Subiecte Probleme

Probleme – Autorizare electricieni
FORMULE UZUALE UTILIZATE LA

REZOLVAREA PROBLEMELOR
în curent alternativ
Mărimea în curent
monofazat trifazat
electrică continuu
rezistiv inductiv rezistiv inductiv
U U U
Intensitatea R R R  cos  P P
curentului I
[A] P P P 3U 3  U  cos 
U U U  cos 
RI RI R  I  cos 
Tensiunea U P P
P P P
[V] 3I 3  I  cos 
I I I  cos 
Puterea U  I  cos 
UI UI 3UI 3  U  I  cos 
activă P [W] S  cos 
Căderea de
tensiune ∆U 2R I 2R I 2  R  I  cos  3RI 3  R  I  cos 
[V]
Puterea U  I  sin  3  U  I  sin 
reactivă Q - - -
[VAR] P  tg P  tg
Puterea UI 3UI
aparentă S - - -
[VA] P +Q
2 2
P2 + Q2
Energia
activă Wa Pt = UIt Pt = UIt U  I  cos   t 3UIt 3  U  I  cos   t
[Wh]
Energia U  I  sin   t 3  U  I  sin   t
reactivă Wr - - -
[VARh] P  tg  t P  tg  t
l l
R= = - circuit trifazat
s  s
l l
R = 2 = - circuit monofazat
s  s
R 2 = R 1  1 +   (t 2 − t 1 )
1 1
R e =  R i - rezistenţe în serie; = - rezistenţe în paralel.
Re Ri
1 1
=  - condensatoare în serie; C e =  C i - condensatoare în paralel.
Ce Ci
1
XL =   L ; X C =
C
Z = R 2 + X2
R X
cos  = ; tg =
Z R
U%
U = U  V
100%
1 kW=1,36 CP
1
EXEMPLE DE APLICAŢII NUMERICE
1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de 230 V

prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.
15 min
W = P  t = U  I  cos   t = 220V  0,3A  1  = 16,5 Wh
60 min
2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V consumă un

curent I = 5 A şi funcţionează la un cos = 0,85. Să se determine puterea activă consumată
de electromotor.
P = U  I  cos  = 220V  5A  0,85 = 935W
3. Un radiator electric având rezistenţa R = 20  este străbătut de un curent I = 10 A şi

funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
W = P  t = U  I  cos   t
U
I =  U = RI
R
 45 min 
W = P  t = U  I  cos   t = R  I 2  cos   t = 20  10 2 A  1   2h +  = 5500Wh
 60 min 
4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi electrice
conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa
unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
1 1 1 1 1 1 1 1
= + + = + + = 0,01834  R p = = 54,52 
R p R 1 R 2 R 3 100 200 300 0,01834
R T = R p + 2  R 4 = 54,52 + 2  0,25 = 55,02 
5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se determine

rezistenţa electrică interioară a radiatorului.
P = UI P 1800W
 P = U  I = R  I2  R = 2 = = 8
U = IR I 15 2 A
6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de Pfc = 690 W
şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa reşoului, ştiind
că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.
P 690W
Pfc = U  I fc  I fc = fc = = 3A
U 230V
P 690
R fc = 2fc = 2 = 76,67
I fc 3
I t = I fc + I r  I r = I t − I fc = 5 − 3 = 2A
U U 230
Ir =  Rr = = = 115
Rr Ir 2
2
7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit
monofazat având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea de
alimentare a circuitului fiind U = 230 V.
U = R  I = 0,5  8A = 4V
U 4
U =  100% =  100 = 1,81%
U 220
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în

conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele circuitului şi
curentul din fiecare derivaţie.
I = I1 + I 2 + I 3
U R1 = R 1  I1 I
UR2 = R 2  I2 I1 I2 I3
U R3 = R 3  I3 U R1 R2 R3
dar:
U R1 = U R 2 = U R 3 = U
rezultă:
I = I1 + I 2 + I 3 I1 + I 2 + I 3 = 8
U = R 1  I1 U = 30  I1

U = R 2  I2 U = 90  I 2
U = R 3  I3 U = 45  I 3
90
30  I1 = 90  I 2  I1 = I 2 = 3I 2
30
90
90  I 2 = 45  I 3  I 3 = I 2 = 2I 2
45
8
3I 2 + I 2 + 2I 2 = 8  I 2 = = 1,34A
6
I1 = 3I 2 = 3  1,34 = 4,02A
I 3 = 2I 2 = 2  1,34 = 2,68A
U = 30  I1 = 30  4,02 = 120,6V
9. Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este parcurs de un

curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi
puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.
Pabs = U  I  cos  = 230V  18A  0,89 = 3684,6W = 3,684kW = 3,684  1,36 = 5,01CP
Putila = Pabs   = 3,684kW  0,8 = 2,947kW = 2,947  1,36 = 4,007CP
1kW=1,36 CP
10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90 %,

alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului care
pune în mişcare rotorul generatorului.
U U2 230V 2
PG = U  I  cos  = U   cos  =  cos  =  1 = 19166,66W = 19,17 kW
R R 2,76
P 19,17
PM = G = = 21,3 kW
 0,9
3
11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale
U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nominal primar şi respectiv curentul
nominal secundar.
Sn 10  1000kVA
I np = = = 288,67 A
3  U n1 3  20kV
Sn 10  1000kVA
I ns = = = 962,25 A
3  U n2 3  6kV
12. La temperatura mediului ambiant t1 = 15C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini electrice
este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea
R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că
bobinajul este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 C-1 .
R 2 = R 1  1 +   (t 2 − t 1 ) = R 1 + R 1    (t 2 − t 1 ) = R 1 + R 1    t 2 − R 1    t 1
R − R 1 + R 1    t 1 R 2 + R 1  (  t 1 − 1) 50 + 40  (0,004  15C − 1)
t2 = 2 = = = 77,5C
  R1   R1 0,004  40
13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are
cos = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit
I = 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.
P = U  I  cos  = 240V  120A  0,83 = 23904W = 23,904kW
Q = U  I  sin  = U  I  1 − cos 2  = 240 V  120 A  1 − 0,83 2 = 16063 ,58 VAr = 16,063 kVAr
S = P 2 + Q 2 = 23,904 2 + 16,063 2 = 28,79 kVA
14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn = 2 kW, In = 5 A,
cos n = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest electromotor.
P 2  1000W
P = U  I  cos   U = = = 500V
I  cos  5A  0,8
15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp

t = 2 ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze
rezistenţa electrică a acestui fier de călcat.
U2 U2 230V 2  45 
W = Pt = t  R = t =   2 + h = 29,99
R W 4,850  1000W  60 
16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare electrice:
a. un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b. o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează un
timp t2 = 15 minute.
a. energia electrică activă totală consumată de electromotor
W1 = P  t = 2 CP  0,735  1 h = 1,47 kWh = 1450 Wh
1CP=0,735 kW
b. energia electrică activă totală consumată de lampă
15
W2 = P  t = U  I  t = I  R  I  t = I 2  R  t = 12 A 2  200   h = 50 Wh
60
Wt = W1 + W2 = 1470Wh + 50Wh = 1520Wh
4
17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate: un voltmetru, un ampermetru şi un
wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se determine factorul de putere,
impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.
P 14,1  1000W
P = U  I  cos   cos  = = = 0,801
U  I 220V  80A
U U 220
I= Z= = = 2,75 
Z I 80
R
cos  =  R = Z  cos  = 2,75  0,801 = 2,202 
Z
Z2 = R 2 + X 2  X = Z 2 − R 2 = 2,75 2 − 2,202 2 = 1,64 
18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa R l = 529 Ω şi un

fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia electrică pe care o
consumă cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de
o oră şi 45 de minute.
Curentul absorbit şi puterea consumată de lampă:
U 230
Il = = = 0,434 A
R l 529
Pl = U  I l = 230  0,434 = 99,82W
Curentul absorbit şi puterea consumată de fierul de călcat:

U 230
I fc = = = 2,3 A
R fc 100
Pfc = U  I fc = 230  2,3 = 529W
 45 min 
W = (Pl + Pfc )  t = (99,82W + 529W )  1h +  = 1100,43Wh
 60 min 
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către o

instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate: 5 lămpi de câte 100 W, un aparat TV
de 30 W şi un frigider de 100 W? Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive
(cosφ=1).
P 5  100W + 30W + 100W
I= = = 2,74A
U 230V
20. Să se determine:
a. rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, cu lungimea
l = 228 m şi diametrul d = 6 mm;
b. pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric
I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
a. rezistenţa electrică
l l 4l 1 4  228
R = = = =  = 0,25
s d 2
d 2
32   6 2
4
b. pierderea de energie electrică prin încălzire
W = R  I 2  t = 0,25  50 2 A  10h = 6250Wh
5
21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:
➢ un radiator electric de putere Pr=1100 W;
➢ un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
➢ un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent
total IT = 11 A.
P 1100W
Prad = U  I rad  I rad = rad = = 5A
U 220V
U 220V
I ciocan = = = 2A
R ciocan 110
I T = I rad + I ciocan + I fiercalcat  I fiercalcat = I T − I rad − I ciocan = 11A − 5A − 2A = 4A
U 220V
R fiercalcat = = = 55
I fiercalcat 4A
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V. Firul
interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea
ρ = 5 ·mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.
l 4
R =  = 5 = 100
s 0,2
U 2 230 2
P = UI = = = 529W
R 100
45
W = P  t = 529W  = 396,75Wh
60
23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R=1,5  şi cu reactanţa X=2 , precum
şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va exprima
printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.
Z = R + j  X = 1,5 + j  2
Z = R 2 + X 2 = 1,5 2 + 2 2 = 2,5
= 1,33  arctg(1,33) = 53,06

