CUADRIPOLI ELECTRICI

Un cuadripol este o reea electrica care are patru borne de acces cu exteriorul , iar laturile interioare nu prezinta cuplaje magnetice cu exteriorul . In cele ce urmeazase considera numai cuadripoli pasivi , adica aceia care nu contin in interiorul sursei de tensiune electromotoare .In plus se considera parametri tuturor elementelor ca fiind constanti (cuadripoli liniari , pasivi) . Exemple de cuadripoli sunt : transformatoarele electrice ( au doua borne de intrare -primarul -si doua de iesire - secundarul ) , liniile lungi de transport al energiei electrice etc.
1. ECUATIILE CUADRIPOLULUI

Daca se considera cuadripolul din figura 18.1 , avand bornele de intrare 11 si bornele de iesire 22 se poate demonstra ca intre marimile de intrare (U1 , I1 ) si marimile de iesire (U2 , I2) exista relatiile : U1 = A U2 + B I2 I1 =C U2 + D I2 (1)

Coeficientii A , B , C si D sunt marimi complexe si se numesc parametrii fundamentali ai cuadripolului . Relatia (18.1) reprezinta forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolului . Se poate vedea imediat ca parametri A si D sunt marimi adimensionale , B are marimea unei impendante , iar C are dimensiunea unei admitante . La o frecventa invarilabila a tensiunii de alimentare , parametri cuadripolului sunt niste constante si din acest motiv ei se numesc constantele cuadripolului . Intre constantele cuadripolului pasiv exista o relatie importanta : A D B C =1 (18.2)

Fig. 18.1 Numita conditie de reciprocitate. Daca se alimenteza cuadripolulul pe la bornele de iesire (fig.18.2), se observa ca fata de schema initiala , curentii I1 si I2 si-au schimbat sensul , deci ecuatiile (18.1)se scriu acum : U2 = A U1 B I1

-I2 = C U1 D I1 Fig. 18.2

(18.3)

care se rezolvate in raport cu U1 si I1 , si tinand cont de (18.2) , devin : U1 = D U2 + B I2 I1 = C U2 + A I2 (18.4)

Comparand relaiile (18.4) cu (18.1) rezulta ca la inversarea bornelor de intrare cu bornele de iesire corespunde cu inversarea constantelor A si D in ecuaiile cuadripolului . Aceasta observaie permite sa afirmam ca se obine un cuadripol simetric daca : A=D 18.2..SCHEME ECHIVALENTE ALE CUADRIPOLULUI Deoarececele patru constante ale cuadripolului sunt legate prin condiia de reciprocitate (18.2) , rezulta ca numai trei dintre ele sunt independene . Cuadripolulul poate fi inlocuit deci cu o schema echivalenta care trebuie sa conina numai trei elemente . Sunt posibile doua scheme echivalente : schema in T (fig. 18.3) si schema in II (fig. 18.4) Sa stabilim legatura intre parametrii schemelor echovalente si constantele cuadripolului . Pentru schema in T se pot scie relaiile : (18.5)

Fig. 18.3

Fig. 18.4 I1 = I2 + (U2 +Z2 I2 )Y0 =Y0 U2 + (1+Z2 Y0) I2 (18.6)

apoi : U1 =Z1 I1 + Z2 I2 + U2 = Z1 Y0 U2 + (1+ Z0 Y0 )I2 + Z2 I2 + U2 = (1+ Z1 Y0)U2 + (Z1 + Z2 + Z1 Z2 Y0 ) I 2 (18.7)

Identificand relaiile (18.6) si (18.1) , se obtin constantele cuadripolului in functie de parametrii schemei echivalente in T : A = 1 + Z1 Y0 ; B = Z1 + Z2 + Z1 Z2 Y0 ; C = Y0 ; D = 1 + Z2 Y0 sau invers : Y = C ; Z1 = Cuadripolulul este simetric pentru Z1 = Z2 Pentru schema in II , se pot scrie relatiile : U1 = Z0 (I2 + U2 Y2)+ U2 = (1+Y2 Z0) U2 + Z0 apoi : I1 = I2 + U2 Y2 + U1 Y1 = (Y1 + Y2 + Y1 Y2 Z0) U2 + (1 + Y1 Z0 (18.11) (18.10) A 1 D 1 ;Z = C C (18.8)

