Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
în curent alternativ
Mărimea în curent
monofazat trifazat
electrică continuu
rezistiv inductiv rezistiv inductiv
U U U
Intensitatea R cos P P
R R
curentului I
P P P 3U 3 U cos
[A]
U U U cos
RI RI R I cos
P P
Tensiunea U P P P
[V] 3I 3 I cos
I I I cos
Puterea U I cos
UI UI S cos
3UI 3 U I cos
activă P [W]
Căderea de
tensiune ∆U 2R I 2R I 2 R I cos 3R I 3 R I cos
[V]
Puterea U I sin 3 U I sin
reactivă Q - - P tg
-
P tg
[VAR]
Puterea UI 3UI
aparentă S - - -
P2 Q2 P2 Q2
[VA]
Energia
activă Wa P t UI t Pt UIt U I cos t 3UIt 3 U I cos t
[Wh]
Energia U I sin t 3 U I sin t
reactivă Wr - - P tg t
-
P tg t
[VARh]
l l
R - circuit trifazat
s s
l l
R 2 - circuit monofazat
s s
R 2 R 1 1 t 2 t 1
1 1
R e R i - rezistenţe în serie; - rezistenţe în paralel.
Re Ri
1 1
- condensatoare în serie; C e C i - condensatoare în paralel.
Ce Ci
1
XL L ; XC
C
Z R 2 X2
R X
cos ; tg
Z R
U %
U U V
100%
1 kW=1,36 CP
1
Probleme – Autorizare electricieni
EXEMPLE DE APLICAŢII NUMERICE
4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi electrice
conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa
unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
1 1 1 1 1 1 1 1
0,01834 R p 54,52
R p R 1 R 2 R 3 100 200 300 0,01834
R T R p 2 R 4 54,52 2 0,25 55,02
2
Probleme – Autorizare electricieni
7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit
monofazat având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea de
alimentare a circuitului fiind U = 230 V.
U R I 0,5 8A 4V
U 4
U 100% 100 1,81%
U 220
3
Probleme – Autorizare electricieni
Sn 10 1000kVA
I np 288,67 A
3 U n1 3 20kV
Sn 10 1000kVA
I ns 962,25 A
3 U n2 3 6kV
12. La temperatura mediului ambiant t1 = 15C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini electrice
este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea
R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t 2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că
bobinajul este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 C-1 .
R 2 R 1 1 t 2 t 1 R 1 R 1 t 2 t 1 R 1 R 1 t 2 R 1 t 1
R 2 R 1 R 1 t 1 R 2 R 1 t 1 1 50 40 0,004 15C 1
t2 77,5C
R1 R1 0,004 40
13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are
cos = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit
I = 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.
P U I cos 240V 120A 0,83 23904W 23,904kW
Q U I sin U I 1 cos 2 240V 120A 1 0,83 2 16063,58VAr 16,063kVAr
S P2 Q2 23,904 2 16,0632 28,79kVA
14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn = 2 kW, In = 5 A,
cos n = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest electromotor.
P 2 1000W
P U I cos U 500V
I cos 5A 0,8
16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare electrice:
a. un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b. o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează un
timp t2 = 15 minute.
a. energia electrică activă totală consumată de electromotor
W1 P t 2 CP 0,735 1 h 1,47 kWh 1450 Wh
1CP=0,735 kW
b. energia electrică activă totală consumată de lampă
15
W2 P t U I t I R I t I 2 R t 12 A 2 200 h 50 Wh
60
Wt W1 W2 1470Wh 50Wh 1520Wh
4
Probleme – Autorizare electricieni
U U 220
I Z 2,75
Z I 80
R
cos R Z cos 2,75 0,801 2,202
Z
Z2 R 2 X 2 X Z2 R 2 2,75 2 2,202 2 1,64
20. Să se determine:
a. rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32 mm2/m, cu lungimea
l = 228 m şi diametrul d = 6 mm;
b. pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric
I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
a. rezistenţa electrică
l l 4l 1 4 228
R 0,25
s d 2
d 2
32 6 2
4
b. pierderea de energie electrică prin încălzire
W R I 2 t 0,25 50 2 A 10h 6250Wh
5
Probleme – Autorizare electricieni
Prad 1100 W
Prad U I rad I rad 5A
U 220V
U 220V
I ciocan 2A
R ciocan 110
I T I rad I ciocan I fiercalcat I fiercalcat I T I rad I ciocan 11A 5A 2A 4A
U 220V
R fiercalcat 55
I fiercalcat 4A
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V. Firul
interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea
ρ = 5 ·mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.
l 4
R 5 100
s 0,2
U 2 230 2
P UI 529W
R 100
45
W P t 529W 396,75Wh
60
23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R=1,5 şi cu reactanţa X=2 , precum
şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va exprima
printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.
Z R j X 1,5 j 2
Z R 2 X2 1,5 2 2 2 2,5
X 2
tg 1,33 arctg1,33 53,06
R 1,5
a AA d
25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2,
R2 = 3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.
I1 I2
R1 R3 R2
I3
E1 E2
6
b B c
Probleme – Autorizare electricieni
48 2 I1 4 I1 I 2 2 I1 4 I1 4 I 2 6 I1 4 I 2
19 3 I 2 4 I1 I 2 3 I 2 4 I1 4 I 2 4 I1 7 I 2
48 6 I1 4 I 2
19 4 I1 7 I 2
48 4 I 2
I1
6
48 4 I 2 192 16 I 2 6 192 16 I 2 42 I 2
19 4 I1 7 I 2 19 4 7 I2 7 I2
6 6 6 6
114 192
192 26 I 2 19 6 I 2 3A (adică, sensul curentului este invers)
26
48 4 I 2 48 4 3 48 12
I1 10A
6 6 6
Pentru bilanţ se calculează puterea surselor:
S1 E1 I1 48 10 480VA
S 2 E 2 I 2 19 3 57VA
26. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm 2, strâns într-un colac, are o
rezistenţă electrică R = 4 şi = 1/32 ·mm2/m.Să se determine lungimea conductorului
din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
l R s 4 6mm 2
R l 768 m
s 1 mm 2
32 m
27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de
30 ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75 W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală
consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.
