impuse.
aplicat. Denumite în mod comun turnuri mobile de
acces sau schele mobile, aceste structuri sunt
Legea nu se aşteaptă la eliminarea riscului,
realizate din componente prefabricate, prin-
dar instalatorul trebuie să protejeze oamenii
cipalul material de structură fiind aluminiul
prin minimizarea riscului pe cât este „raţional
sau fibra de sticlă.
posibil“.

4
LA FAȚA LOCULUI
Roţile sau picioarele turnului trebuie să fie în FIGURA 89. PLATFORMĂ MOBILĂ DE LUCRU (Sursa:
OHSA, 2011)
contact cu o suprafaţă fermă. Lonjeroanele
trebuie instalate după specificaţia produ-
cătorului.
FIGURA 88. TURN MOBIL (Sursa: OHSA, 2011)
Scară glisantă
Scările trebuie utilizate pentru un risc scăzut,
pe durate reduse de lucru.
Platforme de lucru mobile (MEWPs)
MEWPS pot oferi o metodă sigură de lucru la Scările pot fi clasificate după tipul de folosire:
înălţime, deoarece: pentru comerţ şi uz industrial uşor; pentru uz
extensiv şi industrial; sau pentru uz domestic.
x Permit lucrătorilor să acceseze uşor şi
rapid punctul de lucru. Producătorii trebuie întotdeauna să furnizeze
x Au rame de protecţie şi plăci care informaţii despre specificaţiile scărilor şi să
previn căderea persoanelor. furnizeze date precum sarcina maximă de
x Pot fi folosite în interior şi în exterior. lucru.
x Sunt incluse elevatoare, lifturi tip Un om trebuie să folosească scara, scara
foarfecă şi braţe montate pe vehicule. pliantă sau dispozitive de stabilitate doar da-
că este competent. Utilizatorii trebuie in-
struiţi şi şcolarizaţi pentru a folosi echi-
pamentele într-un mod sigur. (OHSA, 2011)

FIGURA 90. SCARĂ GLISANTĂ (Sursa: OHSA, 2011) PPE pot include:
- Protecţie pentru ochi şi faţă (ex.: ochelari de
protecţie, ochelari, mască pentru faţă,
vizor).
- Protecţia capului (ex.: cască de protecţie,
cască). Casca de protecţie trebuie folosită
când există pericol de cădere a obiectelor
peste persoane sau risc de lovire a capului
de obiectele din jur. De exemplu, dacă
cineva lucrează pe acoperiş sau la un nivel
superior, casca trebuie purtată tot timpul.
- Protecţii pentru extremităţi (ex.: pantofi cu
bombeu metalic, alte protecţii pentru
picioare, mănuşi de siguranţă, mănuşi de
latex, genunchiere).
- Dispozitive de respirat (ex.: respirator,
mască de praf). Acestea sunt deosebit de
importante dacă se lucrează în apropierea
vopselei de plumb sau a azbestului. Măştile
pot fi necesare în poduri, când se lucrează
lângă izolaţii.
- Protecţie a auzului (ex.: dopuri de urechi,
căşti de urechi).
- Haine de protecţie.
4.1.5. Echipamentul de siguranţă 4.1.6. Protecţia la incendiu
Instalarea unui sistem PV pe o clădire poate
Scopul echipamentului personal de protecţie
afecta siguranţa la incendiu.
este de a proteja angajaţii de riscul rănirii prin
crearea unei bariere împotriva pericolelor la x Pentru aplicaţiile de acoperiş, sistemul
locul de muncă. Echipamentul personal de PV trebuie montat peste o învelitoare
protecţie nu este un substitut pentru o pro- rezistentă la foc, care este proiectată
iectare corectă sau controlul administrativ al pentru aplicaţie.
bunelor practici de lucru, dar trebuie folosit x Nu instalaţi sau folosiţi module lângă
în conjuncţie cu aceste controale pentru a locaţii periculoase, cu gaze inflamabile.
garanta siguranţa şi sănătatea angajaţilor.
În cazul unui incendiu într-o clădire, modulele
PV de pe acoperiş pot produce tensiune
Angajatorii trebuie să ofere şi să plătească
periculoasă în curent continuu chiar dacă:
Echipamentul Personal de Protecţie (PPE) ne-
cesar pentru ca muncitorii să execute lucra- x Intensitatea luminii este redusă când
rea în siguranţă. Angajatorul trebuie să se modulele sunt deconectate de la
asigure că angajaţii utilizează şi menţin PPE invertor.
într-o stare curată şi de nădejde. Când an- x Modulele sunt parţial sau în întregime
gajaţii aleg să nu se conformeze cu regulile distruse.
PPE, acest lucru indică de obicei o breşă în
x Cablajul este compromis sau distrus.
sistemul de management al siguranţei.

4
LA FAȚA LOCULUI
În timpul şi după incendiu, staţi departe de - O instalaţie PV poate dezvolta tensiuni de

toate elementele sistemului PV, informaţi curent continuu letale, dacă împământarea
brigada de pompieri despre posibilele nu este realizată adecvat.
pericole datorate sistemului PV (YINGLI,
- Sistemele PV pot fi descrise ca „joasă
2011)
tensiune“ chiar dacă generează până la
1500V între fire. Atingerea unui potenţial de
20Vcc este considerat suficient pentru risc
4.1.7. Alte riscuri de şoc.
- Spre deosebire de plăcile de sticlă pentru - Riscul de şoc creşte semnificativ dacă un
acoperiş sau placare verticală, modulele PV modul PV sau instalaţia este deteriorată.
sunt adesea realizate folosind sticlă la- - Pentru maximizarea eficienţei modulelor
minată întărită. Acest lucru înseamnă că PV, acestea sunt în general instalate în
sticla nu se va fragmenta la deteriorare şi locuri neadăpostite. Aşadar, frigul, vântul şi
poate cădea într-o singură bucată. ploaia pot reprezenta pericole la instalare şi
întreţinere.
- Marginile modulului PV, în special unde
muchiile de sticlă sunt expuse, pot fi - Părţi din modulele PV pot atinge
ascuţite. temperaturi înalte (cca 80oC) în timpul
funcţionării normale.
- Deşi nu este suficient să producă vătămări
în timpul instalării sau întreţinerii, unele - Suprafeţele modulelor PV pot reflecta o
produse PV conţin cadmiu care poate mare parte din radiaţia incidentă, care
reprezenta un risc de praf toxic dacă pro- poate afecta ochii.
dusul este zdrobit la scoaterea din uz.
- Modulele PV produc electricitate la expu- Pentru informaţii suplimentare şi îndrumare

nerea la lumina soarelui şi nu pot fi oprite. vezi Lectură suplimentară.
Aceasta înseamnă că instalarea sistemelor
PV necesită deseori lucrul cu circuite sub
tensiune. 4.2. Planul de instalare
- La cablarea sistemului aveţi în vedere si- Fazele de instalare şi punere în funcţiune ale
guranţa. Modulele PV produc curent con- proiectului sunt mijloace pentru implemen-
tinuu care se comportă diferit de curentul tarea bunelor practici de proiectare discutate
alternativ. De exemplu, un arc de curent în secţiunea 2.
continuu se poate propaga în aer peste
Totuşi, utilizarea de componenete şi pro-
câţiva mm (în funcţie de tensiune) şi
ceduri de instalare de înaltă calitate nu re-
continuă până tensiunea este eliminată sau
prezintă doar o măsură de respectare a
spaţiul în aer este mărit. Un astfel de arc
reglementărilor. Calitatea instalării sistemului
poate cauza incendiu şi/sau daune
are o influenţă puternică asupra performan-
semnificative.
ţelor sistemului şi aşteptările pe durata de
- Curentul de defect în cablurile modulului PV viaţă a sistemului şi nivelurile de producţie.
este puţin mai mare decât curentul normal
de funcţionare. Acest lucru înseamnă că După selectarea componentelor pentru sis-
siguranţele şi întrerupătoarele nu pot fi temul PV, este important ca acestea să fie
folosite pentru protecţie. instalate în concordanţă cu recomandările

producătorului, în special în ceea ce priveşte de asemenea la deteriorarea altor părţi din
prinderi, ventilaţie, temperatură de funcţio- acoperiş, în unele cazuri afectându-se
nare şi aspecte de siguranţă. Nerespectarea izolaţia.
condiţiilor corecte de funcţionare poate duce
la niveluri de performanţă scăzute, durată de
Procedura de punere în funcţiune permite
viaţă mai scăzută a componentelor şi chiar
verificarea performanţei sistemului la orice
defectarea sistemului în unele cazuri.
moment al instalării. Anumite aspecte ale
punerii în funcţiune vor fi prezentate în
Trebuie acordată atenţie la minimizarea funcţie de relaţia lor cu problemele de per-
lungimilor cablurilor şi, în particular, verifi- formanţă a sistemului. (DTI, 2006)
carea şi asigurarea faptului că toate co-
nexiunile sunt corect realizate şi protejate.
În timpul etapelor de proiectare a instalaţiei
Deşi poate să nu afecteze performanţa ini-
fotovoltaice, aprovizionarea, transportul şi
ţială a sistemului, o conexiune slabă poate
depozitarea trebuie luate în considerare. În
deveni mai importantă în timp şi poate duce
general, următoarele chestiuni trebuie veri-
la performanţe slabe pe termen lung.
ficate înainte de instalarea unui parc foto-
voltaic:
Pierderile de performanţă datorate proas-
telor conexiuni pot fi importante, dar sunt în
Ce, cum şi când (să se realizeze) sarcinile
general greu de identificat şi corectat, mai
alocate --> Realizare
ales dacă sunt în mijlocul ansamblului de
module. Este mult mai bine să se verifice
calitatea conexiunilor la momentul instalării Aceste chestiuni trebuie să fie rezolvate în
decât să trebuiască tratată această problemă timpul etapelor de planificare a asamblării,
mai târziu, în timpul funcţionării. Cablul în indiferent de dimensiunea instalaţiei. În acest
exces trebuie evitat oricând este posibil. Când fel, se elimină factorii neprevăzuţi, întâr-
este necesar un mic exces de cablu (de zierile, improvizaţiile şi situaţiile periculoase.
exemplu pentru o componentă care trebuie
să fie mobilă pentru inspecţie, fară deconec- Toate componentele unei instalaţii vin cu
tare), cablul în exces nu trebuie să fie strâns instrucţiuni de asamblare, evaluarea riscului
colac, deoarece acest lucru va reduce capa- etc. de la producătorul respectiv. Urmăriţi
citatea de disipare a căldurii, şi, de asemenea, aceste metode de bună practică pentru o
poate să transmită vârfuri de sarcină execuţie sigură şi fiabilă.
inductive către invertor la deconectarea
ansamblului sau a şirului.
Toate operaţiile de bază incluse în procesul
de asamblare trebuie definite clar, cu esti-
Chiar dacă nu are impact direct asupra per- marea duratei şi constrângerile de timp ne-
formanţei iniţiale a sistemului, calitatea in- cesare pentru fiecare operaţie; ceea ce în-
stalaţiei fizice, în special ansamblul de seamnă termene limită pentru fiecare etapă
module, poate influenţa performanţa pe din momentul execuţiei. Aceste sarcini tre-
termen lung a sistemului şi costurile. Fixarea buie să se încadreze într-un termen stabilit.
slabă poate duce la deteriorarea modulelor în (Diagramă Gantt sau similară) (ASIF, 2002)
condiţii meteo adverse, ceea ce determină
pierderea producţiei şi necesitatea reparaţiei
sau înlocuirii unei părţi din sistem. Poate duce

4
LA FAȚA LOCULUI
4.2.1. Etapele de lucru potrivit tip de instalaţie şi particularităţile

sale.
Etapele de lucru pe care instalatorul ar trebui
- Determină nivelul potenţial de generare so-
să le urmeze încep cu planificarea persona-
lară al regiunii în care instalaţia va fi ampla-
lului şi resurselor materiale necesare pentru
sată, pentru a cuantifica fezabilitatea aplica-
realizarea în bune condiţii a instalaţiei.
ţiei de generare solară. Pentru acest scop,
Procesul de montare la faţa locului constă din se folosesc diferite mijloace: hărţi sau sta-
următorii paşi (TKNIKA, 2004): tistici existente, măsurători de la faţa lo-
a) Montarea structurilor cului, utilizarea sistemelor de calculatoare
b) Montarea panourilor fotovoltaice etc.
c) Conectarea modulelor fotovoltaice - Se formulează şi realizează propuneri
d) Montarea tabloului de distribuţie. oficiale pentru instalaţia solară în concor-
e) Pozarea tuburilor şi conductelor. danţă cu necesarul de energie şi interesele
f) Conectarea componentelor. clientului.
g) Pornirea şi testarea bateriilor
Produsul final va fi un studiu economic şi
4.2.2. Documentaţia tehnică tehnic al instalaţiei propuse pentru evaluarea
de către client. (TKNIKA, 2004)
Un proiect autentic trebuie întotdeauna să
includă legislaţia în vigoare referitoare la Raport
instalaţie, luând în considerare toate aspec-
Obiectivul raportului este de a explica scopul
tele tehnice şi de mediu. În acest sens, este o
proiectului (ce se va face) precum şi procesul
mare diferenţă între sistemele fotovoltaice
decizional urmat şi justificarea fiecărei decizii
autonome şi cele racordate la reţea, cele din
luate, furnizând detalii – dacă este posibil –
urmă implicând proceduri legale mult mai
despre întreaga procedură. În acelaşi timp,
extinse.
raportul indică modul în care funcţionează
Următorul plan de acţiune trebuie imple- fiecare parte tehnică a sistemului. În esenţă,
mentat, la demararea unui proiect după pri- reprezintă o descriere a fiecărui pas făcut în
mirea de la beneficiar a informaţiilor rele- procesul de proiectare.
vante şi a necesităţilor: studiu de fezabilitate,
În funcţie de tipul proiectului, conţinutul
raport anual, schiţe, lista condiţiilor, buget,
raportului poate varia substanţial, dar, în
plan de siguranţă etc. În acest mod, şi cu
general, următoarele faze ale unui proiect de
informaţiile pertinente disponibile, insta-
centrală fotovoltaică racordată la reţea pot
latorul va putea realiza instalaţia în timpul
servi drept îndrumare:
alocat proiectului şi va putea să atingă
standardele de calitate aplicabile. x Determinarea proiectului
x Particularităţi ale instalaţiei PV
Studiul de fezabilitate x Calcularea componentelor instalaţiei
x Estimarea energiei electrice totale
Înainte de a demara proiectul în sine, proiec-
tantul realizează un Studiu de fezabilitate, un generată anual
x Calculul venitului anual aproximativ
document care include necesităţile bene-
x Concluziile proiectului
ficiarului şi consideraţiile tipului de instalaţie,
x Anexe
care trebuie să:
- Evalueze necesarul de energie şi nevoile
clientului, pentru a determina cel mai

Buget x Plan de amplasament al liniilor de
Bugetul prezintă costul economic pentru distribuţie electrică
execuţia proiectului. Această secţiune trebuie x Etc.
să includă: costul detaliat al diverselor rubrici
de materiale, mână de lucru, transport, Cum am menţionat şi anterior, numărul şi
închirierea de scule şi maşinării, precum şi tipul schiţelor poate varia substanţial, în func-
orice altă componentă necesară finalizării ţie de proiect. În orice situaţie, aceste planuri
proiectului. sau schiţe trebuie să fie suficiente pentru
asigurarea execuţiei corecte a proiectului şi
Este recomandat să se realizeze tabele pentru pemtru a nu lăsa loc de nesiguranţă. (TKNIKA,
indicarea următoarelor chestiuni: concept, 2004)
cantitate, preţ unitar şi valoare totală.
4.2.4. Unelte şi echipament
Lista condiţiilor
Uneltele şi echipamentul la dispoziţia insta-
Această secţiune va include toate standardele latorului nu sunt substanţial diferite de cele
ce trebuie respectate de materialele alese utilizate de un electrician autorizat. În orice
pentru execuţia proiectului, regulile sau caz, toate reglementările relevante conţinute
îndrumările pe care instalatorul trebuie să le în legislaţia fiecărei ţări trebuie strict urmate.
urmeze pentru o execuţie corectă şi fina-
lizarea proiectului, precum şi toate condiţiile Toate componentele necesare asamblării in-
administrative care guvernează relaţia dintre stalaţiilor pe acoperiş sau pe faţada clădirii
supraveghetor sau instalator şi mana- precum şi echipamentul necesar de siguranţă
gementul sau proprietarul terenului: recon- trebuie să fie disponibil, iar instalatorii
siderări provizorii, evaluarea proprietăţii, trebuie să fi fost instruiţi pentru utilizarea
privilegii, forme de plată, garanţii etc. acestora.
Este recomandabil să existe utilajele şi
maşinăriile necesare transferului şi ridicării
4.2.3. Desene tehnice modulelor fotovoltaice şi a altor materiale pe
acoperiş, astfel încât acestea să nu constituie
Această secţiune trebuie să includă toate
o sarcină fizică excesivă pentru instalator.
schiţele necesare instalatorului pentru a-şi
În cele din urmă, instalatorul trebuie să aibă
desfăşura procedurile de montare fără a
un compas şi un clinometru pentru poziţio-
exista dubii, totul fiind clar şi precis. Pentru a
se evita ambiguităţile şi pentru a nu exista narea corectă a modulelor PV. (Tknika, 2004)
posibilitatea erorii de interpretare, la elabo- 4.2.5. Planul de siguranţă
rarea acestor schiţe trebuie implementate
formate standard şi legende. În funcţie de cadrul proiectului, planul de
siguranţă poate fi mai mult sau mai puţin
Ca îndrumare, unele schiţe de bază ce trebuie extins, dar trebuie să includă cel puţin:
incluse sunt: x Lista şi descrierea lucrărilor ce trebuie
x Harta locului realizate
x Vederi ale locaţiei x Lista riscurilor existente şi măsurile de
x Plan de amplasament al proiectului precauţie ce trebuie luate
x Schema monofilară a instalaţiei elec- x Descrierea regulilor de siguranţă ce tre-
trice buie urmate şi lista oricăror măsuri de
x Plan cu distribuţia componentelor siguranţă ce trebuie luate
x Reglementări aplicabile

4
LA FAȚA LOCULUI
Această secţiune este foarte importantă Nedetectaţi, curenţii de defect se pot trans-
pentru a asigura execuţia sigură a proiectului forma în pericole de incendiu. Fără protecţie
cu suficiente garanţii de securitate pentru fuzibilă pentru eliminarea acestor defecte,
evitarea potenţialelor accidente. De aceea, la protecţia la pericolul de incendiu poate fi
pregătirea planului, conţinutul acestuia obţinută doar printr-un sistem de c.c.
trebuie să fie clar şi concis astfel încât proiectat bine şi printr-o instalare res-
instalatorul să poată înţelege uşor şi să aplice ponsabilă.
îndrumările corespunzătoare.
Fotovoltaicele prezintă o combinaţie unică de
pericole – din cauza riscului de şoc, cădere şi
a dificultăţii de manipulare simultană. Toate
4.3. Instalarea componentelor aceste pericole sunt întâlnite pe parcursul
electrice şantierului, dar rareori simultan.
În timp ce constructorii de acoperişuri pot fi
4.3.1. Reducerea pericolelor electrice obişnuiţi cu minimizarea riscurilor căderii sau
rănirii din cauza problemelor de manipulare
La realizarea unei declaraţii de metodă şi
manuală, ei pot să nu fie obişnuiţi cu riscul la
evaluarea riscului pentru instalarea unui
şocuri electrice. Similar, electricienii sunt fa-
sistem PV, sunt câteva pericole specifice
miliarizaţi cu pericolul de şoc electric, dar nu
fotovoltaicelor care trebuie tratate.
sunt obişnuiţi cu manipularea obiectelor mari
Acestea se vor adăuga la consideraţiile la înălţime. (OSHA, 2011)
standard precum PPE (Echiamentul Personal
de Protecţie), lucrul la înălţime, manipularea 4.3.2. Instalarea sistemului
manuală, manipularea sticlei, alte aplicaţii şi de împământare
reglementări în construcţii.
Modulele PV produc electricitate când sunt Conectarea părţilor unui sistem fotovoltaic la
expuse la lumina zilei şi nu pot fi oprite împământare afectează:
individual. Deci, spre deosebire de alte x Riscul de şoc electric pentru
instalaţii electrice, instalaţia electrică a unui persoanele din apropierea instalaţiei
sistem PV implică, de obicei, lucrul la un x Riscul de incendiu în condiţii de defect
sistem sub tensiune. x Transmisia suprasarcinilor datorate
Șirurile de module nu se pot baza pe protecţii trăsnetului
fuzibile, ca limitare a curentului pentru deco- x Interferenţa electromagnetică
nectare automată a sarcinii în condiţii de
defect, din cauza faptului că diferenţa dintre Împământarea eficientă este un important
curentul normal de funcţionare şi cel de element de siguranţă pentru un sistem PV
scurtcircuit este foarte mică. Odată apărut, sigur. Împământarea pentru sistemele PV
un defect poate rămâne un pericol probabil este tratată în NEC 690(V). Dacă tensiunea
nedetectat, chiar pe o perioadă considerabilă maximă a sistemului este mai mare de 50V,
de timp. atunci un conductor trebuie în mod normal să
fie împământat. O prevedere recentă, Artico-
Proiectarea şi instalarea corespunzătoare a
lul 690.35 care a fost introdusă în NEC din
cablurilor vor ajuta la protecţia atât a in-
2005, furnizează detalii despre cum se insta-
stalatorilor, cât şi a oricărei persoane care
lează un sistem PV conform, neîmpământat,
vine în contact cu sistemul de şocuri electrice
de orice tensiune. Această nouă prevedere va
(operator, proprietar, curăţător, ingineri de
determina probabil schimbări în proiectarea
service etc.).

sistemelor PV, care la rândul lor vor aduce diferenţele de potenţial între punctele ex-
schimbări în metodele de instalare. Problema puse simultan şi părţile din afara sistemului
principală abordată în NEC din 2008 NEC nu vor cauza un şoc electric. „Părţile con-
relativ la Articolul 690.35 este prevederea de ductoare din afara sistemului“ sunt părţi
a folosi „Cablu PV“ sau „Fir PV“ care să conductoare susceptibile de a introduce un
respecte cerinţele pentru cablarea subterană potenţial, de obicei pământul, şi nu fac parte
a ansamblului fotovoltaic. Câţiva producători din instalaţia electrică, precum ţevi de apă,
oferă conexiuni pentru module cu astfel de burlane, scurgeri – orice conductor care este
tipuri de conductori. legat la pământ dar nu este parte din sistemul
electric.
Două tipuri de conexiuni la pământ trebuie
considerate: c) PME: Împământarea de Protecţie Multiplă
– un aranjament de împământare unde nulul
1. Împământarea părţilor conductoare de lucru este combinat cu împământarea într-
expuse (ex. rama modulului) un singur conductor. Când alimentarea de la
2. Împământarea sistemului – pentru reţea este PME, (majoritatea alimentărilor
conectarea ieşirii unui modul la pământ domestice) împământarea PME nu poate fi
dusă în afara zonei de echipotenţial. Acest
1) Împământarea părţilor conductoare
lucru este valabil pentru a preveni potenţialul
expuse
pericol de şoc electric, dacă se pierde nulul de
Majoritatea instalaţiilor vor utiliza module alimentare.
clasă II, cabluri şi conectori de c.c. clasă II şi
vor fi conectate la reţea printr-un invertor cu
un transformator de izolaţie. Această abor-
dare este recomandată şi permite cadrului
modulelor să rămână liber.
Note pentru utilizarea diagramei de mai jos:
a) Transformator de izolaţie: Un trans-
formator de izolaţie este cel care are înfă-
şurările de intrare şi ieşire separate electric
prin izolaţie dublă sau consolidată.
Deşi pericolele reprezentate de cadrul unui
modul care atinge potenţialul de c.c. pot fi
importante, curentul potenţial de defect/şoc
este mult mai mic decât cel apărut la un
defect din reţea. Deci separaţia electrică
dintre reţea şi circuitul de c.c. prin
transformatorul de izolaţie este factorul
determinant pentru evaluarea necesităţii
împământării ramei modulului.
b) „Zona de Echipotenţial“: definită ca o zonă
în care părţile conductoare expuse şi părţile
conductoare din afara sistemului sunt men-
ţinute la aproximativ acelaşi potenţial prin
legare. Astfel, în condiţii de defect,

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 91. SCHEMA LOGICĂ A ARBORELUI

DECIZIONAL DE ÎMPĂMÂNTARE A CADRELOR PV
(Sursa: BRE et al, 2006).
Module clasa II?

și
Cabluri clasa II, conectori/conexiuni & Cutii de joncțiune
și
Transformator de Izolație în Invertor?
(Notă: la BS 3535 între c.a. & c.c.)
NU
În Zona de Echipotențial?
(Notă: sistemele libere montate pe sol, sau pe
DA acoperiș (departe de componentele de metal ale DA
clădirii) de obicei nu sunt în zona de
echipotențializare. Totuși, un sistem solar termic sau
structura metalică a altei clădiri conectate, care este
în raza de acțiune, poate extinde zona de
echipotențializare în afara anvelopei normale a
clădirii)
Împământare PME?
NU
Se lasă liber Instalați & legați la țărușul de Legat direct la Terminalul de

împământare Împământare al
Consumatorului
(Notă. Nu scoateți PME în afara zonei
de echipotențializare) (Notă: folosiți funie împletită
2
de 10 mm sau echivalent)
(Notă: folosiți funie împletită de 10
2
mm sau echivalent)

2) Împământarea sistemului (împământarea Toate cablurile folosite în porţiunea de c.c. a
conductorului c.c.) circuitului vor fi realizate pentru păstrarea
Legarea oricărui conductor de c.c. la pământ acestui grad de protecţie, şi anume izolaţie
nu este recomandată. Totuşi ca şi în nota de dublă.
mai jos, împământarea unuia dintre conduc- Protecţie împotriva contactului indirect
torii sub tensiune din partea de c.c. este În partea de c.a. a instalaţiei, se va monta un
permisă, dacă există măcar o separaţie între întrerupător diferenţial.
partea de c.a. şi cea de c.c., incluzând inver- În instalaţiile autonome cu consumatori AC,
torul. se va instala un întrerupător diferenţial, cu
Notă: În unele ţări se practica legarea con- senzitivitate sporită, cu o caracteristică de
ductorilor de c.c. la pământ (ex: împămân- lucru de 30mA sau 300mA, în funcţie de tipul
tarea conexiunii la mijlocul şirului sau îm- de circuit care este protejat, şi un timp de
pământarea minusului), sau pentru raţiuni de răspuns de 0,2 secunde.
performaţă la unele tipuri de module se îm- În instalaţiile racordate la reţea, pe linia
pământează plusul. Din cauza creşterii nu- electrică conectată la reţeaua de joasă ten-
mărului de căi de punere la pământ şi a siune, se va instala un întrerupător diferenţial
posibilelor probleme cu invertoarele euro- cu o caracteristică de 300mA şi un timp de
pene disponibile, care au detecţie internă de răspuns de 0,2 secunde. Întrerupătorul dife-
punere la pământ, astfel de practici trebuie renţial instalat va fi cu reset automat, în cazul
folosite doar când nu se pot evita (orice co- declanşării – dispozitivul se resetează la
nexiune cu pământul a unei parţi de c.c. revenirea condiţiilor normale de lucru.
trebuie conectată electric astfel încât să se Protecţia la supracurent
evite corodarea) (DTI, 2006). În porţiunea de c.c. a instalaţiei, vor fi in-
4.3.3. Conductele stalate siguranţe potrivite, de tip gG, calibrate
pentru curentul necesar, permiţând celor doi
Tuburile şi conductele folosite în instalaţiile poli să fie conectaţi şi deconectaţi, pozitiv sau
PV trebuie să respecte standardele oficiale negativ. În locul acestor siguranţe pot fi folo-
cerute de ţara în cauză, în funcţie de tipul site siguranţe potrivite ca amperaj, de curbă
instalaţiei executate: subterană sau supra- C, resetabile, cu extragere, care permit co-
terană, în locuri publice aglomerate sau nectarea şi deconectarea celor doi poli.
locaţii distante, expuse la intemperii sau aco- Aceste componente trebuie să fie pregătite
perite. Trebuie ţinut cont de faptul că aceste pentru uz în c.c..
conducte de cabluri sunt adesea expuse in- În porţiunea AC
temperiilor şi unor temperaturi extrem de În instalaţiile autonome, vor fi instalate între-
înalte. (DTI, 2006) rupătoare termomagnetice pentru protecţia
diferitelor circuite ale instalaţiei, după cum
4.3.4. Protecţii este indicat în Reglementările Echipamen-
Protecţiile instalate într-un sistem PV diferă telor Electrice de Joasă Tensiune (LVEER).
în funcţie de tipul instalaţiei – autonomă sau În instalaţiile racordate la reţea, la ieşirea
conectată la reţea, după cum este indicat în invertorului, se va instala un întrerupător
diagrame. În general, tipurile de protecţii ce termomagnetic de curent şi tensiune potri-
se vor instala sunt: vită şi curbă C, pentru izolarea de restul in-
stalaţiei, ca protecţie la supracurent şi scurt-
Clasa II de Protecţii circuit.
Modulele folosite vor fi certificate drept
La punctul de conexiune între instalaţia foto-
echipamente CLASA II de protecţie cu ten-
voltaică şi reţeaua electrică, se va instala de
siuni de operare până la 1000V.

4
LA FAȚA LOCULUI
asemenea un întrerupător termomagnetic de Celulele de siliciu monocristalin au o bună

curent şi tensiune potrivită şi curbă C, pentru performanţă datorită preciziei structurale.
a permite izolarea corespunzătoare a insta- Procesul de producţie este acelaşi cu cel
laţiei de reţea şi protecţie la supracurent şi utilizat în industria electronică, cu un grad
scurtcircuit. înalt de purificare, ceea ce face producţia mai
CLASA I DE PROTECȚIE costisitoare.
Împământarea maselor metalice printr-un
conductor dedicat, numit PE. Celulele din siliciu policristalin sunt similare
celulelor monocristaline, dar au o concen-
4.3.5. Conductoarele circuitului traţie mai mare de impurităţi, ceea ce le re-
În instalaţiile fotovoltaice se folosesc conduc- duce producţia, deşi raportul preţ/producţie
toare şi, ca în orice altă instalaţie electrică, este mai bun decât la celulele monocristaline.
trebuie prevăzut suficient spaţiu pentru a se Astăzi pot fi găsite panouri monocristaline,
evita supraîncălzirea şi căderile excesive de care sunt foarte competitive cu cele poli-
tensiune în liniile de electricitate, aşa cum cristaline ca preţ şi module policristaline
este indicat în reglementările statutare. comparabile ca niveluri de performanţă.
Conductoarele folosite în partea de c.c. vor fi Caracteristici electrice:
clasificate drept Clasa II (dublă izolaţie).
TABEL 21. CARACTERISTICI ELECTRICE (Sursa: Tknika, 2004)
Instalatorul trebuie să folosească conduc-
Parametri Descriere Unităţi
toare tip RZ1 (izolaţie de polietilenă reticulară
Isc Intensitatea Curentului Amperi
– XLPE – cu manta de poliolefin), temperaturi de Scurtcircuit
de funcţionare peste sau egale cu 90oC şi Voc Tensiunea în circuit Volţi
tensiune de efort de 750-1000V. deschis
Ip– Imax Intensitatea de vârf a Amperi
În porţiunea de c.a. trebuie urmate instruc- curentului primar de
ţiunile indicate în Reglementările Echipa- intrare
Vp – Vmax Tensiunea primară de Volţi
mentului Electric de Joasă Tensiune (LVEER). ieşire maximă
Wp – Wmax Puterea de vârf – Waţi
4.4. Instalarea echipamentului puterea maximă
4.4.1. Modulul fotovoltaic

Tensiunea nominală pentru instalaţiile
4.4.1.1. Consideraţii
autonome este de 12, 24 sau 48 volţi. Deci
La alegerea modulului fotovoltaic, care va fi este esenţial să se conecteze aceste module
folosit la configurarea ansamblului fotovol- în serie sau paralel, pentru a obţine tensiunea
taic, ţineţi minte următoarele: şi intensitatea optime.
x Tipul celulei fotoelectrice.
În instalaţiile conectate la reţea, tensiunea
x Particularităţile electrice.
nominală este mult mai mare şi depinde de
x Caracteristicile fizice. invertorul folosit. În acest caz, este important
x Montare. să se verifice numărul maxim de panouri co-
Tipul celulei (Celula fotoelectrică): nectate în serie, fără să provoace deteriorări.
În zilele noastre, sunt disponibile diverse Caracteristici fizice:
tipuri de celule (siliciu monocristalin, siliciu
Cele mai importante caracteristici fizice sunt
policristalin, cristalin amorf etc.) şi diverse
dimensiunile şi greutatea modulului solar,
tehnologii aplicate pentru selecţia modulului
care trebuie luate în considerare la calcularea
pentru configurarea generatorului fotovol-
spaţiului pe care câmpul de fotovoltaice îl va
taic.

ocupa şi la planificarea transportului şi a FIGURA 92. UNIREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE
(Sursa: Flickr, 2011)
asamblării (vehicule de tonaj greu, macarale,
numărul personalului necesar).
4.4.1.2. Asamblarea
La asamblarea instalaţiei, începeţi cu mo-
dulele PV, ţinând cont ca acestea nu pot fi
oprite, iar când primesc radiaţie solară ge-
nerează forţă electromotoare. Aşadar trebuie
luate precauţiile necesare pentru lucrul cu
tensiuni înalte. Mai mult, trebuie luate în cal-
cul mijloacele necesare de transport şi asam-
blare pentru ansamblul de module, deoarece
deseori este necesară asamblarea pe acoperiş
sau faţade, şi din cauza greutăţii şi dimensiu-
nilor, acest lucru poate fi complicat. Prinderea panourilor implică un contact între
Aspectele-cheie care trebuie luate în consi- două metale diferite (aluminiu în modul şi
derare la montarea panourilor sunt: oţel pentru profil), ceea ce determină un risc
de apariție a coroziunii galvanice. Pentru a
x Poziţionarea panourilor.
preveni contactul dintre cele două metale
x Locaţia. trebuie folosiţi izolatori precum nylon sau
x Prinderea panourilor. cauciuc.
Locaţia Se folosesc doar orificiile modulare ale pa-

Condiţiile de vreme, pentru orice locaţie, noului, special proiectate de producător.
sunt, în mod normal, variabile, iar funcţio- Acest lucru asigură o suprafaţă corespun-
narea adecvată a modulelor PV va varia zătoare a cadrului şi se evită daune ireme-
corespunzător. De aceea, trebuie urmaţi diabile asupra panoului (precum spargerea
câţiva paşi specifici, pentru a se asigura faptul sticlei).
că iradianţa maximă cade pe modul, şi că
temperatura, în orice moment, este ţinută Amplasarea panourilor împreună trebuie
minimă. Acest lucru este posibil prin alegerea făcută astfel încât să se prevină orice de-
optimă a unghiului, direcţiei şi asamblarea teriorare, precum sprijinirea modulelor de
modulelor fotovoltaice, pentru a fi siguri că ambalaj sau punerea pe un banc de lucru ori
sunt expuse la maximum de lumină pe o structură similară.
parcursul zilei.
Odată ce panourile sunt împreunate, sunt
Poziţionarea modulelor PV gata de montare pe structură. Această ope-
În condiţii normale, ancorarea modulelor de raţiune trebuie realizată de mai mulţi lucră-
structură se face în două etape: conectarea tori şi folosind aparate mecanice cores-
acestora în serie şi paralel, şi montarea punzătoare precum macarale, scripeţi etc., în
efectivă a structurii. Modulele sunt de obicei special când structura este localizată la o
conectate prin profile metalice de secţiuni înălţime considerabilă faţă de pământ.
angulare, în formă de U sau pătrate, care sunt
Profilele folosite pentru amplasarea panou-
strânse împreună, formând o structură
rilor sunt, de asemenea, folosite la ancorarea
integrală pentru panou.
lor de structură.

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 93. ATAȘAREA MODULELOR PV DE În mod normal, pentru parcuri PV cu un nu-

STRUCTURĂ. (Sursa: EKILOR)
măr considerabil de module, se folosesc cutii
modulare de joncţiune, pentru conectarea
între panouri. (ASIF, 2002)
Circuite paralele
Câteva (unul sau mai multe) module trebuie
conectate în paralel pentru a se obţine o
intensitate a curentului mai mare decât a
unui singur modul. (Vezi secţiunea 2.2.1)
Toate aceste circuite trebuie să aibă carac-
teristici echivalente. În acest scop, fiecare
este selectat, unul câte unul, în funcţie de
toleranţă.
Intensitatea ansamblului de panouri în cir-
cuite paralele este egală cu suma fiecărui pa-
nou. Deci conductorii îşi vor creşte ca-
pacitatea în funcţie de numărul de panouri
conectate.
Circuite serie
Câteva (două sau mai multe) module trebuie
să fie conectate în serie, pentru a obţine
tensiunile maxime pentru fiecare modul. Este
extrem de important ca fiecare modul să aibă
Conectarea modulelor PV aceleaşi caracteristici tensiune-curent. În
acest scop, fiecare este ales, unul câte unul,
Odată ce au fost amplasate corespunzător în
în funcţie de toleranţă. Intensitatea tuturor
formaţie, panourile pot fi conectate. Princi-
panourilor în serie, ca întreg, va fi aceeaşi ca a
palul obiectiv este de a pregăti componentele
unui singur panou. Fiecare cablu va avea deci
electrice ale parcului fotovoltaic; adică, să se
aceeaşi secţiune. (Tknika, 2004) (Vezi
pregătească terminalele principale, pozitiv şi
secţiunea 2.2.1)
negativ, care definesc circuitul principal al ge-
neratorului PV. Aceste terminale sunt ca- Conexiuni mixte
racterizate de parametri precum tensiune şi În acest caz, tensiunea dorită este obţinută
intensitate, alese în etapa de proiectare. prin conectarea în serie a unui număr de
module (ms). Această structură formează o
Pentru a preveni potenţialele greşeli în co-
conexiune şir a generatorului. (Vezi secţiunea
nectarea panourilor, mai ales când se lu-
2.2.1)
crează cu centrale formate din conexiuni pa-
ralele sau serie, este recomandată utilizarea Intensitate dorită este obţinută prin
desenelor tehnice sau schiţelor care prezintă asocierea unui număr specific de conexiuni
poziţia şi cablarea modulelor. şir în paralel (Bn).
În instalaţiile cu nivel de putere definit, cele
Cablarea între module trebuie făcută prin co-
mai multe trebuie conectate în serie pentru a
nectorii existenţi la cutia de siguranţe a fie-
se evita secţiuni de cablu prea groase; cât
cărui modul. Cele mai folosite conexiuni sunt
timp tensiunea de funcţionare a modulelor
nemetalice, de tip furtun flexibil. Acestea
conectate permite acest tip de cablare.
trebuie perfect fixate la cutia de siguranţe.

La conectarea mai multor şiruri în paralel, Caracteristici Fizice:
cablurile pentru fiecare dintre ele trebuie să Este bine să se cunoască dimensiunile şi greu-
fie adunate într-o cutie centrală de siguranţe, tatea, pentru a dimensiona tabloul unde va fi
şi toate conectate în paralel. În acest fel, instalat.
secţiunea ce conţine conductoarele va fi în-
totdeauna aceeaşi pentru toate instalările. Invertoarele conectate la reţea
Această cutie de siguranţe conţine în mod Aceste dispozitive care sunt conectate la re-
normal întrerupătoare, siguranţe, descărcă- ţeaua publică trebuie să transmită către reţea
toare şi alte componente specifice proiec- un semnal care este identic cu reţeaua în
tului. tensiune, frecvenţă şi interval cu toleranţele
Utilizarea cutiei centrale de siguranţe fa- permise sub reglementările locale.
cilitează întreţinerea şi măsurătorile, făcând Tensiunea nominală:
uşor accesul şi localizarea terminalelor fie-
Aceasta indică tensiunea de intrare şi ieşire a
cărui circuit generator (rânduri de module
invertorului. În acest caz, este important de
conectate în paralel).
ştiut tensiunea maximă admisibilă pe intrare,
4.4.2. Invertorul deoarece această informaţie va determina
numărul de module care pot fi conectate în
4.4.2.1. Consideraţii serie la invertor. Tensiunea de ieşire va fi o
Există diverse clasificări pentru invertoare. sinusoidă de aceeaşi frecvenţă cu a reţelei şi
Unele depind de locaţia în sistemul foto- o tensiune de 230 Vca în sistemele mono-
voltaic (vezi secţiunea 2.2.2), iar altele depind fazate, respectiv 400Vca în sistemele
de tipul de instalaţie: invertoare autonome şi trifazate.
invertoare pentru conectare la reţea. Fiecare Caracteristicile fizice:
are parametri diferiţi.
Este bine să se cunoască dimensiunile şi greu-
Invertorul Autonom tatea invertorului pentru a proiecta cu grijă
poziţionarea, necesarul pentru transport şi
Tipul semnalului de ieşire:
asamblare. Nu tebuie uitat faptul că inver-
Forma de undă a ieşirii unui invertor auto- toarele de putere înaltă cântăresc destul de
nom poate fi: dreptunghiulară, sinus mo- mult.
dificat sau sinus pur. Fiecare poate fi folosită,
în funcţie de tipul receptorului conectat. În
orice caz, azi putem găsi invertoare cu ieşire
sinusoidală pură (care au cele mai bune
caracteristici) la aproape acelaşi preţ ca şi
celelalte invertoare din clasa sa, de aceea
sunt recomandate.
Tensiunea nominală:
Tensiunea de intrare este de obicei 12, 24 sau
48 Vcc, care este determinată de tensiunea
instalaţiei, în timp ce ieşirea va fi 230Vca.
Putere:
Această valoare indică puterea receptorilor
ce pot fi conectaţi la invertor.

