Redresorul bialternanță cu transformator cu priză mediană

Redresorul cu transformator cu priză mediană conține două redresoare monoalternanță

interconectate la intrare prin priza mediană a înfășurării secundare a transformatorului, care debitează
pe aceeași sarcină RO (figura 7). Fiecare diodă va conduce pe durata unei semiperioade a tensiunii
alternative.
În analiza ce va urma, se mențin ipotezele enunțate la redresorul monoalternanță și
semnificația rezistentei de sarcină RO. In plus, se consideră că diodele sunt împerecheate, în sensul
că sunt de același tip (prezintă aceleași caracteristici electrice).

Figura 7.

Tensiunea alternativă ui(t) din rețea (figura 8, primul grafic), de frecvență 50 Hz, este aplicată
redresorului prin intermediul unui transformator, al cărui rol este de a izola redresorul de retea si de
a furmiza tensiunea Uim de valoare convenabilă. Tensiunea de intrare u(t) (din secundarul
transformatorului) este pulsatorie și se definește astfel:

ui(t) = Uim sint (9)

Pe durata alternanței pozitive a tensiunii din primar, dioda D1 este polarizată direct și conduce
curentul i01, iar dioda D2 este blocată. In alternanța negativă a tensiunii de intrare, rolurile celor două
diode se inversează: dioda D2 conduce curentul i02, iar dioda D1 este blocată.

Curentul de iesire al circuitului, prin rezistența de sarcină RO, este dat de relația următoare :

𝑖0 = 𝑖01 + 𝑖02 (10)

unde
𝐼𝑜𝑚 ∙ sin 𝜔𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 0 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇⁄2
𝑖01 (𝑡) = { (11)
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑇⁄2 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇
și
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 0 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇⁄2
𝑖02 (𝑡) = { (12)
𝐼𝑜𝑚 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑇⁄2 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇

Formele de undă ale curenților i01 și i02 prin diodele D1 și D2 sunt reprezentate în figura 8,
graficele 2 și 3, iar curentul de ieșire 𝑖0 este cel din graficul 4 (figura 8). Totodată, aplicând legea lui
Ohm pentru fiecare jumătate de perioadă de funcționare a schemei, se obține valoarea maximă a
𝑈𝑖𝑚
cunetului de ieșire 𝐼𝑜𝑚 = , rD fiind rezistența dinamică internă a fiecăreia dintre diodele D1 și
𝑅0 +𝑟𝐷
D2 .
 Figura 8.

Curentul redresat de ieșire 𝑖0 are în permanență același sens prin rezistența de sarcină RO și
are următoarele caracteristici :
- valoarea efectivă:
1 𝑇 𝐼𝑜𝑚
𝐼𝑜𝑒𝑓 = √ ∫0 𝑖02 (𝑡) 𝑑𝑡 = (13)
𝑇 √2
- valoarea medie :
1 𝑇 2𝐼𝑜𝑚
𝐼𝑜𝑚𝑒𝑑 = ∫0 𝑖0 (𝑡)𝑑𝑡 = (14)
𝑇 𝜋

Tensiunea de la ieșirea circuitului uo are aceeasi forma de unda ca și curentul 𝑖0 prin

sarcina Ro și este reprezentat în ultimul grafic din figura 8.
 uo(t) = Uom sint = Ro·Iom sint (15)

unde 𝑈𝑜𝑚 = 𝑅𝑜 ∙ 𝐼𝑜𝑚 pentru orice perioadă T de variație a tensiunii de intrare ui(t).
Valoarea medie a tensiunii de ieșire este egală cu :

2𝑅𝑜 𝐼𝑜𝑚
𝑈𝑜𝑚𝑒𝑑 = 𝑅𝑜 ∙ 𝐼𝑜𝑚𝑒𝑑 = (16)
𝜋

În figura 9 se prezintă cazul redresorului bialternanță cu priză mediană, în care în paralel cu

rezistența de sarcină RO se leagă un condensator C de netezire (filtrare).

Figura 9.

Figura 10.