Puterea rezistenţei este:
7
Probleme – Autorizare electricieni
P1 U I
P1 R I 2 30 8 2 A 1920W
U R I
Puterea totală a becurilor: P2 4 75W 300W
Energia electrică totală consumată de abonat:
15 min
W P1 P2 t 1920W 300W 1h 2775Wh
60 min
28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22 este alimentată printr-un circuit cu conductoare
din aluminiu cu ρ = 1/32 ·mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea la
plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a. rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b. curentul electric din circuit;
c. tensiunea la bornele plitei.
30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R = 40 Ω
şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un ampermetru
şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele
rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.
Z e R 2 X 2 40 2 30 2 50
8
Probleme – Autorizare electricieni
R 40
cos 0,8
Z e 50
U 230
I 4,6 A
Ze 50
31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care
are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω. Tensiunea la bornele generatorului
U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit
(activă şi reactivă).
Z R 2 X 2 8 2 6 2 10
R 8
cos 0,8
Z 10
U 2000
I 200A
Z 10
P U I cos 2000 200 0,8 320000W 320 kW
Q U I sin U I 1 cos 2 2000 200 1 0,8 2 240000VAr 240kVar
S P2 Q2 320 2 240 2 400 kVA
9
Probleme – Autorizare electricieni
15
W P t 68,75 1 85,93Wh
60
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi având
fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea de
tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a. rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b. pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.
I
a. rezistenţa electrică a circuitului
U % 2,5%
U U 220 5,5V
100% 100% I1
I2
U a U U 220 5,5 214,5V
P1 3 200
I1 2,79A
Ua 214,5
P 7 40
I2 2 1,30A
Ua 214,5
I I1 I 2 2,79 1,30 4,09A
U 5,5
U R I R 1,34
I 4,09
b. pierderea de energie electrică
P1 U I1 5,5 2,79 15,34W
P2 U I 2 5,5 1,34 7,37 W
W P1 P1 t 15,34 7,37 100 2271Wh
10
Probleme – Autorizare electricieni
105
W Pl Pr t 363 2678,17 h 5322,04Wh
60
35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe
fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă
şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cos = 0,72.
P 3 U l I cos 3 3 U f I cos 3 U f I cos 3 220 10 0,72 4752W
Q 3 U l I sin 3 3 U f I sn 3 U f I 1 cos 2 3 220 10 1 0,72 2 4580,2VAr
36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată la
tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă
trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar
= 1/34 mm2/m.
l
Rezistenţa liniei: R
s
2l
Pentru circuit monofazat: R
s
U % 3%
U u 230V 6,9V
100% 100%
l l 1 mm 2 150m
U R I 2 I s 2 I 2 30A 38,36mm 2 50mm 2
s U 34 m 6,9V
Se alege secţiunea standardizata imediat superioară adică 50 mm2.
38. Printr-o LEA 3400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32 mm2/m, de lungime l= 400 m
şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere
cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
U 3 R I cos
l 1 400
R 0,131
s 32 95
P 100 1000
I 180,42A
3 U cos 3 400 0,8
Pierderile de tensiune:
U 3 R I cos 3 0,131 180,42 0,8 32,74V
100% 100%
U % U 32,74 8,18%
U 400
Pierderile de putere:
P 3 U I cos 3 32,74 180,42 0,8 8184,91W 8,18 kW
11
Probleme – Autorizare electricieni
100% 100%
P % P 8,18kW 8,18%
P 100kW
39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32 mm2/m
având lungimea l=50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală
PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, randamentul
= 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa=14% , o densitate
a curentului la pornire δpa=20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP=5IN . În regim
permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU=5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm 2 , 30A pentru s = 6 mm 2 , 41A pentru
s = 10mm2.
densitatea curentului la pornire;
pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Pn 5 CP 5 0,735 3,675 kW 3675 W
Curentul nominal:
Pn 3675
Pn U n I n cos I n 23,20 A
U n cos 220 0,9 0,8
Curentul de pornire:
I p 5 I n 5 23,20 116 A
5
U 5% U 220 11 V
100
U I n R cos
l
R
s
l l
deci: U I n R cos I n cos s I n
cos
s U
l 1 50
s In cos 23,20 0,8 2,63 mm 2 se alege secţiunea de 4 mm2.
U 32 11
Iabs motor =23,20A > Imax adm = 23A pentru secţiunea de 4 mm2, în consecinţă conductorul nu
îndeplineşte cerinţa de încălzire maxim admisibilă.
Se alege următoarea secţiune standardizată: s=6 mm2. Deci, Iabs motor =23,20A <
Imax adm = 30A pentru secţiunea de 6 mm2, în consecinţă conductorul îndeplineşte cerinţa de
încălzire maxim admisibilă.
l 1 50
U I n R cos I n cos 23,20 0,8 4,83V
s 32 6
I p 116
Densitatea curentului de pornire: j 19,33A / mm 2 20 A / mm 2 , deci
s 6
conductorul îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului:
14
U pa 14% U 220 30,8 V
100
40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul = 0,9 şi cos n = 0,8
este alimentat la tensiunea nominală Un= 3380 V, printr-o linie electrică trifazată, având
lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea s=25 mm 2 şi = 1/32 mm2/m. Să se
determine:
a. curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b. pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
12
Probleme – Autorizare electricieni
c. valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului
automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la
un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un
reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R=50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la
reflector este de 10%. Să se determine:
a. consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi,
considerându-se o lună de 30 de zile;
b. energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
10%
U borne U U 230V 230V 207 V
100%
13
Probleme – Autorizare electricieni
U 207 V
I 4,14A
R 50
h
Wreflector U borne I t 207V 4,14A 30zile 10 257094Wh
zi
b. energia electrică pierdută în conductoarele liniei
h
W U I t 23V 4,14A 30zile 10 28566Wh
zi
l 1 mm 2 200m
Rc 2 2 0,78
s 32 m 16mm 2
U R c I 0,78 15A 11,7 V
11,7 V
U % 100% 5,04%
220V 11,7 V
b. consumul de energie electrică al lămpilor
30 min
Wlampi P t 3300W 1650Wh
60 min
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul
opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să
se calculeze:
a. rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b. Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează
polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice
dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze
circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la
14
Probleme – Autorizare electricieni
pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW,
tensiunea de alimentare 380/220 V, cos = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim
normal cât şi la pornire), randamentul = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea
circuitului 20 m, = 1/34 mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea
electromotorului 10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent
δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2.