4
LA FAȚA LOCULUI
Izolaţie / Protecţie:
FIGURA 94. INVERTOR SOLAR. (Sursa: Saecsa energia
Aceste tipuri de invertoare trebuie să solar, 2011)
încorporeze o serie de protecţii pentru:
x Lipsa tensiunii electrice în reţea.
x Ieşirea tensiunii de reţea din limite.
x Frecvenţa reţelei peste limitele de
solicitare.
x Supraîncălzirea invertorului.
x Tensiune scăzută a generatorului
fotovoltaic.
x Curent insuficient de la generatorul
fotovoltaic.
Pe lângă acestea, majoritatea invertoarelor
moderne vin cu funcţia de monitorizare a
Punctului Maxim (vârf) de Putere Furnizată
Amplasarea
(MPPT) încorporată, astfel că se adaptează la
nivelurile de tensiune şi curent pentru a În mod normal, sunt incluse toate elementele
obţine maximum de putere pentru orice nivel necesare pentru montarea invertorului pe o
de iradianţă. suprafaţă verticală (şuruburi, cleme etc.).
Invertorul este livrat de obicei cu găurile şi
4.4.2.2. Asamblarea prinderile necesare. Instalaţia nu trebuie
La montarea invertoarelor trebuie ţinut cont niciodată modificată sau schimbată, respec-
că, în multe ocazii, acestea sunt expuse la tând întotdeauna indicaţiile şi recomandările
intemperii, deci trebuie să aibă gradul de puse la dispoziţie de producător (ex. spaţiul
protecţie IP corespunzător. necesar pentru ventilarea invertorului).
Conectarea
Locaţia
Aceasta este o operaţiune simplă, deoarece
Invertorul trebuie poziţionat într-un spaţiu producătorul furnizează toate instrucţiunile
închis, adăpostit de vremea din exterior. În relevante pentru realizarea operaţiunii de
orice caz, invertoarele pot fi întotdeauna conectare fără probleme.
amplasate într-o cutie etanşă pentru uz Un invertor are de obicei două terminale de
exterior. intrare pentru conectarea bateriei, regulato-
Invertoarele autonome trebuie instalate cât rului curent/tensiune sau modulele PV (în
mai aproape posibil de bateriile de stocare, în funcţie de tipul invertorului), şi două sau trei
special din pricină că această secţiune suferă terminale de ieşire (fază, neutru şi pământ)
cele mai mari pierderi de tensiune. În orice pentru circuitul închis de curent alternativ
caz, întotdeauna menţineţi o separaţie sau reţeaua externă (în funcţie de tipul
minimă, prescrisă în regulamentele de si- invertorului).
guranţă, astfel încât să nu fie afectate de gaze Tipul conectorilor disponibili în invertoarele
de la bateriile de stocare. de putere mică este foarte divers (tipul prizei,
de exemplu). Cu toate acestea, invertoarele
de puteri medii sau mari sunt în mod normal
echipate cu terminale cu şurub. Instrucţiunile
invertorului indică foarte clar fiecare
terminal, pentru a înţelege uşor simbolurile.

Bornele de conexiune ale invertorului nu sunt Tipul
în mod normal accesibile, dar trebuie Există două tipuri de baterii plumb-acid:
protejate în mod corespunzător contra baterii monobloc şi baterii cu celule de 2
tensiunii ce poate să apară în zona de acces a volţi.
persoanelor, atât la intrare, cât şi la ieşire.
(ASIF, 2002). Bateriile monobloc au 12 volţi tensiune de
lucru şi sunt compacte. Sunt folosite când
4.4.3. Sistemul de stocare cu baterii capacitatea de stocare necesară nu este
foarte mare.
4.4.3.1. Consideraţii
Când capacitatea de stocare este mai mare
Cele mai importante caracteristici la selec- (mai mult de 1000 Ah), bateriile cu celule de
tarea unei baterii sunt: 2 volţi se folosesc fie în serie, fie în paralel,
x Tehnologia folosită pentru a realiza capacitatea de stocare
necesară. Există diverse baterii de stocare pe
x Tipul piaţă, cu capacităţi diferite. (Tknika, 2004)
x Capacitatea
Capacitate:
x Caracteristicile fizice Capacitatea de stocare a bateriilor (C) este
Tehnologia aplicată: definită de cantitatea de enegie electrică ce
poate fi obținută pe durata unei decărcări
Bateriile folosite în instalaţiile de energie complete. Capacitatea de stocare a energiei
fotovoltaică sunt considerate staţionare, este aleasă în conformitate cu necesarul de
putând fi utilizate trei tipuri de tehnologii din energie în instalație care a fost deja calculată
această categorie: plumb-acid, gel sau nichel- prin proiect. Când capacitatea exactă a
cadmiu. bateriei nu poate fi găsită, se alege o baterie
Bateriile plumb-acid sunt cel mai des folosite care depăşeşte nivelul necesar. Aşa cum s-a
datorită raportului calitate preţ, deşi au menţionat în secţiunea precedentă, bateriile
dezavantajul necesităţii întreţinerii pentru cu celulă tip 2 volţi se folosesc întotdeauna
evitarea evaporării electrolitului, care pro- pentru o capacitate de stocare de durată.
voacă deteriorarea bateriei. Fiţi atenţi întotdeauna la valoarea C a bateriei
alese; ex. C10, C20, C100 etc. Precum se ştie,
Bateriile cu gel au caracteristici similare celor
acest parametru indică rata de descărcare
cu plumb-acid, dar datorită tipului de elec-
trolit folosit, nu necesită mentenanţă. Dato- pentru capacitatea necesară. Acest para-
rită acestui fapt folosirea lor este din ce în ce metru este de asemenea folosit pentru a
mai populară. compara bateriile.
În instalaţiile fotovoltaice este recomandată
Bateriile nichel-cadmiu prezintă cele mai
utilizarea de baterii C20 sau C100, deoarece
bune caracteristici şi performanţe şi nu
au timpii de descărcare cei mai potriviţi
necesită mentenanţă. Singurul dezavantaj
pentru funcţionarea bateriilor. (Tknika, 2004)
este că ele sunt mult mai scumpe decât ba-
teriile cu gel menţionate anterior, deci utili- Caracteristici fizice
zarea lor este restricţionată pentru serviciile Cele mai importante caracteristici fizice de
vulnerabile, unde continua funcţionare este avut în vedere sunt: dimensiunile şi greu-
vitală (instalaţii telefonice, sisteme de se- tatea.
curitate etc.) (Tknika, 2004)

4
LA FAȚA LOCULUI
Greutatea este o variabilă importantă, deoa- Trei puncte principale trebuie luate în con-
rece determină mijloacele necesare pentru siderare la montarea bateriilor de stocare,
transport şi montaj. Țineţi cont că bateriile locaţia, poziţionarea şi conectarea.
care stochează cantităţi mari de energie
Locaţia
cântăresc destul de mult.
Bateriile trebuie întotdeauna amplasate într-
4.4.3.2. Asamblarea o zonă închisă, protejată de intemperii şi care
Anumite accesorii sunt de asemenea ne- să nu fie expusă direct soarelui.
cesare pentru instalarea bateriilor. Bateriile Dacă electrolitul lichid nu este închis în
sunt adeseori montate pe suprafeţe de lucru baterie, depozitarea bateriilor trebuie făcută
izolatoare, în cazul vărsării electrolitului, şi într-o cameră ventilată corespunzător (prin
pentru a se preveni expunerea bateriilor la mijloace naturale sau artificiale) deoarece
umiditatea pământului. gazele emise în faza de încărcare sunt extrem
Mai mult, terminalele trebuie amplasate în de periculoase. Apoi, camera nu trebuie să
așa fel încât să se izoleze contactele şi să se prezinte elemente care ar putea cauza scân-
evite posibila coroziune, iar pentru legarea tei sau flacără.
corespunzătoare trebuie utilizate borne de În funcţie de numărul necesar de baterii de
conexiune, folosind secţiunile de cablu co- stocare, o instalaţie de scurgere specială
recte. Aceste borne sunt de obicei vândute pentru acest scop poate fi necesară, comple-
împreună cu bateriile. În orice caz, bornele tată cu o serie de suprafeţe de lucru pentru o
trebuie să se potrivească uşor, de către bună stabilitate. Acestea protejează împo-
instalator, cablurile trebuind să aibă triva posibilei umidităţi, coroziuni sau acid pe
secţiunea corectă. care îl preiau în caz de vărsare a electrolitului.
Transferul bateriilor la locaţie trebuie făcut
prin transportarea mai întâi a bateriilor goale,
care se umplu apoi la faţa locului. La Amplasarea
montare, conectarea şi manipularea bate- Următoarele instrucţiuni trebuie strict
riilor se va face cu Elementele de Protecţie urmate:
Individuală Corespunzătoare (EIP), în special
din cauza prezenţei substanţelor toxice şi - Bateriile trebuie golite înainte de orice
corozive. transport.
La conectarea unui număr de baterii în para- - La umplerea bateriilor cu electroliţi, trebuie

lel, pentru creşterea capacităţii de stocare, un folosite protecţiile de siguranţă necesare
număr de maxim două şiruri de baterii se vor precum măşti, mănuşi, haine cores-
lega în paralel printr-o secţiune de cablu. punzătoare etc. în special din cauza faptului
că electroliţii conţin acid toxic şi coroziv.
Capacitatea stocată prin electricitatea pro-
dusă de panouri – dacă nu există conectare la - Suprafaţa de lucru trebuie să fie complet
reţea – poate fi mărită, necesitând un număr dreaptă.
destul de mare de baterii de stocare. Aceasta - Se asigură faptul că disponibilitatea bateri-
înseamnă că procesul de montare a pa- ilor este cea prevăzută în proiectul original.
nourilor poate fi laborios şi poate dura mai
mult de o zi de lucru. - La manipularea bateriilor de stocare, tre-
buie folosite mijloace mecanice cores-
punzătoare pentru ridicat, deoarece
bateriile pot depăşi 100 kg.

- Terminalele bateriilor nu se vor folosi respectiv de baterii. Sunt mai rigide, din
pentru ancorare sau ridicare. cauză că elementele de conectare sunt
predefinite și unice (nu pot fi înlocuite). Cu
În cazul unui număr foarte mare de baterii,
toate acestea, oferă mai multă fiabilitate și
acestea trebuie grupate în rasteluri, lăsând
sunt mai ușor de asamblat datorită faptului
suficient spaţiu între ele pentru a permite
că producătorul pune la dispoziție soluții
mentenanţa şi manipularea.
practice pentru conectare. (ASIF, 2002)
FIGURA 95. DIVERSELE OPȚIUNI DISPONIBILE (Sursa:
Tknika, 2004) Conexiunile paralele
Se foloseşte modul de conexiune paralel

încrucişat pentru conectarea mai multor (cel
puţin două) baterii în paralel. Acest tip de
conexiune permite descărcarea omogenă a
ambelor. Se recomandă a nu se conecta mai
mult de doi acumulatori în paralel pentru că,
dacă una dintre baterii suferă un scurtcircuit,
cealaltă (celelalte) sunt scurtcircuitate și se
vor descărca complet, chiar provocând o
deteriorare ireversibilă în fiecare baterie.
FIGURA 96. CONEXIUNILE PARALEL ȘI PARALEL
ÎNCRUCIȘAT. (Sursa:Tknika)
Conexiuni
Conexiunea serie
Este esenţial ca fiecare baterie să aibă ace- O instalaţie PV care trebuie să funcţioneze la
leaşi caracteristici electrice. De aceea trebuie
24 Volţi are nevoie de 2 baterii de stocare
ales acelaşi producător şi model. Cu excepţia
conectate în serie, şi anume 12 celule de doi
înlocuirii unei baterii defecte, nu trebuie
volţi.
amestecate baterii noi cu baterii vechi.
O instalaţie PV care trebuie să funcţioneze la
Există două grupuri majore de baterii: 48 volţi are nevoie de 4 baterii de stocare în
1. Cele echipate cu terminale compatibile cu serie, conectând 24 de celule de 2-volţi.
conexiunile standard; mult mai flexibile, (Tknika, 2004)
spre deosebire de cele rigide. FIGURA 97. 48 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE. 4
BATERII. (Sursa: Tknika, 2004)
2. Cele care încorporează propriul sistem
de conexiune, special proiectat pentru tipul

4
LA FAȚA LOCULUI
Conexiunea serială cu celule de 2 volţi

FIGURA 98. 24 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE. 2 Deoarece conexiunea bateriilor de stocare în
BATERII. (Sursa:Tknika)
serie este mai puţin problematică decât co-
nexiunea paralelă, trebuie folosite celule de 2
volţi când este necesară o capacitate semni-
ficativă. Aceasta trebuie să acopere capa-
citatea totală necesară, conectată în serie,
până este obţinută tensiunea necesară.
De exemplu: Într-o instalaţie PV care funcţio-
nează la 12 Volţi şi necesită o capacitate de
2.000 amperi pe oră, trebuie să conectăm 6
celule de 2 volţi în serie, fiecare cu o
capacitate de 2.000 Ah.
Conexiuni serie şi paralel 4.4.4. Regulatorul de curent/tensiune
În acest caz, tensiunea dorită este obţinută 4.4.4.1. Consideraţii
prin asocierea mai multor baterii în serie.
Cele mai importante caracteristici ale
Această structură formează un şir de baterii. regulatorului sunt:
Capacitatea dorită va fi obţinută prin aso-
x Tipul de reglaj.
cierea unui număr specific de şiruri în paralel.
x Caracteristici electrice.
Conexiunile trebuie să fie încrucişate.
x Caracteristici fizice.
FIGURA 99.
24V. 200Ah. CONEXIUNE MIXTĂ. 2 GRUPURI A 2
BATERII ÎN SERIE CONECTATE ÎN PARALEL. (Sursa:
Tknika) Tipul de reglaj
Regulatoarele pot fi conectate în serie sau
paralel, pot funcţiona în două sau trei etape
şi pot sau nu să detecteze puterea maximă.
Astăzi, datorită sistemelor electronice avan-
sate, putem găsi o serie de regulatoare cu
multe funcţii utile la preţuri competitive.
Regulatoarele în serie sunt recomandate
pentru instalaţiile cu consum redus, în timp

ce regulatoarele în paralel pot fi folosite în in- Locaţia
stalaţiile cu consum scăzut sau ridicat, în
Amplasarea corespunzătoare a instalaţiei
funcţie de tipul de reglaj folosit.
trebuie să respecte următoarele cerinţe:
Caracteristici electrice
Temperatura maximă din atmosferă trebuie
Următoarele caracteristici trebuie luate în să fie mai mică de 45ºC, iar zona trebuie să
considerare: fie ventilată, fără scurgeri sau pericole
x Tensiunea de lucru: de obicei 12, 24 similare, şi protejată de intemperii. Locaţia
sau 48 V. Există de asemenea modele ideală este aproape de baterii (mai ales din
cu două tensiuni. cauza faptului că aici au loc majoritatea
x Intensitatea maximă: curentul maxim căderilor de tensiune), dar fără nicio emisie
reglat. de gaz.
FIGURA 100. AMPLASAREA REGULATORULUI CURENT/
x Consum: consumul actual al regu- TENSIUNE ÎNTR-O INSTALAȚIE PV. (Sursa:
latorului propriu-zis. Tknika,2004)
x Intensitatea maximă la scurtcircuit:

curentul maxim la care rezistă circuitul
în caz de scurtcircuit.
Caracteristici fizice
Cele mai importante caracteristici fizice sunt:
dimensiunile, greutatea şi indicele de izolare.
Dimensiunile şi greutatea regulatorului tre-
buie luate în considerare la dimensionarea
tabloului în care va fi instalat regulatorul.
Indicele de izolaţie va indica dacă regulatorul
poate fi lăsat expus la intemperii. În general,
FIGURA 101. REGULATOR SOLAR. (Sursa: Solostocks,
regulatoarele sunt instalate într-un tablou, 2011)
cât mai aproape posibil de baterii, pentru a
evita căderile bruşte de tensiune, dar trebuie
poziţionat în aşa fel încât să nu fie afectat de
vaporii bateriilor.
4.4.4.2. Asamblarea
Montajul regulatoarelor nu necesită o atenţie
specială, dar, ca orice echipament electronic,
toate precauţiile necesare trebuie luate. În
multe cazuri este recomandabil să se folo-
sească protecţii la suprasarcină. Mai mult,
trebuie avut grijă ca împământarea echi-
pamentului şi montajul să se facă în lipsa
oricărei tensiuni. Amplasarea
Problema amplasării a fost luată în consi-
derare chiar de către producător. Fixarea are
loc direct pe o suprafaţă verticală. Cea mai
comună metodă de ancorare constă în fixarea

4
LA FAȚA LOCULUI
structurii cu o serie de şuruburi şi cârlige. Re- 1. Se conectează terminalele bateriei la ter-

gulatorul curent/tensiune vine în mod normal minalele regulatorului, marcate cu sim-
echipat cu găurile necesare pentru ancorare. bolul bateriei. În acest fel regulatorul pri-
De aceea, nu este necesar ca instalatorul să meşte deja tensiune pentru a-şi alimenta
facă modificări fizice aparatului (găuri etc.) circuitele.
Ventilaţia corespunzătoare a aparatului este 2. Se conectează generatorul PV la ter-
extrem de importantă. (ASIF, 2002) minalele etichetate corespunzător ale re-
gulatorului.
Conexiuni
3. Se conectează sarcina la terminalele indi-
Regulatorul curent/tensiune este echipat cu
cate pe regulator, urmărind polaritatea.
un set de terminale în partea de jos, care sunt
marcate clar cu simboluri pentru fiecare linie.
Cele trei linii diferite sunt Panoul, Bateria şi Tot echipamentul poate suferi daune ire-
Sarcina, putând fi identificare fiecare mediabile dacă nu este urmată strict ordinea
împreună cu polaritatea. de conexiune, în special la regulatoarele
serie.
Înainte de a începe conexiunea, este impor-
tant să se verifice polaritatea şi să se pozi- Pentru a deconecta regulatorul dintr-o in-
ţioneze corect fiecare linie, altfel există stalaţie în funcţiune, folosiţi procedura invers.
pericolul unei conexiuni greşite din care să Adică:
rezulte scurtcircuite.
FIGURA 102. DETALIUL CONEXIUNILOR
1. Deconectaţi terminalele sarcinii.
REGULATORULUI PV. (Sursa:Tknika)
2. Deconectaţi terminalele generatorului PV.
3. Deconectaţi terminalele de la baterie,
eliminând deci alimentarea electrică.
Secţiunea firelor folosite

Secţiunea firelor este importantă pentru a
evita posibilele căderi de tensiune care pot
determina defectarea sistemului.
Ca o regulă, o cădere de tensiune peste 3%
din tensiunea nominală la condiţii de curent
maxim nu trebuie permis, excepţie făcând
cablajul de la baterie la regulator, care va fi
de ordinul 1 %.
Secţiune cablu = 2 x L x Imax/56 x C
L reprezintă lungimea cablului folosit (metri)
Procedura de conexiune a regulatorului
curent / tensiune Imax = Intensitatea maximă (A).
La conectarea regulatorului, următoarea C = tensiunea maximă permisă (V).

secvenţă trebuie urmată strict: NOTĂ:
„Unele regulatoare au componente încărcate
negativ în circuitul electronic, ceea ce în-

seamnă că nu trebuie folosite în instalaţii în asigură o răcire mai uniformă. Modulele func-
care conductorul de minus este împământat“. ţionează la temperaturi mai scăzute dacă
sunt montate la cel puţin 3 inci (7,6 cm)
deasupra acoperişului.
4.5. Instalarea componentelor O serie de montanţi prefabricaţi sunt
mecanice disponibili pe piaţă. Dacă sunt instalaţi cores-
punzător, inginerii sau laboratoarele certifică
aceşti montanţi la preluarea unor sarcini
4.5.1. Adaptarea proiectului mecanic specificate datorate vântului. Dacă nu se folo-
sesc montanţi agrementați, este necesară
Odată componentele sistemului PV selectate, verificarea.
instalatorul trebuie să decidă cum este cel
mai bine să monteze echipamentele astfel 4.5.2. Suportul structurii
încât sistemul să fie sigur, să funcţioneze
corespunzător şi să arate plăcut estetic. Există diferite tipuri de structuri pe piaţă, care
variază în funcţie de tipul instalaţiei: la sol,
Dacă designul ales presupune instalarea pe
faţade sau acoperişuri.
acoperişul înclinat, montanţii trebuie fixaţi
solid de grinzile sau căpriorii acoperişului—nu Aceste structuri trebuie să fie rezistente la
de platforma acoperişului. În funcţie de tipul rugină şi să nu necesite întreţinere, precum
acoperişului, montanţii trebuie ataşaţi astfel aluminiul anodizat sau oţelul tratat.
încât acoperişul să nu permită scurgeri la
nivelul penetrării. Alte metode pot fi folosite, Apoi, toate celelalte materiale trebuie să fie
dacă sunt certificate de organizaţii acreditate. din oţel inoxidabil şi să corespundă cu re-
glementările în vigoare.
Producătorii de sisteme pentru montare pe
acoperiş oferă instrucţiuni pentru ataşarea la În orice caz, există soluţii pe piaţă care se
multe tipuri de acoperiş. Asiguraţi-vă că potrivesc pentru aproape toate tipurile de
marginile modulelor nu sunt ciobite sau instalaţii.
crăpate atunci când manipulaţi şi montaţi
modulele. Crăpături sau ciobiri mici în sticlă Materialele folosite în construirea structurilor
pot deveni puncte de stres fizic de unde cră- pot varia în funcţie de tip, mediul în care sunt
păturile se pot dezvolta din cauza folosite, rezistenţă etc.
contracţiei/dilatării provocate de tempera-
Principalele materiale folosite sunt:
tură. Forţele de cuplu date pentru montanţii
PV de tip compresie trebuie respectate. x aluminu
Dispunerea modulelor PV este importantă x fier
pentru estetică şi pentru a ajuta la răcirea
modulelor. O dispunere orizontală (land- x oţel inoxidabil
scape) poate avea un avantaj mic faţă de dis-
x fibră de sticlă
punerea verticală (portret) dacă se consideră
răcirea pasivă a modulelor. Dispunerea ori- În ceea ce priveşte montarea, trebuie luate în
zontală este cea în care latura paralelă este considerare două aspecte principale:
mai mare decât latura perpendiculară pe
streaşină. În dispunerea orizontală, aerul x Locaţia
petrece mai puţin timp sub modul ceea ce

4
LA FAȚA LOCULUI
x Poziţionarea Cele mai folosite moduri de ancorare în

construcţiile civile sunt:
FIGURA 103. EXEMPLU DE STRUCTURĂ PV. (Sursa:
TKNIKA) - fie o fundaţie de beton cu o pană de beton,
- fie prinderea directă, folosind blocuri de
ancorare.
Suportul structural îndeplineşte un scop
dublu:
Pe de-o parte, scop mecanic, furnizând şi
asigurând un montaj perfect, care să reziste
la vânt până la 160 km/h, zăpadă, gheaţă etc.
Pe de altă parte, scop funcţional, pentru
Locaţia obţinerea orientării precise şi un unghi
În afară de consideraţiile specifice, precum potrivit pentru utilizarea la maximum a
integrarea arhitecturală, structura trebuie radiaţiei solare.
amplasată în locaţii deschise, fără umbră în Dacă se doreşte obţinerea de subvenţii, este
perioadele luminate puternic de soare, în aşa imperativ necesar ca aceste structuri să
fel încât modulele să fie situate în direcţia corespundă cu specificaţiile tipului de in-
corespunzătoare şi la unghiul corespunzător. stalaţie şi cu specificaţiile tehnice stablilte de
La determinarea locaţiei optime pentru struc- IEDS. (ASIF, 2002)
tură ţineţi cont de impactul vizual şi în special
4.5.2.1. Structuri fixe
de riscul de vandalism. La poziţionarea struc-
turii, este necesară prezenţa la faţa locului, Există patru locaţii fundamentale pentru
deci instalatorul trebuie să fie obişnuit cu panouri:
utilizarea unei busole, precum şi observarea x Pe sol
vizuală a căii aparente a soarelui.
x Pe stâlpi şi/sau turnuri metalice
Poziţionarea
x Pe pereţi
Două operaţiuni principale se execută pentru
poziţionare: montajul şi ancorarea. x Pe acoperiş
Montajul constă în prinderea elementelor Alegerea poziţiei depinde de particularităţile
structurale şi suportul lor mecanic, precum şi caracteristicile locaţiei, ţinând seama ca
stâlpii, cadrul, forma etc. accesul să fie uşor pentru eventuale reparaţii
şi operaţii de întreţinere.
Ancorarea constă în fixarea structurii pe su-
prafaţă sau pe elementul de prindere, FIGURA 104. DIFERITE LOCAȚII (Sursa: Tknika, 2004)
(podea, acoperiş, faţadă etc.) cu scopul de a

asigura rezistenţa şi stabilitatea necesare
structurii, astfel încât să poată rezista la ni-
velul maxim predictibil de vânt şi zăpadă.
Această etapă a instalării poate necesita un
considerabil volum de muncă pentru
construcţii civile, deci toate materialele
necesare trebuie stabilite în timpul etapei de
proiectare.

4.5.2.2. Structuri mobile Urmărirea printr-o singură axă nord-sud.
Performanţele modulelor PV depind de că- Panoul se poate roti în jurul axei nord-sud, ur-
derea radiaţiei directe a soarelui pe suprafaţa mărind calea soarelui de la est la vest.
panoului, printre altele. Într-o situaţie ideală,
Când unghiul de elevaţie coincide cu lati-
panourile sunt corect orientate spre soare în
tudinea locaţiei, acest tip de urmărire se nu-
orice moment, pentru asigurarea unei traiec-
meşte polar. În acest caz, producţia obţinută
torii normale la suprafaţă a radiaţiei solare.
este echivalentă cu 96% din cea obţinută prin
Există modalităţi diferite pentru ca panourile
urmărirea pe două axe.
să urmărească soarele:
Urmărirea altitudinii soarelui FIGURA 107. URMĂRIREA PRINTR-O SINGURĂ AXĂ
NORD-SUD (Sursa: Tknika, 2004)
Panoul se poate roti de-a lungul axei orizon-
tale dată de axa est-vest, permiţând urmări-
rea soarelui pe bază zilnică. Singurul parame-
tru care variază este unghiul generatorului
PV.
FIGURA 105.
URMĂRIREA ALTITUDINII SOARELUI (Sursa: Tknika, 2004)
Urmărirea pe două axe

Panoul se roteşte în jurul a două axe: una
schimbă elevaţia, de la nord la sud, iar
cealaltă schimbă azimutul de-a lungul căii est-
vest a soarelui.
Urmărirea azimutului solar
În acest tip de urmărire, cel mai bun unghi de
Panoul se poate roti în jurul unei axe ver-
impact solar apare la unghiul axei azimutului,
ticale, perpendiculare pe planul de lucru,
care coincide cu latitudinea specifică locaţiei,
ceea ce îi permite să urmărească azimutul
când producţia obţinută de generatorul PV
soarelui pe o bază zilnică. Singurul parametru
este maximă.
care variază este azimutul sau schimbarea
FIGURA 108. A) URMĂRIRE PE DOUĂ AXE (Sursa: Tknika,
direcţiei de la est la vest a generatorului. 2004)
FIGURA 106.
URMĂRIREA AZIMUTULUI SOLAR (Sursa: Tknika,
2004)

4
LA FAȚA LOCULUI
Există de asemenea şi un alt tip de urmărire A) Fundaţii cu dale şi baza perimetrului de

în care panoul se roteşte în jurul ambelor axe: beton.
una schimbă elevaţia, iar cealaltă se mişcă în
B) Fundaţii cu grinzi de lemn cu o durată de
jurul axei nord-sud, urmărind calea soarelui.
viaţă mai scăzută.
FIGURA 109. B) URMĂRIREA PE DOUĂ AXE (Sursa: C) Fundaţii cu blocuri de beton.
Tknika, 2004)
D) Fundaţii metalice ancorate ferm la sol.
Elemente de ancorare
Două tipuri diferite de prindere a piciorului
structurii de fundaţie pot fi observate în dia-
gramă.
Există o altă procedură care constă în intro-
ducerea de piese de metal în baza de beton,
în aşa fel încât, când betonul este turnat,
acestea sunt prinse rigid între ele.
4.5.3. Sisteme de ancorare FIGURA 111.

ELEMENTE DE ANCORARE (Sursa: Tknika, 2004)
Puncte de sprijin
Unul dintre cele mai importante aspecte de
luat în considerare îl reprezintă punctele de
sprijin, deoarece rezistenţa structurii depinde
de acestea, ca ansamblu.
Este inutil de calculat o structură care să
reziste la vânt puternic, dacă nu ne asigurăm
că structura este fixată corespunzător de sol,
acoperiş etc.
În FIGURA 110 putem vedea cele patru tipuri
diferite de baze pentru structurile pe sol sau
acoperiş.
FIGURA 110.
PUNCTE DE SPRIJIN (Sursa: Tknika, 2004)

Faptul că avem o conexiune la o sursă
4.6. Sisteme PV conectate la reţea
electrică de energie nu ne împiedică să
„Acele sisteme în care energia electrică obţinem cât mai mult de la sistemul solar.
generată de câmpul fotovoltaic se scurge Energia generată poate fi direct injectată în
direct într-o sursă externă de alimentare“ reţea, folosind un convertor special, deci
evităm costul ridicat al bateriilor şi
regulatoarelor.
FIGURA 112. INSTALAȚIE RACORDATĂ LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)
FIGURA 113. SCHEMĂ ELECTRICĂ A UNEI SINGURE LINII A INSTALAȚIEI RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)

4
LA FAȚA LOCULUI
4.6.1. Topologia instalaţiei

Putem distinge două părţi diferite ale in- Punctul de racordare la reţeaua electrică
stalaţiilor fotovoltaice racordate la reţea: DC Pentru instalaţii conectate mono sau trifazat
(curent continuu) şi AC (curent alternativ). la reţea de 230V/400V, conexiunea se va
stabili în amonte de contorul electric care
Prima parte tratează generatorul PV, între-
aparţine reţelei de distribuţie.
rupătoarele sale şi convertorul. A doua
categorie tratează Convertorul, disjunctorul
său şi contoarele de energie.
FIGURA 114. DIAGRAMĂ BLOC A UNEI INSTALAȚII RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)
te fi folosită de toţi consumatorii conectaţi la

4.7. Sisteme PV autonome
această reţea.
În instalaţiile autonome, energia generată În orice caz, în ambele cazuri proprietarul
este stocată, iar proprietarul instalaţiei con- instalaţiei poate fi un individ sau o companie.
sumă puterea generată (consum individual).
Alte instalaţii conectate la reţeaua electrică În general, aceste tipuri de instalaţii sunt
sunt direct injectate într-o sursă externă de folosite în zone depărtate şi izolate, unde ar fi
energie – fără capacitate de stocare – şi poa- dificil sau chiar imposibil să se conecteze re-

ţeaua electrică fie din raţiuni economice, curent continuu de 12, 24 sau 48 volţi.
tehnice, fie din cauza problemei accesibilităţii Instalaţiile de putere înaltă necesită o ten-
siune de 230Vca pentru a evita secţiunile
Instalaţiile autonome pot fi construite pentru
mari de cablu.
alimentarea în curent alternativ sau continuu.
Anumite dispozitive sunt produse cu ali-
Tipul instalaţiei construite depinde de numă-
mentarea în curent continuu sau alternativ, în
rul şi caracteristicile electrice ale dispoziti-
funcţie de necesităţi.
velor consumatoare. La construirea instala-
ţiilor de puteri reduse se folosesc tensiuni de
FIGURA 115. SISTEM PV AUTONOM (Sursa: TKNIKA)
La determinarea mărimii sistemului foto- avantajele, caracteristicile şi limitările aces-

voltaic, trebuie avută în vedere aplicaţia teia într-un mod clar şi concis.
acestuia. Nu putem folosi aceleaşi criterii
Dat fiind faptul că o instalaţie fotovoltaică
de proiectare pentru un sistem de iluminat,
nu are limitări tehnice privind puterea ge-
sau pentru o casă de vacanţă, ca pentru o
nerată, managerul de proiect trebuie să
instalaţie radio sau un aparat de sem-
ofere toate informaţiile necesare utili-
nalizare de pe stradă.
zatorului privind:
În primul caz, criteriile economice privind x Locaţia
siguranţa operaţională sunt prioritare, în x Scopul
timp ce în al doilea caz ar trebui să supra-
x Gradul de utilizare
dimensionăm întregul sistem şi să alegem
materiale conform cu standardele de sigu- x Specificaţiile tehnice ale elemen-
ranţă şi calitate a străzilor, pentru a mentelor
ţine la minim probabilitatea defectării. x Numărul şi caracteristicile poten-
ţialilor viitori utilizatori
Determinarea mărimii instalaţiei trebuie să
x Istoricul financiar
înceapă cu informarea clientului despre

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 117. MANAGEMENTUL MODULELOR PV

4.8. Sistemul de montaj (Sursa: ReSEL, TUC)
şi instalarea pe clădire
Calitatea instalării sistemului influenţează

major performanţa în exploatare şi înde-
plinirea duratei de viaţă şi producţia de
energie prefigurată. În cazul instalaţiilor
BIPV, următoarele probleme trebuie tra-
tate cu atenţie:
Urmarea consideraţiilor din proiect
Fazele de instalare şi punere în funcţiune - modulele PV introduc atât sarcini statice,

ale proiectului sunt propice implementării cât şi sarcini din vânt. Structura montată
bunelor practici de proiectare. trebuie evaluată, pentru a se asigura ca-
pacitatea de preluare a acestor forţe, şi
Managementul modulelor PV trebuie fixate cu balast sau de un corp
structural corespunzător.
Unele consideraţii simple trebuie luate în
seamă la manevrarea panourilor foto-
voltaice.
- Ţineţi cont că modulele PV sunt fragile!

Evitaţi să păşiţi pe ele.
FIGURA 116. NU PĂȘIȚI PE MODULELE PV (Sursa:

ECN)
- modulele PV sunt deseori mari (2m2 sau

mai mult) şi grele (>50kg) şi de aceea
necesită o atenţie specială la ridicare şi
manipulare, în special când se lucrează la
înălţime şi în condiţii de vânt.

FIGURA 118. BALAST ȘI ANCORARE (Sursa: Urmaţi recomandările producătorilor.
TECNALIA)
Azi, există pe piaţă o varietate mare de
produse fotovoltaice pentru integrarea în
clădire. După alegerea componentelor co-
respunzătoare pentru sistemul PV, este im-
portant ca acestea să fie instalate în con-
cordanţă cu recomandările producătorului,
în special în ceea ce priveşte fixarea, ven-
tilarea, calibrarea, temperaturile de func-
ţionare şi aspectele de siguranţă. Neres-
pectarea condiţiilor corecte de funcţionare
- Brăţările sau cadrele de montaj trebuie poate duce la niveluri de performanţă scă-
protejate, de asemenea, la coroziune. zute, reducerea perioadei de viaţă şi chiar
defectarea sistemului, în unele cazuri.
- Acolo unde este necesară o penetrare a
izolaţiei clădirii (ex. în timpul instalării FIGURA 120. INSTALAREA DE PĂTURI DE CAUCIUC
CU CELULE DE SILICIU AMORF (Sursa: Gisscosa-
cablurilor sau a unui sistem PV integrat) Firestone)
trebuie luate toate măsurile adecvate
pentru a se menţine rezistenţa clădirii la
incendiu şi la intemperii.
FIGURA 119. ASIGURAREA STABILITĂȚII ACOPERIȘU-
LUI ȘI ETANȘEITATEA LA INTEMPERII (Sursa:
Biohause)
FIGURA 121.
INSTALAREA DE PANOURI FLEXIBILE (Sursa:
Biohouse)
- În special în sistemele retrofit, trebuie

realizat un studiu de fezabilitate sau o
evaluare a structurii acoperişului, pentru
a se asigura că rezistenţa actuală a aco-
perişului poate prelua greutatea modu-
lelor.

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 122. SECVENȚA DE INSTALARE A PANOURILOR - Alegeţi modulele PV pentru un şir cu ace-
AUTO ADEZIVE (Sursa: Lumeta Inc)
leaşi caracteristici de fabricaţie; lanţul este
la fel de puternic precum cea mai slabă
verigă.
- Amplasaţi corespunzător senzorii şi cali-

braţi-i.
FIGURA 123. AMPLASAREA SENZORILOR (Sursa: Ekain
Taldea- Spania)
Cablarea modulelor
La cablarea modulelor, pe lângă luarea în
considerare a riscurilor electrice, următoarele
probleme sunt importante, pentru perfor-
manţele viitoare ale sistemului PV.
- Trebuie acordată atenţie la minimizarea
lungimii cablurilor şi, în mod special, trebuie
asigurat faptul că toate conexiunile sunt
corect realizate şi protejate. Cablarea an-
samblului fotovoltaic trebuie adăpostită
într-un jgheab, pentru evitarea inundării şi
acumulărilor de praf şi rugină. Deşi e posibil
să nu afecteze performanţele iniţiale ale
sistemului, o conexiune slabă poate avea in-
fluenţe mari în timp şi poate duce la redu-
cerea performanţelor pe termen lung.

FIGURA 124. REPARAREA CABLURILOR ÎNTR-O
INSTALAȚIE PV (Sursa:Zubigune, Spania)
4.9. Finalizarea instalării
sistemului PV
După instalarea sistemului PV, instalatorul
trebuie să realizeze următoarele proceduri:
x Pornirea şi operarea sistemului
x Verificarea securităţii sistemului şi a
măsurilor de siguranţă
x Livrarea instalaţiei
Inspecţia şi testarea
Inspecţia şi testarea sistemului complet, în
concordanţă cu Reglementările pentru ca-
bluri, trebuie realizată şi documentată.
Documentaţia de inspecţie şi testare conţine
de obicei 3 formulare – un certificat de
instalare, care include un program de obiecte
- Modulele sticlă-sticlă pentru faţade şi inspectate, şi un program de teste.
luminatoare au de obicei un sistem de Inspecţia şi testarea circuitelor c.c., în special
conectare electrică foarte simplu. Cu aceste a circuitelor modulelor PV necesită consi-
tipuri de conectare electrică se pot ascunde deraţii speciale. Apendixul C acoperă in-
cablurile în structură, obţinându-se un specţia şi testarea circuitelor ansamblului PV
rezultat uniform, estetic plăcut. şi documentaţia ce trebuie furnizată.
FIGURA 125. DIFERITE TIPURI DE CONEXIUNE ÎN Testele de punere în funcţiune a sistemului
MODULELE STICLĂ-STICLĂ PENTRU FAȚADE (Sursa:
MSK şi Sheuten Solar) Testele de performanţă a şirului/ansamblului
PV sunt recomandate pentru verificarea per-
formanţei şi descoperirea eventualelor mo-
dule defecte. Aceasta poate necesita mijloace
de măsurare a iradianţei solare pentru insta-
laţiile de mari dimensiuni, dacă nivelul radia-
ţiilor fluctuează pe perioada testelor.
Monitorizarea simultană a radiaţiei solare
poate prezenta dificultăţi practice, doar dacă
nu cumva sistemul este dotat cu senzor în-
corporat şi cablul acestuia este disponibil în
locul desfăşurării testului. Dacă avem condiţii
de iradianţă relativ constantă (adică nu avem
înnorări bruşte), compararea tensiunii în gol a
mai multor şiruri va identifica şirurile cu
probleme.