(18.9)

Identificand relaiile (18.10) si (18 .11) cu (18.1) , se obtin constantele cuadripolului in funcie de parametrii schemei echivalente in II : A = 1+ Y2 Z0 ; B = Z0 ; C = Y1 + Y2 + Y1 Y2 Z0 ; D = 1 + Y1 Z0 sau invers : D 1 A 1 ; Y2 = Z0 = B ; Y1 = B B Cuadripolul este simetric pentru Z1 = Z2 (18.12) (18.13)

18.3. INCERCAREA IN GOL I IN SCURTCIRCUIT A CUADRIPOLULUI Regimurile limita de funcionare a cuadripolului sunt caracterizate de valori limita ale impendanei de sarcina Zs (fig.18.1) . Regimul de mers in gol corespunde unei impendane de sarcina Zs = , iar regimul de scurtcircuit corespunde unei impendante de sarcina Zs = 0 . Aceste regimuri se realizeaza astfel incat la mersul in gol , tensiunea secundara sa aiba valoarea U2 , iar in scurtcircuit curentul secundar sa fie egal cu I2 Marimile de la intrare pentru incercarea de mers in gol se noteaza U10 si I10 iar pentru incercarea de mers in scurtcircuit cu U1sc si I1sc . La mers in gol , I2 =0 , si ecuatiile cuadripolului devin : U10 = A U2 ; I10 = C U2 La mersul in scurtcircuit U2 =0 , deci ecuatiile cuadripolului se scriu : U1sc = B I2 ; I1sc = D I2 Introducand relaiile (18.14) si (18.15) (18.15) (18.14)

In ecuaiile cuadripolului (18.1) rezulta : U1 = U10 + U1sc ; I1 = I10 + I1sc (18.16)

Aceasta relaie arata ca un regim regim de funcionare al cuadripolului (caracterizat de U2 si I1 ) poate fi obinut ca o suprapunere a celor doua regimuri extreme : mersul in gol si mersul in scurtcircuit . Relaiile (18.14) si (18.15) dau impendanele echivalente vornelor primare la mersul in gol si scurtcircuit : Z10 = U10 A = I10 C (18.17)

Z1sc =

U1sc B = I1SC D

(18.18)

Daca se alimenteaza cuadripolul pe la bornele de iesire , impendanele echivalente , la mersul in gol si scurtcircuit pentru bornele de iesire , vor avea valorile : Z 20 = D B si Z 2 sc = C A (18.19)

(se inverseaza constantele A si D ) . De fapt la alimentarea cuadripoluluiinvers nu mai este nevoie decat de de o singura incercare , deoarece a patra ecuatie este data de conditia de reciprocitate . Ea poate fii utilizata doar ca verificare .

18.4. IMPEDANA CARACTERISTICA SI CONSTANTA DE PROPAGARE A CUADRIPOLULUI SIMETRI S-a in paragraful 18.2 ca un cuadripol este caracterizat prin trei parametri independeni . Cuadripolulul simetric insa este caracterizat numai prin doua constante independente . Cele doua constante caracteristice cuadripolului simetric pot fi luate arbitrar si de exemplu ele pot fi : impendanta caracteristica si constanta de propagare , notiuni care se vor defini mai jos . Se numeste impendana caracteristica sau repetata , impendana care conectata la bornele de iesire se regaseste la bornele de intrare ,,adica exista relaia : ZC = U 2 U1 = I2 I1 (18.20)

Facand raportul intre cele doua ecuatii (18.1) pentru un cuadripol simetric (A=D) , U1 A U 2 + B I 2 = I1 C U 2 + A I 2 (18.21)

si impartind numitorul si numaratorul membrului drept din (18.21) prin I2 , tinand cont de (18.20) rezulta ecuatia : ZC = A ZC + B C ZC + A (18.22)

rezolvand ecuatia (18.22) se obtine impendanta caracteristica a cuadripolului simetric sub forma : B (18.23) C Aeasta expresie a impendanei caracteristice permite sa tragem concluzia ca in cazul particular cand Z= B = C =0 (18.24)

orice impendanta este o impendana caracteristica . Din expresiile care dau constantele cuadripolului pentru cele doua scheme echivalente : B = 2Z1 + Z12 Y0 ; C = Y0 , pentru shema in T B = Z0 ; C = 2Y1 + Y12 Z0 , pentru schema in II , (18.25) (18.26)