Curentul nominal:
Pn 7 1000
Pn 3 U n I n cos I n 14,77 A
3 U n cos 3 380 0,9 0,8
Curentul de pornire:
I p 6 I n 6 14,77 88,62 A
În conformitate cu normativul I7/2011 conductorul de Al de 2,5 mm² poate fi utilizat
pentru realizarea circuitelor de forţa trifazate din interiorul clădirilor
Se verifică pierderile de tensiune, densitatea de curent şi se face calculul de încălzire:
a. Verificarea conductorului de alimentare din punct de vedere al căderii maxim
admisibile de tensiune şi din punct de vedere al încălzirii maxime în regimul de funcţionare de
durată)
U 3 I n R cos
l
R
s
l 1 20
deci: U 3 I n R cos 3 I n s cos 3 14,77 34 2,5 0,8 4,81 V
100%
U% 4,81V 1,26% U max adm 5%
380V
În conformitate cu I7 Imax adm pentru 4 conductoare Al izolate cu PVC montate în tub I max
adm = 15A.
Iabs motor =14,77A < Imax adm = 15A pe cale, în consecinţă conductorul îndeplineşte cerinţa de
încălzire maxim admisibilă.
b. Verificarea conductorului de alimentare din punct de vedre al căderii maxim admisibile
de tensiune şi din punct de vedere al densităţii de curent maxim admisibile în regimul de
pornire
b1. I p 6 I n 88,62 A
U p 6 U 6 4,81 28,86 V
100%
U p % 28,86V 7,59% < 10% (valoarea maxim admisibila conform enunţului
380V
problemei) şi conductorul îndeplineşte cerinţa de cădere de tensiune maxim admisibilă în regim
de pornire a motorului.
b2. In conformitate cu I7/2011 densitatea maxim admisibilă pentru conductoarele de
aluminiu în regimul de pornire al motoarelor este de 20 A/mm2
Ip 88,62
Deci densitatea curentului de pornire: j 35,44A / mm 2 20 A / mm 2
s 2,5
deci conductorul nu îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
pentru s=4mm2 avem densitatea de curent 22,155 A/mm2 > 20 A/mm2 deci nici aceasta
secţiune nu îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
pentru s=6mm2 avem densitatea de curent 14,77A/mm2 < 20A/mm2 deci se îndeplineşte
cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire. Se va impune secţiunea
minimă de 6mm2 pentru conductorul de alimentare a strungului.
15
Probleme – Autorizare electricieni
46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate =1/34 mm2/m, de
lungime l=20 m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de la
care pleacă circuite pentru:
un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%.Electromotoarele au randamentul
= 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire
= 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se
conectează fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm 2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A
pentru s = 25 mm2;
densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Curentul electromotor trifazat:
PT 5 1000
PT 3 U T I nT cos I T 10,55 A
3 U T cos 3 380 0,9 0,8
Curentul electromotor monofazat M1:
PM1 4 1000
PM1 U M1 I M1 cos I M1 25,25 A
U M1 cos 220 0,9 0,8
Curentul electromotoare monofazate M2:
PM 2 2 1000
PM 2 U M 2 I M 2 cos I M 2 12,62 A
U M 2 cos 220 0,9 0,8
Pe fiecare circuit sunt 10 lămpi, deci Pl=10·200W=2000W.
Curentul total pe fiecare circuit de lămpi:
P 2000
Pl U I l I l 9,09A
U 220
Fazele coloanei sunt încărcate nesimetric. Se ia în considerare cazul în care curentul pe
fază este mai mare:
I col I T I M1 I l 10,55 25,25 9,09 44,89 A
2
U 2% U 380 7,6V
100
U 3 I col R cos
l
R
s
l l
deci: U 3 I col R cos 3 I col cos s 3 I col cos
s U
l 1 20
s 3 I col cos 3 44,89 0,8 4,81 mm 2 se alege secţiunea de 6
U 34 7,6
mm2.
Iabs motor =44,89A < Imax adm = 30A pentru secţiunea de 6 mm2, în consecinţă conductorul nu
îndeplineşte cerinţa de încălzire maxim admisibilă.
Se alege următoarea secţiune standardizată: s=10 mm2. Deci, Iabs motor =44,89A <
Imax adm = 75A pentru secţiunea de 10 mm 2, în consecinţă conductorul îndeplineşte cerinţa de
încălzire maxim admisibilă.
l 1 20
U 3 I col R cos 3 I col cos 3 44,89 0,8 3,65V
s 34 10
16
Probleme – Autorizare electricieni
I pT 5 I T 5 10,55 52,75A
I pM1 5 I M1 5 25,25 126,25A
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32 mm2/m în lungime l=30 m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştiind că acestea absorb la
pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este = 0,95, factorul de putere (în
regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3% şi
că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este ΔUp
=12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A
pentru s = 6 mm2;
densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
17
Probleme – Autorizare electricieni
Motorul trifazat:
PnM1 4000
I nM1 9,64A
3 U n cos 3 380 0,9 0,7
Motorul monofazat:
PnM 2 2000
I nM 2 14,43A
U n cos 220 0,9 0,7
l 1 25
U p 2 R I cos 2 I cos 2 144,42 0,7 16,84V
s 34 10
100%
U p % 16,847 7,65% 10%
220
rezultă o cădere de tensiune de cca 7,65% care se încadrează şi în aceasta ipoteză în căderea de
tensiune maxim admisă de 10%
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru, montat
în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V,
cos = 0,7; = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%.
Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 I n. Pierderea de tensiune (de durată)
admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei
conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm 2 montate în tub, încărcarea maximă de durată
este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru
conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
U p % 12%
U max p Un 380V 45,6V
100% 100%
19
Probleme – Autorizare electricieni
U sarcina % 3%
U max sarcina Un 380V 11,4V
100% 100%
Determinarea curenţilor de sarcină nominală şi de pornire:
Pn 20000
In 48,23A 42A I max adm
3 U n cos 3 380 0,9 0,7
Observam că prima cerinţă testată nu este îndeplinită. Trecem mai departe şi verificam şi
densitatea de curent în regimul de pornire:
I p 6 I n 6 48,2 289,2A
Ip 289,2
p 48,2A / mm 2 35A / mm 2 max adm
s 6
Determinam secţiunea din conditia de respectare a densităţii maxime admise de curent în
regimul de pornire:
Ip 289,2
s 8,26mm 2
p 35
alegem secţiunea imediat superioară de 10 mm2.
Calculul căderilor de tensiune evident utilizand noua secţiune pentru coloana 10 mm2.
l 1 50
U n 3 R I cos 3 I cos 3 48,2 0,7 5,12V 11,4V
s 57 10
U p 6 U n 6 5,12 30,72V 45,5V U p max adm
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit
cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă
de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă
inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
20
Probleme – Autorizare electricieni
U 2 linie 220 2
PR U linie * I R * cos R * cos R * 0.6 5808W
ZR 5
U 2 linie 220 2
PS U linie * I S * cos S * cos S * 0.6 2904W
ZS 10
U 2 linie 220 2
PT U linie * I T * cos T * cos T * 0.8 3872W
ZT 10
U 2 linie 220 2
QR U linie * I R * sin R * sin R * 0.8 7744VAr
ZR 5
U 2 linie 220 2
QS U linie * I S * sin S * sin S * 0.8 3872VAr
ZS 10
U 2 linie 220 2
QT U linie * I T * sin T * sin T * 0.6 2904VAr
ZT 10
21
Probleme – Autorizare electricieni
1 2 3
AO ● ● ●
3oo m 2oo m 15o m
Se cere:
a. să se determine pierderea maximă de tensiune;
b. să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de 10%.
Aplicăm relaţia :
(RiPi XiQi)
3
U 1 [V]
Un
l1 300m
R1 * 0,017mm 2 / m * 0.102
s1 50mm 2
Pentru calculul lui R2 vom avea în vedere tronsonul de reţea parcurs de puterea S 2 şi deci
vom însuma rezistentele tronsoanelor 0-1 şi 1-2:
l 200m
R 2 R 1 * 2 0,102 0,017mm 2 / m * 0,102 0,097 0,199
s2 35mm 2
Similar pentru calculul lui R3 vom avea în vedere tronsonul de reţea parcurs de puterea S 3
şi deci vom însuma rezistenţele tronsoanelor 0-1, 1-2 şi 2-3:
l3 150m
R3 R2 * 0,199 0,017mm 2 / m * 0,199 0,102 0,301
s3 25mm 2
Similar vom proceda pentru calculul reactanţelor pe tronsoanele de reţea 0-1,0-2 şi 0-3:
22
Probleme – Autorizare electricieni
U 1
Un 0,4kV
(0,199 * 30kW 0,162 * 0kVAr ) (0,301 * 20kW 0,2115 * (15kVAR ))
0,4kV 0,4kV
3.15 5,97 2,8475 11,9675
V V 29,91875V 30V
0,4 0,4
Exprimam căderea de tensiune în procente:
U [ V ] 30V
U [%}
*100 *100 7.5% 10%
U 400
După cum se observa din relaţia de mai sus circulaţia de putere prin linia analizată
determina o cădere de tensiune de 7,5% care se încadrează în limita maximă admisibilă de 10%.
53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni
sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile
porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm 2, sarcinile, în kW şi factorii lor
de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi
pentru regimul de avarie al reţelei. Se neglijează pierderile de putere pe linii. În regimul de
avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune
determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare al reţelei; Pentru conductorul cu
s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar pentru cel cu s=16 mm2
r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.
100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9
d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8
23
Probleme – Autorizare electricieni
80 0,8 0,754 60,32
Fig. 2.
Calculam rezistenţele şi reactanţele fiecărui tronson. Rezultatele obţinute sunt prezentate
în tabelul alăturat :
l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
Fig 3
Conform enunţului UA=UB în aceste condiţii vom considera în fiecare nod sarcina pe
rând. Contribuţia fiecărei surse va fi dependentă de impedanţa până la nodul respectiv. Cum între
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele de la
fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2.
Aplicam raţionamentul pentru circulaţia puterii active. Vom detalia calculul pentru
nodul a. Pentru celelalte noduri vom prezenta datele în tabelul de rezultate următor:
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuaţie deducem PAa=3*PBa înlocuind în ecuaţia doua obţinem: 4PBa=140
Rezolvând PBa=35 şi deci PAa=3*35=105 kW
Nodul Total putere in nod Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului
24
Probleme – Autorizare electricieni
sursa A sursa B sursei A sursei B
[km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30
Rezulta din analiza efectuata ca nodul b este alimentat din ambele surse.
Şi în acest caz obţinem aceeaşi concluzie: nodul b este alimentat din ambele surse
Fig 4.
Pentru calculul căderilor de tensiune vom utiliza relaţia:
U Ab 1
Un 6
2,73 * 40 1,059 * 40 (2,73 1,82) * 51,7 (1,059 0,706) * 27,12
6 6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
131,16V
6 6 6 6
25
Probleme – Autorizare electricieni
U Bb 1
Un 6
3,64 * 40 1,412 * 30,16 (3,64 2,73) * 28,3 (1,412 1,059) * 33,2
6 6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
132.8V
6 6 6 6
Fig 5.