4
LA FAȚA LOCULUI
TABEL 22. TABEL CU REZULTATELE TESTELOR (Sursa:DTI

2006)
Client . ........................................... . Adresa / Locaţia tabloului de Tipul alimentării: Instrumente

Data testului …………………………………………….. distribuţie: TN-S/TN-C-S/TT Impedanţa buclei: ……………
Semnătură ............................................... ......……………………………………… Continuitate: ............…………
Metodă de protecţie la contact indirect …………………………………………… Ze la sursă: ...… Ω Izolaţie: …………
…………………….………………………….. …………………………………………… Tester RCD: ……… ………
………….…………………………………………………. …………………… PFC:………………….kA
Echipament vulnerabil la testare …………
..………………………………………………………….
Descrierea Lucrării: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Descrierea circuitului
Rezultatele testelor
Capacitatea de
scurtcircuit a
Conductori de
dispozitivului de protecţie Impedanţa Observaţii
cablare
la supracurent:
Polaritate
buclei de
………..kA Continuitate Rezistenţa de izolaţie împământare Verificare Funcţională
Zs
Ω
Sub Tensiune /
Nominal Cpc (R1 + R2) * R2 * Tensiune Timp
tensiune Tensiune
Inel
Tip ln /Pământ RCD Altele
A mm2 Ω Ω MΩ ms
mm2 MΩ

Procedura de verificare a izolaţiei în teren Pentru ansambluri care nu au părţi con-
ductoare accesibile (ex. ţigle PV de acoperiş)
Siguranţă:
testul trebuie să se facă între cablurile an-
- Citiţi şi fiţi siguri că această procedură este samblului şi împământarea clădirii.
înţeleasă înainte de a începe lucrul.
Pregătirea zonei de test:
- Testarea izolaţiei prezintă pericol de şoc
electric, fiţi precauţi la realizarea testelor. 1) Limitaţi accesul persoanelor neautorizate.
- Nu realizaţi testul fără instruirea practică 2) Izolaţi ansamblul PV de invertor (de obicei
necesară. de la separatorul ansamblului).
- Limitaţi accesul la zona de lucru. 3) Deconectaţi orice piesă de echipament
- Nu atingeţi şi luaţi măsuri ca nici o altă care ar putea avea un impact asupra măsu-
persoană să nu atingă vreo suprafaţă rării izolaţiei de protecţie (adică protecţii la
metalică cu orice parte a corpului, când exe- supratensiune) în cutia de joncţiune sau de
cutaţi teste de izolaţie. conexiune.
- Nu atingeţi şi luaţi măsuri ca nici o altă Echipament necesar:
persoană să nu atingă cu vreo parte a
corpului spatele modulului/laminatului, x Dispozitiv de testare a rezistenţei de
când executaţi teste de izolaţie. izolaţie
x Mănuşi izolatoare
- Ori de câte ori aparatul de testare a izolaţiei
x Ochelari
este energizat, există tensiune în zona de
test. Echipamentul trebuie să aibă capa- x Ghete de protecţie
citatea de autodescărcare. x Cutie de scurtcircuit (dacă este
necesară)
Notă privind metoda de test
Procedura
Două metode de test sunt posibile: 1) Testul trebuie repetat pentru fiecare
a) Testul între minusul circuitului şi pământ, ansamblu. Șirurile individuale pot fi de
urmat de testul între plusul circuitului şi asemenea testate, dacă este necesar.
pământ 2) Purtaţi pantofi de protecţie, mănuşi şi
ochelari.
b) Testul între pământ şi plusul şi minusul
3) Acolo unde se realizează testul între
circuitului scurtcircuitate
împământare şi plusul şi minusul scurt-
Acolo unde structura/cadrul este legat la pă- circuitate – scurtcircuitaţi cablurile cu o cutie
mânt, împământarea poate fi orice conexiune corespunzătoare de joncţiune.
de împământare corespunzătoare sau cadrul 4) Conectaţi un fir de la aparatul de testat re-
ansamblului (acolo unde se foloseşte un zistenţa de izolaţie la cablul (cablurile)
cadru pentru ansamblu, asiguraţi-vă că există ansamblului, după NOTA de mai sus.
contact ferm şi întregul cadru este continuu). 5) Conectaţi celălalt fir de la dispozitivul de
testare a rezistenţei de izolaţie la pământ,
Pentru sisteme unde cadrul ansamblului nu
după NOTA anterioară.
este legat la pământ (ex. acolo unde este o
instalaţie cu clasa II) un inginer poate alege să 6) Fixaţi firele de test (ex. cu faşete pentru
realizeze două teste cabluri).
7) Urmaţi instrucţiunile aparatului de testare
i) între cablurile ansamblului şi conectorul de a rezistenţei de izolaţie pentru a vă asigura că
legare la pământ tensiunea de test este aceeaşi ca în TABEL 23
ii) între cablurile ansamblului şi cadru. şi că valorile citite sunt în M Ohmi.

4
LA FAȚA LOCULUI
8) Urmaţi instrucţiunile aparatului de testare

a rezistenţei de izolare pentru a realiza testul.
9) Asiguraţi-vă că sistemul este neenergizat,
înainte de a scoate cablurile de test sau de a
atinge vreo parte conductoare.
TABEL 23. TABELA METODEI DE TEST (Sursa: DTI, 2006)
Metoda de Tensiunea Tensiunea Impedanţa
test sistemului de test minimă
(Voc stc x1.25)
Plusul şi 120V 220V 0,25MΩ
minusul
<600V 500V 0,5MΩ
ansamblului
scurt- <1000V 1000V 1MΩ
circuitate
Teste 120V 250V 0,25MΩ
separate
<600V 500V Voc stc 0, 5MΩ
pentru
(min 100V)**
minusul şi
<1000V 1000V Voc stc 1MΩ
plusul
(min 100V)**
ansamblului
** Tensiune de test ajustată pentru a preveni vârful să
depăşească valoarea modulului şi a cablului
După ce noul sistem instalat a funcţionat

minim 240 ore fără incidente, actul provizoriu
de certificare poate fi semnat.
Testarea şi livrarea
După testele preliminare, înainte de a livra
produsul finit, instalatorul trebuie:
x Să cureţe orice material în exces
x Să cureţe bine zona ocupată de
module
x Să furnizeze clientului un manual de
operare.

TABEL 24. FOAIE DE TEST LA PUNERE ÎN FUNCȚIUNE (Sursa: DTI, 2006)
Notă: Acest formular se poate modifica, deoarece este dezvoltat de Comitetul Tehnic IEC
Raport de test al ansamblului PV – circuite de curent continuu
Numărul de referinţă al raportului: Numele şi adresa contractorilor
Adresa instalaţiei
Data verificării Semnătura
Descrierea operaţiilor de testare Instrumente de test
Șir 1 2 3 4 n
Ansamblu Modul
Cantitate
Parametrii Voc (stc)
ansamblului Isc (stc)
Dispozitiv de Tip
protecţie Valoare (A)
Valoare c.c. (V)
Capacitate de rupere (kA)
Cablaj Tip
Fază (mm2)
Împământare (mm2)
Testarea şirului Voc (V)
Metoda de test: Isc (A)
Anexa-2 Soare
Verificare polarităţii
Continuitatea împământării (dacă este prevăzută)
Conectat la invertor (Număr serial)
Rezistenţa de izolaţie a ansamblului Tensiunea de test (V)
Ref IEC 60364- 713-04 Plus – Pământ (MΩ)
Metoda de test: Anexa-1 Minus-Pământ (MΩ)
Observaţii:

4
LA FAȚA LOCULUI
4.9.1. Documentaţia clientului Altă documentație tehnică

relevantă
Un proiect autentic trebuie întotdeauna să
respecte legislaţia în vigoare privind in- Rezultatele testelor și datele de inspecție
stalaţia, luând în considerare toate aspectele x O copie a documentelor de testare și
tehnice precum şi aspectele de mediu. În inspecție
acest sens, există o diferenţă notabilă între x Tabel cu setările de protecție a
sistemele fotovoltaice autonome şi cele co- invertorului ( sub/peste voltaj,
nectate la reţeaua electrică, mai ales din sub/peste frecvență etc.)
cauza procedurilor legale mai extinse pentru
cea din urmă. Informații despre operare și întreținere
La demararea proiectului, după culegerea x Proceduri de verificare a funcționării
informaţiilor necesare de la client, trebuie corecte a sistemului
urmat un plan de acţiune ale cărui principale x O listă de verificare cu procedurile de
secţiuni cuprind: urmat în cazul erorilor de funcționare a
sistemului
x Studiu de fezabilitate x Proceduri de deculapre/izolare și
x Raport repornire a sistemului
x Desene tehnice x Recomanări pentru întreținere și
x Lista condiţiilor curățare ( dacă este cazul)
x Buget x Aspecte privind alte lucrări de
x Plan de securitate construcții în preajma sistemului PV
(ex. lucrări la acoperiș) pentru evitarea
În acest fel, cu informaţiile corespunzătoare posibilelor deteriorări sau umbriri ale
la dispoziţie, instalatorul poate reuşi să sistemului
realizeze lucrările în timpul alocat proiectului
şi să atingă standardele de calitate aplicabile. Certificat de garanație
Instalatorul va pune la dispoziția clientului și
o copie a proiectului. Informații privind garanția
În plus, instalatorul trebuie să pună la

dispoziția utilizatorului manualul de instalare. 4.10. Lista de control
Manualul de instalare trebuie să conțină cel al instalaţiei
puțin următoarele informații:
Odată instalaţia finalizată, trebuie verificată
Informații despre sistem funcţionarea sistemului. Următoarea listă in-
x O copie a informațiilor de bază despre clude parametrii ce trebuie verificaţi, ca un
sistem exemplu. În orice caz, această listă poate
x O schemă electrică pentru unu singur varia în funcţie de tipul şi caracteristicile
șir de alimentare instalaţiei.
x O copie a manualelor și foilor de date a
următoarelor componente ale
sistemului:
Module PV
Invertor

TABEL 25. Foaia de punere în funcţiune a sistemului PV. Sursa:( BRE et al,2006)
Sistem PV – Lista de control al instalaţiei

Adresa instalaţiei Verificat de:
Data: Referinţa:
Inspecţie generală (electrică – ref IEC60364-6-61)

□ Echipament corespunzător standardelor, corect selectat & nedeteriorat
□ Echipament accesibil pentru operare, inspecţie & întreţinere
□ Echipament şi accesorii corect conectate
□ Măsuri particulare de protecţie în zone speciale
□ Echipament şi măsuri de protecţie corespunzătoare influenţelor externe
□ Sistem instalat pentru a preveni influenţa mutuală
□ Cablurile conectate şi etichetate
□ Cablurile alese pentru curentul transportat şi căderea de tensiune
□ Cablurile trase prin zone sigure sau protejate împotriva deteriorării mecanice
□ Prezenţa barierei la incendiu, etanşări şi protecţii împotriva efectelor termice
Instalaţia generală (mecanică)
□ Ventilaţie disponibilă în spatele modulelor pentru a preveni supraîncălzirea/risc de foc
□ Materialul şi cadrul ansamblului rezistente la coroziune
□ Cadrul modulului corect fixat şi stabil; Fixările pe acoperiş rezistente la intemperii
□ Trecerea de cabluri rezistentă la intemperii
Protecţia la supratensiune/şoc electric
□ Părţile sub tensiune izolate, protejate prin bariere/cutii, plasate în locuri inaccesibile sau
Clasa II
□ Prezenţa legăturii cadrului ansamblului la echipotenţializare (relevant dacă este necesar)
□ Dispozitive de protecţie la suprasarcini (relevant dacă este necesar)
□ Dispozitiv de curent rezidual (RCD) (relevant dacă este necesar)
□ Cadrul corect integrat cu instalaţia de protecţie la trăsnet existentă
Sistemul de c.c.
□ Separaţia fizică a cablurilor c.a. şi c.c.
□ Întrerupător de c.c. instalat (IEC60364-712.536.2.2)
□ cabluri c.c. – izolaţie de protecţie şi ranforsare (relevant dacă este necesar)
□ Toate componentele de c.c. calculate pentru a opera la tensiunea maximă de c.c. a
sistemului (Voc stc x 1,25)
□ Șirurile PV cu siguranţe sau cu diode de blocaj (relevant dacă este necesar)
Sistemul de c.a.
□ separatorul de c.a. blocabil doar în poziţia OFF
□ Protecţiile invertorului setate după cerinţele reglementărilor locale
Etichetarea & identificarea
□ Etichetarea generală a circuitelor, dispozitivelor de protecţie, comutatoare şi terminale
(IEC60364-6-61)
□ Schemele sistemului PV afişate în locaţie
□ Setările protecţiilor & detaliile de instalare afişate în locaţie
□ Procedura de oprire de urgenţă afişată în locaţie
□ Separatorul de c.a. etichetat clar
□ Separatorul de c.c. / cutiile de joncţiune etichetate corespunzător
□ Semnele & etichetele durabile şi fixate corespunzător

4
LA FAȚA LOCULUI
4.11. Exerciţii 4. Comportamentul curentului continuu este

diferit de cel al curentului alternativ.
4.11.1. Întrebări Descrieţi pericolele asociate cu fiecare.
1. Ce caracteristică a modulelor PV face ca 5. Planul de siguranţă va fi dus la îndeplinire

acestea să fie periculoase la expunerea la de:
soare? a) Utilizatorul instalaţiei
a) Modulele PV generează electricitate c.c b) Proiectant
care nu poate fi întreruptă decât dacă c) Instalator
lumina solară este împiedicată să ajungă
6. Echipamentul de Protecţie Personal
pe modul.
include (alegeţi 3 răspunsuri):
b) Dezvoltarea unor temperaturi ridicate a) Protecţie a ochilor şi feţei
pe suprafeţele acestora pot cauza
b) Planul de evaluare a riscului
incendiu
c) Protecţia extremităţilor
c) Gaze toxice pot fi eliberate de panouri,
d) Platforme de ridicare
în cazul temperaturilor ridicate.
e) Protecţia auzului
2. Ce pericole trebuie estimate la pregătirea
f) Turnuri mobile
evaluării de risc şi a declaraţiei de metodă
pentru instalarea unui sistem PV? 7. Raportul proiectului:
a) Explică scopul proiectului şi descrie
3. De ce nu este posibil să se folosească sigu-
procedurile de urmat pentru finali-
ranţe pentru protejarea cablurilor dintre
zarea acestuia.
modulele PV?
b) Conţine obligaţiile instalatorului pe
a) Modulele PV sunt dispozitive limita- parcursul executării proiectului.
toare de curent, ceea ce înseamnă că
c) Explică riscurile potenţiale şi măsurile
protecţia cu siguranţe nu va fi efici-
preventive ce trebuie luate.
entă în condiţii de scurtcircuit şi o cale
alternativă de protecţie este necesară 8. Un studiu de fezabilitate trebuie să:
(alegeţi 3 răspunsuri)
b) Modulele PV sunt dispozitive limita-
a) Evalueze necesarul de energie şi
toare de curent, ceea ce înseamnă că
interesele clientului
protecţia cu siguranţe nu va fi efici-
entă în condiţii de circuit deschis şi o b) Determine nivelul potenţial al puterii
cale alternativă de protecţie este ne- solare generate din regiune
cesară c) Includă o examinare atentă a ceea ce
poate vătăma oamenii, în timpul
c) Siguranţele pot exploda dacă sunt
procesului de instalare
expuse la curenţi scăzuţi care trec prin
cablul ce conectează componenetele d) Formalizeze şi să facă propuneri
de sistem. referitoare la instalaţia fotovoltaică, în
funcţie de necesarul de energie al
clientului

e) Evalueze dimensiunea posibilelor b) Să creştem tensiunea de funcţionare
riscuri implicate în timpul întreţinerii, c) Să ne asigurăm că distanţa între ge-
luând în considerare precauţiile nerator şi punctul de consum este cât
existente. mai mare posibil
9. Structurile utilizate într-o instalaţie 15. Cantitatea de cădere de tensiune admisă
fotovoltaică trebuie să fie: pe liniile de alimentare:
a) Va fi definită de reglementările apli-
a) Particularizate pentru fiecare
cabile pentru acest tip de instalaţie
instalaţie în parte
b) Depinde exclusiv de criteriile adop-
b) Nu există reglementări cu privire la tate de proiectant
structuri c) Va fi determinată prin înţelegerea
c) Să fie rezistente la coroziune şi să nu mutuală între client şi proiectant
necesite întreţinere. 16. Regulatoarele sunt instalate într-un ta-
blou care va fi:
10. Protecţiile ce trebuie folosite pentru o
a) cât mai departe posibil de baterii,
instalaţie fotovoltaică racordată la reţea:
neafectat de vaporii bateriei
a) Sunt la alegerea proiectantului b) cât mai aproape posibil de baterii,
b) Trebuie să respecte cerinţe legale pentru a se evita căderile bruşte de
pertinente tensiune
c) cât mai aproape de baterii, pentru a
c) Nu există cerinţe legale pertinente evita căderile bruşte de tensiune, dar
11. Pentru instalaţii conectate la reţele mono în aşa fel încât să nu fie afectate de
sau trifazate 230/400V, racordarea vaporii bateriei
instalaţiei se face: 17. Instalatorul trebuie să furnizeze utiliza-
a) În aval de contorul electric torului manualul de operare a instalaţiei.
a) Adevărat
b) În amonte de contorul electric b) Fals
c) Unde doreşte clientul 18. Înainte de predarea provizorie a proprie-
tăţii instalaţiei:
12. Nu este important ca toate modulele să
a) Este necesar ca instalaţia să funcţio-
aibă aceeaşi caracteristică tensiune-curent
neze minim 240 de ore
în cazul conexiunii serie.
b) Nu este necesar să se lase instalaţia
a) Adevărat în funcţiune
b) Fals c) Aprobarea finală este dată de client
19. Este necesar să se realizeze verificări pe-
13. Într-o instalaţie autonomă, consumul
riodice asupra parametrilor de funcţionare
este:
a instalaţiei.
a) Exclusiv în c.c. a) Adevărat
b) Exclusiv în c.a. b) Fals
20. Care dintre următoarele componente
c) În c.a., c.c. sau ambele simultan
sunt necesare pentru o instalaţie PV
14. Pentru a ne asigura că secţiunea conectată la reţea?
conductorului de c.c. nu este prea mare, a) Panouri fotovoltaice
trebuie: b) Regulator curent/tensiune
a) Să scădem tensiunea de funcţionare c) Baterii
d) Invertor autonom

e) Invertor racordat la reţea
f) Vas de expansiune a apei
g) Contor de energie electrică
21. Aranjaţi următoarele faze ale instalării

unui sistem PV racordat la reţea în ordinea
corectă.
a) Instalarea staţiei de generare PV
b) Cablarea componentelor
c) Instalarea panourilor de siguranţă şi
măsurare
d) Instalarea cadrelor
e) Testul final de funcţionare
f) Conectarea la reţea
g) Montarea contoarelor de energie

STUDII DE CAZ – CELE MAI BUNE PRACTICI 5
Scheuten Solar

5. STUDII DE CAZ – CELE MAI 5.1. Instalaţia PV din Școala
Multilaterală din Aurinkolahti
BUNE PRACTICI
Secţiunea Studii de Caz a acestui Manual
prezintă diverse sisteme PV de scară redusă Oraş (Țara): Helsinki (Finlanda)
care folosesc diverse tehnologii, pe diferite Tipul aplicaţiei: montată pe acoperiş
tipuri de clădiri din Europa.
Anul: 2009
Criteriul de selecţie se axează pe aspecte teh-

nice şi estetice precum şi pe inovaţiile sis- Rezumat
temelor, pentru a expune tehnologii avansate Oraşul Helsinki este implicat în multe
ale sistemelor şi abordări. angajamente privind eficienţa energiei
precum şi reducerea de emisii CO2. Prin
aceste angajamente, oraşul Helsinki s-a
Cele mai bune practici prezentate în această angajat de asemenea să consume un volum
secţiune invocă tipuri de sisteme PV la care mai mare de energie regenerabilă. Staţia
instalatorii probabil vor lucra. Informaţia solară Aurinkolahti este un proiect pilot
inclusă va ajuta la evitarea greşelilor frec- pentru testarea surselor de energie rege-
vente şi dezvoltarea bunelor practici în im- nerabilă. Ținta de economii anuale la şcoala
plementarea soluţiilor fotovoltaice. multilaterală din Aurinkolahti este de 6,5% în
fiecare an, comparat cu consumul de energie
electrică din reţeaua naţională.
Descrierea soluţiei
Descrierea datelor de plecare
- Descriere locaţie/tipul clădirii: şcoală
- Parteneri şi acţionari implicaţi: oraşul
Helsinki, Departamentul Lucrărilor Publice,
PWD Management de Construcţii
- Durata proiectului pilot: ~ şase luni
- Durata lucrărilor de instalare: ~ două
săptămâni

5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI
Rezultate/realizări
- Producţia de energie: 14.691 kWh/primul
an de funcţionare (defectarea fazei L3 a
invertorului din iunie 2010 până în august
2010 a determinat o pierdere de producţie
de energie de 5.000 kWh)
- Reducerea emisiilor de CO2: 3.482 kg CO2
(factorul de emisie folosit: 237 g CO2/kWh)
- Alte beneficii: scop educaţional pentru
predarea ştiinţelor naturii
FIGURA 126. ȘCOALA AURINKOLAHTI. (Sursa: oraşul
Helsinki)
Replicarea
Descriere tehnică
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi
- Putere totală instalată: 20,4 kWp paşii de urmat/obstacolele de evitat.
2
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,35 m /kW Soluţia poate fi replicată şi în alte locaţii.
- Tehnologie PV folosită: siliciu cristalin Toate staţiile de panouri solare trebuie corect
dimensionate individual înainte de instalare,
- Tipul invertorului: SMC6000TL (6300 W, pentru o dimensionare precisă a construcţiei
600 V, 26 A) şi instalaţiei electrice.
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: sistemul aproape că nu necesită Detalii de contact
întreţinere, durata garanţiei 25 ani, durata - Contact:
de viaţă aşteptată 30 de ani
sirpa.eskelinen@hel.fi
Aspecte economice
- Costul total al soluţiei şi costul PV:
€140.783; 6,90 €/W
- Fondurile pentru implementare şi sursele:
35% din costurile totale, acordate de
Ministerul Forţei de Muncă şi Economiei.
- Tarif de injectare, subsidii, subvenţii
locale/regionale sau naţionale: Nu există
un tarif pentru producţia de energie
descentralizată în Finlanda.
- Rata internă de recuperare (IRR) a soluţiei:
durata de recuperare (fără dobânzi) 25 până
la 50 de ani, în funcţie de preţurile pieţei de
energie.

5.2. Centrală PV pe şcoala
din Kungsmad
Oraş (Țară): Växjö, Suedia

Latitudine/Longitudine: 56° 53' N / 14° 49' E
Tipul aplicaţiei: montată pe acoperiş
Anul: 2008 FIGURA 128.
SISTEMUL PV PE ȘCOALĂ. (Sursa: Kari Ahlqvist)
Rezumat
Descrierea datelor de intrare
Oraşul Växjö are un plan pentru climat şi
energie foarte ambiţios: să devină inde- - Descrierea locaţiei/tipului clădirii: Centrala
pendent de combustibilii fosili până în 2030. PV este montată pe acoperişul unui liceu.
Până acum, focalizarea a fost pe biomasă, dar - Partenerii şi investitorii implicaţi:
în anii recenţi, energia solară a atras un mare Compania municipală imobiliară Vöfab şi
interes. Centrala PV de pe şcoala Kungsmad a compania de instalaţii Glacell AB
fost a doua centrală PV construită în Växjö şi - Durata lucrărilor de instalare: circa o lună
este încă cea mai mare din zonă. De fapt, este
una dintre cele mai mari de acest tip din Su-
edia. Constă în 780 de panouri pe o suprafaţă Descriere tehnică
de 1.021 m2. Centrala generează circa
- Puterea totală instalată: 137 kWp
130.000 kWh de electricitate în fiecare an,
ceea ce este estimat a fi 1/6 din consumul - Suprafaţa necesară pe kW: 7,45 m2/kW
anual al şcolii. Producţia de energie curentă şi - Tehnologia PV utilizată: siliciu policristalin
reducerea de CO2 sunt afişate pentru public - Tipul invertorului: IG 500HV
pe un panou electronic. - Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: garanţia este de 25 ani. Nu este
FIGURA 127. AFIȘAJUL SISTEMULUI PV (Sursa: Kari calculată durata de viaţă aşteptată. Până
Ahlqvist) acum nu a fost realizată nici o operaţie de
întreţinere. S-ar putea ca sistemul să nece-
site curăţarea mai târziu.

5
STUDII DE CAZ –
Aspecte economice
€500.000 (3,65 €/Wp)
- Fondurile pentru implementare şi sursele:
Subvenţie de stat 70%, Vöfab 30%
locale/regionale sau naţionale: subvenţie
de stat de 70 %.
- Rata internă de recuperare pentru soluţie:
nu a fost stabilită o rată internă de
recuperare.
Rezultate/realizări FIGURA 129.

SISTEM PV PE ACOPERIȘ. (Sursa: Kari Ahlqvist)
- Producţia de energie: Aproximativ
130.000kWh pe an
- Reducerea emisiilor de CO2: 78.000 kg CO2 Detalii de contact
- Informaţii online:
www.vofab.se
Replicarea
- Contact:
paşii de urmat/obstacolele de evitat. Henrik.johansson@vaxjo.se
Aceasta este printre primele centrale PV din
Växjö şi încearcă să paveze drumul pentru
interesul şi utilizarea mai frecventă a siste-
melor PV în oraş. Este o soluţie relativ simplă.
Această instalaţie arată că este posibil să se
producă energie electrică din surse solare
chiar şi în Suedia.

5.3. Centrala solară BERDEN
Oraş (Țară): Bogojina, Slovenia
Latitudine/Longitudine: 46°/16°
Tipul aplicaţiei: BIPV
Anul: 2011
Rezumat
Modulele PV solare sunt integrate în acope-
rişul unei noi clădiri. Această soluţie a fost
realizată cu scopul de a reduce costurile adi-
ţionale de amplasare peste acoperiş. Aco-
FIGURA 130. CENTRALA SOLARĂ BERDEN. (Sursa:
perişul este acoperit cu 216 module PV www.plan-net.si)
Upsolar UP-M230P. S-au folosit cinci
invertoare de 10kW Riello, pentru o instalaţie Aspecte economice
de 49,68 kW. Centrala va aduce anual o - Costul total al soluţiei şi costul PV:
reducere de 30 t CO2. 3,14 €/Wp; costul PV: 1,97 €/Wp
Descrierea soluţiei - Fondurile pentru implementare şi sursele:
Descrierea datelor de intrare participare cu capital
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: clădirea
locale/regionale sau naţionale:
este localizată în NE Sloveniei şi este folosită
în scopuri de afaceri. 0,444€/kWh
- Partenerii şi investitorii implicaţi: - Rata internă de recuperare: 10%.
investitorul este un fermier. Rezultate/realizări
- Durata lucrărilor de instalare: lucrările au - Producţia de energie: 49 MWh pe an
durat în jur de o lună.
- Reducerea emisiilor de CO2: 30.000 kg CO2,
(bazat pe o medie globală de 0,6 kg CO2 pe
Descriere tehnică KWh.)
- Puterea totală instalată: 49,68 kWp Replicarea
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,1 m2/kW - Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi
- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin paşii de urmat/obstacolele de evitat.
- Tipul invertorului: Riello HP1000065, 10 kW Soluţia poate fi replicată la orice clădire cu
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a orientarea similară. Un proiect bine pregătit
soluţiei: durata de viaţă a proiectului este este baza unei bune execuţii.
de 30 ani, garanţia modulelor PV (10 ani),
Detalii de contact
invertoare (5 ani), şi garanţia generală (2
ani). - Informaţii online:
www.plan-net-solar.si
- Contact:
Femc Marko ( info@plan-net.si )

5
STUDII DE CAZ –
5.4. Sistem PV pe şcoala Orientarea modulelor este 13° sud-vest. În

imediata vecinătate a sistemului există un
din Šmartno ob Dreti bloc de locuinţe, care nu umbreşte sistemul
PV.
Oraş (Țară): Šmartno ob Dreti, Slovenia
Latitudine/Longitudine: 46.28406/ 14.88854
Tipul aplicaţiei: BAPV - Partenerii şi investitorii implicaţi
Anul: 2010 Investitor: BISOL Group d.o.o.
Rezumat
Centrala PV MFE OŠ Šmartno ob Dreti este o
aplicaţie instalată pe acoperişul unei şcoli - Durata lucrărilor:
primare. Investitorul, BISOL, a utilizat 99 de Dreptul de Servitute a fost semnat la 1
module fotovoltaice BISOL 245W. Puterea in- septembrie, 2010; centrala solară a fost
stalată este de 24,25 kW. Producţia până la conectată la reţea în 14 decembrie, 2010.
această dată (27 octombrie, 2011) este de 24 Lucrările pe acoperiş au început pe 10
MWh, care depăşeşte energia previzionată cu noiembrie 2010, şi întregul sistem PV (inclusiv
8,5%. pozarea conductelor de cablu) a fost gata opt
Descrierea soluţiei zile mai târziu. Alte trei săptămâni au trecut
Descrierea datelor de intrare înainte ca documentaţia oficială de la com-
pania de utilităţi să fie emisă.
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii:
Școala primară din Šmartno ob Dreti este o Descriere tehnică

instituţie veche, cu acoperiş de cărămidă.
Acoperişul este în bune stare; de aceea nu a - Puterea totală instalată (kW): 24,25 kW
fost necesară înlocuirea acestuia. 99 de - Suprafaţa necesară pe kW: circa 7 m²
module fotovoltaice BISOL din siliciu poli- - Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
cristalin, fiecare a 245 W, au fost instalate pe
- Tipul invertorului: un SMA 1500 TL şi două
160m2. Cum modulele BISOL au o toleranţă
SMA SB 400 TL
strict pozitivă a puterii, capacitatea totală
instalată şi măsurată a sistemului PV este - Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
24,25kW. soluţiei: contract de întreţinere şi mo-
nitorizare cu BISOL Group d.o.o.; Garanţii:
10 ani pentru produs; 12 ani garanţie
pentru o putere a modulelor de 90%, 25 ani
garanţie pentru o putere a modulelor de
80%, un an garanţie de funcţionare fără
probleme a sistemului PV (până în 14
decembrie, 2011). Durata de viaţă aştep-
tată: mai mult de 40 de ani
Aspecte economice
- Costul total al soluţiei: 70.325 EUR
- Fonduri de implementare şi sursele: 80%
FIGURA 131. SISTEM PE ACOPERIȘ (Sursa: BISOL Group credit bancar, 20% propriile resurse
d.o.o)

- Tarif de injectare, subsidii, subvenţii 5.5. Atena Metro Mall
locale/regionale sau naţionale: BISOL a
închiriat acoperişul şcolii pe o perioadă de Oraş (Țară): Atena, Grecia
25 de ani. Toată energia produsă este Lat./Long.:37.941363 /23.739974
vândută Centrului de Ajutorare a Surselor
de Energie Regenerabilă la un preţ de Tipul aplicaţiei: BIPV
vânzare garantat. Tariful de injecţie pentru Anul: 2010
anul 2010 (pentru centrale micro-solare pe
clădiri) era 386,38 €/MWh. Acesta este un Rezumat
preţ garantat pentru 15 ani. Proiectat cu scopul de a economisi resurse şi
- Rata internă de recuperare pentru soluţie: de a proteja mediul înconjurător, Metro Mall
x după 7 ani 5,4% din Atena combină caracteristici variate, care
x după 10 ani 10,7% îl fac o clădire bioclimatică cu un consum de
energie foarte scăzut. Panourile solare
x după 15 ani 13,7%
acoperă 400 m2 pe partea sudică a clădirii,
x după 20 ani 15,3% realizând o economie de 5%.
- Producţia de energie: producţia de energie
până la această dată (27 octombrie, 2011) Descrierea datelor de intrare
este de 24 MWh, energia anuală previzio- - Descrierea locaţiei/tipul clădirii: BIPV
nată era 22,1 MWh, surplus 8,5% constă în două faţade şi partea de sud a
- Reduceri de emisii CO2: 14.400 kg Trade center-ului „Atena Metro Mall“.
- Crearea de locuri de mucă: mulţi oameni au - Partenerii şi investitorii implicaţi: întregul
lucrat la proiect: vânzători, manageri de proiect a fost finanţat de proprietar:
proiect şi divizia logistică şi depozit, 5 TALIMA VENTURE INC.
instalatori şi mulţi alţii.
- Durata lucrărilor: 20 de zile.
- Alte beneficii: în scop educaţional BISOL a
amplasat un panou LCD în şcoală, care per-
mite copiilor să monitorizeze funcţionarea Descriere tehnică
centralei solare. Acest lucru contribuie la - Puterea totală instalată: 51 kWp
procesul de învăţare şi creşte conştien-
- Suprafaţa necesară pe Kw: 7,72 m2
tizarea problemelor de mediu printre copii.
- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
Replicarea
- Tipuri de module: SCH660P de la SOLAR
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi CELLS HELLAS SA
paşii de urmat/obstacolele de evitat.
- Tipul invertorului: Sunergy ELV 230/5000W
Ca pentru orice proiect PV pe acoperiş este
necesară evaluarea locaţiei, acoperişul tre-
buie să fie într-o stare bună, atenţie specială
trebuie acordată orientării, umbririi etc.
Detalii de contact
- Informaţii online: www.bisol.com
- Contact: info@bisol.si

5
STUDII DE CAZ –
Detalii de contact
- Informaţii online:
www.schellas.gr , www.acepower.gr
- Contact:
- Ms. Eirini Komessariou
(ekomessariou@schellas.gr)
- Mr. Ioannis Aggelos
(service@acepower.gr)
FIGURA 132. ATENA METRO MALL.
- Întreţinere: serviciile de întreţinere sunt

furnizate sub contract de ACE POWER
ELECTRONICS
- Garanţii: 5 ani pentru Invertor şi panouri PV
- Durata de viaţă a soluţiei: aproximativ 25
ani.
Aspecte economice
€142.000, 2,78 €/Wp

locale/regionale sau naţionale:
Sistemul livrează energia în sistemul naţional.
Energia este plătită conform tarifului de injec-
tare – 0,394€/KWh - de corporaţia energetică
publică (PPC). În teorie, sistemul va produce
aproximativ 39,9 MWh/an ceea ce înseamnă
o recuperare a investiţiei în 9 ani.
- Producţia de energie: 39.900 kWh /an
- Emisii de CO2 eliminate: 23.940 kg
Replicarea
Sistemul poate fi uşor replicat în alte clădiri.

- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
5.6. Sistem montat pe acoperiş
- Tipul invertorului (putere şi specificaţii):
şi perete în Finlanda SMC4600TL (5250 W, 600 V, 26 A)
Oraş (Țară): Helsinki (Finlanda) - Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: sistemul aproape că nu necesită
Tipul aplicaţiei:montată pe acoperiş şi perete întreţinere; durata garanţiei - 25 de ani,
Anul: 2009 durata de viaţă aşteptată - circa 30 ani.
Aspecte economice
Rezumat
Oraşul Helsinki este implicat în multe an-
€87.275; 8,23 €/W
gajamente de eficienţă energetică precum şi
în reducerea emisiilor CO2. Prin aceste an- - Sursele şi fondurile de finanţare: 35% din
gajamente, oraşul Helsinki este de asemenea costurile totale, acordate de Ministerul
implicat în creşterea volumului de energie re- Forţei de Muncă şi Economiei.
generabilă. Centrala de energie solară - Tarif de injectare, subsidii, subvenţii
Latokartano este unul dintre proiectele pilot locale/regionale sau naţionale: nu există
pentru testarea energiilor regenerabile. Ținta tarif de injectare pentru producţia des-
anuală de economisire la şcoala Latokartano centralizată de energie electrică în Finlanda
este de circa 4%. - Rata internă de recuperare: perioada de
recuperare (fără dobândă) este între 25 şi
50 de ani, în funcţie de preţul electricităţii
Descrierea datelor de intrare pe piaţă.
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: Rezultate/realizări
clădire de şcoală
- Producţia de energie: aproximativ
- Partenerii şi investitorii implicaţi: 9.500kWh/primul an de funcţionare
oraşul Helsinki, Departamentul de Lucrări
Publice, PWD Managementul Construcţiilor - Reduceri de CO2: 2252 kg CO2 (factorul de
- Durata proiectului pilot: clădirea este nouă, emisie folosit: 237 g CO2/kWh)
aproape doi ani - Alte beneficii: scop educaţional pentru
predarea ştiinţelor naturii
Replicarea
Soluţia poate fi replicată şi în alte locaţii.
Toate staţiile de panouri solare trebuie corect
dimensionate individual înainte de instalare,
pentru o dimensionare precisă a construcţiei
şi instalaţiei electrice.
FIGURA 133. ȘCOALA ATOKARTANO (Sursa: Oraşul Detalii de contact

Helsinki)
- Contact:
Descriere tehnică sirpa.eskelinen@hel.fi
- Puterea totală instalată: 10,6 kWp
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,35 m2/kW

5
STUDII DE CAZ –
5.7. Blackpool Centrul de

Excelenţă pentru Mediul
Înconjurător
Oraş (Țară): Blackpool (Marea Britanie)

Latitudine/Longitudine:
53°47'0"N 3°3'27.56"W
Tipul aplicaţiei: FIGURA 134.
CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU MEDIUL
Acoperiş înclinat – acoperiş transparent ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa: Consiliul
Oraşului Blackpool)
Anul: 2004
- Partenerii şi investitorii implicaţi:

Rezumat Centrul de Excelenţă în Probleme de Mediu,
Un solarium abandonat, situat la malul mării cunoscut şi ca Solaris, reprezintă un
în Blackpool, a fost renovat şi reechipat parteneriat multiagenţii subregional. Pro-
pentru a funcţiona ca un Centru Regional de iectul a fost pus în funcţiune de Consiliul
Excelenţă pentru Sustenabilitatea Mediului Blackpool şi intenţionează să contribuie la
Înconjurător în nord-vestul Angliei. Energia importanta provocare de regenerare din
sustenabilă este un element cheie pentru Blackpool. Alţi parteneri în proiect sunt
clădirea renovată prin energia fotovoltaică Universitatea Lancaster, Blackpool şi Co-
generată de instalaţia din locaţie, două legiul Fylde precum şi echipa de acţiuni de
turbine eoliene şi o centrală combinată de mediu Blackpool
încălzire şi energie electrică (CHP). Acest
proiect inovator oferă o focalizare şi o
platformă pentru construirea şi promovarea - Durata proiectului pilot : din 2003 până în
de surse sustenabile în turism, spaţii de august 2004
producţie, comerciale, educaţionale şi în
sectoarele comunităţii, atât locale, cât şi Descriere tehnică
regionale. Ansamblul PV furnizează până la
44% din necesarul anual de electricitate al - Puterea totală instalată: 18.067 kWp
clădirii. - Suprafaţa necesară pe kW: 9,08 m2/kW
- Tehnologia PV utilizată: siliciu multi-
cristalin
Descrierea soluţiei - Tipul invertorului (putere): SMA (4 tipuri -
Descrierea datelor de intrare SMR1700, SMR3000, SMR2500, SMR850)
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: - Puterea combinată a invertoarelor:
Clădiri nerezidenţiale - 2 etaje 14,85kW

Aspecte economice
- Cost total al soluţiei/costul PV: 306.054
€, 16,93 €/W
- Surse şi fonduri de implementare:
subvenţia de la Primărie 65% din costul
instalaţiei PV (€151.000) restul venind de la
bugetul proiectului global.
- Producţia de energie: 12.776MWh
- Alte beneficii:
Clădirea a fost proiectată să respecte cele mai
bune practici şi a obţinut o notă excelentă de
la evaluatorul de mediu BREEAM. Utilizarea
energiei din clădire este monitorizată şi
optimizată în timp real.
Solaris a fost creat ca bază pentru educaţie şi FIGURA 135. CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa: Halcrow
promovarea proiectării şi încorporării de Group ltd)
energii regenerabile în această zonă . Clădirea
este de tip pasiv, folosind fluxurile de energie Replicarea
naturală pentru menţinerea confortului ter- Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi
mic şi eliminarea necesităţii încălzirii şi răcirii paşii de urmat/obstacolele de evitat.
mecanice.
În timpul instalării sistemului PV, au fost
Materialele de construcţie din clădire conţin întâmpinate relativ puţine probleme. Unele
materiale reciclate şi sustenabile: blocurile de module PV au fost deteriorate în timpul
beton conţin pulbere de cenuşă, un produs transportului, dar au fost comandate module
rezultat din industrie; şi ziare reciclate folo- care să le înlocuiască. S-a menţinut un
site ca izolator în cavitatea pereţilor exteriori. contact strâns între partenerii instalatori,
pentru a se ajunge la o înţelegere asupra
designului, înainte de a se comanda modulele
Detalii de contact PV acoperite cu strat dublu.
- Informaţii online: Legăturile strânse au permis ca schimbările
www.solariscentre.org de proiect, inclusiv probleme legate de
- Contact: umbrire, să fie rezolvate prin alegerea şi
poziţionarea unităţilor PV, şi a permis un
andy.duckett@blackpool.gov.uk efort coordonat în renovarea solariumului şi
duncan.broadbent@blackpool.gov.uk instalarea noii tehnologii. Înaintea instalării
au existat îngrijorări cu privire la nisipul adus
de vânt şi acumularea de sare datorată
apropierii de ţărm, totuşi aceste probleme nu
au devenit evidente.

EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE
PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE 6
Sunways

FIGURA 137.
6. EXEMPLU DE INSTALARE A TERASA DE SUD (vedere din NV)
UNUI SISTEM DE MICI

DIMENSIUNI PE O CLĂDIRE
6.1. Descrierea clădirii
Clădirea aleasă, situată în mediul urban, în
oraşul Zagreb, are destinaţia de clădire pu-
blică (teatru). Clădirea este conectată la re-
ţeaua locală de distribuţie printr-o conexiune
de alimentare a consumatorului de 96 kW.
FIGURA 136.
FOTOGRAFIE ORTOGONALĂ A CLĂDIRII ȘI 6.2. Utilitarul Software – PV*Sol
ÎMPREJURIMILOR
PV*Sol este un software pentru calculator
folosit pentru simulări şi calcule de sisteme
PV, atât conectate la reţea, cât şi autonome.
PV*Sol are o bară de unelte chiar sub bara de
meniu, similară cu majoritatea aplicaţiilor
Windows. O scurtă descriere a acestor
pictograme:
Proiect Nou – creează un proiect nou

Deschide Proiect – deschide un proiect
existent
Salvare Proiect – salvează proiectul
Această clădire cu trei etaje are de asemenea

Date tehnice – selecţia parametrilor tehnici şi
trei terase (acoperiş drept) deasupra clădirii.
a echipamentului
Terasa din sud (haşurată şi prezentată în
FIGURA 137) a fost aleasă pentru instalarea Date despre climă – selecţie de date climatice
modulelor PV. Un sistem de aer condiţionat Tarif injectare – selectarea tarifului cores-
extern este amplasat pe terasă şi va fi mutat punzător sistemului
pe terasa de nord. Acoperişul este o con-
strucţie de beton cu parametri statici satis- Umbrire – permite evaluarea umbrelor din
făcători, care poate prelua sarcina modulelor locaţie
PV şi a structurii de susţinere. Pierderi – defineşte pierderile din sistem

6
EXEMPLU DE INSTALARE A
UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ
REDUSĂ PE O CLĂDIRE
6.3.1. Determinarea condiţiilor

climatice
Verificarea sistemului – determină dacă
sistemul este dimensionat corect Productivitatea unui sistem PV depinde
practic de doi factori climatici: iradianţa şi
Simulare – rulează simularea temperatura aerului. Aceste date pot fi
Calculul eficienţei economice – calculează obţinute din publicaţii locale despre po-
perioada de recuperare financiară a tenţialul energiei solare, sau de la servicii
proiectului online, precum PVGIS.
Balanţa anuală de energie – prezintă În cazul ales, datele pentru iradianţa pe

producţia de energie calculată tehnic suprafeţe orizontale şi media lunară a
temperaturii aerului sunt disponibile în
Atlasul Solar al Croaţiei, care are date
adunate pentru ultimii 30 de ani. Sub
Datele de Energie – prezintă producţia „Climate data“ (date climatice), pot fi
calculată de energie şi alţi parametri ai selectate datele pentru o locaţie specifică,
sistemului dacă sunt disponibile. Aceste date pot fi de
asemenea introduse apăsând butonul
Rezumat al raportului proiectului – creează
MeteoSyn.
un scurt raport al proiectului
Oraşul Zagreb este situat în interiorul
Compararea variantelor – compară proiectul
Croaţiei, o zonă care are o iradianţă mai
selectat cu alt proiect
scăzută decât zona de coastă, cu toate că
utilizare sistemelor PV este fezabilă eco-
nomic. Iradianţa solară anuală pe planul
Selectarea limbii – pentru alegerea limbii orizontal generează 1,20 MWh/m2. Dacă este
înclinată la unghiul optim, ceea ce este posibil
MeteoSyn – folosit pentru încărcarea sau în acest caz, iradianţa solară anuală va atinge
introducerea de date climatice 1,37 MWh/m2. Pe parcursul lunilor anului,
iradianţa medie zilnică pe un plan înclinat va
6.3. Calcule înainte de vizitarea varia de la un minim de 0,96 kWh/m2 în
amplasamentului decembrie, la un maxim de 6,12 kWh/m2 în
iulie.
Înainte de vizitarea amplasamentului trebuie Temperatura medie a aerului variază de la un
realizate câteva calcule preliminare, pentru a minim de 0,8°C în ianuarie la un maxim de
asigura corectitudinea datelor prezentate cli- 20,1°C în iulie.
entului. Întâi, condiţiile de climă de care de-
FIGURA 138. IRADIANȚA SOLARĂ ȘI TEMPERATURA
pinde productivitatea sistemului PV – radiaţia AERULUI PENTRU LOCAȚIA ALEASĂ
solară şi temperatura aerului. Pe de altă
7 25
parte, parametrii economici ai proiectului tre- 6
buie explicaţi clientului – preţul estimat al 20

Average daily irradiation (kWh/m2)
sistemului precum şi câştigurile anuale şi du- 4

15
rata recuperării. Toate datele din această eta- 3

10
pă sunt practic estimări grosiere ale datelor 2
5
1
reale. 0 0
January February March April May June July August September October November December
Irradiation on horizntal plane Average air temperature

6.3.2. Estimarea productivității Cu aceste date, un sistem PV instalat de 1 kW
va produce 1040 kWh în fiecare an, cu un
instalației PV
venit anual de €468. Un simplu calcul, fo-
Condiţiile climatice determină potenţialul losind aceste date, arată o perioadă de re-
natural pentru orice locaţie dată; totuşi, cuperare de 7,5 ani. Totuşi, trebuie subliniat
clientul are nevoie de mai multe date. În locul faptul că nu sunt luate în considerare costuri
informaţiilor zilnice de iradianţă, energia pe suplimentare precum documentaţia, între-
care sistemul o va produce va fi de mai mare ţinerea şi inflaţia, ceea ce înseamnă că, după
interes pentru client. Experienţa de la alte ajustări, clientului îi va fi prezentată o perioa-
centrale PV din zonele apropiate arată că dă mai lungă de recuperare.
productivitatea PV estimată va fi între
1000 kWh/kWp şi 1100 kWh/kWp, în funcţie 6.4. Vizita în locaţie
de an şi de echipamentul folosit. Totuşi, în
O vizită în locaţie este făcută pentru a aduna
această etapă, putem să prezentăm clientului
mai multe detalii despre potenţialul site,
doar date estimative. Datele reale vor fi
precum umbrirea din vecinătate, structura
calculate la alegerea echipamentului. Pentru
acoperişului, posibile trasee de cabluri etc.
a face aceasta, este utilizat un software
Toţi parametrii sunt verificaţi provizoriu la
online (PVGIS, vezi pag. 42), care estimează
faţa locului.
productivitatea anuală a PV în acest caz la
1040 kWh/kWp. Înainte de vizitarea locaţiei, trebuie pregătită
o listă cu obiecte de verificat. Următorii
6.3.3. Estimarea financiară a soluției parametri sunt verificaţi la faţa locului:
Costul unui sistem PV specific depinde de 1. Structura acoperişului
câţiva factori. În această etapă, trebuie doar
2. Dimensiunile acoperişului
să ştim costul specific al sistemului PV. Acesta
este de obicei estimat pe baza câtorva oferte 3. Analiza umbririi
de echipament PV de la distribuitori. Costul
4. Punctul de conexiune la reţea
tipic pentru sisteme PV mai mici este în gama
3000 €/kW până la 3500 €/kW. În acest caz, 5. Amplasarea invertorului
se foloseşte valoarea mai mare pentru a se 6. Trasee posibile de cablu
asigura o estimare satisfăcătoare, care să lase
loc la ajustări. 7. Împământarea şi protecţia la trăsnet
8. Căi posibile de transport pentru
6.3.4. Estimarea producției anuale şi a
echipament
perioadei de recuperare a investiției
Informaţiile relevante sunt notate pe lista de
Calculele provizorii privind venitul anual se verificări, adăugându-se fotografii şi copii ale
pot baza pe un sistem de 1 kW, pentru a documentaţiei relevante.
asigura modularitatea calculelor. În acest caz
putem presupune următoarele: 6.5. Dimensionarea sistemului PV
Producţia anuală: E = 1040 kWh/kWp Dimensionarea şi selectarea echipamentului
utilizat pentru centrala PV depinde, în prin-
Preţul tipic pentru sistem: p = 3500 €/kW
cipal, de factori financiari şi tehnici, dar şi de
Tarif de injecţie: t=0,51 €/kWh (3,4 HRK/kWh) disponibilitatea unui anumit tip de echipa-
ment. La selectarea modulelor PV şi a
invertoarelor, trebuie verificată compati-

6
bilitatea cu standardele IEC şi naţional. Luând nate, datorită posibilităţii orientării panou-
în calcul profitabilitatea sistemului PV, pro- rilor spre sud (în emisfera nordică).
ducţie de energie versus cost, se vor verifica o
serie de oferte. Acesta este de obicei un Unghiul optim de înclinare a modulelor PV
proces iterativ. depinde de locaţia geografică şi de condiţiile
climatice. Acest unghi este similar pentru o
În acest caz, echipamentul este ales pe baza zonă largă, cu acelaşi climat şi aceeaşi
ofertelor primite de la mai mulţi distribuitori. latitudine.
6.5.1. Alegerea modulelor PV Pentru zona aleasă, unghiul optim de
înclinare este prezentat în „Manualul radiaţiei
Câteva sisteme diferite au fost simulate,
solare“, şi este de 28° la această locaţie.
pentru a asigura alegerea centralei PV cu cea
mai bună producţie de energie, la un preţ Dacă unghiul optim nu este cunoscut, este
rezonabil. posibil să se calculeze cu PV*Sol. Odată ce
datele climatice şi geografice sunt introduse
În acest exemplu, au fost alese module de
în programul PV*Sol, unghiul optim poate fi
230 W monocristaline, de la producători
calculat apăsând butonul „Înclinare şi
locali. Aceste module sunt certificate de EN
iradianţă maximă“.
IEC 61215 şi EN IEC 61730. Garanţia pro-
ducătorului, pe module, a fost 10 ani, cu o În cazul unui acoperiş drept, unghiul optim
garanţie limitată a puterii de ieşire de 90% pe este recomandat pentru calcule. Unghiul
o perioadă de 12 ani, şi 80% putere de ieşire acoperişului precum şi orientarea trebuie
până la 25 ani. În general, aceasta este estimate sau măsurate şi introduse în câm-
garanţia dată de majoritatea modulelor mono purile corespunzătoare (Orientare şi Încli-
şi policristaline disponibile pe piaţă. Dimen- nare) sub Date TehniceÆAnsamblu PV.
siunile modulelor sunt 1,663 x 0,998 [m x m].
Ca o alternativă, o altă ofertă a fost luată în
considerare, cu module mai scumpe, dar mai 6.5.3. Dimensionarea sistemul PV
avansate din punct de vedere tehnic. Mo-
dulele alternative au un coeficient de tem- Dimensiunile fizice ale acoperişului, fie drept,
peratură puţin mai mic, ceea ce le-ar permite fie înclinat, vor determina dimensiunea ma-
să producă, în aceeaşi locaţie, mai multă ximă posibilă (puterea instalată) a sistemului
energie decât cele evaluate iniţial. Aceste PV de pe clădire. Pentru un acoperiş înclinat
module sunt de asemenea certificate de EN trebuie evaluate doar dimensiunile părţii de
IEC 61215 şi IEC 61730, cu o garanţie a sud (sau sud-est/sud-vest), pentru a calcula
producătorului de 10 ani şi o garanţie similară eficienţa producţiei de energie electrică.
pentru puterea de ieşire. Acoperişurile drepte pot fi de asemenea folo-
Decizia finală asupra modulului care va fi site pentru instalarea de module PV, dar între
instalat a fost făcută după o prezentare către module trebuie lăsată o distanţă minimă,
client a rezultatelor simulărilor cu producţia pentru a evita umbrirea. Chiar dacă acope-
de energie şi detaliile financiare. rişul este drept sau înclinat, trebuie acordată
o atenţie specială pentru evitarea umbririi de
6.5.2. Orientarea şi înclinarea la obiectele existente pe acoperiş (coşuri, an-
tene, pereţi etc.) precum şi de la alte obiecte
modulelor PV
apropiate.
Acoperişurile drepte au un mare avantaj la
instalarea modulelor PV asupra celor încli-

În cazul de faţă, dimensiunile acoperişului marginea spre est este aleasă 2 m, pentru a
drept sunt de 20 m lungime (direcţia sud- avea un coridor liber, deoarece intrarea pe
nord) şi 126 m în lăţime (direcţia est-vest). acoperiş este în acea parte. Marginea dinspre
nord este aleasă 0 m, deoarece o altă terasă
Pe acoperişuri drepte, modulele PV sunt
este în spatele ei , iar butonul „Cover roof“ va
montate pe structuri fixe aranjate pentru un-
umple întregul acoperiş cu module PV. Se pot
ghiul optim. Modulele trebuie amplasate în
elimina module individuale cu butonul
rânduri cu o distanţă între ele, pentru a se
„Delete element“ dacă este necesar.
evita umbrirea în cazul cel mai defavorabil
(solstiţiul de iarnă – 21 decembrie la ora Ținând cont de parametrii menţionaţi mai
12:00). Distanţa poate fi estimată grosier la sus, pentru primul caz (module PV de 230W),
cel puţin 1,5 din lăţimea modulelor. Distanţa este posibilă acoperirea terasei cu 45 de
poate fi calculată mai precis, folosind ecu- module, cu un total instalat de 10,35 kW.
aţiile din capitolul 2, sau poate fi simulată în În cazul al doilea (module de 200W), pot fi
PV*Sol care sugerează distanţele cores- instalate în total 66 de module, cu o capa-
punzătoare între module pentru cazurile citate totală de 13,20 kW. Cum unele ţări au
selectate. grupe diferite de centrale PV, iar tariful de
FIGURA 139. DISTANȚELE ÎNTRE MODULE injectare este diferit, trebuie luată în
considerare dimensiunea ansamblului PV. În
acest caz, centralele PV cu o capacitate in-
stalată de peste 10 kW primesc mai puţin la
injectarea în reţea decât cele sub 10 kW.
Astfel, în primul caz se elimină două panouri,
pentru a nu se depăşi limita de 10 kW (nu
este indicat în figură). În al doilea caz, se
elimină 16 module pentru a nu depăşi limita
de 10 kW. După eliminarea modulelor va
exista spaţiu suplimentar pe acoperiş, care
poate fi folosit dacă este necesară evitarea
umbririi. Totuşi decizia finală asupra -
Determinarea dimensiunii corespunzătoare a dimensiunii sistemului PV este luată la
sistemului PV de pe un acoperiş poate fi alegerea invertorului.
făcută fie cu un utilitar software, fie prin
calcule de mână.
În PV*Sol, înainte de determinare, trebuie
ales tipul de instalaţie „Free standing“,
precum şi „Determinate Output from Roof
area“.
Sub „Technical data Æ Roof parameters Æ
Min Distance between Modules“ trebuie bifat
„Use minimum Distance for Mounting“. În
următorul tabel (Numărul de module pe
acoperiş), trebuie introduse dimensiunile
acoperişului, precum şi marginile faţă de
muchia clădirii. În acest caz, marginile de la
vest şi sud sunt alese de 10 m, în timp ce

6
FIGURA 140. DISTRIBUȚIA MODULELOR PV PE invertor cu o capacitate de 10 kW, cu toate că

ACOPERIȘUL DREPT – DIMENSIUNEA MAXIMĂ
poate fi făcută şi o altă alegere.
În al doilea caz, am ales, similar, un invertor
cu puterea de ieşire 10 kW. Alte două module
au fost eliminate, lăsând un total de 48 de
module, care au reprezentat selecţia pentru
al doilea caz, pentru a se potrivi cu cerinţele
referitoare la tensiunea de intrare a
invertorului.
După selectarea invertorului, factorii care
afectează producţia, precum lungimea ca-
blului sau secţiunea, sunt introduse folosind
butonul „Losses“ (Pierderi).
6.5.5. Configurarea ansamblului

de module
După selectarea invertorului, configuraţia
ansamblului PV este clară - ansamblurile de
module PV trebuie să respecte parametrii de
intrare ai invertorului, ex. tensiunea şi cu-
rentul de intrare. Acest calcul se face fie de
mână, fie cu un utilitar software, de obicei
dat de producătorul invertorului.
În cazul acoperişului înclinat, fie cu ventilaţie
(„With ventilation“) sau fără ventilaţie PV*Sol are o funcţie integrată pentru con-
(„Without ventilation“), în funcţie de cazul figurarea sistemului PV, în funcţie de carac-
real, se alege acest tip de opţiune şi se intro- teristicile de intrare ale invertorului. Pro-
duc doar dimensiunile şi marginile aco- gramul va sugera un număr de module în şir
perişului. şi un număr de şiruri în paralel.
6.5.4. Selecţia unui invertor Următoarea configuraţie a fost creată pentru

cele două cazuri:
Invertorul trebuie ales pentru a se potrivi cu
puterea de ieşire a sistemului PV – putere, x Primul caz: 3 şiruri în paralel a 14
tensiune şi curent. Acest calcul poate fi uşor module în serie,
făcut folosind unul din numeroasele utilitare
x Al doilea caz: 4 şiruri în paralel a 12
software, multe fiind chiar recomandate de
module în serie,
producătorii de invertoare. Sub Technical
data Æ Inverter, PV*Sol sugerează Trebuie de asemenea verificat dacă para-
invertoarele potrivite pentru sistem. În primul metrii de ieşire ai ansamblului PV se potrivesc
caz, se aleg cele 43 de module, deşi nu se cu parametrii de intrare ai invertorului. Cu
găseşte nici un invertor care să se potrivească butonul „Check“ (verificare), PV*Sol verifică
acestui ansamblu, deci trebuie selectat un dacă există discrepanţe. Sunt realizate teste
număr diferit de module. Cu 42 de module, precum Verificarea Ieşirii, Verificarea Tensiu-
PV*Sol sugerează câteva variante de nii MPP, Verificarea Curentului şi Verificarea
invertoare. În acest caz, a fost ales un Limitei Maxime de Tensiune. PV*Sol va

semnaliza dacă oricare dintre aceşti FIGURA 141. DIAGRAMĂ CU DISPUNEREA SISTEMULUI
PV PENTRU PRIMUL CAZ
parametri sunt în afara limitelor acceptabile.
Parametrii care au fost verificaţi în acest fel
sunt prezentaţi în tabelul de mai jos
TABEL 26. PARAMETRI DE POTRIVIRE ÎNTRE ANSAMBLUL PV
ȘI INVERTOR
Sistem 1 Sistem
2
Ieşirea PV pe invertor [kW] 9.66 9.6
Puterea c.a. a invertorului [kW] 10 10
Factor de dimensionare 97 96
6.5.6. Dispunerea finală a sistemului PV
Factor de dimensionare permis 78 – 108 78 - 108
Verificarea puterii 9 9 Dispunerea fizică a modulelor PV pe supra-
Gama de urmărire MPP [V] 333-500 333-500 faţă trebuie să corespundă cu schema
Tensiunea MPP a ansamblului 382-471 382-471
electrică şi conexiunea între module. Dacă
este posibil, modulele amplasate în rânduri
Verificare tensiunii MPP 9 9
apropiate trebuie să aparţină aceluiaşi şir.
Tensiunea maximă a
700 700 Figura de mai jos prezintă dispunerea finală a
invertorului [V]
Tensiunea maximă a modulului
1000 1000
modulelor pe acoperiş, trei rânduri de mo-
[V]
dule fiind conectate pe şir.
Tensiunea de circuit deschis [V]
604 600
(la G = 1000 W/m2, T = -10°C)
Verificare limitei maxime a
9 9 FIGURA 142. DISPUNEREA FINALĂ A ANSAMBLULUI PV
tensiunii
Curent prin cablu la [A]: 23 21
Capacitatea max.a cablului [A] 171 136
Curentul max. prin invertor [A]
23.3 21.1
(1000 W/m2, 25°C)
Curentul maxim de intrare al
31.0 31.0
invertorului [A]
Verificarea curenţilor 9 9
Factor de dimensionare 97 96
În final, configuraţia ansamblului PV trebuie

reprezentată printr-o schemă bloc, care va da
instalatorului o idee despre cum va conecta
modulele la invertor, şi apoi invertorul la
contorul de energie şi la alte echipamente
care pot fi instalate pentru racordarea la
reţea. Trebuie notat că aceasta nu este o
schemă detaliată de amplasament, deoarece
dispozitivele de protecţie, cum ar fi protec-
ţiile la suprasarcini, conexiunile la împămân-
tare şi diodele de blocare nu sunt incluse.

6
6.6. Estimarea umbririi imposibil de prezis. Totuşi, simularea oferă o

estimare demnă de încredere a producţiei de
Umbrirea poate afecta performanţele unui energie.
sistem PV. În special umbrele obiectelor
apropiate sunt periculoase, deoarece doar o
umbrire parţială a unui modul PV este su- După specificarea şi introducerea tuturor
ficientă pentru a afecta producţia întregului parametrilor tehnici şi de climă, performaţele
ansamblu. Umbra copacilor trebuie luată în sistemului PV pot fi simulate prin apăsarea
considerare, deoarece copacii vor creşte în butonului „Simulation“. După simulare, câ-
decursul timpului. teva selecţii de rezultate pot fi vizualizate:
Eficienţa economică, Balanţa anuală, Raportul
În PV*Sol, evaluarea umbririi este realizată în
proiectului şi Grafice.
fereastra „Shade“, fie prin definirea distanţei
şi înălţimii obiectelor înconjurătoare, fie prin Raportul Grafice reprezintă grafic producţia
calculul umbrelor de la obiecte îndepărtate. de energie pe lună, precum şi alţi parametri
Sub „List of objects“ (lista obiectelor), este de sistem, precum eficienţa invertorului, tem-
posibil să fie definite umbrele datorate peratura modulului etc.
obiectelor înconjurătoare, prin introducerea FIGURA 144. SIMULAREA REZULTATELOR – PRODUCȚIA
înălţimii, distanţei şi azimutului, care poate fi DE ENERGIE ELECTRICĂ
uşor estimat în teren. Două tipuri de umbre
pot fi selectate: clădire sau copac. Mai mult, System Variant
kWh
diagrama solară poate fi accesată prin intro- 1.500
1.400
ducerea punctelor (azimut, înălţime). Cea mai 1.300

1.200
1.100
uşoară cale de a determina umbrirea în acest 1.000

900
mod este folosirea unui utilitar de analiză, 800

700
600
precum Solar Pahtfinder. 500
400
300
FIGURA 143. EXEMPLE DE UMBRE ÎN LOCAȚIE 200

100
0
90° Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
Time Period 1. 1. - 31.12.
Energy Produced (AC) 1. TG 10.031 kWh Energy Produced (AC) 2. TG 10.558 kWh
Producţia anuală de energie estimată în pri-

45° mul caz este de 10,031 kWh, în timp ce
pentru al doilea caz este puţin mai mare,
30°
10.558 kWh. Diferenţa dintre cele două
15° sisteme este evidentă – al doilea sistem, chiar
şi cu mai puţină putere instalată produce mai
0°
North East South W est

multă energie. Aceasta se datorează în mare
North
parte coeficientului de temperatură mai
6.7. Estimarea producţiei scăzut pentru modulele PV din al doilea caz.
de energie Productivitatea PV estimată pentru zona din

jurul oraşului Zagreb este 1040 kWh/kWp –
Producţia de energie reprezintă energia pre- caz în care avem o productivitate PV calculată
vizionată a fi produsă de sistemul PV pentru de 1038 kWh/kWp în primul caz, şi
parametrii climatici medii. Această valoare 1100 kWh/kWp în cel de-al doilea. Valorile
poate varia în conformitate cu parametrii estimate pot fi comparate cu valorile reale de
climatici ai unui anumit an, care sunt practic la centralele PV care funcţionează în apro-

piere. Cifrele pentru o centrală de o Conform acestor două oferte, costul total
dimensiune similară (în acest caz 9,59 kW) este cu circa €5.000 mai mic în primul caz faţă
sunt prezentate în TABEL 27. de al doilea. Totuşi, trebuie ţinut cont că
TABEL 27. PRODUCȚIA DE ELECTRICITATE A UNEI CENTRALE producţia de energie în al doilea sistem are o
PV DE 9,59 kW DE-A LUNGUL A TREI ANI valoare mai mare în simulare.
An Energie generată Productivitatea PV 6.8.2. Costul dezvoltării proiectului
[kWh] pe an [kWh/kWp]
2008. 9,418 982 Costurile echipamentului sunt considerabile,
2009. 9,881 1,030
în cazul unui sistem PV. Totuşi, costurile de
dezvoltare a proiectului (documentaţia, pro-
2010. 8,802 917
cedura pentru obţinerea statutului de
6.8. Calcule financiare producător eligibil) nu trebuie neglijate. Acest
cost depinde de cerinţele legislative specifice
Aspectul financiar al centralei PV reprezintă o în fiecare ţară şi trebuie de aceea estimate de
motivaţie puternică pentru mulţi dezvoltatori. un expert local. Estimări pentru Croaţia, ba-
Cum mulţi dezvoltatori sunt conştienţi de zate pe proiecte anterioare, indică un cost de
tarifele de injectare, ei trebuie, de asemenea, dezvoltare a proiectului de până la €5.000,
să fie complet informaţi asupra consecinţelor ceea ce este destul de mult comparativ cu
financiare: costul echipamentului, costul de costul echipamentelor. Costurile de între-
dezvoltare a proiectului, venitul anual, costul ţinere ale unui sistem PV conţin de obicei o
cu întreţinerea, perioada de recuperare, rata verificare anuală a sistemului şi curăţarea
internă de recuperare etc. modulelor. Deşi considerat un cost relativ
mic, ce poate fi neglijat, realitatea este că nu
6.8.1. Costul echipamentului trebuie ignorat în calcule. În general, acest
Costurile echipamentului pot fi în general cost poate fi estimat ca procent din investiţia
estimate din ofertele sau din experinţa totală (1–2 %). În acest caz, în funcţie de ofer-
anterioară, dar modul cel mai bun de a tele de echipament de la distribuitori, costu-
estima costul real al echipamentelor este rile de întreţinere sunt estimate la 400 €/an.
obţinerea de oferte de la distribuitorii locali 6.8.3. Venitul anual
de echipamente PV. În acest sens, pentru Venitul anual reprezintă suma plătită de
acest proiect, au fost transmise cereri de operatorul pieţei către proprietarul centralei,
ofertă către o serie de distribuitori, iar două în concordanţă cu producţia sa de elec-
din cele zece oferte au fost alese pentru ana- tricitate. În general, se bazează pe doi factori:
liză. Aceste oferte de preţ au fost deja pre- nivelul de preţ pentru injectare şi producţia
zentate în subcapitolele anterioare. Costul de electricitate. Deteriorarea modulelor
echipamentelor este prezentat în TABEL 28. trebuie luată în considerare la calcularea de-
TABEL 28. DETALIEREA OFERTELOR DE ECHIPAMENT PV (€) precierii echipamentului PV pe perioada vieţii
Sistem 1 Sistem 2 de funcţionare. Se aşteaptă ca acest factor să
Module PV 14.179,2 19.289,6 influenţeze producţia de energie cu 10% în
Invertor 2.906,6 3.133,3 primii 12 ani, şi cu 25% până la 25 ani.
Cabluri, cutii şi alte 2.340 2.600
BOS În acest caz, venitul primului sistem, conform
Structura de suport 3.200 2.866,6 tarifului de injecţie croat, va fi €5.115 în
Lucrări de instalare 2.466,6 2.800 primul an de funcţionare. Acesta este mai
Total (€) 25.092,5 30.689,6
scăzut decât venitul pentru cel de-al doilea
Valorile din tabel sunt bazate pe oferte în HRK. Rata de schimb
1€=7,5 HRK. Valorile sunt doar pentru scop ilustrativ. sistem, în primul an de funcţionare, care este
€5.384.

6
6.8.4. Calculele de eficienţă economică FIGURA 145. REZULTATELE SIMULĂRII ECONOMICE –

BALANȚA LICHIDITĂȚILOR ȘI PLĂȚILE DE LA
UTILITATE
Calculele de eficienţă economică pot fi
realizate fie de mână, fie cu calculatoarele Cash Balance (Accrued Cash Flow ) Payment from Utility
incluse în software-ul de simulare. PV*Sol are 20.000
un utilitar pentru calculul rapid al eficienţei 15.000
10.000
economice. Acesta poate fi accesat prin 5.000
„Calculation Æ Economic efficiency 0
-5.000
calculation“ în bara de instrumente. -10.000
-15.000
În primul pas, trebuie selectat tariful de in- -20.000
jecţie, precum şi data de pornire a func- -25.000
10 20
ţionării centralei PV şi deprecierea anuală. Years
Dacă nu este disponibil, tariful de injecţie

poate fi setat în fereastra „Feed-in tariff“. Al Decizia finală pentru alegerea unuia dintre
doilea pas oferă parametrii generali pentru cele două sisteme va fi bazată pe o serie de
calculele economice, aici fiind posibilă alege- parametri, dar va fi în principal bazată pe
rea perioadei de evaluare în ani (20 în acest factorii economic-financiari. TABEL 29 arată
caz) şi dobânda capitalului (4% în acest caz). rezultatele simulării situaţiei economice.
Sistemul 2, cu o productivitate estimată mai
Al treilea pas este foaia de cost, unde toate mare, ceea ce ar aduce venituri mai mari de
costurile sunt rezumate. Sub primele trei la utilitate, are o perioadă de amortizare mai
câmpuri sunt introduse costurile deductibile mare decât Sistemul 1. Are, de asemenea, o
şi nedeductibile, precum şi subsidiile directe producţie netă mai mică decât primul.
(dacă există). Toate aceste costuri pot fi Aceasta din cauza faptului că este mai scump
itemizate drept costuri specifice. Alt câmp decât primul. Totuşi, investiţia în ambele
calculează costurile anuale de operare, costu- sisteme este profitabilă, deoarece ambele
rile anuale de consum şi alte costuri anuale şi oferă profit de-a lungul duratei de viaţă.
economii.
TABEL 29. COMPARAȚIA ECONOMICĂ A CELOR DOUĂ
În al patrulea pas, poate fi ales tipul de finan- SISTEME SIMULATE
ţare. În acest caz, presupunem că dezvol-
Sistem 1 Sistem 2
tatorul proiectului are capital propriu pentru
centrala PV şi că nu sunt necesare împru- Valoarea capitalului
10.010 6.864
(€)
muturi. Perioada de
8,1 9,3
Pasul următor este de a prezenta rezultatele amortizare (ani)
calculului de eficienţă economică (Valoarea Producţie netă 9,3 % 7,1 %
Capitalului, Perioada de amortizare şi Pro-

ducţia netă). Rezultatul simulării economice
pentru primul sistem este prezentat în
FIGURA 145. Observaţi faptul că balanţa de
lichidităţi atinge o valoare pozitivă atunci
când investiţia este recuperată. Factorul de
depreciere a modulelor PV poate fi observat
în graficul plăţii utilităţii, deoarece scade în
timp. Tariful de injecţie pentru Croaţia este
garantat 12 ani, şi se poate aştepta ca după
această perioadă să nu se mai primească bani
de la utilitate.

6.9. Instalarea sistemului 14. Comutaţi întrerupătorul c.c. pe ON
15. Comutaţi întrerupătorul c.a. pe ON –
6.9.1. Planificarea instalării realizat de personalul DSO
Planificarea instalării trebuie să stabilească
6.9.2. Lucrări de pregătire
foarte clar paşii şi procedurile pe care un
instalator trebuie să le urmeze la instalarea Acoperişul clădirii unde va fi amplasată
unui sistem PV. Acest proces necesită ca in- centrala PV trebuie curăţat înainte de in-
stalatorul să coopereze îndeaproape cu restul stalarea sistemului. Dispozitivele care pot fi
personalului, în special personalul DSO, res- mutate uşor, precum antenele, trebuie mu-
ponsabil cu racordarea la reţea a sistemului. tate în locuri identificate dinainte pe
Principalii paşi sunt descrişi în continuare: acoperiş. Celelalte obiecte trebuie eliminate,
dacă este posibil, de pe acoperiş.
1. Pregătirea lucrărilor
2. Montarea structurii suport Odată ce zona acoperişului a fost curăţată şi
(prefabricată) obiectele îndepărtate, zona trebuie să fie
uşor accesibilă pentru instalator.
3. Împământarea structurii suport la
împământarea existentă Modulele PV, structura suport şi alte
4. Montarea cutiei de adunare a echipamente trebuie să fie transferate cu
cablurilor de c.c. grijă pe acoperiş. Acest lucru se poate realiza
manual sau cu o macara corespunzătoare.
5. Pozarea conductelor şi a cablurilor de Dacă se realizează manual, dimensiunea şi
la module la cutia de adunare a greutatea modulelor trebuie luată în
cablurilor de c.c., şi de la cutia de considerare. În acest caz, modulele au fost
adunare a cablurilor la invertor ridicate de la sol pe acoperiş printr-o macara
6. Instalaţi invertorul şi întrerupătorul amplasată pe terasa nordică a clădirii.
de c.c. (în poziţia „OFF“)
Modulele PV, structura suport şi alte echi-
7. Amplasaţi contorul şi întrerupătorul pamente trebuie să fie depozitate în poziţii
de c.a. (în poziţia „OFF“) – realizat de uşor accesibile. Modulele PV depozitate şi
personalul DSO structurile de suport nu trebuie să împiedice
lucrul instalatorului. Terasa de nord a fost
8. Pozarea cablurilor de la invertor la
aleasă drept locaţie de depozitare, deoarece
contor
era aproape de macara, iar ansamblul de
9. Amplasaţi modulele PV pe suporţi şi module nu se montează în acea parte.
fixaţiile
10. Conectaţi cablurile electrice de la 6.9.3. Montarea structurii suport
cutia de adunare a cablurilor la
întrerupătorul de c.c., şi între Structurile suport pentru modulele PV vin în
întrerupătorul de c.c. şi invertor multe forme diferite. Structurile metalice
sunt des folosite, la fel şi containerele de
11. Conectaţi cablurile de la şiruri în cutia plastic umplute cu balast de piatră, sau chiar
de adunare a cablurilor structuri de lemn. Structurile suport trebuie
12. Conectaţi modulele în şiruri montate în conformitate cu instrucţiunile
producătorului şi verificate pentru a vedea că
13. Verificaţi tensiunea în cutia de cabluri
sunt bine fixate.

6
FIGURA 146. EXEMPLU DE STRUCTURĂ SUPORT DIN necesar, unghiul modulelor trebuie verificat,
METAL, PREFABRICATĂ (CU MODULE) PENTRU
ACOPERIȘ METALIC iar structura suport ajustată la unghiul optim.
Două şine suplimentare sunt montate pe
structura suport de-a lungul întregii lungimi a
şirului de module PV, pe care unt fixate
modulele PV.
FIGURA 148. VEDERE LATERALĂ A STRUCTURII SUPORT

(Sursa:ETEK)
În majoritatea cazurilor, structura suport este

montată pe o fundaţie. Fundaţiile sunt fie
blocuri de beton, fie cadre metalice mari.
Aceste structuri sunt adesea fixate de aco-
periş, ceea ce trebuie făcut cu grijă pentru a
evita eventualele puncte de scurgere. FIGURA
147 arată o fundaţie din cadru metalic pe un
acoperiş drept aparţinând unei clădiri publice.
Se poate vedea că şina de metal este montată
direct pe acoperiş. Două şine de metal sunt 6.9.4. Montarea conductelor
întinse de-a lungul axei est-vest (orizontal) şi a cablurilor
pentru fiecare rând de module PV, iar unele
suplimentare sunt amplasate de-a lungul axei
Conductele trebuie să protejeze cablurile de
nord-sud (verticale).
vremea severă, soarele direct şi posibilele
FIGURA 147. CADRU DE FUNDAȚIE METALICĂ impacturi mecanice. Conductele pot fi am-
plasate pe sol sau pe structura suport, în
spatele modulelor, şi direcţionate către cutia
de cabluri din apropierea rândurilor de
module PV.
Cablurile în conducte nu trebuie lăsate libere;

totuşi, nu trebuie nici fixate prea rigid. În
acest caz, cablurile au fost introduse în
conducte de plastic montate în spatele
structurii suport a modulelor. Cablurile
trebuie de asemenea să fie amplasate în
conducte, pentru a evita accesul neautorizat.
Structura suport este montată pe fundaţii.

Constă din trei şine, care sunt prinse
împreună în formă de triunghi. Dacă este

FIGURA 149. CABLURI ȘI CONDUCTE AMPLASATE ÎN 6.9.6. Amplasarea modulelor
SPATELE MODULELOR PV
pe structura suport
Modulele PV trebuie amplasate pe structura
suport după ce lucrările pregătitoare
(montarea structurii suport, pozarea conduc-
telor şi cablurilor, montarea invertorului şi a
întrerupătoarelor) au fost finalizate. Modu-
lele trebuie amplasate pe cele două şine
paralele deasupra structurii suport. Modulele
sunt prinse de aceste şine cu unelte şi me-
canisme speciale (FIGURA 151). Totuşi,
deoarece aceste sisteme diferă de la un
Toate cablurile trebuie direcţionate prin producător la altul, instrucţiunile produ-
conducte la cutia de cabluri. Intrarea ca- cătorului trebuie urmate. Modulele trebuie
blurilor în cutia de cabluri trebuie etanşată amplasate unul lângă altul, ţinând cont că ele
corespunzător, pentru a preveni infiltrarea vor fi conectate electric.
apei în cutie. Dacă este posibil, intrările de La acest moment, nici un modul nu ar trebui
cablu trebuie realizate în partea de jos. să fie conectat electric.
6.9.5. Amplasarea invertorului FIGURA 151. PRINDEREA UNUI MODUL DE ȘINĂ (Sursa:
SOLVIS)
Invertorul trebuie amplasat într-o locaţie
aleasă, prestabilită. Unele invertoare pot fi
amplasate afară, lângă ansamblul PV. Altele
trebuie amplasate înăuntru. Invertoarele sunt
adesea montate pe perete, deci trebuie lăsat
spaţiu suplimentar între două invertoare sau
între invertor şi un alt echipament, pentru a
satisface cerinţele de răcire şi de ventilare a
invertorului. 6.9.7. Conexiunea electrică
FIGURA 150. AMPLASAREA INVERTORULUI Conexiunea electrică a sistemului trebuie
realizată cu mare grijă, deoarece în unele
cazuri este imposibil să se oprească unele
părţi ale sistemului, ceea ce înseamnă că
unele cabluri sunt sub tensiune în timpul
procesului de conectare. Această măsură de
siguranţă priveşte în special conectarea mo-
dulelor PV racordarea la reţea. De aceea,
aceste două sarcini trebuie realizate la sfârşit.
Conexiunea electrică trebuie realizată cu
ambele întrerupătoare de c.c. şi c.a. în poziţia
„OFF“.
Întrerupătoarele de c.c. şi c.a. trebuie Înainte de conectarea electrică a diverselor
amplasate lângă invertor. Este necesar să se componente, trebuie verificată tensiunea
asigure accesul la aceste două întrerupătoare. între linii.

6
Primul pas este conectarea cutiei de cabluri 6.9.8. Verificarea şi punerea

cu întrerupătorul de c.c., invertorul şi între-
în funcţiune
rupătorul de c.a. La conectarea cablurilor de
c.c. la invertor trebuie respectată polaritatea În faza de testare şi punere în funcţiune, toţi
corectă. În cutia de cabluri, polaritatea, parametrii sistemului trebuie verificaţi în
precum şi diferenţierea între cablurile concordaţă cu procedura stabilită. Este de
şirurilor diferite trebuie avută în vedere. asemenea important să se verifice impactul
asupra reţelei şi funcţionarea în paralel cu
Conexiunile electrice ale modulelor PV în sistemul. Centrala PV trebuie să respecte
şiruri sunt realizate prin conectori speciali. toate cerinţele sau reglementările DSO. În
Modulele PV trebuie să aibă cutii de co- timpul fazei de testare, următorii parametri
nectori cu o lungime de cablu suficientă, trebuie verificaţi şi măsuraţi:
astfel încât să ajungă la cablurile şi conectorii
celor două module alăturate. Conectorii sunt x Nivelul iradianţei
introduşi cu uşurinţă unul în celălalt, iar x Tensiunea de c.c. pe şiruri
cablurile trebuie fixate în cel mai apropiat
punct. x Curentul de c.c. pe şiruri
x Tensiunea de c.a. din reţea
Dacă este posibil, această operaţiune trebuie
făcută noaptea sau cu modulele PV acoperite, x Frecvenţa tensiunii din reţea
pentru a se evita riscul electrocutării. x Curentul alternativ de la invertor
FIGURA 152. CONEXIUNEA ELECTRICĂ A MODULELOR – Personalul DSO trebuie să verifice orice
PARTEA DIN SPATE cerinţă pentru centrala PV sau impactul
asupra reţelei electrice. Aceasta include de
obicei verificarea intermitenţelor, deco-
nectărilor în caz de defect etc., şi trebuie
realizate doar de personalul autorizat de la
DSO.
6.10. Plan de siguranţă pentru

o instalaţie la scară mică
Prevenirea şocului electric prin lucrul cu
circuitele scoase de sub tensiune este vitală
pentru siguranţa sistemelor electrice solare,
Pasul final este conectarea contorului de care au practic două surse de electricitate: de
energie electrică şi a întregului sistem la la utilitate şi de la sistemul electric solar.
reţea. Această operaţiune este de obicei Oprirea întrerupătorului principal nu opreşte
realizată de personalul local DSO. În ma- sistemul electric solar de a produce energie
joritatea cazurilor, această sarcină trebuie electrică. Instalaţiile fotovoltaice pot fi re-
realizată de personal autorizat, deoarece alizate în mod natural ca să fie sigure, aşa
implică lucrul cu circuite sub tensiune. La cum pot fi majoritatea instalaţiilor într-o clă-
acest punct, reţeaua electrică este racordată dire, cu condiţia ca orice pericol asociat cu
la contor şi apoi la întrerupătorul de c.a. instalarea şi utilizare în clădire să fie tratat
corespunzător.