conditia (18.24) conduce la urmatoarele condiii echivalente : Y0 = 0 si Z1 = 0 , respectiv Z0 = 0 si Y1 = 0 , adica aceste condiii pot fi indeplinite numai pentru cuadripoliformati exclusividin elemente reactive acordate la rezonanta (fig.5) . Daca cuadripolul simetric este inchis pe impendana caracteristica , ecuaiile cuadripolului se scriu : U1 = A U2 + B I2 = U2 ( A + I1 = C U2 + A I2 = I2 (A + Deci : U1 I1 = = A + BC U2 I2 (18.29) BC ) BC ) (17.27) (17.28)

Se numeste constanta de propagare a cuadripolului simetric logaritmul natural al expresiei (18.29) : Fig. 18.5

= ln

U1 I = ln 1 = ln( A + BC ) U2 I2

(18.30)

Fig. 18.5 Numarul complex se poate pune sub forma :

= + j
unde se numeste constanta de atenuare , iar se numeste constanta de faza . Deoarece : e = A + BC si 1 = A BC (conditia de reciprocitate )
2

(18.31)

(18.32)

rezulta : e- =A- BC Din (18.32) si (18.33) se pot deduce relaiile : A= BC = 1 (e e ) = ch 2 1 (e e ) = sh 2 (18.34)

(18.33)

(18.35)

inand cont de (18.23) , din (18.35) rezulta : B = ZC sh ; C = 1 sh ZC (18.36)

Cu relaiile (18.34) si (18.36) ecuaiile cuadripolului simetric se pot exprima in funcie de impendana caracteristica Zc si constanta de propagare astfel : U1 = U2 ch + I2 ZC sh I1 = U2 sh + I 2ch ZC (18.37)

Din incercarea in gol (I2 = 0 ) si la scurtcircuit (U2 = 0 ) a cuadripolului simetric alimentat numai pe la bornele de intrare , rezulta :

U10 = U 2ch ; I10 =

U2 sh ZC

(18.38) (18.39)

U1sc = I 2 Z C sh ; I1sc = I 2ch Impartind relaiile , se obine : Z10 = ZC ; Z1sc = Z C th th

(18.40)

cu care se determina constantele Zc si : Z C = Z10 Z1sc th = Z1sc Z10 (18.41)

(18.42)

Trebuie remarcat faptul ca atat impendana caracteristica Zc cat si connstanta de propagare sunt constante numai daca frecvena este invariabila . Fig. 18.6)

Fig. 18.6
Aplicatie

Sa se determine constantele fundamentale ale cuadripolului din figura 18.6 , precum si impendana caracteristica si constanta de propagare , daca la o frecvena data , schema echivalenta in T contine elemente indicate pe figura in ohmi . Constantele fundamentale se determina cu relaiile (18.8) : A = D = 1 + Z1Y0 = 1 + (6 + j16) j
2

1 = 1 + 0,75 j 8 1 = 12 + 4,5 j 8

(18.43)

B = 2Z1 + Z1 Y0 = 2(6 + j16) + (6 + j16)2 j C = Y0 = j = 0,125 j 8

(18.44) (18.45)

Impendana caracteristica (relaia 18.23) este :

ZC =

B = (12 + 4,5 j )( j8) 8,3 5,8 j C

(18.46)

Constanta de propagare este :

= ln( A + BC ) = ln[ 1 + 0,75 j + 0,125 j (12 + 4,5 j ) ] =

= ln(0,25 0,3 j ) = 0,95 + j 2,27 18.5. FILTRE ELECTRICE DE FRECVENA

(18.47)

In tehnica frecvenelor inalte se intalnesc foarte des situaii in care este necesar sa se lase sa treaca de la generator la receptor numai cureni ai caror frecvena se gasesc intr-o anumita gama de frecvena .Pentru aceasta , intre generator si receptor se intercaleaza cuadripoli care pot indeplini aceste funcii si in acest caz cuadripolii respectivi se numesc filtre electrice de frecvena . Filtrele care lasa sa treaca curenii care au frecvenele cuprinse intre 1 si 2 se numesc filtre ,, trece-banda . Filtrele care lasa sa treaca frecvenele cuprinse intre 0 si 0 sau intre 0 si senumesc filtre ,, trece-jos si respectiv filtre ,, trece-sus .