Pentru calcul vom utiliza căderea de tensiune determinată pentru nodul b înainte de
retragerea din exploatare a tronsonului ab la care vom adăuga căderea de tensiune provocata
pe 7 km de puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relaţia :
(3,64 2,73) * 51,7 (1,412 1,059) * 27,12 396,86
U Bb 132,8 132,8 198.86V
6 6
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având
= 0,017 mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile
menţionate în figură. Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile
sunt rezistive.
Sarcina uniform distribuită se transformă în sarcină concentrată de 80·0,15=12A la capăt de
reţea. Calculăm rezistenţele pe tronsoane:
l 75
R Aa Aa 0,017 0,0255
s 50
26
Probleme – Autorizare electricieni
l ab 100
R ab 0,017 0,034
s 50
l bd 100
R bd 0,017 0,068
s 25
l bg 130
R bg 0,017 0,138
s 16
l 50
R de de 0,017 0,034
s 25
l 80
R bc bc 0,017 0,085
s 16
g
Se calculează căderea de tensiune: 0,15 A/m
U 3R I
80 m
U Aa 3 R Aa I 3 0,025 20 30 25f 12 15 10 4,94V 1,23%
U ab 3 R ab I 3 0,034 92 25,41V
16 mm
U bg 3 R bg I 3 0,138 12 2,86V
U bc 3 R bc I 3 0,085 25 3,68V 50 m
U bd 3 R bd I 3 0,068 25 2,94V
2 25 mm2
U de 3 R de I 503mm
0,034 10 0,59V
2 mm2
Se calculeazămmmm
căderea
a de tensiune pentru
b cele mai îndepărtatedpuncte:
U AeA 4,94 5,41 A
2,94 0,59 13,88V
A 3,47% e
U Ag 4,75
94m 5,41 2,86 13
100 V 3,3%
,21m 100 m 50 m A
U Ac 4,94 5,41 3,68 14,03V30A
3,5%
20A AA 16 mm2 15A 10A
AA A 80 m AA AA
2
55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu
A mconductoare de OL-Al de secţiune 185 mm , cu diametrul
19,2 mm şi = 1/34 mm /m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din figură
2
32502
550
27
Probleme – Autorizare electricieni
Rezolvare:
700
Fig 1.
Comparând formula de calcul a inductanţei specifice pentru LEA trifazată simplu circuit:
Dmed
x0 0,145 * lg [ / km]
0,779 * r
28
Probleme – Autorizare electricieni
Fig 2
Figura 2 ne asigură suportul necesar calculării distanţelor dintre conductoare care vor fi
utilizate pentru calculul distanţei medii:
X=L*x0
a D
X=L*0,145 lg 0,779b L * 0,145 * lg
med
0,779 * r
5831
= 40 * 0,145 * lg 0,779 * 9,6 5,8 * lg 758,54 5,8 * 2,88 16,7
L 1 40000 40000
R * 6,36
s 34 185 6290
29
Probleme – Autorizare electricieni
7,57368 7,57368 7,57368
B L * b0 40km * 10 6 S / km 40 * * 10 6 S 40 * * 10 6
a Dmed 5831
lg lg lg
b r 9,6
302,947 302 ,947
* *10 6 * 10 6 108,84 * 10 6 S
lg 607,396 2,7835
30
Probleme – Autorizare electricieni
U 2n 400 2
R T Psc 18 10 3
1,125 10 3
2
Sn 1600 10
2 6
U 2n 400 2
X T u sc % 2 6 0,6
Sn 1600 2 10 6
PFe 2,6 10 3
GT 2 16,25 10 3 S
Un 16 10 4
S 1600 10 3
B T i 0 % n2 1,7 2 0,17 S
Un 0,4 10 6 10 2
2XYT 2 G T jB T 32,5 10 3 j 0,34
31
Probleme – Autorizare electricieni
k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10,5 kV 10 kV
R r0 l 0,07632 5 0,3816
X x 0 l 0,08 5 0,4
Z R jX 0,3816 j 0,4
Z R 2 X2 0,3816 2 0,4 2 0,5528
ik ip ia
U 10 1000
i p i k 10,456kA ; ia se neglijează
3Z 3 0,5528
S k 3 U i k 3 10 10,456 10 3 180,88 MVA
Pentru a reduce Sk la 100 MVA, curentul ar trebui să fie:
S 100
i k100 100 5,78 kA
3U 3 10
U 10
Z100 1
3 i k100 3 5,78
Z R 2 X 2 X100 2
Z100 R 2 1 0,38162 0,924
Znecesar=0,924-0,4=0,524
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1 de 110 kV, în
schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C 1 deschisă, în
comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă. Cupla barelor de 220 kV C 2 este în
permanenţă închisă.
Sb=100 pentru SS≤1500 MVA
Sb=1000 pentru SS>1500 MVA
Sb 100
x "G x "d 0,3 0,06 x S1 x S 2
S nG 500
u sc Sb 11
x"
T
100 S nT 100
u sc Sb 10
x"
T
100 S nT 100
SB 100
x "G x "d 0,12 0,034 x S3 x S 4
S nG 350
32
Probleme – Autorizare electricieni
S = 500 MVA
S = 500 MVA
x = 0,3
x = 0,3 1 C2
220 2
kkkV
a. Cupla C1 închisă
x e1 x S1 x T1 0,06 0,055 0,115
x e 2 x S2 x T 2 0,06 0,055 0,115
1 1 1 x x 0,115 0,115
x e 3 e1 e 2 0,0575
x e3 x e1 x e 2 x e1 x e 2 0,115 0,115
xS1 xS2
xT1 xT2
A1 A2
xT3 xT4
xS3 xS4
33
Probleme – Autorizare electricieni
Sn 1700
S sc 5128MVA
x e 7 r 0,3315
b. Cupla C1 deschisă
x e1 x S4 x T 4 x T 2 0,034 0,025 0,055 0,114
xS1 xS2
xT1 xT2
A1 A2
xT3 xT4
xS3 xS4
x e1 x S2 0,114 0,06
x e2 0,039
x e1 x S2 0,114 0,06
x e 3 x S1 x T1 0,06 0,055 0,115
x e 2 x e3 0,039 0,115
x e4 0,078
x e 2 x e 3 0,039 0,115
x e 5 x S3 x T 3 0,0034 0,025 0,059
x e 4 x e5 0,078 0,059
x e6 0,335
x e 4 x e 5 0,078 0,059
Reactanţa echivalentă raportată:
S
x e 6 r x e 6 n 0,0335
2 500 2 350 0,569
Sb 100
S 1700
S sc n 2987,69MVA
x e 7 r 0,569
5128 2987,69
S 100% 41,73%
5128
34
Probleme – Autorizare electricieni
Soluţie:
Aleg pentru calculul reactanţelor raportate puterea de bază Sb - suma puterilor ce au aport la
defect:
Sb = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
Ub = 220 kV - tensiunea reţelei .