Procesul îmbunătăţirii siguranţei pe perioada
construcţiei, funcţionării şi întreţinerii nece-
sită:
x respectarea cerinţelor legii, normativelor
sistemelor PV şi standardelor
x urmarea recomandărilor producătorilor
x urmarea celor mai bune practici
În acest proiect, măsurile de siguranţă şi
protecţie au fost sistematic aplicate în Modulele sunt montate pe acoperiş cu in-
concordanţă cu standardele în vigoare, croate stalaţia existentă de paratrăsnet, ceea ce
şi europene, pentru acest tip de sisteme. minimizează daunele sistemului PV la dis-
Pentru a garanta siguranţa şi continuitatea în tanţa permisă între modulele PV şi instalaţia
funcţionare a sistemelor PV de-a lungul de paratrăsnet. În acest exemplu, distanţa
duratei de viaţă, este necesară asigurarea trebuie să fie mai mare de 0,5 m.
protecţiei complete la trăsnet şi suprasarcini Dacă nu este posibilă o distanţă mai mare de
induse chiar din faza de proiectare şi de 0,5 m, este necesar să se stabilească o co-
implementare a proiectului. Trebuie prevă- nexiune conductoare între modulele PV şi
zută protecţie nu doar la ieşirea din invertor instalaţia de protecţie la trăsnet, care este
ci şi la ieşirea din modulele PV. conectată la pământ. Scopul acesteia este de
Sistemele fotovoltaice sunt de obicei instalate a preveni trecerea curenţilor trăsnetului prin
pe acoperişuri, acolo unde există o proba- structura modulelor fotovoltaice. Dacă
bilitate mai mare de fulgere (şi deci de structura conductoare a panourilor nu este
suprasarcini). În concordanţă cu standardul legată printr-un conductor la instalaţia de
EN 62305-2 loviturile de fulger directe sau paratrăsnet sau casa nu are instalaţie de
indirecte sunt catalogate drept un risc paratrăsnet, atunci este necesar să conectăm
aşteptat de deteriorare pentru o centrală structura modulelor PV la pământ. Împă-
fotovoltaică. mântarea asigură descărcarea rapidă a cu-
Pentru acest proiect, protecţia sistemului rentului la sol. Pentru împământare pot fi
fotovoltaic la suprasarcinile atmosferice şi in- folosiţi ţăruşi din oţel sau cupru înfipţi adânc
duse a fost realizat în concordanţă cu sau platbandă.
standardele Uniunii Europene EN60364-7- Invertorul este protejat de descărcătoare atât
712, EN61173 şi grupele de standarde pe partea de c.c., cât şi pe cea de c.a.
EN62305. Descărcătoarele de pe partea de c.c. trebuie
Invertorul, fiind obiectul central al sistemului alese în conformitate cu tensiunea de circuit
fotovoltaic, trebuie să fie în special protejat la deschis a sursei fotovoltaice.
trăsnet şi descărcări, dar în acelaşi timp Din cauza condiţiilor meteo, ploaie, radiaţie
protecţia trebuie să includă întregul sistem solară şi temperatură ridicată, modulele
fotovoltaic. fotovoltaice sunt interconectate cu cablu
Cum distanţa între terminalul reţelei de H07RN-F.
conexiune a ansamblului de module PV şi Sunt utilizate întrerupătoare de 20A c.c.
invertor era mai mare de 25 m, au fost pentru protecţia modulelor şi disjunctoare de
prevăzute descărcătoare la ambele capete. O 16 A şi 25A tip B pentru protecţia inver-
schiţă a sistemului PV este desenată în urmă- torului, după recomandarea producătorului.
toarea diagramă.

6
Cerinţa minimă pentru a realiza funcţionarea b) O creştere cu aproape 100 kWh/kWp

în paralel este setată în aşa fel încât protecţia c) Nu este nici o diferenţă
invertorului porneşte (adică acţionarea
6. Ce date trebuie colectate la faţa locului?
asupra întrerupătorului) şi izolează sistemul
(Alegeţi 3):
PV de reţea, dacă există deviaţii de frecvenţă
a) orientarea şi înclinarea acoperişului
sau tensiune (supra sau subtensiune).
b) caracteristicile echipamentului
Limitele deviaţiei posibile sunt date din
c) locaţia umbrelor
fabrică pentru fiecare invertor şi respectă
d) datele climatice
standardele UE.
e) locaţii posibile pentru amplasarea BoS
7. i. Clădirea are un acoperiş în două ape.
Una spre sud-est şi alta spre nord-vest.
6.11. Exerciţii
Înclinarea acoperişului este 15° şi
dimensiunile de 10 x 5 [m x m]. Alegeţi un
1. Ce acţiuni trebuie întreprinse înainte de
modul de 200W. Alegeţi partea de
vizita la faţa locului? (alegeţi 3):
acoperiş pe care veţi amplasa modulele
a) Estimări iniţiale ale centralei raportat la
PV.
suprafaţa de acoperiş disponibilă
a) nord-vest
b) Colectarea datelor climatice
b) sud-est
c) Plan cu detalierea traseelor de cabluri
d) Estimări grosiere ale producţiei ii. Estimaţi puterea posibilă a centralei PV
e) Planificarea precisă a amplasării BoS în cazul amplasării panoului în format
portret (pe înălţime):
2. Folosiţi PVGIS
a) 4 kW
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pv
b) 4,4 kW
est.php pentru a afla productivitatea PV
c) 8 kW
previzionată în zona Istria (Croaţia).
a) Aproximativ 1200 kWh/kWp 8. În cazul unui sistem de 4,4 kW cu 22
b) Aproximativ 1600 kWh/kWp module aranjate în 2 şiruri, selectaţi un
c) Aproximativ 800 kWh/kWp invertor care se potriveşte cu carac-
teristicile de ieşire ale ansamblului PV.
3. Verificaţi tariful de injectare în zona dvs.
Prezentaţi configuraţia ansamblului şi a
pentru diferite dimensiuni de sisteme PV
invertorului/invertoarelor (Notă: pot fi
(10 kW, 30 kW).
folosite mai multe invertoare).
4. Dacă un sistem de 10 kW costă €33.000,
9. Calculaţi unghiul de umbrire de la un stâlp
estimaţi perioada de recuperare într-o
situat la 25 de metri spre estul ansam-
locaţie cu 1220 kWh/kWp şi un tarif FIT de
blului PV, cu o înâlţime de 10 m deasupra
0,51€/kWh.
modulelor. Plasaţi-l pe o diagramă solară.
a) Aproape 9 ani
Obstrucţionează lumina directă a soarelui
b) Aproape 5 ani
către sistemul PV?
c) Aproape 2 ani
10.Calculaţi unghiul de umbrire de la un
5. Estimaţi productivitatea PV pentru siste-
copac situat la 10 metri spre sud, cu o
mul de la întrebarea 2 orientat spre sud-
înălţime de 5 metri peste module.
vest cu o înclinaţie de 15°. Care este dife-
a) 30o
renţa faţă de un sistem cu înclinaţia
b) 26,6o
optimă?
c) 60o
a) O reducere cu aproape 100 kWh/kWp

11.Pentru sistemul PV din figura de mai jos
estimaţi distanţa d astfel încât al doilea
rând să nu fie umbrit.
a) 0,998 m
b) 2,0 m
c) 2,7 m

ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE 7
Johnsun Heaters Ltd

7. ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE Pentru sistemele PV racordate la reţea, pro-
Acest capitol are ca scop furnizarea de ducţia de energie trebuie înregistrată (kWh,
informaţii utile privind întreţinerea şi depa- Amperi, Volţi) şi verificată. Aceste rezultate,
narea sistemelor PV. care trebuie trimise instalatorului (depind, de
asemenea, de contract/înţelegere) pot scoate
7.1. Planul de întreţinere la iveală posibile defecte în sistem. Păstrarea
de înregistrări lunare şi anuale ale producţiei
7.1.1. Inspecţia periodică de energie este deosebit de utilă pentru
Sistemele fotovoltaice s-a dovedit că au confirmarea funcţionării corecte a sistemului
nevoie de puţină întreţinere, presupunând că PV (NABCEB, 2005).
s-au folosit reguli bune de proiectare şi că au
FIGURA 153. PĂSTRAREA ÎNREGISTRĂRILOR
fost aplicate procedurile corespunzătoare de PRODUCȚIEI DE ENERGIE PENTRU SISTEMELE PV
control al calităţii la instalare şi la punerea în RACORDATE LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Cyprus
Energy Agency)
funcţiune. Mulţi instalatori şi proprietari spun
că sistemele lor PV „nu necesită întreţinere“.
Cu toate acestea, sistemele fotovoltaice ne-
cesită o inspecţie periodică pentru a confirma
că sistemul funcţionează corect şi nu are
deteriorări sau defecte. Frecvenţa inspecţiei
şi întreţinerea sistemului fotovoltaic ar trebui
să fie anuală. Mai exact, în primul an de func-
ţionare a sistemului PV inspecţia poate fi mai
frecventă, deoarece problemele apar de
obicei la începutul funcţionării. Cu toate
acestea, frecvenţa inspecţiei şi întreţinerii
este determinată de „contractul de între-
ţinere“ stabilit între proprietar şi instalator.
În cazul instalaţiilor PV autonome, bateriile

necesită mai multă întreţinere care depinde
de tipul bateriilor, ciclii de încărcare/ des- 7.1.2. Acumularea de praf
cărcare şi aplicaţie. În inspecţia periodică, o
Cea mai comună sarcină de întreţinere
listă cu verificări trebuie realizată şi urmată
pentru modulele solare este curăţarea zonei
pentru întreaga instalaţie, pentru a verifica
de sticlă pentru eliminarea prafului excesiv.
performanţa componentelor sistemului. O
Ansamblul de module trebuie curăţat când
“mică” defecţiune în sistemul PV (în special în
temperatura nu este prea ridicată, de obicei
sistemele mari) poate avea rezultate evident
dimineaţa sau seara târziu.
negative asupra nivelului de performanţă al
sistemului şi deci asupra producţiei sale de
Straturile de praf şi murdărie pot fi date jos
energie electrică. Sistemul PV poate fi in-
de pe module prin spălarea cu apă. În cele
spectat prin monitorizare, dar inspecţia anu-
mai multe cazuri, spălarea este necesară doar
ală în locaţie este necesară pentru a verifica
în timpul perioadelor lungi de uscăciune,
fiecare parte a sistemului. Pentru sistemele
când nu este ploaie, pentru a curăţa natural
autonome, instalatorul trebuie să ofere
modulele.
proprietarului câteva instrucţiuni de bază.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
Frecvenţa curăţării depinde de condiţia FIGURA 155. INSPECȚIA BATERIILOR LA SISTEMELE

AUTONOME, CIPRU. (Sursa: Cyprus Energy Agency)
fiecărei instalaţii. De exemplu, când un sistem
PV este instalat aproape de o zonă cu praf,
modulele trebuie curăţate mai frecvent. În
timpul perioadelor cu ploi frecvente, mur-
dăria de pe module este curăţată de ploaie şi
nu necesită altă curăţare. În cazul unui strat
mai gros de murdărie pe suprafaţa modu-
lelor, se poate folosi apă caldă sau un burete
pentru înlăturarea acumulărilor de murdărie.
Trebuie evitată orice unealtă ascuţită sau de- Întreţinerea bateriilor depinde de tipul, ciclii
tergent (Nicola M.Pearsall & Robert Hill, de încărcare/descărcare şi aplicaţie. Cele
2001). două sarcini care trebuie îndeplinite sunt
adăugarea de apă şi verificările performan-
ţelor. Verificările performanţelor pot include
înregistrări ale densităţii specifice, citiri de
FIGURA 154. INSPECȚIA PERIODICĂ A ANSAMBLULUI PV
A UNUI SISTEM MONTAT PE ACOPERIȘ ȘI conductanţă, măsurători de temperatură,
RACORDAT LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Conercon Ltd, citirea tensiunii celulei, şi chiar un test de
Cyprus)
capacitate. Citirile tensiunii şi curentului
bateriei în timpul încărcării pot fi folositoare
în determinarea stării corespunzătoare de
funcţionare a unui controler de încărcare.
Bateriile imersate plumb-antimoniu necesită
cea mai mare întreţinere privind completarea
şi curăţarea. Bateriile etanşe plumb-acid şi cu
gel şi de tipul AGM rămân relativ curate în
timpul operării şi nu necesită completare cu
apă. Producătorii de baterii oferă reco-
mandări de întreţinere pentru utilizare ba-
teriilor lor (James P.Dunlop, 1997).
7.1.4. Întreţinerea invertorului

Sarcina principală privind întreţinerea in-
vertorului este de a verifica sistemul său de
Dacă în modul se observă defecte evidente diagnostic. Când invertorul este instalat într-
(ex. crăpături) la momentul inspecţiei sau al un spaţiu închis, inspecţia şi curăţarea in-
curăţării, acest lucru trebuie notat şi moni- vertorului trebuie să se facă mai des. Prin
torizat pentru a asigura funcţionarea corectă urmare, este important să se verifice func-
a ansamblului. Ramele modulelor trebuie ţionarea invertorului prin observarea corectă
inspectate şi verificate ca să nu aibă defecte. a indicatoarelor LED, măsura şi/sau alte date
afişate. Mai mult, zona din jurul invertorului
7.1.3. Întreţinerea bateriilor trebuie menţinută liberă pentru a permite o
circulaţie bună a aerului pentru o răcire
Privind sistemele autonome, întreţinerea corespunzătoare. Apoi, verificarea câtorva
bateriilor este probabil cea mai importantă protecţii ale invertorului sunt importante, de
sarcină de întreţinere. asemenea.

de împământare şi rezistenţa de izolaţie a
FIGURA 156. INSPECȚIA INVERTOARELOR DIN SISTEME cablurilor.
PE ACOPERIȘ, CONECTATE LA REȚEA, CIPRU. (Sursa:
Conercon Ltd)
Un piranometru sau senzor de iradianţă este
folosit pentru măsurarea iradianţei soarelui.
Piranometrul folosit de depanatorul PV
trebuie să fie un instrument care măsoară
iradianţa totală pentru ansamblul de module
din toate direcţiile (adică, directă şi difuză).
Piranometrul trebuie să fie îndreptat în
aceeaşi direcţie ca panourile sistemului PV
pentru a înregistra corect iradianţa incidentă
pe ansamblu. Dacă ansamblul PV are orien-
tări multiple, iradianţa trebuie măsurată
pentru fiecare orientare.
Dacă un invertor se strică şi există o
„Garanţie“ de la producător, atunci, trebuie În cazul întreţinerii bateriilor în sisteme PV
înlocuit în câteva zile. Termenii şi condiţiile autonome, se foloseşte de obicei un hidro-
prevăzute în contractul dintre instalator şi metru pentru a verifica densitatea specifică a
proprietar sunt foarte importante. Acestea electrolitului din baterii. Capacele bateriei
trebuie să includă o clauză de indemnizaţii sunt scoase şi hidrometrul preia electrolit
care să acopere pierderile de producţie şi pentru măsurători. Hidrometrul încorporează
faptul că nu s-a reuşit repararea sistemului un plutitor care va pluti mai sus la o densitate
într-o anumită perioadă de timp (mai puţin specifică mai mare şi mai jos la o densitate
de 48 ore). specifică mai mică. Dacă densitatea specifică
este semnificativ mai mică într-o celulă decât
7.1.5. Întreţinerea regulatorului
în celelalte celule ale bateriei, este o indicaţie
de încărcare a unei celule defecte. Dacă, după un ciclu
normal de încărcare, umplând cu apă distilată
Întreţinerea regulatorului de încărcare se
şi apoi aplicând o sarcină de egalizare a
realizează în timpul inspecţiei celorlalte
bateriei nu creşte densitatea specifică, atunci
componente PV. Constă în proceduri de diag-
celula sau bateria trebuie înlocuită. În plus, în
nosticare şi verificare a tensiunii. Trebuie
timpul întreţinerii bateriei trebuie purtate
urmărite instrucţiunile şi datele afişate de
mască protectoare, mănuşi şi alte
regulatorul de încărcare.
echipamente de protecţie.
7.1.6. Unelte şi echipament pentru O cameră cu infraroşu (cameră de termo-
grafiere) poate fi de asemenea folosită în
întreţinere timpul inspecţiei şi întreţinerii, pentru a
Multimetrele în c.c şi c.a. şi clampmetrele identifica punctele fierbinţi din sistemul PV
sunt folosite pentru măsurarea tensiunii şi (ex. la celule, cutii de joncţiune, panouri PV)
curentului în partea de c.c. şi c.a.. (NABCEB, 2005).
Multimetrul mai poate fi folosit şi pentru
verificarea continuităţii cablurilor în timpul
instalării.
Un instrument portabil care măsoară rezis-
tenţa este folosit pentru a măsura rezistenţa

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
FIGURA 1. DETECTAREA UNUI PUNCT FIERBINTE ÎNTR-UN FIGURA 157. POTENȚIALE UMBRE DE LA VEGETAȚIA ÎN
PANOU PV FOLOSIND O CAMERĂ DE TERMOGRAFIERE (Sursa: CREȘTERE. (Sursa: Terza Solar Ltd)
http://www.leonardo-energy.org/)
7.1.8. Verificarea conexiunilor electrice

7.1.7. Umbrire
Circuitul electric trebuie verificat periodic (de
Sursele de umbră pot fi evitate în timpul
obicei la 4-5 ani), pentru a ne asigura că nu
proiectării şi instalării sistemului PV. Umbrele
sunt probleme cu conexiuni nestrânse, coro-
de la alte clădiri sau alte echipamente pot fi
ziune etc.
evitate de la începutul proiectului.
În general, atunci când sistemul PV este FIGURA 158. ÎNTREȚINEREA CONEXIUNILOR ELECTRICE.
amplasat pe acoperiş, sursele de umbrire (Sursa: Conercon Ltd)
datorate vegetaţiei, precum copacii, sunt mai
severe. Totuşi, condiţiile pot fi schimbate da-
că se iau măsuri pentru controlarea creşterii
copacilor, care pot cauza pierderi importante
de energie generată. Nu este necesar să se
elimine copacii sau vegetaţia, ci doar să se
asigure că aceasta nu creşte peste nivelul la
care produce o umbrire semnificativă a
ansamblului.
Proprietarul sistemului trebuie să înţeleagă
importanţa lipsei umbrei, iar în timpul între-
ţinerii – pe lângă aranjarea şi tăierea crengilor
– să verifice echipamentele care pot umbri pe
acoperişurile alăturate ex. instalarea de an-
7.1.9. Alte daune
tene, disc de satelit etc. Mai mult, pro-
prietarul trebuie să se asigure că nimic din ce Un sistem PV poate fi deteriorat de mulţi
este instalat pe acoperişul său nu umbreşte factori neprevăzuţi precum: condiţii de vreme
ansamblul PV (DTI,2006). extremă (cutremure, grindină, furtuni,
trăsnete, inundaţie etc.), incendiu, explozie,
acte intenţionate ale altor persoane, sabotaj,
furt, muşcături de animale, război, acţiuni in-
tenţionate ale proprietarului, energia nu-
cleară. Fulgerele, în special, pot produce
daune modulelor PV şi invertoarelor. Pentru

protecţia invertoarelor la trăsnete trebuie ansamblul PV iluminat va genera în con-
instalate descărcătoare din partea de c.c. (şi tinuare curent pentru alimentarea arcului. În
uneori în partea de c.a.). Structurile şi cadrele consecinţă defectul nu poate fi izolat de către
modulelor PV trebuie împământate cores- invertor. Dacă este indicat un defect de izo-
punzător. laţie, cauza defectului trebuie urmărită cât
Asigurările pentru fotovoltaice acoperă dau- mai repede posibil. Într-un sistem cu unul sau
nele sistemului PV pentru unele tipuri de dau- două şiruri, defectele de cablare pot fi de-
ne neprevăzute (Electric Market Authority, tectate prin verificarea invertorului.
2011).
7.2. Greşeli şi defecte comune 7.2.1.2. Defecte ale invertorului

Cele mai des raportate defecte, conform cu
7.2.1. Introducere multe studii sunt defectele invertorului
(63%). Totuşi, s-au făcut îmbunătăţiri
Cum sistemele PV nu sunt în funcţiune de
considerabile în domeniu de-a lungul
mulţi ani, o serie de informaţii utile au fost
timpului. Un defect comun este dimen-
acumulate pentru defectele şi problemele
sionarea incorectă şi/sau nepotrivirea ca-
tipice acestora.
blului şi a tensiunii cu ansamblul PV. Ma-
7.2.1.1. Defecte de izolare joritatea firmelor de instalare a sistemelor PV
au depăşit acum această problemă, iar pro-
Recent, calitatea conexiunilor modulelor s-a gramele software de simulare şi utilitarele de
îmbunătăţit semnificativ, de la introducerea proiectare furnizate de producătorii in-
pe scară largă a conectorilor cu stecher. vertoarelor oferă ajutor în această problemă.
Folosirea de legături de cabluri sau cabluri Alte surse de probleme pentru invertor sunt
care nu sunt rezistente la UV sau tempe-
suprasarcinile cauzate de furtunile electrice
ratură s-a dovedit foarte problematică. Izola-
sau comutarea reţelei, îmbătrânirea şi
ţia trebuie de asemenea să reziste la sarcini
supraîncălzirea. Restul defectelor sunt pur şi
mecanice. Toate izolaţiile îmbătrânesc în
simplu defecte ale dispozitivului (DGS, 2008).
timp. Pentru sursele de energie electrică,
durata de viaţă a cablurilor de forţă este în
general de 45 ani. Izolaţia poate fi de
7.2.1.3. Defecte de construcţie
asemenea deteriorată de radiaţii UV, de ten-
siunea excesivă, dar şi mecanic. Protecţia O problemă comună privind montarea
corespunzătoare pentru cabluri este deja sistemelor PV este deformarea modulelor PV
disponibilă pe piaţă. Orice defect de izolaţie – la instalarea pe acoperiş, pentru a realiza o
oricare ar fi cauza – pe partea de c.c. poate suprafaţă uniformă, dreaptă mecanic. Sub
produce arc electric, ceea ce este un risc influenţa temperaturii şi a vântului, sau de-a
serios de incendiu. În consecinţă, toate ca- lungul timpului, sticla modulului se poate
blurile trebuie periodic verificate la dete- sparge. Defecte tipice la sistemele de mon-
riorări mecanice sau termice. Cea mai bună tare PV sunt lipsa fixărilor de dilataţie între
modalitate este măsurarea rezistenţei de module sau prea puţine cârlige de acoperiş
izolaţie. pentru ancorarea la sarcinile din vânt. Mai
mult, alegerea greşită de materiale poate
Monitorizarea automată a izolaţiei, realizată
cauza coroziune pe cadrele de montare, de
de multe invertoare, este o funcţie foarte
aceea întotdeauna trebuie folosite materiale
utilă. Semnalizează un defect de izolaţie, iar
compatibile (DGS, 2008).
invertorul izolează sistemul de reţea. Totuşi,

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
7.2.2. Greşeli comune 9. Îndoirea conductoarelor prea aproape de

conectori.
Greşelile în instalaţiile PV pot fi minimizate
10.Conectori tip ştecher, când sunt conectaţi
prin asigurarea unei proiectări, instalări şi
cu conectori fără fixare, nu sunt total
întreţineri corespunzătoare. De obicei, majo-
introduşi
ritatea greşelilor apar la instalarea sistemului
PV. În această secţiune, sunt enumerate cele
mai frecvente greşeli de instalare (Brooks Greşeli comune în instalare la împământarea
Engineering, 2010). ansamblului:
1. Neinstalarea conductorului de
Greşeli comune în instalarea modulelor şi
împământare pe sistemul PV.
configurare:
2. Neconectarea diverselor părţi ale
1. Schimbarea traseului de cabluri fără să se modulelor împreună, pentru atingerea
modifice diagrama electrică. unui echipotenţial.
3. Folosirea de prinderi pentru împământare
2. Schimbarea tipului de modul sau a
pentru uz în interior pe modulele şi
producătorului din cauza problemelor de
structurile PV.
livrare.
4. Presupunerea că doar fixarea cadrelor de
3. Depăşirea tensiunii modulului sau a aluminiu pe structurile suport oferă o
invertorului din cauza proiectării greşite a împământare suficientă.
ansamblului. 5. Instalarea unui conductor subdimensionat
4. Punerea a prea puţine module în serie pentru împământare.
pentru o funcţionare corectă a inver- 6. Instalarea incorectă a protecţiei la trăsnet.
torului în timpul temperaturilor ridicate
din timpul verii. Greşeli comune de instalare la cutiile
5. Instalarea modulelor PV fără a lua în electrice, conducte şi mijloace de
considerare curentul Impp al fiecărui deconectare:
modul (gruparea). 1. Instalarea de deconectoare cu destinaţia
de instalare pe verticală în aplicaţii non
verticale.
Greşeli comune în instalare cauzate de
managementul cablurilor: 2. Instalarea de siguranţe de calibru greşit în
cutiile de conexiune şi separatorii cu
1. Greşeli umane privind conectarea fuzibili.
cablurilor în timpul instalării.
3. Acoperirea cutiilor sau conductelor,
2. Suporţi insuficienţi pentru fixarea
făcându-le aproape inaccesibile pentru
corespunzătoare a cablurilor.
service.
3. Fire atingând acoperişul sau alte suprafeţe
4. Nu se urmează instrucţiunile produ-
abrazive, expunându-le la stres mecanic.
cătorului pentru cablarea separatorului de
4. Insuficiente susţineri la intervale
cablu în partea de c.c..
corespunzătoare.
5. Mai multe cabluri care intră într-o singură 5. Instalarea de manşoane uscate în locaţii
presetupă. umede şi înăuntrul cutiilor care se udă în
6. Conductoarele nu urmează traseul. mod constant.
7. Tragerea cablurilor prea întins sau lăsarea 6. Folosirea de garnituri improprii pentru
acestora prea libere. introducerea cablurilor în cutii de exterior.
8. Conectorii nu sunt complet conectaţi.

Greşeli comune de instalare la sistemele de invertorului pot da informaţii utile pentru
montare: localizarea defectelor. Pentru verificarea prin
1. Nu se folosesc piesele furnizate sau măsurători, testaţi partea de c.a. şi apoi par-
recomandate la sistemele de montare. tea de c.c. a invertorului. Apoi, verificaţi
2. Nu se instalează corect jgheaburile de cablul de c.c. şi întrerupătorul principal de c.c.
scurgere. La măsurarea rezistenţei de izolaţie, rezis-
3. Nu se folosesc adezivii corespunzători tenţa faţă de pământ trebuie să fie minim 2
pentru tipul de acoperiş. MOhmi.
4. Nu se ataşează buloane de ancorare co-
respunzătoare la elementele acoperişului. Pasul 2: Defecte de punere la pământ şi scurt-
5. Nu se efectuează găuri corespunzătoare circuit
pentru buloanele de ancorare şi lipsesc Defectele de punere la pământ şi scurtcircuit
sau se crapă elemente ale acoperişului. pot fi detectate urmând procedura de depa-
nare, dar şirurile PV trebuie mai întâi sepa-
rate şi măsurate individual. Pentru aceasta,
7.2.3. Depanarea
opriţi întâi invertorul şi, dacă există, opriţi
Metodele de corectare a defectelor depind întrerupătorul sau întrerupătoarele de c.c.
de tipul defectului şi de tipul sistemului PV. Apoi, câte un modul pe şir trebuie acoperit
Întâi, clientul trebuie întrebat când şi cum a complet. Acum şirurile pot fi separate fără
descoperit defectul. Diagramele circuitului şi pericol de arc şi măsurătoarea poate începe.
o descriere tehnică a sistemului pot fi utile.
Înainte de a face măsurători, trebuie realizată Pasul 3: Siguranţele/diodele/modulele şirului
o verificare vizuală a sistemului PV – în special Tensiunea la siguranţele şirului şi la diode
a modulelor – pentru a verifica deteriorări poate fi măsurată în timpul funcţionării prin
mecanice sau depunerea de praf. Cablurile şi folosirea unui voltmetru în paralel. Dacă sunt
conexiunile electrice trebuie de asemenea prezente diferenţe evidente în tensiunile indi-
verificate. viduale ale şirurilor şi/sau curenţi de scurt-
Măsurătorile necesare pentru descoperirea circuit pe şir, aceasta este o indicaţie a nepo-
defectelor în sistemele racordate la reţea trivirii generatorului sau o indicaţie a unui de-
sunt de obicei aceleaşi ca la punerea în fect electric în unul sau mai multe şiruri.
funcţiune. Azi, din ce în ce mai des, diag- Poate fi deci necesar să se facă măsurători in-
nosticarea de la distanţă, printr-un modem şi dividuale la modulele şirului respectiv. Pentru
PC, este posibilă datorită invertoarelor şiruri mai lungi, împărţiţi şirul în jumătate şi
moderne. găsiţi care este jumătatea defectă a şirului.
Procedura pas-cu-pas este descrisă în Apoi, folosiţi aceeaşi metodă pe jumătate de
următoarele paragrafe: şir defectă pentru identificarea modulului
defect. Conexiunile modulului şi diodele de
Pasul 1: Invertorul şi PV cutia de cabluri/ cutia bypass trebuie, de asemenea, testate.
de joncţiune
Întâi, verificarea prin măsurătoare a inver- Pasul 4 Tensiunea de circuit deschis şi
torului şi cutiei de cabluri/joncţiune trebuie curentul de scurtcircuit
să înceapă cu cablurile care le conectează. Măsurarea tensiunii de circuit deschis şi cu-
Verificaţi datele de funcţionare ale inver- rentul de scurtcircuit sunt foarte importante
torului, prin verificarea LED-urilor sau codu- pentru monitorizarea funcţionării sistemului,
rilor de eroare, sau folosind software la dis- dar trebuie înregistrată de asemenea şi ira-
tanţă şi un laptop. Datele de funcţionare ale dianţa curentă.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
Unele defecte tipice întâlnite la instalaţiile PV

sunt enumerate în TABEL 30 mai jos. Pe
coloana din partea dreaptă sunt cauze
posibile pentru aceste defecte, alături de
măsuri de remediere pentru a depana
problema şi pentru a repune sistemul în
funcţionare (DGS, 2008).
TABEL 30. DEFECTE TIPICE, MĂSURI CORECTIVE ȘI DEPANAREA (Sursa: Karamchetti M, 2011)
DEFECTE TIPICE MĂSURI CORECTIVE ȘI DEPANAREA

Nu există curent de la ansamblul de Întrerupătoare, siguranţe sau disjunctoare deschise, arse, declanşate, cablul rupt sau
module corodat.
Curentul de la module scăzut Unele module sunt umbrite, soarele nu luminează puternic.
Unghiul de înclinare sau orientarea incorectă.
Unele module sunt deteriorate sau defecte. Modulele sunt murdare.
Bateria nu se încarcă Măsuraţi tensiunea de circuit deschis şi confirmaţi că este în limitele normale.
Dacă tensiunea este scăzută sau zero, verificaţi conexiunile la ansamblul PV.
Deconectaţi sistemul PV de la controlerul de încărcare când lucraţi la sistemul PV .
Măsuraţi tensiunea sistemului PV şi tensiunea bateriei la terminalele controlerului de
încărcare, dacă tensiunea este aceeaşi ansamblul PV încarcă bateriile.
Dacă tensiunea PV este aproape de cea de circuit deschis a panourilor şi tensiunea
bateriei este scăzută, controlerul nu încarcă bateriile şi poate fi deteriorat.
Tensiunea este prea scăzută Deconectaţi ansamblul PV, deconectaţi firul de pe terminalul pozitiv al bateriei şi lăsaţi
ansamblul PV deconectat. Lampa verde a controlerului de încărcare nu trebuie să fie
aprinsă.
Măsuraţi tensiunea la terminalele panoului solar ale controlerului de încărcare. Dacă
becul verde este aprins, sau tensiunea bateriei este măsurată la terminale, controlerul
poate fi deteriorat.
Sarcina nu funcţionează corect Verificaţi că nu sunt siguranţe arse sau disjunctoare declanşate.
Oprire la tensiune scăzută Scurtaţi cablurile sau folosiţi cabluri mai groase, reîncărcaţi bateria, permiteţi unităţii să se
răcească, îmbunătăţiţi circulaţia aerului, amplasaţi unitatea într-un mediu mai rece.
Lampa Fault aprinsă, sarcina de c.a. Echipamentele de c.a. montate sunt rezistente la puteri mai mari decât cea a invertorului,
nu funcţionează a apărut oprirea la suprasarcină.
Echipamentele de c.a. montate sunt rezistente la puteri mai mici decât cea a invertorului.
Echipamentul depăşeşte capacitatea de supratensiune tranzitorie a invertorului.
Polaritate conectată invers pe Verificaţi conexiunea la baterie, invertorul a fost probabil deteriorat şi necesită înlocuirea.
invertor
Sarcinile se deconectează incorect Controlerul nu primeşte tensiune corespunzătoare de la baterie, verificaţi conexiunea
bateriei.
Pragul de deconectare la minimă tensiune este setat prea sus.
Modificaţi pragul de minimă tensiune folosind o sursă de alimentare variabilă.
Ardere siguranţă ansamblu module Realizarea testului de scurtcircuit cu bateriile conectate.
Deconectaţi bateriile pentru realizarea testului. Ansamblul depăşeşte clasa controlerului,
adăugaţi un alt controler în paralel, dacă este posibil, sau înlocuiţi-l cu controlere de o
capacitate mai mare.
Nu există putere pe ieşirea Întrerupător, siguranţă sau disjunctor deschis, ars sau declanşat ori cablu rupt sau
corodat.
invertorului
Tensiune scăzută pe invertor sau circuitul controlerului de încărcare este deschis.
Tensiune ridicată a bateriei.

7.3. Proceduri de diagnostic
7.3.1. Proceduri de inspecţie vizuală
Problemele mecanice sunt în general evidente, din cauza unor lucruri desprinse sau îndoite,
rupte sau corodate. Pot fi în general identificate prin contact vizual. Instrucţiunile prezentate în
capitolele anterioare trebuie respectate.
7.3.2. Monitorizarea performanţei
7.3.2.1. Date de la utilizator

Datele de la utilizator pot varia de la un simplu LED aprins pe invertor sau un ecran amplasat în
spaţiul domestic, până la un ecran mare de perete, interactiv la intrarea într-o instituţie. Toate
aceste afişaje oferă utilizatorilor o indicaţie că sistemul funcţionează. O imagine clară adaugă
valoare unui sistem, în special dacă este combinată cu grafice sau text în care sunt explicate
conceptele.
7.3.2.2. Verificarea performanţei

Un sistem poate fi finanţat pe baza producţiei sale prin diferite scheme (Tarife de injectare), în
care utilizatorul este autorizat să măsoare producţia şi să o compare cu consumul din reţea.
Complexitatea şi cheltuielile acestei măsurători sunt determinate de numărul şi acurateţea
măsurătorilor de realizat.
FIGURA 159. MMĂSURAREA LA UN SISTEM PV AMPLASAT PE ACOPERIȘ,
CONECTAT LA REȚEA (Sursa: Conercon Ltd)
7.3.2.3. Ecrane
Ecranele sunt baza monitorizării. Cel mai simplu este un indicator inclus în invertor.
Majoritatea producătorilor de invertoare PV oferă un ecran opţional. Totuşi, acesta poate
impune constrângeri severe cu privire la locaţia amplasării invertorului, care în mod normal ar
trebui să fie într-un gol din acoperiş, cameră electrică sau alt spaţiu izolat. Pentru ca ecranul să
fie eficient, trebuie amplasat undeva unde să fie vizibil în activităţile de zi cu zi. Ecranele la
distanţă sunt mai uşor de amplasat şi pot primi date chiar de la invertor, sau printr-un contor
amplasat pe cablul către tabloul de distribuţie. Un cost semnificativ pentru instalare îl
reprezintă pozarea cablului către ecran, dar sunt echipamente pe piaţă care evită acest lucru
prin folosirea de transmisii radio de rază scurtă.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
Multe formate de date pot fi afişate: cel mai popular este puterea instantanee generată şi
energia totală generată până la această dată. Totuşi, ecrane mari afişează deseori valori
derivate, care au un înţeles mai bun pentru public, precum numărul de becuri alimentate, sau
cantitatea de emisii de carbon eliminată. Un sistem bazat pe calculator poate adesea să
transmită această informaţie către un monitor de informare touch-screen sau să afişeze pe un
site.
7.3.2.4. Sisteme de achiziţie de date
Sistemul principal tinde să se încadreze în două categorii: înregistratoare şi calculatoare.
Avantajul înregistratoarelor îl constituie simplitatea şi robusteţea construcţiei, dar dez-
avantajul îl reprezintă inflexibilitatea şi costul. Un sistem cu calculator, în contrast, poate fi mai
greu setat şi pus în funcţiune, dar are avantajul unei mai mari varietăţi de opţiuni de
funcţionare şi setări parametrizabile, în timp ce costul poate fi mai mic pentru un sistem bazat
pe un PC desktop. Alegerea între cele două tipuri poate fi dictată de strategia de monitorizare.
7.3.2.5. Senzorii
Nu există o limită de intrări ce pot fi monitorizate de un sistem PV, dar majoritatea sistemelor
vor avea nevoie să măsoare energia de intrare şi de ieşire, şi câteva variabile de climă şi sistem.
7.3.3. Calibrarea şi recalibrarea
Sistemul trebuie setat şi calibrat de preferinţă în locaţia unde este instalat. Necesitatea
recalibrării trebuie determinată considerând durata de timp a monitorizării, precizia necesară
pentru sistem. Celula de referinţă este de obicei critică, dar de regulă cel mai greu accesibil
obiect. Dacă recalibrarea anuală nu este realizată în laborator, o comparaţie în locaţie cu un
dispozitiv apropiat poate fi suficientă. Întregul sistem de monitorizare poate de asemenea să
beneficieze de o calibrare comparativă folosind un echipament de calibrare de mână (senzori
de temperatură ambientală, aparate de măsurat tensiunea şi curentul etc.).
7.3.4. Stocarea şi transmisia datelor
Datele sunt în general stocate local folosind RAM drep înregistrator, sau folosind un hard disc
al unui sistem cu calculator. Înregistratoarele adesea includ carduri RAM, discuri, sau alte
medii magnetice, ca o formă de stocare/recuperare. PC-urile pot folosi drive-uri multiple, sau
descărcări zilnice, ca metodă de stocare de rezervă.
Având datele înregistrate, acestea pot fi transmise către organizaţia de monitorizare prin mai
multe mijloace. Cele mai simple înregistratoare trebuie luate fizic şi duse la laborator,
conectate la un cititor special, sau un port serial al unui calculator.
Mediile detaşabile permit interschimbarea mediilor de stocare din locaţie, permiţând con-
tinuarea monitorizării fără întrerupere. Singurele dezavantaje sunt că mediul de stocare
trebuie introdus corect, sau înregistratorul nu poate fi repornit, iar pierderea de date nu va fi
observabilă până la următoarea vizită. Transmisiile telefonice sunt adesea folosite, deoarece
permit descărcarea frecventă a datelor (reducând dimensiunile perioadelor „pierdute“), şi de
asemenea şansa de a modifica orarul de înregistrare. Cele mai sofisticate înregistratoare pot
iniţia apelarea către un fax sau PC pentru a raporta orice defect sau semnale în afara limitelor
îndată ce sunt detectate. Apariţia internetului a permis calculatoarelor să se conecteze la un
portal prin linia telefonică, făcând astfel descărcarea datelor mai ieftină şi posibilă din orice
parte a lumii. Dacă nu este disponibilă o linie telefonică la o locaţie distantă, o conexiune de
celular poate oferi o facilitate similară.

7.3.4.1. Analiza datelor
După colectarea datelor sistemului PV, trebuie întreprinsă o analiză detaliată. În acest fel,
datele stocate pot fi o unealtă folositoare pentru evaluarea şi monitorizarea sistemului. Datele
de performanţă lunare, producţia ansamblului etc. au devenit căi normale de definire a
performanţelor sistemului PV şi o utilizare continuă a acestei metode va face mai uşoară
compararea sistemelor existente. Grafice tip bară pot fi de asemenea detaliate cu subcategorii
cum ar fi pierderi de preluare a radiaţiei solare, pierderi ale sistemului etc. De exemplu,
menţinerea unui grafic de bare cu producţia zilnică şi lunară este o cale simplă de a garanta
performanţa sistemului PV şi de a analiza posibilele defecte (Sursa pentru 7.3: Rudkin E. &
Thornycroft J. 2008).
FIGURA 160. EXEMPLU DE GRAFIC TIP BARĂ A UNUI SISTEM PV DE 1KW
7.4. Documentaţia clientului

După terminarea instalării, testele şi verificările extinse ale instalatorului asupra sistemului,
rezultatele sunt trecute într-un raport de punere în funcţiune. Acest proces poate dura câteva
zile, în funcţie de dimensiunea sistemului PV. Acesta va fi semnat de un reprezentant autorizat
pentru a confirma faptul că lucrarea este satisfăcătoare.
O copie a raportului de punere în funcţiune trebuie dată proprietarului împreună cu

certificatele de conformitate şi garanţiile relevante. Sunt date garanţii pentru fiecare parte a
sistemului către proprietar (de obicei garanţia producătorului). De asemenea trebuie date
instrucţiuni complete de operare şi întreţinere, împreună cu o descriere completă a sistemului.
De obicei, proprietarul cere câteva garanţii de performaţă a sistemului de la instalator. In-

stalatorul se angajează la producţia unui sistem dând un minim de kWh produşi pe an. Dacă
producţia reală este mai mică decât cea dată, instalatorul trebuie să compenseze proprietarul
(investitorul), în funcţie de termenii înţelegerii (Rudkin E. & Thornycroft J., 2008).
7.5. Lista de verificări pentru întreţinere

Trebuie realizată o inspecţie şi întreţinere la faţa locului pentru un sistem PV. Crearea unei liste
de verificări este necesară pentru a permite sistemului PV să funcţioneze normal. O listă de
verificări de întreţinere ar trebui să includă câteva din rubricile din 0.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
LISTĂ DE VERIFICĂRI PENTRU ÎNTREȚINERE. (Sursa: http://www.contractorsinstitute.com/)
Sistemul PV – Listă de verificări pentru întreţinere

Adresa instalaţiei Inspectat de:
Data: Referinţa:
Modulele şi cablarea
□ Starea sistemului
□ Izolaţie corespunzătoare pentru cablajul modulelor
□ Conectori corespunzători pentru extensia de cablaj a modulelor
□ Împământarea corespunzătoare a modulelor & structurii modulelor
□ Conductorii de împământare
□ Structura modulelor fixată corect şi etanşată
□ Treceri corespunzătoare a cablurilor din exterior în cutii
□ Conducte de metal prin pod până la separatorul modulelor
□ Observarea deteriorării modulelor
□ Observarea acumulării de murdărie
□ Urmărirea umbririi modulelor
Conexiunile de c.c.
□ Cutiile de cabluri pentru circuitul sursă
□ Disjunctoare speciale pentru c.c. sau siguranţe pentru tensiune adecvată
□ Listă cu echipamentul
Cutiile cu componenete de c.c.