18.5.1.INTERVALE DE TRECERE ALE FILTRELOR Se presupune ca filtrul este reprezentat de un cuadripol simetric care contine numai elemente reactive . Constantele fundamentale sunt date de relaiile (18.34) si (18.36) . Rezulta deci : A = ch = ch( + j ) = ch cos + jsh sin (18.48)

Dar , in cazul cuadripolului care contine numai elemente reactive , constanta A (relaiile (18.8 si 18.12) este o marime reala , deci din (18.48) pot exista urmatoarele doua situaii : a) =0 ; 0 ;interval de trecere (semnalul nu este atenuat) . b) =0 ; 0 ; interval de atenuare in care semnalul este atenuat de e ori , conform (18.30) si (18.31) . Corespunzator acestor situaii , avem in intervalul de trecere : A = cos , deci A2 1 iar in intervalul de atenuare :
A = ch , deci A2 1

(18.49)

(18.50)

Separarea celor doua domenii (de trecere si de atenuare )este data deci de relatia : A2 = 1 sau A = 1 (18.51)

18.5.1DETERMINAREA LIMITELOR DE TRECERE ALE UNOR

FILTRE a) Se considera filtrul di figura 18.7 (cuadripolul simetric si avand numai elemente reactive ) , pentru care se poate scrie : Z1 = j (L L0 Y0 = Fig. 18.7 1 jL0 1 ) C (18.52) (18.53) Fig. 18.8

a Fig. 18.9 Utilizand notaiile :

0 =
rezulta :

1 LC

= ; 0

L L = ; 0 =k L C

(18.54)

Z 1 = j[(1 k )

1 ] 2

(18.55)

j k Constanta fundamentala A a cuadripolului are valoarea (vezi relaia 18.8) : Y0 =

(18.56)

1 1 1 1 A = 1 + Z 1Y0 = 1 + [(1 k ) 2 ] = (1 2 ) k k Limitele de trecere se determina din (18.51) si (18.57) , si rezulta :

(18.57)

1 = 2 =

1 1+ k 1 1 k

(18.58) (18.58)

Curba de atenuare =f()este data aproximativ in figura 18.8 . Pentru k=1 se obtine filtrul din figura 18.9 , a , pentru care :

1 =

1 2

si 2 = ,

(18.59)

deci se obtine un filtru ,, trece sus , a carui caracteristica de atenuare =f() este data in figura 18.9 ,b .

Fig. 18.10

Fig. 18.11

b) Considerand filtrul di figura 18.10 , elementele componente sunt : Y0 = j[C + ( 1 1 )] ; L0 L (18.60)

Notand de aceasta data k = cuadripolului este :

L si mentinand aceleasi valori 0 , si , constanta A a L0

A = 1 + Y2 Z 0 = 1 L0 [C + Limitele de trecere se determina punand condiia :

1 1 1 ] = (1 2 ) L0 L k

(18.61)

1 (1 2 ) = 1 k re rezulta :

1 = 1 k ; 2 = 1 + k
Pentru k=1 , se obine :

(18.62)

1 = 0 si 2 = ,

(18.63)

deci un filtru ,, trece jos , a carui schema (dedusa din figura 18.10 pentru k=1) este data de figura 19.11 . Acest filtru este utilizat in toate instalaiile de redresare .
Exemplu

La redresarea unei singure alternante a curentului alternativ , filtrul utilizat trebuie sa lasa sa treaca toate frecvenle care sunt mai mici decat frecvena redresata ( 50 Hz de exemplu ) . Avand la dispoziie un condensator de 2 25F se cere a se calcula valoarea inductivitaii . Cunotaiile utilizate :

=
Din (18.63) rezulta :

= LC = 2f LC 0

1 2 f 2 C Avand C=25F si impunand f=50 Hz , rezulta valoarea inductivitaii : 2 LC = 2 , sau L =

2

(18.64)

L=

1 0,8 H 2 50 25 10 6
2 2

(18.65)

In cazul redresarii ambelor alternante , frecvena minima care apare este de 100 Hz , deci conform relaiei (18.64) valoarea inductivitati este de patru ori mai mica pentru a obtine acelasi efect de filtrare .