Formule de calcul ale reactanţelor în unităţi relative (raportate la mărimile de bază) :
– pentru generatoare :
"
Sb x % Sb
x xGnom
*
g d
SGnom 100 SGnom
Sb usc % Sb
– pentru transformatoare : xT* xTnom
STnom 100 STnom
Sb
– pentru linii aeriene şi în cablu : xL* x0 l
U L2
Ib
U Rnomn
– pentru bobinele de reactanţă : xR* xRnom
I Rnom U b
Notăm elementele schemei conform figurii cu numere de la 1 la 8.
Folosind formulele de calcul anterioare se obţin reactanţele în unităti relative pentru fiecare
element în parte.
3600 3600
1,2: xG* 0,4 1,44 ; 3,4: xL* 0,42 80 2,5
1000 2202
12 3600 20 3600
5,6: xT* 0,54 ; 7,8: xG* 0,9
100 800 100 800
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
Schema electrică de calcul simplificată este :
X 1 X 1234( X 5 X 7 )( X 6 X 8 )
2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9
35
figura 1
Probleme – Autorizare electricieni
X 1234 X 1
X 2 X 3X 4
X1 X 2
X 12 X 1X 2
X1 X 2
1,44 1,44
X 5678 ( X 5 X 7 )( X 6 X 8 ) X 5678 1,44 1,44 0,72
1,97 0,72
X 1 X 1234X 5678 X 1
1,97 0,72
0,527 ; X1 = 0,527 - reactanţa schemei echiv.
S nom 3600
X 1* X 1 X 1 0,527
*
0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600
S nom 3600
S1sc S1sc 6831 ; S1sc= 6831 MVA .
X 1* 0,527
6/0,54 8/0,9
2/1,44 4/2,5
X 2 X13X 24X 57X 68 (1)
figura 2
36
Probleme – Autorizare electricieni
S nom 3600
X 2* X 2 X 2* 0,527 0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600
S nom 3600
S 2 sc S 2 sc 6831 ; S2sc= 6831 MVA .
X 2* 0,527
X 3 X123468X 57 (2)
X 12468 X 1
X 2
X 468 (4)
figura 3
X 468 X 4 X 6 X 8 (5)
X 468 2,5 0,54 0,9 3,94
1 1 1 1
Ecuaţia (4) mai poate fi scrisă sub forma:
X 12468 X 1 X 2 X 468
1 1 1 1 2 1 1 1 3,94 0,72
X 12468 1,44 1,44 3,94 1,44 3,94 0,72 3,94 0,72 3,94
0,72 3,94
X 12468
3,94 0,72
2,8368 1,4184
X 12468 0,609
4,66 2,33
1,4184 7,2434
Din ecuaţia (3): X 123468 2,33 2,5 2,33 3,109 ; X 57 X 5 X 7 0,54 0,9 1,44
1 1 1
Din ecuaţia (2): ;
X 3 X 123468 X 57
1 2,33 1 2,33 1,44 7,2434 10,5984
X 3 7,2434 1,44 7,2434 1,44 10,430496
10,430496 3600
X 3
10,5984
0,984 ; X3=0,984 ; X 3* 0,98 S3sc 0,98 3673 ;
37
Probleme – Autorizare electricieni
61. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 2x2,5%/6,6 kV
este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV. Tensiunea pe barele sursei, sarcina
consumatorului din staţia B şi parametrii transformatoarelor (identice şi raportate la primar)
sunt indicate în figură
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele de joasă
tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar, atunci când una din
liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă pe barele consumatorilor, în
regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U!b = 96,2 kV, în variantele:
a.se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al transformatoarelor;
b. suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
A B XT = 66 Ω b
l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km
Sb 45 + j
36 MVA
UA=117 kV RT =3,9 Ω
62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte 10 MVA este
alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene paralele de 35 kV. Pe partea de
înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea
nominală a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe
barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care S b1 =14 MVA consum local
iar Sc =1,5 MVA se transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei.
Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine tensiunea de
36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi componenta transversală
a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv transformatoarele din
staţia B, funcţionează în paralel.
r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,342 Ω/km
38
Probleme – Autorizare electricieni
A B
C
l = 14 km 2 km
10 MVA
r0 = 0,33 Ω/km
ΔPsc= 92 kW
x0 = 0,412 Ω/km 14 MVA
Usc = 7,5% cosφ=0,7
63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de 115 3x1,5% /6,3
kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie aproximativ aceeaşi în regim
de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe 6 kV: Smax.= 65 + j45 MVA (cu
transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA (şi funcţionează un singur transformator)
şi caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre cele două transformatoare: Sn = 40 MVA;
ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.