Funcționarea condensatorului C în schema din figuta 9 este similară cu cazul redresorului

monoalternanță, din figura 5, cu observația că netezirea tensiunii de ieșire este mult mai pronunțată,
deoarece intervalul de descărcare a condensatorului este mult mai scurt (figura 10).
Pe durata intervalului de funcționare staționară a schemei se observă următoarele:
- pe durata intervalului când tensiunea de intrare u(t) are valori positive și crește spre valoarea
maximă Um, ua dintre diode va fi polarizată direct, va intra în conducție, curentul prin ea va
crește, iar condensatorul se va încărca, tensiunea uo(t) pe el urmărind u(t);
- când tensiunea de intrare u(t) are valori positive și scade de la valoarea maximă U m, spre 0,
diodele vor fi polarizate invers, fiind blocate. În momentul când u(t) trece de valoarea maximă
Um și începe să scadă spre 0, condensatorul începe să se descarce și tensiunea la bornele lui
uo(t) va începe să scadă. Deoarece constanta de timp τ, ce caracterizează
încărcarea/descărcarea lui C peste R, este mult mai mare decât perioada T de variație a tesiunii
de intrare u(t), descărcarea lui C nu poate să urmărească scăderea lui u(t) și ca urmare
tensiunea pe diode va fi negativă, diodele fiind blocate;
- descărcarea condensatorului va continua până în momentul când tensiunea de intrarea u(t) va
avea iar valori positive și va crește spre maximul Um. Condensatorul va începe să se încarce,
tensiunea la bornele lui uo(t) va determina deschiderea altei diodei și apariția curentului io(t)
prin ea, iar fenomenele se vor repeta.

Observații:
 - cu cât condensatorul C va avea valori mai mari, cu atât constanta lui de timp τ va fi mai mare
și netezirea pulsațiilor tensiunii de ieșire u0(t), care este și tensiunea de pe C, va fi mai
pronunțată, ceea ce reprezintă un avantaj;
- deoarece valoarea tensiunii de ieșire uo(t) este în permanență pozitivă, intervalul de descărcare
al lui C va fi aproximativ de două ori mai mic decât în cazul monoalternanță, ondulațiile
tensiunii de ieșire fiind mult mai ici.

Redresorul bialternanță cu transformator în punte

Schema acestui redresor este prezentată în figura 11.
Tensiunea de intrare u(t) (din secundarul transformatorului) este pulsatorie și se definește
astfel:
u2(t) = U2m sint (17)

Pe durata alternanței pozitive a tensiunii din primar, diodele D1 și D3 sunt polarizate direct și
conduc, curentul iD1,3 fiind descris de relațiile (19), iar diodele D2 și D4 sunt blocate. In alternanța
negativă a tensiunii de intrare, rolurile celor patru diode se inversează: diodele D2 și D4 conduc,
curentul iD2,4 fiind definit de expresiile (20), iar diodele D1 și D3 sunt blocate.

Curentul de iesire al circuitului, prin rezistența de sarcină RS, este dat de relația următoare :

𝑢𝑆 (𝑡) = 𝑖𝑆 (𝑡) ∙ 𝑅𝑆 (18)

unde
𝐼𝑜𝑚 ∙ sin 𝜔𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 0 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇⁄2
𝑖𝑆 = 𝑖𝐷1,3 (𝑡) = { (19)
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑇⁄2 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇
și
0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 0 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇⁄2
𝑖𝑆 = 𝑖𝐷2,4 (𝑡) = { (20)
𝐼𝑜𝑚 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑇⁄2 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇

𝑈2𝑚
unde 𝐼𝑜𝑚 = , rD fiind rezistența dinamică internă a fiecăreia dintre cele 4 diode din schemă.
𝑅𝑆 +2𝑟𝐷

Figura 11.

Formele de undă ale curenților iD1,3 și iD2,4 prin diodele din schema din figura 11 sunt similare
cu cele din graficele 2 și 3, din figura 8, iar curentul de ieșire 𝑖𝑆 este cel din graficul 4 (figura 8).
Prin rezistența de sarcină RS sensul curentului este în permanență același.
 În acest caz, tensiunea de ieșire uS(t) are forma dată de curba continuă (marcată cu bold) din
figura 12 și se calculează cu relația (18).

Figura 12.

Valoarea medie a tensiunii de ieșire este egală cu :

2𝑅𝑆 𝐼𝑜𝑚
𝑈𝑆𝑚𝑒𝑑 = 𝑅𝑆 ∙ 𝐼𝑆𝑚𝑒𝑑 = (21)
𝜋

În figura 13 se prezintă cazul redresorului bialternanță în punte, în care în paralel cu rezistența

de sarcină RS se leagă un condensator C de netezire (filtrare).

Figura 13.

Funcționarea schemei cu condensator de netezire C este similară redresorului cu priză

mediană, iar tensiunea de ieșire dublu redresată și netezită are forma din figura 10.