□ Secţiunea şi tipul izolaţiei cablului corespunzătoare
□ Terminaţii corespunzătoare pentru conductori
□ Componente speciale pentru c.c.
□ ÎMPĂMÂNTARE ÎNTR-UN SINGUR PUNCT!
□ Opţional, un electrod conductor pentru împământare
Cutii cu componente de c.a.

□ Bară de Nul separată
□ Separatoare şi disjunctoare etichetate
Întrerupătorul utilităţii
□ Etichetat
□ Vizibil, blocabil, accesibil, rupere a sarcinii, mâner extern
Întrerupătorul principal al clădirii

□ Etichetat
Invertoarele

□ Listă cu invertoarele (tip, număr serial, configuraţie)
□ Stare/Condiţie
□ Defecte găsite
□ Nivelul de zgomot
□ Tensiunea de circuit deschis (V)
□ Impp (A)
□ Întrerupătoarele de intrare şi ieşire etichetate
□ Dimensiuni de cabluri corespunzătoare
□ Împământat
Baterii (doar la sistemele cu stocare în baterii)

□ Terminalele protejate la scurtcircuit
□ Cablurile terminate corespunzător (fără menghină cu şurub pentru firele liţate)
□ Sistem de ventilare şi răcire ce nu necesită întreţinere
□ Fluxul de aer evacuat în exterior
□ Etichetat cu procedurile de siguranţă corespunzătoare
Regulatoare de încărcare (doar la sistemele cu stocare în baterii)

□ Stare/Condiţie
□ Întrerupătoarele de intrare şi ieşire etichetate
□ Lista cu regulatoarele de încărcare
□ Dimensiuni de cabluri corespunzătoare
□ Împământat
Circuite în aşteptare (doar la sistemele cu stocare în baterii)

□ Aveţi grijă la mai multe cabluri dacă tensiunea este 120V
□ Etichetat
Punctul de racord cu utilitatea

□ Etichetat
□ Conformitate
Predarea sistemului PV
□ Defecte menţionate

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
7.6. Exerciţii 7.6.2. Greşeli şi defecte tipice
7.6.1. Planul de întreţinere 1. Unul dintre defectele tipice privind

instalarea sistemelor de prindere a pa-
1. Frecvenţa inspecţiei şi întreţinerii siste- nourilor PV este distorsionarea modulelor
mului fotovoltaic trebuie să fie: PV montate pe acoperiş.
a) la fiecare 3 ani a) Adevărat
b) cel puţin o dată pe an b) Fals
c) la fiecare 5 ani
2. Cele mai des reclamate defecte potrivit
2. Majoritatea problemelor într-o instalaţie unui număr mare de studii sunt defectele
PV apar de obicei pe parcursul: de
a) primului an de funcţionare a) invertor
b) celui de-al doilea an de funcţionare b) baterie
c) al treilea an de funcţionare c) panou
d) al patrulea şi al şaselea an de d) cablaj
funcţionare
3. La instalarea şi conectarea modulelor PV,
3. Frecvenţa recomandată de curăţare a IMPP pentru fiecare modul trebuie luat în
suprafeţelor modulelor este: considerare:
a) de două ori pe an a) Adevărat
b) o dată pe lună b) Fals
c) depinde de condiţiile fiecărei instalaţii
4. Pentru alimentări electrice, durata fizică
4. În timpul măsurării iradianţei totale a unui de funcţionare este de obicei specificată
ansamblu PV, piranometrul trebuie: ca:
a) să fie amplasat în aceeaşi direcţie ca a) 25 ani
ansamblul PV b) 45 ani
b) să fie amplasat în direcţie opusă a c) 15 ani
ansamblului PV d) 35 ani
c) să fie orientat spre nord
5. Motiv pentru depăşirea tensiunii
d) să fie orientat spre sud
invertorului pot fi:
5. Pentru a verifica densitatea electrolitului a) condiţiile meteo imprevizibile
în baterii, instrumentul de măsurare b) proiectarea necorespunzătoare a
folosit este: ansamblului de module
a) ampermetru c) o scurtătură în sistemul PV
b) voltmetru
6. Dacă nu soseşte curent de la ansamblul
c) hidrometru
PV, o cauză posibilă este ruperea sau
d) termometru
corodarea cablării.
6. Privind protecţia invertoarelor la trăsnet: a) Adevărat
a) nu se folosesc echipamente supli- b) Fals
mentare
b) se folosesc descărcătoare
c) este folosit echipament pentru pro-
tecţia la scurtcircuit

7.6.3. Proceduri de diagnostic 7.6.5. Lista de verificări de întreţinere
1. Principalul avantaj al sistemelor asistate
1. O listă de verificări de întreţinere pentru
de calculator pentru achiziţia datelor este:
invertor trebuie să includă (alegeţi 3):
a) construcţia simplă şi robustă
a) nivel de zgomot
b) este mereu mai ieftină decât un logger
b) condiţiile terminalelor
c) este mai rapidă decât logger-ul
c) tensiunea de circuit deschis (V)
d) are o gamă mai largă de opţiuni de
d) IMPP (A)
moduri de funcţionare şi setări
e) Ventilaţie forţată către exterior
configurabile.
f) Acumularea de impurităţi
2. Sistemul trebuie setat şi calibrat preferabil
în laborator:
a) Adevărat
b) Fals
3. Păstrarea înregistrărilor graficelor de bare
ale producţiei zilnice şi lunare de energie:
a) Este folosită doar pentru compararea
performanţei anuale a sistemului cu
performanţa anuală din raportul de
punere în funcţiune
b) Este o metodă simplă prin care se
asigură funcţionarea sistemului şi se
poate percepe o posibilă defecţiune în
sistem.
c) Este inutilă deoarece datele sunt
stocate în invertoarele sistemului PV.
4. Problemele mecanice pot fi de obicei
identificate printr-o inspecţie vizuală:
a) Adevărat
b) Fals
5. Defectele de cablare pot fi detectate
verificând invertorul.
a) Adevărat
b) Fals
7.6.4. Documentaţia către client
1. După ce instalaţia este completă, insta-

latorul trebuie să-şi ia angajamentul
pentru producţia anuală de energie a
sistemului prin prezentarea unui minim
kWh produşi pe an.
a) Adevărat
b) Fals

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT 8
@Comisia Europeană
8.

8. MANAGEMENTUL CALITĂȚII O metodă de definire şi implementare a QMS
este de a gândi fiecare etapă a procesului şi a
ȘI GRIJA PENTRU CLIENT nota exact cum ar trebui abordată.
De exemplu, când o nouă cerere de ofertă
8.1. Principiile calităţii este primită, este esenţial să se reţină o serie
de detalii, ca de exemplu detalii de contact,
Odată ce bunele practici au fost stabilite într- locaţie & cod poştal, cerinţele de bază ale
o companie de instalare, este esenţial să se clientului, orientarea acoperişului şi panta
realizeze instalaţii cu acelaşi standard ridicat. (dacă este posibil) etc. Dacă există un for-
Aici un Sistem de Management al Calităţii mular standard ce poate fi completat, această
(QMS) poate ajuta. sarcină poate fi dată unei persoane care nu
este expertă. Totuşi, dacă nu există un
Ideea esenţială este că întregul proces, de la formular, de obicei trebuie ca un expert să
primul contact cu clientul prin ofertă, insta- poarte conversaţia cu potenţialul client, ocu-
lare, punere în funcţiune şi predare, este pînd deci timpul valoros al expertului pentru
trecut într-un plan scris pe care instalatorul sarcini pe care ar putea să le realizeze
face un efort să îl folosească la toate personal mai ieftin. Acesta este un exemplu
instalaţiile. de cum primul pas al procesului de vân-
zare/instalare poate deveni mai consistent,
Formularele standard, procedurile şi soft-
eficient şi cu costuri mai mici prin folosirea
ware-ul care formează QMS pot toate să
unui proces standardizat.
contribuie la consistenţa funcţionării şi trasa-
bilitate. Trasabilitatea devine importantă în Deci, QMS-ul este construit prin gândirea
eventualitatea unei probleme de după pune- fiecărei etape şi notarea procedurii de urmat.
rea în funcţiune, poate multe luni sau ani mai QMS-ul poate, de asemenea, fi gândit ca un
târziu. Ajută instalatorul să înţeleagă unde a set de „Proceduri de Operare“.
mers prost procesul, sau dovedeşte că insta-
Lista de mai jos este un exemplu de elemente
latorul nu a făcut greşeli şi greşeala se află în
care pot fi luate în considerare la redactarea
altă parte (utilă în special dacă plângerea
procedurilor de operare care vor fi introduse
evoluează la o acţiune în instanţă).
în QMS-ul unei companii de instalare sisteme
ISO 9001 este un exemplu de sistem de PV:
management al calităţii utilizat de multe x Procedură de procesare a cererilor de
companii de dimensiuni medii şi mari şi poate ofertă de la clienţi, posibil folosind un
fi un îndrumar bun pentru oricine doreşte să formular standard „Cerere Ofertă
implementeze un QMS pentru propria Client“ (după cele discutate mai sus).
afacere. Totuşi, este important să ţinem x Procedură pentru realizarea unei vizite
minte că fiecare afacere este diferită şi, la amplasament. Aceasta poate include
astfel, fiecare afacere trebuie să dezvolte detalii despre cum să se realizeze un
propriul QMS care este cel mai potrivit pentru formular „Studiere a amplasa-
activităţile sale. Nu este necesar să se mentului“ sau „Evaluarea clădirii“.
implementeze un sistem complet ISO 9001 x Cum să se pregătească o ofertă,
pentru a implementa un QMS de bază. O inclusiv o machetă de ofertă.
versiune redusă poate fi mai potrivită pentru x Un contract standard cu clientul.
companiile mai mici şi persoane fizice. x Un contract standard cu un sub-
contractor pentru angajarea de sub-
contractori.

8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
ȘI GRIJA PENTRU CLIENT
x Procedura folosită pentru proiectarea procedură şi care are potenţial de

sistemelor şi utilitarele software: ex. evoluţie pentru a ajuta la motivarea
software pentru calculaţiile mecanice personalului şi a planifica necesarul de
şi electrice şi predicţiile de energie. forţă de muncă.
x Procedura de evaluare a riscurilor x O procedură de reclamaţii şi înre-
locaţiei şi/sau declaraţii de metodă. gistrare a tuturor reclamaţiilor primite
Aceasta poate include de asemenea un (fie argumentate sau nu) pentru a
şablon corespunzător. înregistra instanţe individuale de pro-
x Procedură de inspectare a bunurilor bleme şi, dacă este cazul, cum să se
livrate (ex. pentru corectitudine, dete- rezolve.
riorare, părţi sau documentaţie lipsă
etc.). Este de asemenea foarte util să se scrie un
x Procedură de trecere în revistă a document de ansamblu al QMS care să spună
conţinutului QMS, inclusiv stabilirea ce proceduri vor fi folosite în ce etapă, de la
informaţiilor legate de când şi cum contactul cu clientul până la predarea către
sunt aduse la zi documentele şi cine acesta şi serviciile de după vânzare. Acesta
este responsabil cu aceasta. este de obicei cunoscut drep Planul Calităţii şi
x Alte documente care trebuie incluse în trebuie să includă o definire a celui care este
QMS: un document care identifică competent să realizeze fiecare procedură.
standardele naţionale; reglementările
tehnice; reglementările în construcţii;
Odată ce a fost introdus un QMS, este de
ghiduri industriale etc.
obicei bine să se evalueze periodic cât de
x Instrucţiunile echipamentelor date de
bine funcţionează (ex: trimestrial), şi să se
producători pentru fiecare echipament
înregistreze rezultatul fiecărei evaluări.
instalat de companie.
Aceasta garantează că greşeli anterioare nu
x Lista documentelor de ţinut în dosarul
se vor mai repeta şi că sunt identificate bune
fiecărui client.
practici şi incluse în funcţionarea de zi cu zi a
x Lista documentelor de predat fiecărui
afacerii. Astfel de evaluări asigură, de ase-
client.
menea, o oportunitate de verificare a schim-
x Termeni şi condiţii standard (dacă nu
bărilor în reglementări şi standarde care sunt
sunt incluse în contract) şi informaţii
relevante instalaţiilor PV, să se verifice
standard de garanţie.
reclamaţiile primite, astfel încât cauzele
x Politică de Sănătate şi Siguranţă.
comune să poată fi identificate şi corectate şi
să se primească informaţii de la personal/
Alte documente care pot apărea ocazional în
subcontractori.
QMS:
x O listă a echipamentelor (inclusiv nu- 8.2. Standarde UE pentru PV

măr serial) care necesită calibrare, cine
este responsabil de verificarea faptului Există numeroase standarde UE pentru PV
că echipamentul este calibrat şi datele care conţin cerinţe pentru producţia şi
care arată când trebuie realizată urmă- testarea produselor PV. Aceste standarde
toarea calibrare. sunt de asemenea aduse la zi din când în
x Documentele de Instruire a Perso- când, sau sunt publicate noi standarde,
nalului – utile pentru determinarea pentru a lua în calcul aceste schimbări în
celui care este competent să opereze o metodele de tehnologie şi testare.

În consecinţă, nu este practic să includem aici De aceea, toate etapele procesului trebuie
o listă completă a standardelor. O listă a documentate într-o formă pe care clientul să
standardelor este disponibilă în Anexa iii şi o o înţeleagă, toate punctele cheie trebuie
listă de standarde poate fi găsită de explicate verbal, iar proiectul nu trebuie să
asemenea pe site-ul Asociaţiei Industriei continue până ce clientul nu este de acord şi
Europene a Fotovoltaicelor (www.epia.org). până nu-şi dă acordul în scris pentru oferta
Multe standarde acoperă produsele PV, cu instalatorului.
toate acestea, cele care definesc cerinţele
pentru calificarea modulelor şi aprobarea 8.3.2. Vânzarea de energie solară
tipului includ: Trebuie aderat la următoarele puncte, în
x EN 61215 (modulele PV cristaline) timpul procesului de pre-vânzare:
x EN 61646 (modulele PV film-subţire) Publicitate

x EN 61730 (siguranţa modulelor PV) Publicitatea şi activităţile promoţionale vor
da imaginea corectă a produselor şi serviciilor
Este de obicei o cerinţă de eligibilitate (ex. şi nu vor face declaraţii nefondate despre
pentru subvenţii financiare) ca orice modul performanţă sau recuperarea financiară.
instalat să fie certificat cu cel puţin unul din
standardele menţionate mai sus. Instruirea personalului
Deşi nu este un Standard European, Personalul de vânzare va fi instruit la un nivel
standardul de instalare MCS pentru centrale care să-i permită să realizeze o analiză solară
PV de microgenerare (MIS 3002) specifică detaliată şi să ofere sfaturi despre orice
cerinţele de proiectare, furnizare, instalare, îmbunătăţire a serviciilor. Personalul va fi de
punere în funcţiune şi predare a sistemului asemenea capabil să ofere o evaluare de bază
PV pentru clădiri permanente. a energiei clădirii şi să dea sfaturi cu privire la
eficienţa energetică.
MIS 3002 este disponibil pe site-ul MCS
(www.microgenerationcertificaton.org). Instruirea personalului de vânzări va include
un modul despre tehnici acceptabile de vân-
MIS 3002 apelează de asemenea la indicaţii zare, pentru a se evita tactici de presiune
din „Fotovoltaicele în Clădiri – Ghid de ridicată. Personalul trebuie înştiinţat despre
instalare a sistemelor PV“, în prezent la a 2-a sancţiunile posibile, dacă astfel de tactici sunt
ediţie, ce va fi foarte curând adusă la zi. folosite.
În general personalul de vânzare:
8.3. Grija pentru client - Nu poate oferi bonusuri pentru semnarea
unui contract la prima întâlnire de vânzare.
8.3.1. Generalităţi - Nu poate rămâne pe proprietatea clientului
mai mult de 2 ore, inclusiv timpul de
Este important ca întreg procesul de la primul
adunare a datelor despre locaţie.
contact cu clientul, până la punerea în
funcţiune şi predarea sistemului, să fie precis, - Nu acceptă nici o plată la vizita iniţială de
transparent, documentat clar şi înţeles de vânzare.
client. Depărtarea de la acest principiu - Trebuie informat clientul despre procesul
general va conduce inevitabil la probleme şi de vânzare (vezi Oferte, mai jos), inclusiv
plângeri. perioada de „răcire“ ulterioară semnării
contractului.

8
- Trebuie să informeze clientul de orice Alte articole în ofertă

permise sau aprobări necesare (ex: aprobări Alte articole care trebuie incluse în etapa de
de proiect, racordarea la reţea) înainte de ofertare sunt:
începerea instalării şi trebuie să specifice
clar persoana care trebuie să le obţină. - O explicaţie despre bonusurile financiare
(ex: tarife de injecţie, subvenţii etc.).
- Valoarea în bani rezultată pentru sistemul
8.3.3. Oferte şi contracte propus, inclusiv recomandarea că invertorul
poate necesita înlocuirea pe durata vieţii
Estimări ale producţiei de energie sistemului şi costul estimativ al acestuia.
Oferta, împreună cu termenii şi condiţiile - Listă cu toate componentele principale fur-
firmei, vor forma contractul între instalator şi nizate, inclusiv producătorul şi tipul mo-
client. De aceea, este esenţial ca ofertele să delului.
fie clare, uşor de înţeles şi să conţină toate - Durata previzionată a procesului de
informaţiile necesare. instalare.
Chiar înainte ca o ofertă să fie emisă, este o - Perioada de „calm“ (poate varia în funcţie
bună practică să oferiţi clientului o estimare a de legislaţia locală sau codurile de practică).
energiei anuale produse de sistemul PV - Ce se întâmplă în timpul instalării: ex.
propus. Aceasta pentru că generarea de montarea de schele.
energie regenerabilă (şi primirea de orice - Serviciile necesare (ex. energie electrică).
bonus financiar) este de obicei principalul
- Dacă este necesar, un spaţiu temporar de
scop al beneficiarului. De aceea, furnizarea
depozitare în siguranţă a echipamentului
unei estimări de o precizie rezonabilă a
înainte de montaj.
energiei previzionate a fi produsă înainte de a
intra în orice contract de instalare este de - Modalităţi de plată acceptate, termeni de
importanţă vitală. plată.
Astfel de cifre de producţie de energie pot fi - Alţi termeni şi condiţii specifici afacerii.
doar aproximative, iar calculele pot deveni
foarte complexe, în funcţie de nivelul de Dacă este necesar un depozit înainte de
precizie necesar. De aceea, este necesar să i începerea lucrărilor de instalare, acesta va
se explice clientului factorii cheie: climă, reprezenta o mică parte din valoarea totală a
orientare & înclinare, umbrire, temperatură şi proiectului. Depozitul şi orice altă plată în
de a menţiona ce metodă de calcul a fost avans, dacă este necesară, trebuie ţinute într-
folosită (dacă s-a realizat un calcul de mână un cont special creat pe numele clientului (ex.
sau s-a folosit un software de modelare). un cont „client“ sau alt cont nou creat).
Ipotezele cheie ce stau la baza calculaţiei Acesta trebuie să fie separat de conturile
trebuie de asemenea prezentate pentru a legate de creditele instalatorului şi facilităţile
permite verificarea estimărilor. Este de ase- bancare. Îndrumare pentru realizarea şi ad-
menea esenţial, nu atât pentru propriul be- ministrarea acestor aranjamente sunt dispo-
neficiu cât pentru al instalatorului, de a nibile la majoritatea băncilor. Depozitul va fi
acompania estimările de performanţă cu o returnat clientului în eventualitatea anulării
notă care să explice că performanţele siste- contractului în perioada de „calm“.
mului PV nu pot fi prezise cu precizie, din
În eventualitatea unor mici modificări ale
cauza variaţiilor de energie solară disponibilă
specificaţiei, acestea trebuie aprobate în scris
de la locaţie la locaţie şi de la an la an.
cu clientul. În eventualitatea unor schimbări

mari de specificaţii, de oricare parte, trebuie testare şi punere în funcţiune, inclusiv in-
realizată şi acceptată o nouă ofertă înainte de dicaţiile oferite în instrucţiunile de instalare
continuarea lucrărilor. de către producătorul de echipamente. O co-
pie a rezultatelor trebuie furnizată clientului.
8.3.4. Terminarea lucrărilor
După punerea în funcţiune a sistemului
Etapa de instalare poate demara doar după trebuie emis un certificat către client care să
acceptul scris al ofertei (în eventualitatea mai prezinte următoarele puncte:
multor cotaţii, trebuie clarificat la care dintre
- adresa proprietăţii
ele se referă acceptarea). De asemenea,
instalaţia nu trebuie să înceapă până ce - detalii de contact ale instalatorului
instalatorul nu are dovada că toate permisele - tipul & numărul serial al echipamentului
şi aprobările au fost obţinute. instalat
Dacă sunt angajaţi subcontractori, aceştia vor - data punerii în funcţiune
fi în permanenţă sub supervizarea şi controlul - puterea instalată a sistemului
instalatorului care a semnat contractul cu - estimarea anuală a producţiei de energie
clientul. Instalatorul rămâne responsabil în
- perioada de garanţie oferită de instalator
faţa clientului pentru calitatea şi corec-
(termeni de referinţă)
titudinea oricărei lucrări subcontractate.
- garanţiile producătorului modulelor PV şi
În timpul instalării ale invertorului
Clienţii şi proprietatea acestora trebuie tra- Declaraţie: „Această instalaţie a fost pusă în
tate cu respect tot timpul. Trebuie luate funcţiune de <Numele companiei, numele
precauţii pentru minimizarea zgomotului, inginerului>. <Compania> declară prin
deranjului sau deteriorarea proprietăţii (ex. prezenta că la data punerii în funcţiune
protecţia de murdărie & praf dacă se lucrează sistemul a fost inspectat şi declarat sigur,
în interior, înlocuirea ţiglelor crăpate etc.). funcţional şi instalat în concordanţă cu toate
reglementările aplicabile”.
Clientul trebuie avertizat asupra oricăror
probleme de sănătate şi siguranţă, precum 8.3.6. Garanţii şi servicii după vânzare
posibilitatea căderii de obiecte, riscuri
electrice etc., iar delimitări corespunzătoare Este important ca, după procesul de instalare,
trebuie instalate, pentru a preveni rănirea, în clientul să fie asigurat că va primi suport în
conformitate cu standardele locale de sănă- eventualitatea oricărei probleme cu sistemul.
tate şi reglementările de siguranţă. Detalii privind garanţia care acoperă calitatea
Dacă instalatorul va întârzia din orice motiv produselor şi a lucrărilor de instalare trebuie
(ex. vreme proastă), clientul trebuie informat incluse în documentaţia de punere în
şi să i se dea noi termene de reluare a acti- funcţiune oferită clientului la terminarea
vităţilor şi trebuie să i se explice cum vor avea lucrărilor (vezi mai sus). Instalatorii trebuie să
impact asupra datei de punere în funcţiune. ofere un contract de mentenanţă, dar să nu
insiste ca acesta să fie semnat. Este o bună
8.3.5. Testul final, punerea în funcţiune practică să se lase un manual de operare la
şi predarea instalației faţa locului, care să detalieze cerinţele de
întreţinere ale sistemului.
La finalizarea procesului de instalare, ultima
etapă este testarea şi punerea în funcţiune. Toţi instalatorii ar trebui să aibă şi să opereze
Această etapă va urma procedura scrisă de o procedură transparentă de reclamaţii, iar o

8
copie scrisă a procesului verbal trebuie lăsată

la client.
Un instrument util pentru instalator, pentru
monitorizarea satisfacţiei clientului, şi pentru
a-şi asigura clienţii, este un formular de
feedback de la client. Este de aceea o bună
practică să se includă un astfel de formular în
pachetul de predare a instalaţiei.
8.4. Exerciţii
Pentru a ajuta dezvoltarea unui sistem
corespunzător QMS să monitorizeze afacerea,
citiţi textul din acest capitol şi utilizaţi
informaţiile pentru a pregăti următoarele:
x Un formular de „Chestionare a
clientului“
x Un formular de „Analiză a locaţiei“ sau
„Evaluare a clădirii“
x Un şablon de ofertă
x Un contract standard cu clientul
x Un contact standard cu sub-
contractorul
x O procedură standard pentru pro-
iectarea sistemelor PV
x Un formular de evaluare a riscului
x O declaraţie de metodă generică
x Un formular de inspecţie a mărfurilor
utilizate în proiect
x O procedură pentru trecerea în revistă
a conţinutului QMS-ului dvs.
x O listă de Reglementări Tehnice,
Reglementări în Construcţii şi
recomandări din industria naţională
x O listă de documente de ţinut în
dosarul fiecărui client
x O listă de documente de predat
fiecărui client
x Termenii şi condiţiile standard (dacă nu
sunt incluse în contract) şi informaţiile
standard de garanţie
x O politică de sănătate şi siguranţă
pentru afacerea dvs.
x O procedură de tratare a reclamaţiilor.

Baterie: celule electrochimice încapsulate
9. GLOSAR DE TERMENI într-un container şi conectate electric într-o
configuraţie corespunzătoare serie/paralel
A pentru a asigura nivelul de tensiune şi curent
Amper: unitate de curent electric sau debitul necesar funcţionării.
curgerii de electroni. O tensiune de un volt pe
o rezistenţă de un ohm determină circulaţia C
unui curent de un amper. Cadmiu (Cd): element chimic utilizat în
Amper oră: măsură a curentului pe durată de realizarea anumitor tipuri de celule solare şi
timp, utilizat frecvent pentru măsurarea baterii.
capacităţii bateriei. Capsulare: protecţie aplicată în jurul celulelor
Analiză ciclu de viaţă: apreciere cu privire la în procesul de realizare a modulelor PV,
cuantificarea şi evaluarea impactului asupra concepute să reziste peste 20 de ani.
mediului (emisii, ape uzate, deşeuri solide şi Celule din siliciu cristalin: sunt realizate din
consumul de energie şi alte resurse) pe felii subţiri (plăcuţe) tăiate dintr-un singur
durata ciclului de viaţă al unui produs, proces cristal sau bloc de siliciu.
sau activitate.
Circuit electric: traseul electronilor dintr-
Arsenit de galiu (GaAs): un compus cristalin o sursă de alimentare (generator sau baterie)
de înaltă eficienţă utilizat în producerea printr-o linie externă.
anumitor tipuri de celule solare şi materiale
Cleşte ampermetric: aparat electric de
semiconductoare.
măsură a curentului dotat cu două „fălci”
Azimut: Unghi între direcţia nord şi proiecţia care se deschid pentru a instala dispozitivul în
normalei la suprafaţă pe planul orizontal, jurul conductorului fară a fi necesară
măsurat în sensul acelor de ceasornic faţă de întreruperea circuitului.
nord.
Clinometru: dispozitiv de măsurarea a
B unghiului de pantă şi înclinaţie a unui obiect
în raport cu gravitaţia sa, prin crearea unui
Balanţa sistemului (BOS): totalitatea orizont artificial.
componentelor sistemului exceptând modu-
lele PV. Reprezintă echipamentul auxiliar care Condiţii Standard de Testare (STC): radiaţie:
se referă la structurile de suport şi siguranţă, 1000 W/m2, temperatură: 25°C şi masa
invertoare, separatoare şi dispozitive de pro- aerului: 1.5.
tecţie la supracurent, regulatoare de Conductor pentru împământare: conductor
încărcare şi cutii de joncţiune. utilizat pentru a conecta cadrul unui dispo-
Banc de baterii: grup de baterii conectate zitiv electric la pământ. Conductorul pentru
împreună pentru a stoca energia unui sistem împământare este de obicei din cupru.
fotovoltaic. Conexiune în paralel: interconectarea a două
sau mai multe panouri, astfel încât tensiunea

9
GLOSAR DE TERMENI
la borne rămâne aceeaşi, iar curentul este Diodă de ocolire: diodă conectată în paralel
însumat. la un modul PV care oferă o cale alternativă
pentru curent în caz de umbrire sau
Conexiune în serie: interconectarea a două
defecţiune.
sau mai multe panouri astfel încât tensiunea
este însumată, dar acelaşi curent trece prin Dioxid de carbon echivalent: emisii de gaze
ele. cu efect de seră exprimate în kgCO2e.
Controler serie: controler care întrerupe E
curentul de încărcare prin deschiderea circu-
itului ansamblului PV. Elementul de control Echipament de Protecţie a Personalului
este legat în serie cu ansamblul PV şi cu (PPE): echipament utilizat pentru reducerea
bateria. expunerii angajaţilor la pericole, când con-
troalele tehnice şi administrative nu sunt
Controler şunt: controler de încărcare care posibile sau eficiente.
şuntează sau redirecţionează curentul de
încărcare de pe baterie. Electrolit: mediul care oferă mecanismul de
transport al ionilor între electrozii pozitivi şi
Convertor: dispozitiv care transformă un negativi ai bateriei.
voltaj DC într-un alt voltaj DC.
Curbă de învăţare: grafic ce reprezintă rata
F
de învăţare. În domeniul PV aceasta este cel Factor de umplere: factor privind gradul până
mai adesea legată de preţul de producţie al la care un modul deviază de la modul optim
PV la nivel global. de operare.
Curent alternativ: sarcină electrică schim- Fenomen PV: crearea unei tensiuni electrice
bându-şi periodic direcţia. În (c.c.), sarcina într-un material expus la lumină.
electrică se scurge întotdeauna într-o singură
Foiţă: strat subţire de semiconductor.
direcţie.
Curent continuu: circulaţie de sarcină G
electrică într-un singur sens. Galiu (Ga): element chimic de natură
Curent electric: fluxul de energie electrică metalică, utilizat în producerea anumitor
(electricitate) ce traversează un conductor. celule solare şi dispozitive semiconductoare.
Curent-tensiune: combinaţiile utilizabile de Grad de descărcare: numărul de amperi-oră

curent şi tensiune la ieşirea panoului PV. utilizaţi dintr-o baterie sau celulă complet
încărcată, exprimaţi ca procent din capa-
Cutie de joncţiune: o cutie amplasată pe citatea maximă.
modul, în care şirurile de panouri fotovoltaice
sunt conectate electric şi în care se pot găsi şi H
dispozitive de protecţie. Sistem Hibrid: turbine vânt, baterii,
hidrocentrael, module PV, biomasă,etc
D
Diodă: Dispozitiv electronic ce permite I
curentului să treacă într-o singură direcţie. Insularizare: orice situaţie în care reţeaua
Diodă de blocaj: dispozitiv care controlează electrică este deconectată şi unul sau mai
circulaţia curentului în sistemul PV, blocând multe invertoare dintr-un sistem PV conectat
curentul invers prin module. la reţea menţine o cantitate de electricitate în

acea parte a reţelei sau pentru o instalaţie Lingou: cuburi sau cilindri de siliciu topiţi şi
consumator. ulterior solidificaţi, gata pentru tăiere în plăci
subţiri.
Invertor: convertor care transformă curentul
continuu din modulele PV în curent alternativ M
mono sau trifazat.
Matrice înclinată fixă: ansamblu de module
Iradianţă: intensitatea instantanee a radiaţiei fotovoltaice montate la un unghi fix faţă de
solare pe o suprafaţă (W/m2). orizontală.
Iradianţă globală pe suprafaţă înclinată: Matrice PV: ansamblul modulelor PV
cantitatea totală de radiaţii (directă şi difuză) conectate împreună.
primită de o suprafaţă înclinată.
Măsurare: sistemul include contoare pentru
Iradianţă globală pe suprafaţă orizontală: măsurarea performanţei generale. Unele
cantitatea totală de radiaţii cu unde scurte contoare indică şi consumul intern de
primite de o suprafaţă orizontală. Include atât energie.
Iradiaţa Normală Directă, cât şi Iradianţa
Difuză Orizontală. Modul PV: Celule PV conectate în serie şi
închise într-o carcasă protectivă.
Iradianţă normală directă (DNI): cantitatea
de radiaţie solară pe unitatea de suprafaţă Multimetru: dispozitiv care poate măsura
care este permanent păstrată perpendiculară tensiunea, curentul şi rezistenţa.
(sau normală) pe razele solare care vin drept O
de la poziţia curentă a soarelui pe cer.
Ore de vârf solar: numărul echivalent de ore
Iradiere difuză (DIF): cantitatea de radiaţie
pe zi când iradianţa solară medie este de 1
solară pe unitatea de suprafaţă care nu
kW/m2.
ajunge pe cale directă de la soare, ci a fost
dispersată de moleculele şi particulele din P
atmosferă sau reflectată de pământ şi poate
veni din orice direcţie. Perioadă de recuperare a investiţiei:
perioada de timp în care inputul de energie
Î pe durata ciclului de viaţă al sistemului PV
(producţie, instalare, demontare şi reciclare)
Împământare de protecţie: reţea de
este compensat de electricitatea generată de
conductori care transferă curentul la princi-
sistemul PV.
palul terminal legat la pământ în scopuri de
protecţie. Pierderi datorate interconectării greșite:
pierderi datorate interconectării de celule
Întrerupător termomagnetic: limitator de
solare sau module care nu au proprietăţi
curent (dispozitiv electromecanic) care pre-
identice.
vine alimentarea unei sarcini excesive.
Piranometru: instrument pentru măsurarea
K intensităţii radiaţiei solare pe o suprafaţă
Kilowatt-oră: unitate de măsură a energiei plană. Densitatea fluxului de radiaţie solară
egală cu 1000 watt-oră sau 3.6 megajouli. măsurat în W/m2.
Plan de securitate: listă cu principalele
L instrucţiuni privind asigurarea sănătăţii şi a
securităţii în faza de construcţie.

9
GLOSAR DE TERMENI
Punct fierbinte: fenomen în funcţionarea Siguranţă fuzibilă: dispozitiv de protecţie

unui dispozitiv PV, când una sau mai multe electrică pentru întreruperea automată a
celule din modulul sau matricea PV acţio- unui circuit electric la trecerea unui curent
nează ca o sarcină rezistivă, rezultând electric prea ridicat.
supraîncălzirea locală sau topirea celulei.
Siliciu: element chimic nemetal, sensibil la
Punct de Putere Maximă (MPP): punctul de lumină şi capabil să transforme lumina în
pe curba I-V în care se obţine puterea electricitate. Siliciul se găseşte în nisipul de
maximă. plajă şi este materia primă în fabricarea
majorităţii celulelor PV.
R
Sistem conectat la reţea: Sistem PV conectat
Randament de conversie: Raportul dintre la reţeaua electrică local.
energia electrică produsă de un dispozitiv PV
şi energia solară incidentă asupra celulei Sistem de împământare: totalitatea măsu-
fotovoltaice. rilor utilizate pentru conectarea unei părţi
dintr-un material conductor la pământ.
Rată de performanţă: performanţa sis-
temului comparativ cu un sistem similar (ca Sistem de management al calităţii: structura
proiectare şi randament, situat în aceeaşi organizaţională şi procesele de implementare
locaţie), dar fără pierderi. a managementului calităţii.
Rată internă de rentabilitate: rata reală a Sistem de pământare: vezi sistem de împă-
profitului anual al unei investiţii. Aceasta mântare.
echivalează valoarea investiţiei cu valoarea Sistem de urmărire: sistem care urmăreşte
veniturilor obţinute. poziţia soarelui în timpul zilei astfel încât
Regulator: dispozitiv pentru prevenirea razele de soare să ajungă la panou sub
supraîncărcării bateriilor prin controlarea unghiul optim, îmbunătăţind în acest fel
ciclului de încărcare – de obicei adaptabil la eficienţa.
nevoile specifice ale bateriei. Sistem de urmărire pe o singură axă: sistem
Regulator MPP (Punct de Putere Maximă): capabil de rotire pe o axă, care urmăreşte de
dispozitiv care caută punctul optim de obicei soarele de la est la vest.
funcţionare a unui modul şi se asigură că Sistem distribuit: sistem de generare a
acesta furnizează puterea maximă posibilă în energiei instalat acolo unde este nevoie de
orice condiţii. energie (lângă consumator).
Reţea: reţea de cabluri de transmisie utilizată Sistem fotovoltaic adaptat clădirii: Instalaţii
la distribuţia energiei electrice. PV fixate pe elementele existente ale clădirii,
precum acoperişuri, luminatoare, faţade,
S balcoane, adăposturi.
Semiconductor: material cu structură crista-
Sistem fotovoltaic integrat în clădire:
lină ce permite trecerea curentului în
materiale PV (foi, gresii, sticle etc.) utilizate în
anumite condiţii, fiind practic un mediu bun
locul materialelor de construcţii conven-
pentru controlul curentului electric.
ţionale în anumite părţi ale anvelopei clădirii.
Semiconductor amorf: material semiconduc-
Sistem hibrid: combinaţii de dispozitive de
tor necristalin, uşor şi mai ieftin de realizat
generare a energiei care pot include gene-
decât cel cristalin, dar mai puţin eficient.
ratori convenţionali, cogenerare, turbine eo-

liene, hidrocentrale, baterii, fotovoltaice, pile Tensiune nominală: tensiune de referinţă
de combustie, biomasă şi alte intrări. utilizată pentru a caracteriza baterii, module
sau sisteme.
Sistem PV independent: sistem PV autonom,
neconectat la reţea. Transformator de izolare: înfăşurările
primare şi secundare ale transformatorului
Solstiţiu de iarnă: cea mai scurtă zi şi cea mai
care sunt separate electric de izolaţie dublă
lungă noapte a anului, când poziţia maximă a
sau sporită.
soarelui pe cer se află la cel mai scăzut nivel.
U
Spectru solar: distribuţia totală a radiaţiei
electromagnetice emise de soare. Unghi la zenit: unghiul dintre direcţia
zenitului şi direcţia razei de lumină.
Stratificare: felul în care concentraţia acidului
variază de la vârf la bază în electrolitul V
bateriei. Volt (V): unitate de măsură a tensiunii
Studiu de fezabilitate: raport privind electrice egală cu tensiunea electromotoare
viabilitatea unui proiect, cu accent pe iden- care determină un curent continuu de un
tificarea problemelor şi riscurilor potenţiale şi amper să treacă printr-un conductor cu
evidenţierea perspectivelor de succes. rezistenţa de un ohm.
Voltaj: tensiune electrică existentă între două
Sulfatare: formarea de cristale de sulfat de puncte, măsurată în volţi.
plumb pe plăcile unei baterii plumb-acid.
W
Ş
Watt: unitate de măsură a puterii în Sistemul
Şir: număr de module sau panouri Internaţional de Unităţi de Măsură.
interconectate electric în serie pentru a
Z
produce tensiunea de funcţionare solicitată
de sarcină. Zenit: punctul imaginar cel mai înalt pe sfera
cerească, situat pe verticală, deasupra locului
T de observaţie.
Tarif de injectare: mecanism menit să Zonă echipotenţială: puncte temporare de

accelereze investiţiile în surse regenerabile, împământare amplasate şi aranjate în aşa fel
prin oferirea unor contracte pe termen lung încât să prevină expunerea muncitorilor la
producătorilor. diferenţe de potenţial periculoase.
Telulura de cadmiu (CdTe): material

fotovoltaic policristalin tip film-subţire.
Tensiune în circuit deschis: tensiune produsă

de sistemele PV fără sarcină conectată când
celula este expusă la condiţii de testare
standard (STC).