64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de
o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel-aluminiu 3x185 mm 2 cu = 0,029
mm2/m şi cu fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor: Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ΔPcu = 120 kW; ΔPfe
= 30 kW; io% = 2% ;
raportul de transformare
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
7,57368
b0 = a 10=6 S/km
lg
b
2. Să se calculeze:
- parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în Ѓ );
- pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se neglijează pierderile de
tensiune în elementele reţelei;
- pierderea totală de tensiune; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina maximă
tensiunea pe bara C să fie 35 kV
39
Probleme – Autorizare electricieni
A B C
20 MVA
UA =115 kV Uc =35 kV
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : xo 0,145 lg 0,779 * r [ / km] si
7,5368
bo *10 6
pentru susceptanta specifica : Dmed [ S / km]
lg
r
Comparand aceste relatii rezulta ca :
a Dmed 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]
b r raza conductorului in [mm]
2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a LEA cu
neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua transformatoare conectate
in paralel
figura 2
Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA
Determinarea rezistentei liniei
l * mm 2 30 * 10 3 m 29 * 30
RL * 0,029 * 4,7
s m 185mm 2 185
R L 4,7
Deteminarea reactantei liniei
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
40
Probleme – Autorizare electricieni
fig 4
41
Probleme – Autorizare electricieni
1 1
RT // * RT * 3,96 1,98
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :
u sc U 2 0,09 * (115 *10 3 V ) 2 9 *13225
XT * 59,5
100 S n 20 *10 6 VA 2000
Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
X T // * xo * 59,5 29,75
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :
PFE 30 *10 3 W 30
GT 2
3 2
3
2,268 *10 6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10
Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
GT // 2 * GT 2 * 2,268 * 10 6 4,536 * 10 6 4,5 * 10 6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
i0 S 2 20 * 10 6 VA 40
BT * n2 * 3 2
30,245 * 10 6 S
100 U 100 (115 * 10 V ) 100 * 115 2
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
BT // 2 * BT 2 * 30,245 * 10 6 60,49 * 10 6 S
fig 5
Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:
fig 6
42
Probleme – Autorizare electricieni
2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare
Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa (punctul
A) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele
doua transformatoare in paralel si apoi LEA.
SC = 25 – j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.
Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care functioneaza in
paralel :
Determinam pierderea de putere activa in transformatoare
PC2 QC2
PT // * RT // 2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
43
Probleme – Autorizare electricieni
SC 2
) (
P Q
2 2
u 2
[%]
i [%]
QT // C C
* X T // 2 * Q 2 * * sc
2 * o * Sn
U2 100 Sn 100
25 2 20 2
1 9 4 2 1 9 1025 9225
* * 2* * 20 * * 0,8 0,8
2 100 20 100 2 100 20 4000
2,306 0,8 3,106 MVAr
Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca
avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:
PB PC PT // 25 0,213 25,213MW
Q B QC QT // 20 3,106 23,106MVAr
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:
BLAB
S L S B jQLAB _ in _ pct _ B PB jQB jQLAB _ in _ pct _ B PB jQB jU 2
In aceasta relatie regasim putea la
2
bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie la capatul 2.
Facand inlocuirile obtinem :
B LAB
S L S B jQLAB _ in _ pct _ B PB jQB jQLAB _ in _ pct _ B PB jQB jU 2
2
25,213 j 23,106 j115 2 * 43,5 * 10 6 25,213 j 23,106 j13225 * 43,5 * 10 6
25,213 j 23,106 j 575287,5 * 10 6 25,213 j 23,106 j 0,575 25,213 j 22,531MVA
S L 25,213 j 22,531MVA
Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZL:
PL2 QL2 PL2 QL2
S L PL jQ L * R L j *XL
U2 U2
25,2132 22,5312 25,2132 22,5312
* 4 ,7 j * 11 .9
115 2 115 2
635,7 507,6 1143,3
* 4,7 j * 11 .9
13225 13225
0,0864 * 4,7 j 0,0864 * 11,9 0,406 j1,028MVA
S L 0,406 j1,028MVA
Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A
S A S L S L jQLAB _ in _ pct _ A in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al liniei
in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
B LAB
S A S L S L jQ LAB _ in _ pct _ A S L S L jU 2 * 25,213 j 22,531 0,406 j1,028
2
j115 2 * 43,5 *10 6 25,619 j 23,559 j13225 * 43,5 *10 6
Putem
25,619 j 23,559 j 575287,5 *10 6 25,619 j 23,559 j 0,575
25,619 j 22,984 MVA
S A 25,619 j 22,984 MVA
determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:
44
Probleme – Autorizare electricieni
fig 6
fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:
P * R QL * X L
U AB L L Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei SL determinata
UA
mai sus. Facamd inlocuirileobtinem:
P * RL QL * X L 25,213 * 4,7 22,531*11 .9 118,5 268,12
U AB L
UA 115 115
386,62
3,36kV
115
U B U A U AB 115 3,36 111 .64kV
Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)
45
Probleme – Autorizare electricieni
Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama ±2*2,5% determinam toate
rapoartelede transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de
transformare de cel determinat mai sus:
U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV
1 100,5 120,75 35 3,450
2 102,5 117,875 35 3,368
3 100 115 35 3,286
4 97,5 112,24 35 3,207
5 95 109,25 35 3,121
Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02
cat avem noi nevoie.
65. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile staţiilor
de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel aluminiu cu
secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi = 0,0324 mm2/m, cu fazele aşezate în
linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
7,57368
b0 = lg a 10=6 S/km
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE ştiind că transformatoarele
din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 20 kW; usc%
= 10% ; io% = 2% ;
Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi
transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel
46
Probleme – Autorizare electricieni
C B b
2
30 km
OL-AL 3x120 mm 10 MVA
CE
25 km
30 km
A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA
Sa = 15 + j10 MVA
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : xo 0,145 lg 0,779 * r [ / km] si
7,5368
bo *10 6
pentru susceptanta specifica : Dmed [ S / km]
lg
r
Comparand aceste relatii rezulta ca :
a Dmed 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]
b r raza conductorului in [mm]
l * mm 2 25 *10 3 m 32,4 * 25
RLAB * 0,0324 * 6,75
s m 120mm 2 120
Determinarea distantei medii si a razei conductorului
47
Probleme – Autorizare electricieni
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
15,8
si raza conductorului r 7,9mm
2 2
Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata
Dmed 4000
X LAC x o * l 30 * 0,145 * lg 30 * 0,145 * lg
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
4,35 * lg 4,35 * lg 633,7 4,35 * 2,8 12,18
6,3121
X LAC 12,18
Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:
Dmed 4000
X LAB x o * l AB 25 * 0,145 * lg 30 * 0,145 * lg
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
3,625 * lg 3,625 * lg 633,7 3,625 * 2,8 10,15
6,3121
Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A
BLAC 84 * 10 6 S
48
Probleme – Autorizare electricieni
fig 2
fig 3
49
Probleme – Autorizare electricieni
U2 (115 *10 3 ) 2 V 2
RT PCu * 80 * 10 3
W *
S 2n (10 *10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 *10 6 80 * 115 2 8 * 13225 3 *13225
80 *10 3
10 2 *1012 10 5 10 4 10 4
10,4
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
RT // * RT * 10,4 5,2
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :
fig 4
50
Probleme – Autorizare electricieni
Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa
(punctul C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul
nostru cele doua transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.
Pb2 Qb2
PT // * RT // 2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
Sb
PT // 2 * PCu * ( 2 ) 2 2 * PFe
S nT
(12 2 8 2 )
4 1 208
2 * 0,080 * 2
2 * 0,02 * 0,08 * 0,04
10 2 100
0,04 * 2,08 0,04 0,0832 0,04 0,1232MW
51
Probleme – Autorizare electricieni
Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAB:
2
PLAB Q LAB
2 2
PLAB Q LAB
2
B
S LAB PLAB jQ LAB _ in _ pct _ A 2
* R LAB j 2
* X LAB jU 2 LAB
U U 2
12,122 8,977
2 2
12,122 8,977
2 2
2
* 6,75 j 2
* 10,15 j115 2 * 35 * 10 6
115 115
146,9 80,6 227,5
* 6,75 j * 10.15 j 463925 * 10 6
13225 13225
0,0172 * 6,75 j 0,0172 * 10.15 j 0,463 * 10 6 0,116 j 0,180 jo,463 0,116 j 0,283MVA
S LAB 0,116 j 0,283MVA
52
Probleme – Autorizare electricieni
Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A
S ABb S LAB S LAB jQLAB _ in _ pct _ A1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al
liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
B LAB _ in _ pct _ A1
S ABb S LAB S LAb jQLAB _ in _ pct _ A1 S LAB S LAb jU 2 *
2
12,122 j8,977 0,116 j 0,283 j115 2 * 35 * 10 6 12,238 j8,694 j13225 * 35
12,238 j8,694 j 462875 * 10 6 12,238 j8,694 j 0,463
12,238 j 9,62MVA
S ABb 12,238 j8,231MVA
Pa2 Qa2
PT // A * RT // 2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
Pa2 Qa2 15 2 10 2 325 * 5,2
PT // A 2
* RT // 2 * PFe 2
* 5,2 2 * 0,02 0,04
U 115 13225
1690
0,04 0,128 0,04 0,168MW
13225
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
Sa
PT // A 2 * PCu * ( 2 ) 2 2 * PFe
S nT
(152 10 2 )
4 1 325
2 * 0,080 * 2
2 * 0,02 * 0,08 * 0,04
10 2 100
0,04 * 3,25 0,04 0,13 0,04 0,17 MW
53
Probleme – Autorizare electricieni
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de
mers in gol de asemenea le-am dublat.
Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre
statia B este :
SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:
54
Probleme – Autorizare electricieni
S LAC S A _ total jQ LAC _ in _ pct _ A PA _ total jQ A _ total jQLAC _ in _ pct _ A
BLAC
27,292 j 20,256 j115 2 * 84 *10 6
PA _ total jQ A _ total jU 2
2
27,292 j 20,256 j13225 * 84 *10 6 27,292 j 20,256 j1110900 * 10 6
27,292 j 20,256 j1,11 27,292 j19,146MVA
S LAC 27,292 j19,146MVA
Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:
2
PLAC Q LAC
2 2
PLAC Q LAC
2
B
S LAC PLAC jQLAC _ in _ pct _ A 2
* R LA j 2
* X LAC jU 2 LAC
U U 2
27,292 19,146
2 2
27,292 19,146
2 2
2
* 4,05 j 2
* 6,09 j115 2 * 84 * 10 6
115 115
744,8 366,5 1111 ,3
* 4,05 j *16,09 j1,11
13225 13225
0,084 * 64,05 j 0,084 * 6,09 j1,11 0,34 j 0,763 j1,1 0,34 j 0,347 MVA
S LAC 0,34 j 0,347 MVA
Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul
C
S C S LAC S LAC jQLAC _ in _ pct _ C1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al
liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
B LAC _ in _ pct _ C1
S C S LAC S LAC jQLAC _ in _ pct _ C1 S LAC S LAC jU 2 *
2
27,292 j19,146 0,34 j 0,347 j115 2 * 84 * 10 6 27,632 j18,806 j1,11
27,632 j17,696MVA
S C 27,632 j17,696MVA
S RED _ analizata S C S a S b 27,632 j17,696 (15 j10) (12 j8) 0,632 j 0,304MVA
55
Probleme – Autorizare electricieni
fig 5
66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului coborâtor de servicii
proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea de scurtcircuit trifazat, la
timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV ale staţiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură
56
Probleme – Autorizare electricieni
24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
S=∞
x = 0,45 Ω/km
X"d = 0,18
40 MVA
6 kV
UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Nr.
Marimea electrica Simbol Unitatea de masura Simbol U.M.
crt.
6 Reactanta X Ohm Ω
7 Impedanta Z Ohm Ω
9 Capacitate C Farad F
15 Frecventa f Hertz Hz
17 Randament η - sau %
18 Inductanta L Henry H
57
Probleme – Autorizare electricieni
19 Inductie magnetica B Tesla T
58