10
ANEXE
G Media zilnică de ore de vârf cu h

10.ANEXE soare
H Înălţimea obstacolului m
Iz cable Curentul nominal al cablului A
i. Abrevieri şi Acronime Imax INV Curentul maxim permis pe A
TABEL 31. ABREVIERI ȘI ACRONIME intrarea de c.c. a invertorului
In string Curentul nominal al şirului A
Acronim Explicaţie In String Curentul de declanşare al A
AC (c.a.) Curent Alternativ fuse siguranţei şirului
ASTM Societatea Americană pentru In AC Curentul nominal de c.a. al A
Teste şi Materiale invertorului
BAPV Fotovoltaice Aplicate Clădirilor ISC Curentul de scurtcircuit A
BIPV Fotovoltaice Integrate în Clădiri ISC PV Curentul de scurtcircuit al A
BOS Balanţa Sistemului generatorului PV
CEN – Comitetul de Standardizare ISC String Curentul de scurtcircuit al unui A
European şir
DC (c.c.) Curent Continuu IST Curentul de şir A
DIF Iradianţă Difuză kMMP Factorul de tensiune MPP -
DIN Iradianţă Directă Normală LAC cable Lungimea desfăşurată a cablului m
DOD Profunzimea Descărcării de conectare în c.a.
ΕPBT Perioada de Recuperare a Lm Lungimea desfăşurată a cablului m
Energiei (Energy Pay-Back Time) Lmin Distanţa minimă între PV şi m
FIT Tarif de Injectare(Feed-In-Tariff) obstacol
IEC Comisia Electrotehnică Lopti Distanţa optimă între rândurile m
Internaţională PV
Impp Curentul la Punctul Maxim de Ls Distanţa Pământ Soare km
Putere n Numărul de şiruri al -
IRR Rata Internă de Recuperare generatorului PV
ISO Organizaţia Internaţională nPV Eficienţa modulelor
pentru Standardizare P Puterea consumatorului W
LCA Analiza Ciclului de Viaţă (Life PAC c able Pierderea cablului
Cycle Analysis) PINV DC Puterea în c.c. a invertorului W
LED Diodă Luminiscentă PΝ Punctul de Putere Maximă W
MPP Punct de Putere Maximă
PPV Puterea ansamblului PV W
PPE Echipament de Protecţie
PR Rata de Performanţă %
Personală
Q Capacitatea minimă necesară a Ah
PR Rata de Performanţă
bateriei
PSH Ore de Vârf cu Soare
R Rezistenţa electrică Ω
PV Fotovoltaic (ohm)
STC Condiţii Standard de Test TC Coeficientul de temperatură al V/oC
UL Underwriter Laboratories Inc tensiunii
Standards Tmin Temperatura minimă aşteptată o
C
a modulului
o
Tmax Temperatura maximă aşteptată C
ii. Simboluri şi Unităţi a modulului
o
Tstc Temperatura modulului la STC C
TABEL 32. SIMBOLURI ȘI UNITĂȚI
(25 oC)
Simbol Explicaţii Unităţi Vmax(INV) Tensiunea de intrare maximă a V
A DC cable Secţiunea cablului de c.c. mm2 invertorului
CINV Factorul de dimensionare a % VMPP(INV- Tensiunea minimă de intrare a V
invertorului min) invertorului la MPP
o
d Diametrul obstacolului m V(MPP -T) VMPP la altă temperatură C
ds Diametrul soarelui km VMMP-STC Tensiunea MPP a sistemului PV V
Ε Necesarul zilnic de energie, Wh Wh la STC
FF Factorul de umplere % VOC Tensiunea de circuit deschis V

VOC-STC Tensiunea de circuit deschis la V Premise de siguranţă pentru modulele PV -
IEC 61730-1
STC Partea 1: Cerinţe pentru construcţii
Voc-Tmin Tensiunea de circuit deschis V Premise de siguranţă pentru modulele PV -
IEC 61730-2
maximă a sistemului PV la o Partea 2: Cerinţe pentru testare
iradianţă de 1kW/m2 şi Tmin Ansambluri PV de siliciu cristalin –
Voc-Tmax Tensiunea de circuit deschis V IEC 61829 Măsurători la faţa locului a caracteristicilor
maximă a sistemului PV la o I-V
iradianţă de 1kW/m2 şi Tmax Ansamble şi module PV concentrator -
IEC 62108
WPV Puterea de vârf a ansamblului Premise de proiectare şi aprobarea tipului
ΔV Căderea de tensiune V Practici recomandate pentru acceptarea
o IEEE 1513
φ Latitudine modulelor PV concentrator
o
β Înclinarea optimă Metodă Standard de Test pentru
κ Conductivitatea electrică m/Ω ASTM Determinarea Rezistenţei Modulelor PV la
mm2 E1038 Grindină prin Impactul cu Bile de Gheaţă
Ν Factorul de pierdere % Propulsate
ASTM Metodă Standard de Test pentru Module PV
E1171 în Medii Ciclice Temperatură şi Umiditate
iii. Standardele Internaţionale şi ASTM
Metode Standard de Test pentru
Integritatea Izolaţiei şi Continuitatea Căii de
E1462
UE referitoare la PV Împământare a Modulelor PV
ASTM Metode de Test pentru Efectele Atmosferice
TABEL 33. STANDARDE PENTRU METODE DE TEST ȘI CELULE E1596 asupra Iradianţei Solare la Modulele PV
DE REFERINȚĂ (Sursa: www.pvresources.com, 2011) Metodă Standard de Test pentru Imersia
Metode de test şi celule de referinţă ASTM sub Presiune în Apă Sărată şi Teste de
E1597 Temperatură pentru Modul PV în Medii
Metodă de Test Standard pentru Marine
Determinarea Nepotrivirii Parametrului ASTM Practici Standard pentru Inspecţia Vizuală a
ASTM E973
Spectral între un Dispozitiv PV şi o Celulă E1799 Modulelor PV
PV de Referinţă Metode Standard de Test pentru Verificarea
Metode de Test pentru Măsurarea ASTM
ASTM E1021 Integrităţii Izolaţiei la Umezeală a Modulelor
Răspunsului Spectral al Celulelor PV E1802
PV
Specificaţie Standard pentru Metode Standard de Test pentru
ASTM E1040 Caracteristicile Fizice ale Celulelor PV de ASTM
Determinarea Integrităţii Mecanice a
Referinţă Terestre Neconcentratoare E1830-09
Modulelor PV
Metodă Standard de Test pentru Metodă Standard de Test pentru Verificarea
Determinarea Linearităţii unui Parametru ASTM
ASTM E1143 Integrităţii Izolaţiei la Umezeală a
al unui Dispozitiv PV în Raport cu un E2047
Ansamblurilor PV
Parametru de Test Metode Standard de Test pentru Măsurarea
Metodă Standard de Test pentru ASTM Performanţelor Electrice şi Răspunsul
Calibrarea Celulelor PV de Referinţă E2236 Spectral al Celulelor PV Multijoncţiune şi
ASTM E1125
Terestre Neconcentratoare, folosind un Modulelor PV Neconcentratoare
Spectru Tabular ASTM Metodă Standard de Test pentru Verificarea
TABEL 34. STANDARDE PENTRU MODULE SOLARE (Sursa: E2481 Protecţiei la Puncte Fierbinţi la Modulele PV
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) Standard pentru Module şi Panouri PV
UL 1703
Placă-Dreaptă
Module Solare
Informaţia din fişa tehnică şi eticheta TABEL 35. STANDARDE PENTRU SISTEME PV RACORDATE LA
EN 50380
modulului PV REȚEA (Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Module PV terestre din siliciu cristalin –
IEC 61215 Sisteme PV Racordate la Reţea
Premise de proiectare şi aprobarea tipului
Sisteme de generare PV terestre – Instalaţiile electrice ale clădirilor – Partea 7-
IEC 61277 IEC 60364-
Generalităţi şi îndrumare 712: Cerinţe pentru instalaţii sau locaţii
7-712
Dispozitive PV – Proceduri de corecţie de speciale – Sisteme alimentate prin PV
IEC temperatură şi iradianţă la caracteristicile Sisteme PV – Caracteristici ale interfeţei cu
IEC 61727
60891:2009 măsurate I-V utilitatea
Sisteme PV – Îmbunătăţirea calităţii energiei
IEC 61683
IEC 60904 – Procedură pentru măsurarea eficienţei
Dispozitive PV (principii pentru măsurare) Componente din Balanţa sistemului pentru
Series
IEC 61345 Test UV pentru module PV IEC 62093 sistemele PV – Premise de proiectare în
Module PV film subţire terestre - Premise medii naturale
IEC 61646 Procedură de test pentru prevenirea
de proiectare şi aprobarea tipului
Testarea modulelor PV la coroziune prin IEC 62116 insularizării pentru invertoare PV
IEC 61701 interconectate cu reţeaua
pulverizarea de soluţie salină

10
ANEXE
Sisteme PV racordate la reţea – Cerinţe Recomandări pentru sisteme mici de

IEC 62446 minime pentru documentarea sistemului, energie regenerabilă sau hibride pentru
teste de punere în funcţiune şi inspecţie electrificarea rurală – Partea 8-1: Sisteme de
Instalaţiile electrice ale clădirilor – Cerinţe IEC/TS selecţie a bateriilor şi managementul
IEC 60364-
pentru instalaţii sau locaţii speciale – 62257-8-1 bateriilor pentru sisteme de electrificare
7-712
Sisteme solare PV de alimentare electrică autonome – Caz special cu baterii de maşină
plumb-aci imersat, disponibile în ţările în
TABEL 36. STANDARDE PENTRU SISTEME PV AUTONOME curs de dezvoltare.
(Sursa: www.pvresources.com, 2011) Recomandări pentru sisteme mici de
Sisteme PV Autonome IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
Parametrii caracteristici pentru sistemele PV 62257-9-1 electrificarea rurală – Partea 9-1: Sisteme
IEC 61194 Micropower
autonome
Valorile pentru Sistemele de Pompare direct Recomandări pentru sisteme mici de
IEC 61702 IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
conectate la PV
Specificaţii pentru utilizare energiilor 62257-9-2 electrificarea rurală – Partea 9-2:
IEC/PAS Microreţele
regenerabile în electrificarea descentralizată
62011 Recomandări pentru sisteme mici de
rurală
IEEE Std IEEE Practici Recomandate pentru Testarea IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
1526 Performanţelor Sistemelor PV Autonome 62257-9-3 electrificarea rurală – Partea 9-3: Integrated
system – Interfaţa cu utilizatorul
Sisteme PV Autonome – Premise de
IEC 62124 Recomandări pentru sisteme mici de
proiectare şi Aprobare a Tipului
IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
Lanterne portabile PV – detalii de aprobare a
62257-9-4 electrificarea rurală – Partea 9-4: Sistem
IEC specificaţiilor în sistemul IEC pentru
integrat – Instalarea utilizatorului
PVRS11 conformitate şi certificare a echipamentului
electric (IECEE) Recomandări pentru sisteme mici de
energie regenerabilă sau hibride pentru
Lanterne portabile PV – premise de proiectare IEC/TS
electrificarea rurală – Partea 9-5: Integrated
IEC şi aprobare de tip Amendament 1, extensie 62257-9-5
system – Selectarea de lanterne portabile
PVRS11A pentru includerea lanternelor cu baterii
pentru proiecte de electrificare rurală
hibride nichel-cadmiu
Recomandări pentru sisteme mici de
TABEL 37. STANDARDE PENTRU ELECTRIFICAREA RURALĂ
(Sursa: www.pvresources.com, 2011) IEC/TS
electrificarea rurală – Partea 9-6: Integrated
62257-9-6
Electrificare rurală system – Selectarea Sistemelor PV pentru
Recomandări pentru sisteme mici de energie Electrificare Individuală (PV-IES)
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea Recomandări pentru sisteme mici de
62257-1 rurală – Partea 1: Introducere generală în energie regenerabilă sau hibride pentru
electrificarea rurală
electrificarea rurală – Partea 12-1: Selecţia
Recomandări pentru sisteme mici de energie IEC/TS
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
lămpilor cu balast inclus (CFL) pentru
62257-12-1
62257-2 rurală – Partea 2: De la cerinţe până la o serie de sistemele de electrificare rurală şi
sisteme de electrificare recomandări pentru echipamentul de
Recomandări pentru sisteme mici de energie iluminat în case
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea Procedură de Test pentru măsuri de
62257-3 rurală – Partea 3: Dezvoltarea şi managementul IEC 62116 prevenirea Insularizării pentru utilitate –
proiectului
invertoare interconectate
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
62257-4
rurală – Partea 4: Selecţia şi proiectarea sistemului
TABEL 38. STANDARDE PENTRU MONITORIZARE (Sursa:
www.pvresources.com, 2011)
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
62257-5 rurală – Partea 5: Protecţia împotriva pericolelor Monitorizare
electrice
Monitorizarea performanţelor sistemului
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea IEC 61724 PV– îndrumări pentru măsură, schimb de
62257-6 rurală – Partea 6: Acceptare, funcţionare, date şi analiză
întreţinere şi înlocuire Reţele de comunicaţie şi sisteme pentru
IEC/TS
Recomandări pentru sisteme mici de energie automatizări în sistemul energetic– Partea
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea IEC 61850-7 7-420: Structura de bază a comunicaţiei –
62257-7
rurală – Partea 7: Generatoare Noduri logice pentru resurse de energie
IEC/TS distribuite
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
62257-7-1 IEC 60870 Echipament şi sisteme pentru telecontrol
rurală – Partea 7-1: Generatoare – ansamble PV
Recomandări pentru sisteme mici de
IEC/TS
electrificarea rurală – Partea 7-3: Seturi de
62257-7-3
Generatoare– Alegerea seturilor de
generatoare pentru electrificarea rurală

TABEL 39. STANDARDE PENTRU INVERTOARE (Sursa: Aluminiu şi aliaje de aluminiu –
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) Compoziţia chimică şi forme de
EN 573-1
produse fasonate - Partea 1: Sistemul
de denumire numerică
Invertoare
Îmbrăcăminţi galvanizate prin
Informaţiile fişei tehnice şi etichetei
EN 50524 ISO 1461 cufundare la cald pe articole de oţel şi
invertoarelor PV
fier – Specificaţii şi metode de test
Siguranţa convertoarelor de putere pentru
Oţeluri inoxidabile - Partea 1: Lista
IEC 62109-1 uzul în sistemele PV – Partea 1: Cerinţe EN 10088-1
oţelurilor inoxidabile
Generale
Oţeluri inoxidabile - Partea 2: Condiţii
Siguranţa convertoarelor de putere pentru
tehnice de furnizare pentru folii/plăci
IEC 62109-2 uzul în sistemele PV – Partea 2: Cerinţe EN 10088-2
şi fâşii de oţel rezistent la coroziune
speciale pentru inveroare
pentru scopuri generale
Sisteme PV– Dispozitive de îmbunătăţirea
Oţeluri inoxidabile - Partea 3: Condiţii
IEC 61683 calităţii energiei – Procedură pentru
tehnice de furnizare pentru produse
măsurat eficienţa
semi-finisate, bare, baghete, cabluri,
Standard pentru Invertoare, Convertoare, şi EN 10088-3
secţiuni şi produse decapate de oţeluri
UL 1741 Controlere pentru utilizarea în Sisteme rezistente la coroziune pentru scopuri
Independente de Energie generale
Eficienţa globală a invertoarelor PV Sisteme de denumire pentru oţeluri -
EN 50530 EN 10027-1
conectate la reţea Partea 1: Denumiri de oţel
Sisteme de denumire pentru oţeluri -
EN 10027-2
TABEL 40. STANDARDE PENTRU CONTROLERE DE Partea 2: Sisteme numerice
ÎNCĂRCARE (Sursa: www.pvresources.com, www.epia.org,
2011) TABEL 43. STANDARDE PENTRU CUTII DE JONCȚIUNE
(Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Controlere de încărcare
Cutii de joncţiune
Controlere de încărcat bateria pentru DIN V VDE
IEC 62509 Cutii de Joncţiune pentru PV-uri
sisteme PV – Performanţe şi funcţionare 0126-5
Componentele de Balanţă a Sistemului EN 50548 Cutii de Joncţiune pentru PV-uri
IEC 62093 pentru sistemele PV – Premise de proiectare
în mediul natural TABEL 44. STANDARDE PENTRU FIRE/CABLURI (Sursa:
www.epia.org, 2011)
TABEL 41. STANDARDE PENTRU BATERII (Sursa: 2011 Fire/Cabluri
www.epia.org) UL-SU 4703 Cabluri PV
Baterii UL 854 Cabluri de racordare la utilitate
Celule secundare şi baterii pentru sisteme TUV Rheinland Cerinţe pentru cabluri pentru sisteme
IEC 61427 de energie PV – Cerinţe generale şi metode 2Pfg1169 PV
de test
Practici recomandate pentru instalarea şi TABEL 45. STANDARDE PENTRU CONECTORI (Sursa:
IEEE Std
întreţinerea bateriilor acid-plumb pentru www.epia.org, 2011)
937
sisteme PV
IEEE Std Practici recomandate pentru dimensionarea Conectori
1013 bateriilor plumb acid pentru sisteme PV Conectori pentru sisteme PV – Cerinţe
EN 50521
Practici recomandate pentru determinarea şi teste de siguranţă
IEEE Std UL-SU 6703 Conectori folosiţi în sistemele PV
caracterisiticilor de performanţă şi potrivirii
1361 UL 486A/486B Conectori de cabluri
bateriilor în sistemele PV
TABEL 42. STANDARDE PENTRU STRUCTURILE DE TABEL 46. ALTE STANDARDE BOS (Sursa: 2011
MONTARE (Sursa: www.pvresources.com, 2011) www.pvresources.com)
Standarde pentru structurile de montare Alte standarde BOS

Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor - Protecţia la supratensiune pentru sistemele
IEC 61173
EN 1991-1-2 Partea 1-2: Acţiuni generale – Acţiuni de generare PV - Ghid
asupra structurilor expuse la incendiu
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor -
EN 1991-1-3 Partea 1-3: Acţiuni generale – Încărcări
din zăpadă
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor -
EN 1991-1-4 Partea 1-4: Acţiuni generale – Încărcări
din vânt

10
ANEXE
TABEL 47. STANDARDE PENTRU STICLĂ ȘI APLICAȚIILE EI ÎN la îndoire a sticlei - Partea 3: Testarea
CLĂDIRI CU REFERIRI DETALIATE LA SISTEME BIPV (Sursa: specimenului susţinut în două puncte
www.pvresources.com, 2011) (îndoire prin patru puncte)
Sticla în clădiri - Determinarea rezistenţei
Sticla şi aplicaţiile ei în clădiri cu referiri detaliate la
EN 1288-4 la îndoire a sticlei - Partea 4: Testarea
sistemele IPV
sticlei în formă de canal
Sticla în clădiri – Determinarea
EN 410 luminozităţii şi caracteristicilor solare ale
la îndoire a sticlei - Partea 5: Testul
sticlei EN 1288-5
coaxial cu inel dublu pe specimene
Sticla în clădiri – Geamuri securizate -
drepte cu suprafeţe de test mici
EN 356 Testarea şi clasificarea rezistenţei
Sticla în clădiri – Sticlă laminată şi sticlă
împotriva atacului manual
EN 14449 de siguranţă laminată - Evaluarea
Sticla în clădiri – Determinarea
conformităţii/Standardul produsului
EN 673 transmitanţei termice (valoarea U) –
ISO 3585 Sticlă din Borosilicat 33 – Proprietăţi
Metoda de calculaţie
Sticla în clădiri -- Produse de sticlă pe
Sticla în clădiri – Produse de sticlă pe bază
bază de silicat calco sodat -- Partea 1:
EN 572-1 de silicat calco sodat - Partea 1: Definiţii ISO 16293-1
Definiţii şi proprietăţi generale fizice şi
şi proprietăţi generale fizice şi mecanice
mecanice
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 572-2 de silicat calco sodat - Partea 2: Sticlă de
ISO 12543-1 de siguranţă laminată -- Partea 1: Definiţii
suprafaţă
şi descriere părţilor componente
EN 572-5 de silicat calco sodat - Partea 5: Sticlă cu
ISO 12543-2 de siguranţă laminată -- Partea 2: Sticlă
model
de siguranţă laminată
EN 572-8 de silicat calco sodat - Partea 8:
ISO 12543-3 de siguranţă laminată -- Partea 3: Sticlă
Dimensiuni furnizate şi tăieri finale
laminată
EN 572-9 de silicat calco sodat - Partea 9: Evaluarea
ISO 12543-4 de siguranţă laminată -- Partea 4: Metode
conformităţii/Standardul produsului
detestare a durabilităţii
Sticla în clădiri – Produse speciale de bază
–geamuri de Borosilicat- Partea 1-1:
EN 1748-1-1 ISO 12543-5 de siguranţă laminată -- Partea 5:
Definiţii şi proprietăţi generale fizice şi
Dimensiuni şi finisarea muchiilor
mecanice
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază ISO 12543-6
de siguranţă laminată -- Partea 6: Aspect
EN 1748-2-1 – Ceramică de sticlă - Partea 2-1 Definiţii
Specificaţii Standard pentru Sticla
şi proprietăţi generale fizice şi mecanice ASTM C1172
Dreaptă Arhitecturală Laminată
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază
Metodă Standard de Test pentru
–geamuri de Borosilicat - Partea 1-2:
EN 1748-1-2 ASTM F1233 Materiale şi Sisteme de Securizare a
Evaluarea conformităţii/Standardul
Geamurilor
produsului
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază
– Ceramică de sticlă - Partea 2-2:
EN 1748-2-2 Standardele referitoare la PV pot fi
produsului descărcate de la BSI (British Standards
Sticla în clădiri – Sticlă de siguranţă din Institute) Online, prin înscriere
EN 13024-1 borosilicat întărit termic - Partea 1:
Definiţie şi descriere
http://shop.bsigroup.com/en/Navigate-by/
Sticla în clădiri - Sticlă de siguranţă din BSOL/. Toate standardele pot fi de asemenea
EN 13024-2
borosilicat întărit termic - Partea 2: achiziţionate prin magaziul online al fiecărei
produsului
organizaţii de standarde (ISO, IEC, ASTM etc).
Sticla în clădiri – Testul pendul – Metodă
EN 12600 de test la impact şi clasificarea pentru
sticlă dreaptă
EN 1288-1 la îndoire a sticlei - Partea 1:
Fundamentele testării sticlei
la îndoire a sticlei - Partea 2: Testul
EN 1288-2
coaxial cu inel dublu pe specimene
drepte cu suprafeţe de test mari
EN 1288-3 Sticla în clădiri – Determinarea rezistenţei

iv. Organizaţiile de standardizare Îmbinarea conductorilor
naţionale
Îmbinare dublă a conductorilor
Celulă primară sau acumulator

TABEL 48. ORGANIZAȚIILE DE STANDARDIZARE NAȚIONALE
Inductor, bobină, înfăşurare, frână
Organizaţia de Link
Țara Maşinărie, simbol general
standardizare
Belgia Institut belge de www.ibn.be Asteriscul este înlocuit de o literă ce
normalisation (IBN) desemnează:
The Bulgarian http://www.bds-bg.org C convertor sincron
Bulgaria Institute for G generator
Standardisation GS generator sincron
Croatian Standards www.hzn.hr M motor
Croaţia MG maşinărie utilizabilă ca generator
Institute
Cyprus Organisation www.cysorg.cy sau motor
Cipru MS motor sincron
for Standardisation
Hellenic Organization http://www.elotgr/default Baterie de acumulatori sau celule
Grecia for Standardization aspx primare
(ELOT)
Asociacion Espanola http://www.aenor.es Siguranţă fuzibilă, simbol general
de Normalizacion y
Spania
Certificacion
(AENOR) Siguranţă cu partea de alimentare
Asociatia de http://www.asr.oro/engle indicată
România Standardizare din za2005/default_eng.html
România (ASRO)
Marea British Standards http://www.bsigroup.com Conexiune, închisă
Britanie Institution (BSI)
Conexiune, deschisă
Disjunctor
v. Simboluri grafice
IEC 60617 conţine simboluri grafice pentru Contact normal deschis, de asemenea
utilizarea în diagrame electrotehnice. Baza de simbol general pentru înterupător
date este sursa oficială a IEC 60617 incluzând
mai mult de 1750 de simboluri. Conductor, grup de
conductori, linie, cablu,
Unele din cele mai utilizate sunt prezentate în circuit, cale de transmisie
tabelul de mai jos. Trei conductoare

TABEL 49. SIMBOLURI GRAFICE (Sursa: Simmons and Conductoare într-un cablu, trei
Maguire, 2004) conductoare prezentate
Simbol Descriere Pământ sau împământare,
simbol general
Curent continuu
Ampermetru
Curent alternativ
Polaritate pozitivă Voltmetru
Polaritate negativă Contactor, normal deschis

Propagare, flux de energie, flux de
semnal, o direcţie
Contactor, normal închis

10
ANEXE
Echipament de acţionare (bobină releu), vii. Hărţi de iradianţă

simbol general
FIGURA 162.
Wattmetru HARTA DE IRADIANȚĂ A EUROPEI (Sursa:
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/, Octombrie 2011)
Diodă semiconductoare,
simbol general
Diodă tunel
Rezistenţă, simbol general
Contor de energie
Lampă de semnalizare, simbol general
Celulă fotovoltaică
vi. Curbe caracteristice I-V pentru

module
FIGURA 161. FIGURA 163. HARTĂ DE IRADIANȚĂ (Sursa: C
CURBE CARACTERISTICE I-V PENTRU MODULE (Sursa: http://mappery.com, Octombrie 2011)
www.energygridsolutions.com/solar-sharphtml, October 2011)

Știri, cercetare, analiză şi
viii.Link-uri utile www.solarbuzz.com consultanţă despre diverse
domenii PV
www.bipv.ch/index.php
?option=com_content&
Link Descriere
view=article&id=209&Ite
Informaţii despre puterea mid=176&lang=en
solară şi aplicaţiile sale
www.pvresources.com Centrale PV la scară mare www.nrel.gov/pv/perfor
Informaţii despre defecte
Bază de date cu utilitarele de mance_reliability/failure
observate în instalaţii PV
simulări şi rapoarte _database.html
Date despre cele mai bune IEC oferă o platformă
www.pvdatabase.org practici , Proiecte PV urbane, companiilor, industriei şi
Produse BIPV guvernelor pentru întâlniri,
www.iec.ch
Rapoarte şi statistici discuţii şi dezvoltarea
www.iea-pvps.org Standardelor Internaţionale
naţionale despre piaţa PV
Informaţii detaliate despre de care au nevoie
procesele administrative Societatea Americană pentru
www.pvlegal.eu care trebuie urmate pentru a Teste şi Materiale
instala un sistem PV în fieca- www.astm.org Standarde internaţionale
re din ţările participante. pentru materiale, produse,
Platformă care are ca scop sisteme şi servicii folosite în
dezvoltarea unei strategii şi construcţie, producţie şi
un plan de implementare transport
corespunzătoar pentru Comitet pentru platforma de
www.eupvplatform.org/ Standardizare pentru
educaţie, cercetare şi
dezvoltarea tehnologiei, www.cen.eu dezvoltarea Standardelor
inovaţie şi lansarea pe piaţă Europene şi alte specificaţii
a energiei PV tehnice
Underwriter Laboratories Inc
Informaţii despre echipa- www.ul.com bază de date cu peste 1.000
mentul de producţie, compo- de Standarde de Siguranţă
www.enf.cn/database/p nente solare (ex. invertoare, Organizaţia Internaţională
anels.html baterii), materiale solare, pentru Standardizare
panouri solare, vânzători, Federaţie la nivel global
instalatori de sisteme www.iso.ch pentru instituţiile naţionale
Bază de date extinsă, având de standarde, promovând
www.posharp.com/phot
caracteristici pentru multe dezvoltarea standardizării
ovoltaic/database.aspx
panouri PV mărfurilor şi serviciilor
Bază de date despre toate Bază de date cu peste 50.000
panourile disponibile pe de standarde bogate în
http://pvbin.com piaţă cu funcţie de căutare şi http://shop.bsigroup.co conţinut critic pentru afaceri
sortare după diferiţi m/Navigate-by/BSOL/ ce acoperă o largă gamă de
parametri discipline din toate
http://en.wikipedia.org/ Listă a centralelor PV mai sectoarele industriei
wiki/List_of_photovoltai mari de 25 MW în capacitate Portal ce are ca scop
c_power_stations curentă netă adunarea şi promovarea a ce
e mai bun pe Web în ceea ce
www.yoursunyourenerg
Acces la servicii axate pe priveşte energia PV în
y.com/
regenerabile, incluzând ştiri ansamblu şi care comple-
www.renewableenergy zilnice, produse, descrierea mentează informaţiile deja
world.com/rea/home de tehnologii, calendar cu disponibile în altă parte
evenimente în energie,
oportunităţi de muncă etc. Informaţii despre echipa-
mentul de producţie, compo-
Multe informaţii în diferite www.pv-tech.org/
www.solarplaza.com nente solare şi piaţa PV în
segmente din piaţa PV general
Portal dedicat energiei PV
care acoperă diverse IRENA are ca ţintă să adune
probleme (reviste despre http://www.irena.org/h toate tipurile de
www.solarserver.com regenerabile şi să ia în
energia solară, finanţare, ome/index.aspx?PriMen
evenimente, piaţa locurilor uID=12&mnu=Pri considerare politici diverse
de muncă etc.) de regenerabile la nivel local,
regional şi naţional

10
ANEXE
Informaţii şi servicii furnizate

de Strategia Energetică UE
pentru Europa (hărţi de
drumuri, pieţe, statistici etc.)
http://europ
Toate legile de mediu UE –
a.eu/pol/en
rezumate (deşeu, zgomot,
v/index_en.
poluarea aerului etc.)
htm
Biroul European de Selecţie a

http://europ Personalului (EPSO) are ca
ţintă realizare unei selecţii a
Site oficial al Uniunii Europene.
a.eu/epso/in
dex_en.htm personalului la cel mai înalt
standard din partea
Instituţiilor UE.
http://ec.europa.eu
http://epp.e
urostat.ec.e Statistici la nivel european
uropa.eu/po care permit comparaţii între
rtal/page/po ţări şi regiuni.
rtal/eurostat
/home/
Portal European pentru

eficienţa energiei în clădiri,
www.buildup.eu cunoştinţe foarte valoroase
despre cum să se reducă în
clădiri consumul energetic
Cea mai mare asociaţie

mondială din industrie,
dedicată pieţei de energie
electrică PV (informaţii
despre ultimele proiecte
legislative, oferind consul-
www.epia.org tanţă factorilor cheie despre
cele mai adecvate politici
pentru dezvoltarea unei
pieţe PV sustenabile,
probleme tehnice şi
economice etc.)
Algoritmul de modelare
estimează componentele
directe, difuze şi reflectare
ale cerului senin şi cerului
real,Iradianţa globală pe un
http://re.jrc.ec.europa.e plan orizontal sau înclinat
u/pvgis Iradianţa totală zilnică
[Wh/m2] este calculată prin
integrarea valorilor de
iradianţă [W/m2] calculate la
intervale regulate de-a
lungul zilei
Bază de date climatologică
pentru aplicaţii de energie
solară: o bază de date
meteorologică conţinând
www.meteonorm.com
date comprehensive despre
climă pentru aplicaţii ale
ingineriei solare în orice
punct de pe glob

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ
4. J.P. Dunlop, Batteries şi Charge Control in
Lectură suplimentară Stand-Alone Photovoltaic Systems.
Fundamentals şi Application. Sandia National
1. M. Drifa, P.J. Pereza, J. Aguilera, J.D. Laboratories USA, 1997 (relevant §2210)
Aguilar, A new estimation method of
irradiance on a partially shaded PV generator Tehnicianul PV poate prelua cunoştinţe
in grid-connected photovoltaic systems, specializate despre tehnologia bateriilor şi a
Renewable Energy vol 33, pp 2048–2056, strategiilor de reglare a încărcării folosite în
2008 (relevant §2.1.3) mod uzual în sistemele PV autonome. Sunt
Instalatorii PV pot studia o nouă metodă de furnizate detalii despre tipurile de celule
estimare a iradianţei pentru un sistem parţial plumb-acid imersate, plumb-acid reglate prin
umbrit. Principiile metodei propuse şi valve şi nichel-cadmiu. Sunt prezentate
algoritmul folosit pentru calculul iradianţei pe comparaţii pentru diversele tehnologii de ba-
planuri umbrite sunt prezentate în articol. terii, şi consideraţii pentru proiectarea sub-
sistemului de baterii, sunt discutate sistemele
auxiliare, de întreţinere şi siguranţă.
2. H. Haeberlin, Optimum DC operating
Voltage for grid connected PV plants, 20th
European PV Solar Energy Conference, 5. Danish Energy Agency, Optimisation of the
Barcelona, Spain, June 2005 (relevant §222). Design of Grid-Connected PV Systems under
Tehnicianul poate afla răspunsuri la întrebări Danish Conditions” (PV-OPT), 2009 (relevant
precum: la ce VMPP trebuie testat invertorul şi §231)
la ce interval trebuie alese tensiunile STC
Cursantul poate studia proiectul câtorva
pentru modulele unei centrale PV.
studii de caz, pentru a înţelege teoria pre-
Procedurile de proiectare sunt de asemenea
zentată în capitolul 2. Sunt date trei exemple
prezentate în lucrare cu câteva exemple
despre proiectarea unei centrale PV pe un
numerice.
acoperiş al unei case, folosind produse
disponibile pe piaţă. Producţia de energie
3. IEA PVPS, International Energy Agency anuală estimată este calculată în exemple cu
Implementing Agreement on PV Power trei metode diferite: un calcul de mână bazat
Systems, Use of PV Power Systems in Stand- pe fişele tehnice ale modulelor şi invertorului;
Alone şi Island Applications, 2003 programul web PVGIS şi sistemul software
PVSYST. Cursanţii pot studia exemple
Instalatorii PV pot să aprofundeze cunoş- practice.
tinţele practicilor comune şi ale tehnicilor
practice de realizare a protecţiei la trăsnet
(relevant §228).

10
LECTURĂ
SUPLIMENTARĂ
6. P. Arun, R. Banerjee, S. Bandyopadhyay, 10. B. Yu, M. Matsui, G. Yu, A review of

Optimum sizing of photovoltaic battery current anti-islanding methods for
systems incorporating uncertainty through photovoltaic power system, Solar Energy
design space approach, Solar Energy vol 83, vol 84, pp 745-754, 2010
pp 1013-1025, 2009 (relevant §2210)
Tehnicianul poate învăţa despre diferitele
Cursanţii pot studia metodologia dimen- metode împotriva insularizării dezvoltate în
sionării optime a unui sistem de baterii generarea de energie PV în reţea bazată pe
pentru electrificarea zonelor izolate. Meto- sistemele monofazate. Metodele active şi
dologia propusă este bazată pe proiectarea pasive anti-insularizare sunt evaluate şi
spaţiului, ceea ce implică o simulare în timp a comparate prin rezultate experimentale.
întregului sistem.
7. L. Lu, H.X. Yang, Environmental payback 11. X. Gong, M. Kulkarni, Design optimization
time analysis of a roof-mounted BIPV system of a large scale rooftop PV system, Solar
in Hong Kong, Applied Energy Energy, vol 78, pp 362-374, 2005 (relevant
vol 87, 3625-3631, 2010 (relevant §2.4.1) §2.7.1)
Este investigată perioada de recuperare Optimizarea sistemului PV este o problemă
financiară şi a gazelor cu efect de seră pentru esenţială la proiectarea sistemului. Articolul îi
un sistem de acoperiş BIPV (conectat la reţea) prezintă tehnicianului procesul de optimizare
în Hong Kong, pentru a determina suste- a unui sistem PV racordat la reţea, pe
nabilitatea. acoperişul unei clădiri federale de birouri şi
un model de conversie a energiei PV. Pe baza
8. EPIA, Solar generation 6; Solar Photovoltaic acestui model sunt optimizate unghiul de
Electricity Empowering the World, 2011 înclinare şi dimensiunea ansamblului PV.
(relevant §2.4.2) Metoda de optimizare este bazată pe
Tehnicianul PV poate aduna informaţii va- maximizarea utilizării energiei produse de
loroase de pe piaţă relativ la starea curentă a module, şi, în acelaşi timp, minimizarea
PV în întreaga lume şi va fi de asemenea puterii electrice vândute în reţea.
informat de problemele de mediu, potenţiale
şi prospecte de creştere pentru anii următori.
Această informaţie va fi utilă în dialogul cu 12. A. Salaymeh, Z. Hamamre, F. Sharaf,
potenţiali clienţi. M.R. Abdelkader, Technical şi economical
assessment of the utilization of photovoltaic
systems in residential buildings: The case of
9. M. A. Eltawil, Z. Zhao, Grid-connected Jordan, Energy Conversion şi Management,
photovoltaic power systems: Technical şi vol 51, pp 1719-1726, 2010 (relevant §271)
potential problems—A review, Renewable şi
Sustainable Energy Reviews Cursanţii pot evalua un studiu de caz care
vol. 14, pp 112-129, 2010 examinează costurile unui sistem PV şi pe-
Lucrarea trece în revistă literatura despre rioada de recuperare. Este prezentată
problemele potenţiale aşteptate cu nivel înalt fezabilitate utilizării sistemelor PV într-un
de penetrare şi metode de prevenţie a apartament rezidenţial standard în Iordan.
insularizării centralelor PV racordate la reţea. Este ales un apartament drept studiu de caz
Potrivit studiului, invertoarele cu racordare la pentru a realiza calcule de energie şi
reţea au o performanţă destul de bună. economice. Sunt calculate necesarul de
putere electrică şi cost pentru apartament.

Lectură suplimentară în limba
13. SEAI, Sustainable Energy Authority of
greacă
Ireland, Best Practice Guide– PVs, Ireland,
2010 (relevant §2.7.1) 1 Οδηγίες για την εγκατάσταση Φ/Β
Tehnicianul PV poate studia designul συστημάτων σε κτιριακές εγκαταστάσεις,
preliminar al unui sistem BIPV. Studiul de caz ΚAΠΕ, 2009
descrie proiectarea şi planificarea unei Manualul este disponibil de pe site-ul web
instalaţii PV, inclusiv integrarea sistemului PV CRES şi sintetizează informaţii pentru
în clădire. profesioniştii în instalaţii PV în clădiri.
2 Μηχανική των Φωτοβολταϊκών
14. NABCEP, North American Board of Συστημάτων, Τεχνολογία, Μελέτες,
Certified Energy Practitioners, NABCEP study Εφαρμογές, ΣΝ Καπλάνης, Εκδόσεις ΙΟΝ
guide for photovoltaic system installers, USA 2004
2009 (relevant §272) Multe exerciţii şi exemple de PV pentru ca
Diferite întrebări şi răspunsuri sunt personalul instruit să înţeleagă teoria şi
prezentate în acest articol, care testează problemele de proiectare prezentate în
cunoştinţele cursanţilor despre diverse Capitolul 2.
probleme PV. Răspunsurile sunt de asemenea
prezentate în acelaşi ghid de studiu.
15. Photovoltaics in Buildings Guide to the

Installation of PV Systems 2nd edition 2006
(DTI publication DTI/pub URN 06/1972). (3rd
edition to be published shortly). Available
from
www.bre.co.uk/filelibrary/pdf/rpts/Guide_to
_the_installation_of_PV_systems_2nd_Editio
n.pdf
16. BRE Digest 489 ‘Wind loads on roof-based

photovoltaic systems.’ Available from
www.brebookshop.com
17. BRE Digest 495 ‘Mechanical installation of

roof-mounted photovoltaic systems.’
Disponibil din www.brebookshop.com
18. ‘Photovoltaics in Buildings – Safety şi the
CDM Regulations’, (BSRIA/DTI Februarie
2000, ISBN 086022 548 8

LISTA TABELELOR
TABEL 16. APARATE ȘI CERINȚELE ZILNICE

DE ENERGIE 57
LISTA TABELELOR TABEL 17. CARACTERISTICILE MODULULUI
FOTOVOLTAIC 58
TABEL 1. MĂRIMEA ȘI TIPUL APLICAȚIILOR
ÎN FUNCȚIE DE SEGMENTUL DE PIAȚĂ PENTRU TABEL 18. CARACTERISTICILE INVERTORULUI 59
SISTEMELE FOTOVOLTAICE RACORDATE LA REȚEA. TABEL 19. PROBLEME ȘI SOLUȚII PENTRU
(Sursa: Solar Generation VI, EPIA şi Greenpeace) 12 INSTALAREA MODULELOR PV PE ACOPERIȘURI
TABEL 2. Valori orientative lunare 14 ÎNCLINATE (Sursa: SEC) 70
TABEL 3. ÎNCLINARE OPTIMĂ PENTRU TABEL 20. FACTORII DE ORIENTARE ȘI

PANOURI (EMISFERA NORDICĂ) (Sursa: Markvart & ÎNCLINARE (Sursa:SEC ) 78
Castafier, 2003) 23 TABEL 21. CARACTERISTICI ELECTRICE
TABEL 4. VALORI TIPICE DE CONSUM DE (Sursa: Tknika, 2004) 105
ENERGIE (Sursa: Markvart & Castafier, 2003) 26 TABEL 22. TABEL CU REZULTATELE
TABEL 5. ADÂNCIMEA DE PENETRARE A TESTELOR (Sursa:DTI 2006) 127
CLASEI DE PROTECȚIE CONFORM CU VDE 0185- TABEL 23. TABELA METODEI DE TEST (Sursa:
305. (Sursa: OBO-Betterman, 2010) 35 DTI, 2006) 129
TABEL 6. VALORI INDICATIVE (Sursa: TABEL 24. FOAIE DE TEST LA PUNERE ÎN
Antony, 2007) 36 FUNCȚIUNE (Sursa: DTI, 2006) 130
TABEL 7. UTILITARE DE SIMULĂRI TABEL 25. Foaia de punere în funcţiune a
FOTOVOLTAICE 42 sistemului PV. Sursa:( BRE et al,2006) 132
TABEL 8. PROCENTE DIN COSTUL TOTAL AL TABEL 26. PARAMETRI DE POTRIVIRE ÎNTRE
SISTEMULUI (Sursa: EPIA 2011) 46 ANSAMBLUL PV ȘI INVERTOR 156
TABEL 9. CANTITATEA DE GAZE CU EFECT TABEL 27. PRODUCȚIA DE ELECTRICITATE A
DE SERĂ ELIMINATĂ PENTRU GENERATOARELE DE UNEI CENTRALE PV DE 9,59 kW DE-A LUNGUL A
ELECTRICITATE (Sursa Sovacool, 2008). 48 TREI ANI 158
TABEL 10. FRACȚIILE MASICE ALE UNUI TABEL 28. DETALIEREA OFERTELOR DE
MODUL FOTOVOLTAIC (Sursa: Sander, 2007) 49 ECHIPAMENT PV (€) 158
TABEL 11. STANDARDE PENTRU BOS (Sursa: TABEL 29. COMPARAȚIA ECONOMICĂ A
PVResources, 2011) 50 CELOR DOUĂ SISTEME SIMULATE 159
TABEL 12. PREȚURI PENTRU ENERGIA TABEL 30. DEFECTE TIPICE, MĂSURI
PRODUSĂ DE PV 51 CORECTIVE ȘI DEPANAREA (Sursa: Karamchetti M,
TABEL 13. BAZE DE DATE FOTOVOLTAICE 53 2011) 175
TABEL 14. PROBLEME ADMINISTRATIVE TABEL 31. LISTĂ DE VERIFICĂRI PENTRU

(Sursa: PVTRIN, 2011) 54 ÎNTREȚINERE. (Sursa:
http://www.contractorsinstitute.com/) 179
TABEL 15. MECANISME DE SUSȚINERE
PENTU INSTALAȚII FOTOVOLTAICE (Sursa: PVTRIN, TABEL 32. ABREVIERI ȘI ACRONIME 195
2011) 56 TABEL 33. SIMBOLURI ȘI UNITĂȚI 195

TABEL 34. STANDARDE PENTRU METODE DE
TEST ȘI CELULE DE REFERINȚĂ (Sursa:
www.pvresources.com, 2011) 196
TABEL 35. STANDARDE PENTRU MODULE
SOLARE (Sursa: www.pvresources.com,
www.epia.org, 2011) 196
TABEL 36. STANDARDE PENTRU SISTEME PV
RACORDATE LA REȚEA (Sursa:
TABEL 37. STANDARDE PENTRU SISTEME PV
AUTONOME (Sursa: www.pvresources.com, 2011) 197
TABEL 38. STANDARDE PENTRU
ELECTRIFICAREA RURALĂ (Sursa:
MONITORIZARE (Sursa: www.pvresources.com,
2011) 197
INVERTOARE (Sursa: www.pvresources.com,
www.epia.org, 2011) 198
CONTROLERE DE ÎNCĂRCARE (Sursa:
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) 198
TABEL 42. STANDARDE PENTRU BATERII
(Sursa: 2011 www.epia.org) 198
STRUCTURILE DE MONTARE (Sursa:
TABEL 44. STANDARDE PENTRU CUTII DE
JONCȚIUNE (Sursa: www.pvresources.com, 2011) 198
FIRE/CABLURI (Sursa: www.epia.org, 2011) 198
TABEL 46. STANDARDE PENTRU CONECTORI
(Sursa: www.epia.org, 2011) 198
TABEL 47. ALTE STANDARDE BOS (Sursa:
2011 www.pvresources.com) 198
TABEL 48. STANDARDE PENTRU STICLĂ ȘI
APLICAȚIILE EI ÎN CLĂDIRI CU REFERIRI DETALIATE
LA SISTEME BIPV (Sursa: www.pvresources.com,
2011) 199
TABEL 49. ORGANIZAȚIILE DE
STANDARDIZARE NAȚIONALE 200
TABEL 50. SIMBOLURI GRAFICE (Sursa:
Simmons and Maguire, 2004) 200

LISTA IMAGINILOR
FIGURA 16. DIAGRAMA ORBITEI SOARELUI CU

URMĂRIREA ÎMPREJURIMILOR (Sursa: ResEL, TUC) 22
LISTA FIGURILOR FIGURA 17. PANOURI FOTOVOLTAICE
PENTRU ELEMENTELE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA
PĂTRUNDERII SOARELUI. (Sursa: ReSEL, TUC, 2010) 23
FIGURA 1. EXEMPLU PENTRU EFECTUL FIGURA 18. MODULE FOTOVOLTAICE PE
FOTOVOLTAIC. (Sursa: EPIA) 2 ACOPERIȘ ÎNCLINAT (Sursa: Flickr, Sun Switch,
2011) 23
FIGURA 2. TIPURI DE IRADIANȚĂ SOLARĂ.
(Sursă:Tknika,2004) 3 FIGURA 19. PANOURI MONTATE PE UN
ACOPERIȘ PLAT (Sursa: Flickr, Entersolar, 2011) 24
FIGURA 3. IRADIANȚA SOLARĂ PE GLOB.
(Sursa: Gregor Czisch, ISET, Kassel, Germania, FIGURA 20. PANOURI FOTOVOLTAICE
2007) 3 MONTATE PE SOL ÎN CRETA (Sursa: ReSEL, TUC) 24
FIGURA 4. AZIMUTUL ȘI ELEVAȚIA SOLARĂ. FIGURA 21. SISTEM DE URMĂRIRE (Sursa:
(Sursa: www.mpoweruk.com , 2011) 4 ReSEL, TUC) 25
FIGURA 5. SSR 11 SENZOR DE RADIAȚIE FIGURA 22. CURBA I-V A UNEI CELULE SOLARE
SOLARĂ (PIRANOMETRU). (Sursa: Hukseflux, 2011) 4 (Sursa: ReSEL, TUC) 27
FIGURA 6. CONEXIUNEA CELULELOR UNUI FIGURA 23. EFECTUL TEMPERATURII ASUPRA
MODUL FOTOVOLTAIC (Sursa: Tknika,2004) 6 CARACTERISTICII (Sursa: ReSEL, TUC) 27
FIGURA 7. CONFIGURAȚIA UNUI SISTEM FIGURA 24. CONEXIUNE SERIE (Sursa: ReSEL,
FOTOVOLTAIC. (Sursa: DTI, 2006) 6 TUC) 28
FIGURA 8. TRECEREA ÎN REVISTĂ A FIGURA 25. CONEXIUNE PARALELĂ (Sursa:
RANDAMENTULUI TEHNOLOGIILOR ReSEL, TUC) 28
FOTOVOLTAICE. (Sursa: EPIA 2011, Photon
FIGURA 26. CONEXIUNE SERIE ȘI PARALEL
International, Februarie 2011, analiză EPIA) 10
(Sursa: ReSEL, TUC) 28
FIGURA 9. DIVERSE CONFIGURAȚII DE
FIGURA 27. MODULE FOTOVOLTAICE
SISTEME DE ALIMENTARE SOLARE. (Sursa: EPIA) 11
CONECTATE LA UN INVERTOR CENTRAL (Sursa:
FIGURA 10. PAȘII UNEI VIZITE A ReSEL, TUC) 29
AMPLASAMENTULUI (ReSEL TUC) 18
FIGURA 28. MODULE FOTOVOLTAICE
FIGURA 11. IRADIANȚA SOLARĂ ÎN EUROPA CONECTATE LA INVERTOARE DE MODUL (Sursa:
(Sursa: PVGIS, 2011) 19 ReSEL, TUC) 29
FIGURA 12. UMBRIRE CAUZATĂ DE FIGURA 29. MODULE FOTOVOLTAICE
OBSTACOLELE DIN VECINĂTATE (Sursa: Energia e CONECTATE PE INVERTOARE DE ȘIR (Sursa: ReSEL,
Domotica, Flickr, 2011) 20 TUC) 30
FIGURA 13. DISTANȚA MINIMĂ A FIGURA 30. EXEMPLU DE PROTECȚIE (Sursa:
PANOURILOR FAȚĂ DE OBSTACOL PENTRU A EVITA IEA PVPS, 2003) 34
UMBRIREA (Sursa: ResEL, TUC) 21
FIGURA 31. SISTEM FOTOVOLTAIC MIC ÎN
FIGURA 14. Lmin, FUNCȚIE DE GROSIMEA ZONA DE PROTECȚIE A PARATRĂSNETULUI. (Sursa:
OBIECTULUI (Sursa: ResEL, TUC) 21 Schletter Solar, 2005). 34
FIGURA 15. DISTANȚA MINIMĂ ÎNTRE SĂGEȚI FIGURA 32. SISTEM FOTOVOLTAIC MARE PE
(Sursa: ResEL, TUC) 22 ACOPERIȘ. (Sursa: Schletter Solar, 2005). 35

FIGURA 33. METODA SFEREI ROSTOGOLITE. FIGURA 53. VARIANTE DE INTEGRARE A
(Sursa: OBO-Betterman, 2010) 35 SISTEMELOR FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ DREPT
(Sursa: ECN). 68
FIGURA 34. PUNCTELE DE REFERINȚĂ PENTRU
CONTROLERUL DE ÎNCĂRCARE (Sursa: Dunlop, FIGURA 54. INSTALAREA PE ACOPERIȘ DREPT
1997) 38 – VEDERE ȘI STRUCTURĂ EXTERNĂ. (Sursa: SEC ) 68
FIGURA 35. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE CU FIGURA 55. VARIANTE DE INTEGRARE A
ȘUNT (Sursa: DGS LV, 2008) 38 SISTEMELOR FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘURI
ÎNCLINATE (Sursa: ECN). 69
FIGURA 36. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE SERIE
(Sursa: DGS LV, 2008) 39 FIGURA 56. BIPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ
(Sursa: SEC) 70
FIGURA 37. PROIECTAREA UNUI SISTEM
AUTONOM (Sursa: ReSEL, TUC) 40 FIGURA 57. OPȚIUNI DE INTEGRARE A
FOTVOLTAICELOR PE FAȚADE (Sursa: Material
FIGURA 38. PROIECTARE UNUI SISTEM
pentru arhitecţi pentru educaţie şi instruire (ECN)). 70
CONECTAT LA REȚEA (Sursa: ReSEL, TUC) 40
FIGURA 58. BAPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ
FIGURA 39. UTILITARUL PV*SOL ONLINE 42
RENOVATĂ (Sursa:SEC) 71
FIGURA 40. EXEMPLU DE DATE DE INTRARE
FIGURA 59. BIPV PE FAȚADE CALDE
PENTRU VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART 43
(Sursa:SST) 71
FIGURA 41. EXEMPLU DE DATE DE IEȘIRE
FIGURA 60. BIPV ÎN FAȚADA CALDĂ (Sursa:
PENTRU VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART (BAZATE
Roman et al, 2008) 72
PE DATELE DIN FIGURA 40) 43
FIGURA 61. BIPV ÎN FAȚADE RECI (Sursa: SST) 72
FIGURA 42. EXEMPLU PENTRU ATHENA ÎN
VERSIUNEA DEMO NSOL. 44 FIGURA 62. VARIANTE DE INTEGRARE A
SISTEMELOR PV PE ACOPERIȘURI DE STICLĂ (Sursa:
FIGURA 43. UTILITAR ONLINE-UNIVERSITATEA
ECN). 73
NAȚIONALĂ DIN AUSTRALIA 45
FIGURA 63. OPȚIUNI PENTRU INTEGRAREA
FIGURA 44. VIZUALIZAREA BIPV PE O CLĂDIRE
SISTEMELOR PARASOLARE FOTOVOLTAICE (Sursa:
EXISTENTĂ ÎN CHANIA FOLOSIND ECOTECT (Sursa:
ECN). 73
Papantoniou şi Tsoutsos, 2008) 45
FIGURA 64. EXEMPLU DE ACOPERIȘ CU
FIGURA 45. CURBA EXPERIENȚEI PREȚULUI
MODULE PV (Sursa:SEC) 74
MODULELOR PV ($/Wp & MW) (Sursa: EPIA, 2011) 45
FIGURA 65. OPȚIUNI DE INTEGRARE A
FIGURA 46. ESTIMAREA COSTULUI UNUI
SISTEMELOR FOTOVOLTAICE ÎN DISPOZITIVELE DE
SISTEM PV (ReSEL,TUC) 47
UMBRIRE (Sursa: ECN). 74
FIGURA 47. TIMPUL DE RECUPERARE A
FIGURA 66. UMBRIRE CU FOTOVOLTAICE
ENERGIEI PENTRU TEHNOLOGIILE FOTOVOLTAICE
(Sursa:ECN) 74
(Sursa: Sovacool, 2008) 48
FIGURA 67. INSTALAREA UNUI ELEMENT DE
FIGURA 48. STANDARDE PENTRU INSTALAREA
UMBRIRE PV MOBIL (Sursa:SST) 75
SISTEMELOR FOTOVOLTAICE (Sursa: PVResources,
2011) 50 FIGURA 68. COMBINAREA FUNCȚIILOR
SOLARE PV ȘI TERMICĂ (Sursa:ECN) 75
FIGURA 49. BAPV PE UN ACOPERIȘ PLAT.
(Sursa: SEC ) 66 FIGURA 69. ACOPERIȘUL UNEI STAȚII DE
AUTOBUZ ȘI GARAJ DE BICICLETE CU MODULE
FIGURA 50. BAPV PE ACOPERIȘ ÎNCLINAT.
FOTOVOLTAICE (Sursa:SEC) 76
(Sursa:SEC ) 66
FIGURA 70. SOLUȚIE DE PROIECT PE O
FIGURA 51. BIPV PE ACOPERIȘ. (Sursa: SEC ) 66
LOCAȚIE. (Sursa ECN) 77
FIGURA 52. ALTERNATIVE PENTRU
FIGURA 71. UMBRIREA CAUZATĂ DE COPACI
INTEGRAREA FOTOVOLTAICELOR ÎN CLĂDIRI (Sursa:
(Sursa: ECN) 79
PURE project. Roman et al,2008) 67
FIGURA 72. AUTO-UMBRIREA (Sursa:ECN) 79

LISTA IMAGINILOR
FIGURA 73. ALUNECAREA ZĂPEZII PE UN FIGURA 92. UNIREA PANOURILOR

MODUL (Sursa: ECN) 80 FOTOVOLTAICE ( Sursa: Flickr, 2011) 106
FIGURA 74. IMPACTUL TIPULUI DE FIGURA 93. ATAȘAREA MODULELOR PV DE
INSTALAȚIE ASUPRA TEMPERATURII ȘI PRODUCȚIEI STRUCTURĂ. (Sursa: EKILOR) 107
DE ENERGIE (Sursa: Fraunhofer ISE, 1997) 81
FIGURA 94. INVERTOR SOLAR. (Sursa: Saecsa
FIGURA 75. PV PE ACOPERIȘ (Sursa:ECN) 81 energia solar, 2011) 109
FIGURA 76. INTEGRAREA MODULELOR FIGURA 95. DIVERSELE OPȚIUNI DISPONIBILE
FOTOVOLTAICE ÎNTR-O CLĂDIRE EXISTENTĂ (Sursa: (Sursa: Tknika, 2004) 112
SEC ) 81
FIGURA 96. CONEXIUNILE PARALEL ȘI
FIGURA 77. CARTIERUL APEI DIN PARALEL ÎNCRUCIȘAT. (Sursa:Tknika) 112
NIEUWLAND, BIPV PE ACOPERIȘURILE CASELOR
FIGURA 97. 48 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE.
FAMILIALE (Sursa: SEC ) 82
4 BATERII. (Sursa: Tknika, 2004) 112
FIGURA 78. CARTIERUL APEI DIN
FIGURA 98. 24 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE.
NIEUWLAND, BAPV PE FAȚADA CLĂDIRILOR DE
2 BATERII. (Sursa:Tknika) 113
LOCUINȚE MULTIFAMILIALE (Sursa: SEC ) 82
FIGURA 99. 24V. 200Ah. CONEXIUNE MIXTĂ.
FIGURA 79. CARTIERUL APEI DIN
2 GRUPURI A 2 BATERII ÎN SERIE CONECTATE ÎN
NIEUWLAND, BAPV PE FAȚADA CASELOR
PARALEL. (Sursa: Tknika) 113
FIGURA 100. AMPLASAREA REGULATORULUI
FIGURA 80. ZONA REZIDENȚIALĂ
CURENT/ TENSIUNE ÎNTR-O INSTALAȚIE PV. (Sursa:
AMERSFOORT. BIPV PE ACOPERIȘURILE CASELOR
Tknika,2004) 114
FIGURA 101. REGULATOR SOLAR. (Sursa:
Solostocks, 2011) 114
AMERSFOORT, BIPV PE ACOPERIȘUL GRĂDINIȚEI
(Sursa: SEC ) 83 FIGURA 102. DETALIUL CONEXIUNILOR
REGULATORULUI PV. (Sursa:Tknika) 115
AMERSFOORT, BIPV PE ACOPERIȘURILE FIGURA 103. EXEMPLU DE STRUCTURĂ PV.
PARCĂRILOR DE MAȘINI ȘI BICICLETE (Sursa: SEC) 83 (Sursa: TKNIKA) 117
FIGURA 83. MODULE PV PE O INSULA FIGURA 104. DIFERITE LOCAȚII (Sursa: Tknika,
PLUTITOARE LACUL TITICACA (Sursa: SEC) 83 2004) 117
FIGURA 84. PERICOLUL DE ARC ELECTRIC FIGURA 105. URMĂRIREA ALTITUDINII
(Sursa: OSEIA,2011) 93 SOARELUI (Sursa: Tknika, 2004) 118
FIGURA 85. CLAMPMETRU (Sursa: FIGURA 106. URMĂRIREA AZIMUTULUI SOLAR
OSEIA,2011) 93 (Sursa: Tknika, 2004) 118
FIGURA 86. PLANIFICAREA LUCRULUI LA FIGURA 107. URMĂRIREA PRINTR-O SINGURĂ
ÎNĂLȚIME (Sursa: OHSA, 2011) 94 AXĂ NORD-SUD (Sursa: Tknika, 2004) 118
FIGURA 87. LUCRUL LA ÎNĂLȚIME pe Cristal FIGURA 108. URMĂRIRE PE DOUĂ AXE (Sursa:
Tower (Sursa Martifer Solar SA.) 94 Tknika, 2004) 118
FIGURA 88. TURN MOBIL (Sursa: OHSA, 2011) 95 FIGURA 109. B) URMĂRIREA PE DOUĂ AXE
(Sursa: Tknika, 2004) 119
FIGURA 89. PLATFORMĂ MOBILĂ DE LUCRU
(Sursa: OHSA, 2011) 95 FIGURA 110. PUNCTE DE SPRIJIN (Sursa:
Tknika, 2004) 119
FIGURA 90. SCARĂ GLISANTĂ (Sursa: OHSA,
2011) 96 FIGURA 111. ELEMENTE DE ANCORARE (Sursa:
Tknika, 2004) 119
FIGURA 91. SCHEMA LOGICĂ A ARBORELUI
DECIZIONAL DE ÎMPĂMÂNTARE A CADRELOR PV FIGURA 112. INSTALAȚIE RACORDATĂ LA
(Sursa: BRE et al, 2006). 103 REȚEA (Sursa: Tknika, 2004) 120

FIGURA 113. DIAGRAMĂ MONOFILARĂ A FIGURA 134. CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU
INSTALAȚIEI RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa:
2004) 120 Consiliul Oraşului Blackpool) 147
FIGURA 114. DIAGRAMĂ BLOC A UNEI FIGURA 135. CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU
INSTALAȚII RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa:
2004) 121 Halcrow Group ltd) 148
FIGURA 115. SISTEM PV AUTONOM (Sursa: FIGURA 136. FOTOGRAFIE ORTOGONALĂ A
TKNIKA) 122 CLĂDIRII ȘI ÎMPREJURIMILOR 150
FIGURA 116. NU PĂȘIȚI PE MODULELE PV FIGURA 137. TERASA DE SUD (vedere din NV) 150
(Sursa: ECN) 123
FIGURA 138. IRADIANȚA SOLARĂ ȘI
FIGURA 117. MANAGEMENTUL MODULELOR TEMPERATURA AERULUI PENTRU LOCAȚIA ALEASĂ 151
PV (Sursa: ReSEL, TUC) 123
FIGURA 139. DISTANȚELE ÎNTRE MODULE 154
FIGURA 118. BALAST ȘI ANCORARE (Sursa:
FIGURA 140. DISTIBUȚIA MODULELOR PV PE
TECNALIA) 124
ACOPERIȘUL DREPT – DIMENSIUNEA MAXIMĂ 155
FIGURA 119. ASIGURAREA STABILITĂȚII
FIGURA 141. DIAGRAMĂ CU DISPUNEREA
ACOPERIȘULUI ȘI ETANȘEITATEA LA INTEMPERII
SISTEMULUI PV PENTRU PRIMUL CAZ 156
(Sursa: Biohause) 124
FIGURA 142. DISPUNEREA FINALĂ A
FIGURA 120. INSTALAREA DE PĂTURI DE
ANSAMBLULUI PV 156
CAUCIUC CU CELULE DE SILICIU AMORF (Sursa:
Gisscosa-Firestone) 124 FIGURA 143. EXEMPLE DE UMBRE ÎN LOCAȚIE 157
FIGURA 121. INSTALAREA DE PANOURI FIGURA 144. SIMULAREA REZULTATELOR –
FLEXIBILE (Sursa: Biohouse) 124 PRODUCȚIA DE ENERGIE ELECTRICĂ 157
FIGURA 122. SECVENȚA DE INSTALARE A FIGURA 145. REZULTATELE SIMULĂRII
PANOURILOR AUTOADEZIVE (Sursa: Lumeta Inc) 125 ECONOMICE – BALANȚA LICHIDITĂȚILOR ȘI PLĂȚILE
DE LA UTILITATE 159
FIGURA 123. AMPLASAREA SENZORILOR
(Sursa: Ekain Taldea- Spania) 125 FIGURA 146. EXEMPLU DE STRUCTURĂ
SUPORT DIN METAL, PREFABRICATĂ (CU MODULE)
FIGURA 124. REPARAREA CABLURILOR ÎNTR-O
PENTRU ACOPERIȘ METALIC 161
INSTALAȚIE PV (Sursa:Zubigune, Spania) 126
FIGURA 147. CADRU DE FUNDAȚIE METALICĂ 161
FIGURA 125. DIFERITE TIPURI DE CONEXIUNE
ÎN MODULELE STICLĂ-STICLĂ PENTRU FAȚADE FIGURA 148. VEDERE LATERALĂ A STRUCTURII
(Sursa: MSK şi Sheuten Solar) 126 SUPORT (Sursa:ETEK) 161
FIGURA 126. ȘCOALA AURINKOLAHTI. (Sursa: FIGURA 149. CABLURI ȘI CONDUCTE
Oraşul Helsinki) 139 AMPLASATE ÎN SPATELE MODULELOR PV 162
FIGURA 127. AFIȘAJUL SISTEMULUI PV (Sursa: FIGURA 150. AMPLASAREA INVERTORULUI 162
Kari Ahlqvist) 140
FIGURA 151. PRINDEREA UNUI MODUL DE
FIGURA 128. SISTEMUL PV PE ȘCOALĂ. (Sursa: ȘINĂ (Sursa: SOLVIS) 162
Kari Ahlqvist) 140
FIGURA 152. CONEXIUNEA ELECTRICĂ A
FIGURA 129. SISTEM PV PE ACOPERIȘ. (Sursa: MODULELOR – PARTEA DIN SPATE 163
Kari Ahlqvist) 141
FIGURA 153. PĂSTRAREA ÎNREGISTRĂRILOR
FIGURA 130. CENTRALA SOLARĂ BERDEN. PRODUCȚIEI DE ENERGIE PENTRU SISTEMELE PV
(Sursa: www.plan-net.si) 142 RACORDATE LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Cyprus
Energy Agency) 168
FIGURA 131. SISTEM PE ACOPERIȘ (Sursa:
BISOL Group d.o.o) 143 FIGURA 154. INSPECȚIA PERIODICĂ A
ANSAMBLULUI PV A UNUI SISTEM MONTAT PE
FIGURA 132. ATENA METRO MALL. 145
ACOPERIȘ ȘI RACORDAT LA REȚEA, CIPRU. (Sursa:
FIGURA 133. ȘCOALA ATOKARTANO (Sursa: Conercon Ltd, Cyprus) 169
Oraşul Helsinki) 146

LISTA IMAGINILOR
FIGURA 155. INSPECȚIA BATERIILOR LA

SISTEMELE AUTONOME, CIPRU. (Sursa: Cyprus
Energy Agency) 169
FIGURA 156. INSPECȚIA INVERTOARELOR DIN
SISTEME PE ACOPERIȘ, CONECTATE LA REȚEA,
CIPRU. (Sursa: Conercon Ltd) 170
FIGURA 157. POTENȚIALE UMBRE DE LA
VEGETAȚIA ÎN CREȘTERE. (Sursa: Terza Solar Ltd) 171
FIGURA 158. ÎNTREȚINEREA CONEXIUNILOR
ELECTRICE. (Sursa: Conercon Ltd) 171
FIGURA 159. MĂSURAREA LA UN SISTEM PV
AMPLASAT PE ACOPERIȘ, CONECTAT LA REȚEA
(Sursa: Conercon Ltd) 176
FIGURA 160. EXEMPLU DE GRAFIC TIP BARĂ A
UNUI SISTEM PV DE 1KW 178
FIGURA 161. CURBE CARACTERISTICE I-V
PENTRU MODULE (Sursa:
www.energygridsolutions.com/solar-sharphtml,
October 2011) 201
FIGURA 162. HARTA DE IRADIANȚĂ A EUROPEI
(Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/,
Octombrie 2011) 201
FIGURA 163. HARTĂ DE IRADIANȚĂ (Sursa:
http://mappery.com, Octombrie 2011) 201

REFERINȚE
- Antony F., Durschner C., Remmers K.H., Photovoltaics for professionals, Beuth Verlag
GmbH, Earthscan, 2007.
- ASIF (Asociación de la industria fotovoltaica), Sistemas de energía fotovoltaica. Manual del

instalador, 2002
- Roman E., Tsoutsos Τ., Gkouskos Z., Eisenschmid I., Alonso R., BIPV Technical Solutions
and best practices, PURE Project , European Commission, DG Energy and Transport, 2008.
- Brooks Engineering, Field Inspection Guideline for PV systems, Iunie 2010 (Version 1.1)
- Daniel J., Vivar M., Suganthi L., Iniyan S., Skryabin, I.L. Everett V. A., Blakers A. W., Power
conditioning unit for a Concentrating Photovoltaic system in urban areas International
Photovoltaic Solar Energy Conference şi Exhibition, Beijing, Noiembrie 18-19, 2009
- DGS, German Energy Society (Deutsche Gesellshaft fur Sonnenenergie), Planning şi

Installing Photovoltaic Systems. A guide for installers, architects and engineers second
edition, Earthscan, UK, 2008. Autor:LV Berlin BRB
- Drifa M., Pereza P.J., Aguilera J., Aguilar J.D., A new estimation method of irradiance on a
partially shaded PV generator in grid-connected photovoltaic systems, Renewable Energy
vol.33, pp. 2048–2056, 2008.
- DTI (Department of Trade şi Industry) Photovoltaics in buildings. Guide to the installation

of PV systems. 2002 - Autors: BRE, EA technology, Halcrow Group, SunDog energy,
Halcrow group, Energy Saving Trust. 2nd Edition 2006 - Autors: Halcrow Group, SunDog
energy, Energy Saving Trust.
- DTI, PV domestic field trial good practice guide: Good Practice Guide: Part I Project
management şi installation issues (S/P2/00409,URN 06/795 ), 2006.
- DTI, PV domestic field trial good practice guide, Good Practice Guide: Part II System
Performance Issues (S/P2/00409,URN 06/2219),2006. Autors: Munzinger M, Crick F, Daya
EJ., N Pearsall N.(NPAC), Martin C.(EMC)
- Dunlop J. P., Batteries şi Charge Control in Stand-Alone Photovoltaic Systems

Fundamentals şi Application. Sandia National Laboratories USA, 1997.

- Energy Market Authority (EMA), Handbook for Solar Photovoltaic (PV) Systems, 2011
- Energy Research Centre of the Netherlands (ECN). Education and instructional material
for architects.
- Emily Rudkin & Jim Thornycroft, Good practice guide “Managing Installation of PV
systems” 2008, BERR.
- EPIA, Solar generation 6; Solar Photovoltaic Electricity Empowering the World, 2011.
- Fthenakis V. şi Alsema E., Photovoltaics Energy Payback Times, Greenhouse Gas Emissions
şi External Costs: 2004–early 2005 Status, Prog. Photovolt: Res. Appl. Vol. 14, pp. 275–
280, 2006.
- Haeberlin H., Optimum DC operating Voltage for grid connected PV plants, 20th European
PV Solar Energy Conference, Barcelona, Spain, June 2005.
- Hopkins I., I.R.R – Internal rate of return explained, Finance & Property Research Pty Ltd,
2009.
- IEA PVPS, International Energy Agency Implementing Agreement on Photovoltaic Power

Systems, Use of Photovoltaic Power Systems in Stand-Alone şi Island Applications, 2003.
- IEC, International Electrotechnical Commission, www.iec.ch, accesat August 2011
- Infinite Power, Estimating PV system size şi cost, 2009.
- Karamchetti J N., Maintenance of Solar Photovoltaic & Renewable Energy Installations.

Presentation, 2011
- Kamnang T., Menke C., Proposal for a PV Curricculum for Colleges in the Caribbean, Final
Draft, April 2010
- Kirchensteiner W., Information for Photovoltaic module, Solateur, Notes of the

Educational Centre for Solar Technology Educational Centre for Solar Technology, Munich
2010.
- Lynn P.A., Electricity from Sunlight. An Introduction to Photovoltaics, John Wiley & Sons,
Ltd 2010.
- Markvart T. şi Castafier L., Practical Handbook of Photovoltaics: Fundamentals şi

Applications, Elsevier Science Ltd, 2003.
- Moskowitz P., Fthenakis V., Environmental, Health and Safety Issues Associated with the
Manufacture and Use of II-VI PV Devices, Solar Cells, vol 30, pp. 89-99, 1991.
- Myrzik J.M.A., şi Calais M., String and Module Integrated Inverters for Single-phase Grid
Connected Photovoltaic Systems, A Review IEEE Bologna PowerTech Conference, June 23-
26, Bologna, Italy, 2003.

- NABCEP (North American Board of Certified Energy Practitioners), NABCEP study guide for
photovoltaic system installers, USA 2009.
- NABCEP, Study guide for photovoltaic system installers (Revised), 2005.
- NCSC, North Carolina Solar Center, Siting of Active Solar Collectors and Photovoltaic
Modules, State Energy Office N.Carolina, Department of Administration, USA 2001.
- OBO-Betterman, Solutions for photovoltaic systems, OBO BETTERMANN, Germany, 2010.
- Papantoniou S., Tsoutsos T., Building integrated PV application in the island of Crete, 23rd
European Photovoltaic Solar Energy Conference şi Exhibition (September 1-5), Valencia,
Spain, 2008.
- Pearsall N.M., şi Hill R., lean Electricity from Photovoltaics: Photovoltaic Modules, System
and Application (Chapter 15) University of Northumbria, Newcastle, 2001.
- PVTRIN, Instruirea Instalatorilor de Fotovoltaice, European Intelligent Energy, (IEE)

project, 2011
- Quaschning V., şi Hanitsch R., Irradiance calculation on shaded surfaces, Solar Energy vol.
62, pp. 369–375, 1998.
- Roman E., Tsoutsos Τ., Gkouskos Z., Eisenschmid I., Alonso R., BIPV Technical Solutions
and best practices, PURE Project , European Commission, DG Energy and Transport, 2008.
- Rhônealpénergie – Environment, PERSEUS, Guide des installations photovoltaÏques

raccordées au réseau électrique destiné aux particuliers.
- Rudkin E. & Thornycroft J., Good practice guide “Managing Installation of PV systems”
2008, BERR
- Salas V., Alonso-Abella M., Chenlo F. şi Olías E., Analysis of the maximum power point
tracking in the photovoltaic grid inverters of 5 kW, Renewable Energy vol.34, pp. 2366-
2372, 2009
- Schletter Solar–Montage système, Lightning protection of photovoltaic plants, Tips and

hints for the mounting system, 2005
- SEAI, Sustainable Energy Authority of Ireland, Best Practice Guide–Photovoltaics (PV),

Ireland, 2010.
- SEIS, Solar Energy International Staff. Photovoltaics: Design and Installation Manual:
Renewable Energy Education, for a Sustainable Future; New Society Publishers, Canada,
2006.
- Solar Energy in Buildings, SEC.

- Sovacool B. K., Valuing the greenhouse gas emissions from nuclear power: A critical
survey. Energy Policy, vol. 36, pp. 2950, 2008.
- SST, Technical and Economic Solutions for Integration of PV into Buildings, Project PURE.
- Tknika. Manual de Fotovoltaica., 2004
- Turney D., Fthenakis V., Environmental impacts from the installation and operation of
large-scale solar power plants Review Article Renewable and Sustainable Energy Reviews,
vol. 15, pp. 3261-3270, 2011.
- Velasco, G., Guinjoan, F., Pique, R., Negroni J. J., Sizing Factor Considerations for Grid-
Connected PV Systems, 32nd Annual Conference of the IEEE Industrial Electronics Society,
Paris, 6-10 Nov. 2006
- Wenham S.R., Green M.A., Watt M.E., Corkish R., Applied Photovoltaics, 2nd Edition,
Earthscan, UK, 2007.
- Wiles J., To Ground or Not to Ground: That is Not the Question, Photovoltaic Systems
Assistance Center, Sandia National Laboratories, 1999
Site-uri web
- Universitatea Naţională Australiană, (ANU), http://cecs.anu.edu.au/, accesat August 2011
- BIPV: http://www.bipv.ch/
- Contractors Institute: http://www.contractorsinstitute.com
- Council Directive 89/391/EEC of 12 June 1989 on the introduction of measures to

encourage improvements in the safety and health of workers at work http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31989L0391:en:HTML
- Energybible: http://energybible.com/solar_energy/ calculating _payback.html, accesat

august 2011.
- www.hse.gov.uk
- OSEIA: Solar construction safety.
http://www.coshnetwork.org/sites/default/files/oseia_solar_safety_12-06.pdf, accesat
august 2011
- OSHA http://osha.europa.eu, accesat august 2011
- OSHA riskassessment http://osha.europa.eu/en/topics/riskassessment, accesat august

2011

- PVGIS: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/, accesat august 2011.
- www.pvlegal.eu/database.html , accesat august 2011.
- PVresources: http://www.pvresources.com/en/shading.php, accesat august 2011.
- PVsunrise project: http://www.pvsunrise.eu/pv-diffusion-in-the-building-sector-

bipv/studies-publications.html, accesat august 2011.
- saecsaenergiasolar
http://www.saecsaenergiasolar.com/catalogo1/inversores/imagenes/200w12v.jpg,
accesed august 2011
- Solarpath: www.solarpath.org/?page_id=365, accesat august 2011.

- http://www.solostocks.com,
- http://imagenes.solostocks.com/z1_4269037/regulador-steca-pr-2020-20-a-12-24v-
para-sistema-solar.jpg, accesat septembrie 2011
- Sunearthtools:
www.sunearthtools.com/dp/photovoltaic/payback_photovoltaic.php#txtPB_1, accesat
august 2011.
- Sunglobal: http://www.sunsoglobal.com/faq/overview%20of%20solar%20panels.pdf,
accesat august 2011.
- Yingli Green Energy Holding Co. Ltd.: YINGLI_Installation-Safety-Manual-A306-v02
Yingsolar.com/frontend/uploads/downloads/YINGLI_Installation-Safety-Manual-A306-
v02.pdf, accesat august 2011
3TIER: http://www.3tier.com/en/support/glossary/ accesat august 2011

MULȚUMIRI
Manualul instalatorilor a fost publicat în cadrul proiectului PVTRIN, susţinut de programul Energie Inteligentă -
Europa (IEE).
Membrii comitetului de îndrumare sunt:
Dr. Theocharis Tsoutsos (TUC/ENV, GR), Dr. Eduardo Román (TECNALIA, ES), Dave Richardson (BRE, UK), Gaetan
Masson (EPIA, EU-BE), Goran Granić (EIHP, HR), Christos Maxoulis (ETEK, CY), Ing. Camelia Raţă (ABMEE, RO),
Antonis Pittaridakis (TEE, GR) şi Violetta Groseva (SEC, BU).
Autorii şi întreg consorţiul întregului proiect sunt profund recunoscători tuturor celor care au contribuit cu munca
lor în pregătirea, editarea şi corectarea acestei publicaţii. Mai mult, dorim să ne exprimăm mulţumirile Agenţiei
Executive de Competitivitate şi Inovaţie (EACI) pentru ajutorul acordat.
AUTORI: Dna Ana Huidobro şi Dr. Eduardo Román (TECNALIA), Dr. Theocharis Tsoutsos, Dna Stavroula Tournaki, Dl
Zacharias Gkouskos (ENV/TUC), Dl Pieterjan Vanbuggenhout (EPIA), Dr. John Holden şi Dna Kim Noonam(BRE) Dra
Evelina Stoykova şi Dra Violetta Groseva (SEC)
COLABORATORI: Dr. Charalambos Litos(TEE)
MULȚUMIRI PENTRU FOTOGRAFII către Comisia Europeană, Rob Baxter, BP Solar, First Solar Inc, ChrisRudge,
SolarWorld AG, Juwi Solar GmbH, Ersol Solar Energy AG, BOSCH Erfurt, Concentrix Solar GmbH, MARTIFER SOLAR
SA, Thyssen Solartec, NREL, SOLON SE, Abengoa Solar, Schott Solar, Fotonapon, OPTISOL®, ,Scheuten-Solar, -SMA,
Gisscosa-Firestone, Lumeta Inc, BIOHOUSE, Sol Sureste, MSK, EKAIN TALDEA, ZUBIGUNE, Soursos, Tenesol, TFM,
Sunways, Landesgewerbeamt Badenwürt, TECNALIA, ReSEL/TUC, EPIA, BRE, ETEK, EIHP, ABMEE, SEC
Multe informaţii suplimentare despre proiectul PVTRIN sunt disponibile pe web la: www.pvtrin.eu.
Am aprecia părerea dvs. despre publicaţie, dacă aveţi comentarii sau întrebăr, vă rugăm contactaţi
coordonatorul de proiect.
Notă legală:
Singura responsabilitate pentru conţinutul acestui document revine autorilor. Acesta nu reflectă neapărat opinia Uniunii
Europene. Nici EACI, nici Comisia Europeană nu pot fi răspunzătoare pentru orice utilizare a informaţiilor conţinute de acest
document.

Consorţiul PVTRIN
Partener ȚARA Site Web

Universitatea Tehnică din Creta
Grecia www.tuc.gr
Departamentul de Inginerie de Mediu
Laboratorul de Sisteme Energetice Regenerabile şi
Sustenabile COORDONATORUL PROIECTULUI
Agenția pentru Managementul Energiei și

Protecția Mediului Brașov România www.abmee.ro
Building Research Establishment Ltd UK www.bre.co.uk
Energy Institute Hrvoje Požar Croaţia www.eihp.hr
European Photovoltaic Industry Association UE/ www.epia.org

Belgium
Scientific and Technical Chamber of Cyprus Cipru www.etek.org.cy
Sofia Energy Centre Bulgaria www.sec.bg
Tecnalia Spania www.tecnalia.com
Technical Chamber of Greece Grecia www.teetdk.gr

Branch of Western Crete

Rs Manualul Instalatorului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rs Manualul Instalatorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PVTRIN Curs de instruire

3.5. Parametri de proiectare şi factori

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare iii

6.1. Descrierea clădirii 150

Rolul acestei publicaţii este de a dota instalatorul de fotovoltaice cu cunoştinţe practice şi

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare vi

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare vii

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 1

Soarele reprezintă cea mai importantă sursă

Metodele moderne de producere a energiei

Instalaţiile fotovoltaice solare generează

Un sistem fotovoltaic poate opera chiar şi în

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 2

Normală şi Difuză - DNI şi DIF) primită de

FIGURA 2. TIPURI DE IRADIANȚĂ SOLARĂ.

1.1.4. Definiţia unghiului

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 4

1.1.8. Potenţial enorm 1.2. Sistemul fotovoltaic

Există un potenţial neaccesat imens. Supra-

FIGURA 7. CONFIGURAȚIA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC. (Sursa: DTI, 2006)

obicei folosite în aplicaţii autonome, acolo

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 6

1.2.2. Invertoarele 1.3. Tehnologii fotovoltaice

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 7

1.3.2. A doua generaţie (Film subţire) Siliciu film-subţire multijoncţiune (a-Si/μc-Si)

Siliciul film-subţire multijoncţiune constă

Modulele standard film-subţire au puteri Cupru, Indiu, Galiu, (di)selenura/(di)sulfura

Celulele CPV pot avea la bază siliciul sau

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 9

drept sisteme Fotovoltaice Integrate în

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 10

FIGURA 9. DIVERSE CONFIGURAȚII DE SISTEME DE ALIMENTARE SOLARE. (Sursa: EPIA)

1.4.1. Sisteme racordate la reţea conversia Curent Continuu - Curent Alternativ

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 11

de alte surse de energie, fotovoltaicele au un nu este regenerabilă. Energia solară trebuie

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 14

b) Celule solare monocristaline deoarece nu există suficiente acoperişuri

3. Un modul tip film subţire este de obicei

4. Care tehnologie film subţire a atins cea

1.6.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii PV

1. O instalaţie racordată la reţea constă din

2. Sistemele PV neracordate la reţea sunt

1.6.5. Beneficiile tehnologiei PV

1. Fotovoltaicele nu vor produce niciodată o

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 15

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 17

În timpul primei vizite în amplasament, solare, care ilustrează potenţialul solar în

Ca o regulă generală, la unghiuri mai reduse

FIGURA 13. DISTANȚA MINIMĂ A PANOURILOR FAȚĂ

Autoumbrirea unui ansamblu de module este

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 21

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 22

Dacă modulul fotovoltaic este amplasat pe o

FIGURA 20. PANOURI FOTOVOLTAICE MONTATE PE

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 24

2.1.6. Poziţionarea BOS

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 25

2.1.8. Rata de performanţă

PVTRIN Curs de instruire – Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 26

(MPP) şi punctele care corespund pe curbă

Puterea furnizată (W) de modul, în orice

V total = V1 + V2+ ... + Vn

iar curentul rămâne constant:

Modulele din FIGURA 24 au o tensiune de