X 2
tg = =
R 1,5
24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn=1500 W absoarbe un curent In=4,9 A la un

factor de putere cosn = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la care
funcţionează electromotorul.
P 1500W
P = 3  U f  I  cos   U f = = = 207,92 V
3  I  cos  3  4,9A  0,85
U nl = 3  U f = 3  207 ,92 = 363,24 V
6
25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2,

R2 = 3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.
a AA d
I1 I2
R1 R3 R2
I3
E1 E2
b B c
Legea I a lui Kirchhoff în nodul A:

I1 + I 2 = I 3
Legea II-a a lui Kirchhoff în cele două ochiuri:
E1 = R 1  I1 + R 3  I 3 = R 1  I1 + R 3  (I1 + I 2 )
E 2 = R 2  I 2 + R 3  I 3 = R 2  I 2 + R 3  (I1 + I 2 )
48 = 2  I1 + 4  (I1 + I 2 ) = 2  I1 + 4  I1 + 4  I 2 = 6  I1 + 4  I 2
19 = 3  I2 + 4  (I1 + I2 ) = 3  I2 + 4  I1 + 4  I2 = 4  I1 + 7  I2
Este un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute:

48 = 6  I1 + 4  I 2

19 = 4  I1 + 7  I 2
48 − 4  I 2
I1 =
6
48 − 4  I 2 192 − 16  I 2 6 192 − 16  I 2 + 42  I 2
19 = 4  I1 + 7  I 2  19 = 4  + 7  I2 = +  7  I2 =
6 6 6 6
114 − 192
192 + 26  I 2 = 19  6  I 2 = = −3A (adică, sensul curentului este invers)
26
48 − 4  I 2 48 − 4  (− 3) 48 + 12
I1 = = = = 10A
6 6 6
Pentru bilanţ se calculează puterea surselor:
S1 = E1  I1 = 48  10 = 480VA
S2 = E 2  I 2 = 19  (− 3) = −57VA
26. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o
rezistenţă electrică R = 4  şi  = 1/32 ·mm2/m.Să se determine lungimea conductorului
din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
l R  s 4  6mm 2
R =   l = = = 768 m
s  1   mm 2
32 m
7
27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de
30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75 W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală
consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.
Puterea rezistenţei este:
P1 = U  I
 P1 = R  I 2 = 30  8 2 A = 1920W
U = R I
Puterea totală a becurilor: P2 = 4  75W = 300W
Energia electrică totală consumată de abonat:
 15 min 
W = (P1 + P2 )  t = (1920W + 300W )  1h +  = 2775Wh
 60 min 
28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu conductoare
din aluminiu cu ρ = 1/32 ·mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea la
plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a. rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b. curentul electric din circuit;
c. tensiunea la bornele plitei.
a. rezistenţa electrică Rc a circuitului

l 1 40
Pentru circuit monofazat: R c = 2    = 2   = 1
s 32 2,5
b. curentul electric din circuit
U 230
I= = = 10A
R c + R p 1 + 22
c. tensiunea la bornele plitei
U p = U − I  R c = 230 − 10  1 = 220 V
29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l=32 m, cu conductoare din aluminiu cu

rezistivitate ρ = 1/32 ·mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu o
tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a. rezistenţa electrică R a circuitului;
b. puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c. energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute.
a. rezistenţa electrică R a circuitului

l 1 32
Pentru circuit monofazat: R = 2    = 2   = 0,8
s 32 2,5
b. puterea P a receptorului pe care îl alimentează
U r = U − I  R = 230 − 5  0,8 = 226V
P = U r  I = 226  5 = 1130W
c. energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute
20
W = P  t = 1130  = 376,6Wh
60
8
30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R = 40 Ω
şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un ampermetru
şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele
rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.
Z e = R 2 + X 2 = 40 2 + 30 2 = 50 
R 40
cos  = = = 0,8
Z e 50
U 230
I= = = 4,6 A
Ze 50
31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care
are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω. Tensiunea la bornele generatorului
U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit
(activă şi reactivă).
Z = R 2 + X 2 = 8 2 + 6 2 = 10 
R 8
cos  = = = 0,8
Z 10
U 2000
I= = = 200A
Z 10
P = U  I  cos  = 2000  200  0,8 = 320000W = 320 kW
Q = U  I  sin  = U  I  1 − cos 2  = 2000  200  1 − 0,8 2 = 240000 VAr = 240 kVar
S = P 2 + Q 2 = 320 2 + 240 2 = 400 kVA
32. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2 , din aluminiu
cu ρ = 1/34 ·mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220 V, un radiator
cu rezistenţa Rr = 20  şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a. pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul dinspre
sursă al circuitului;
b. energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c. pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.
a. pierderea de tensiune din circuit

U = R c  I
l 1 30
Rc = 2 = 2  = 0,44
s 34 4
U U 2 220 2
Pr = U  I r = U  = = = 2420W
Rr Rr 20
Pt = Pl + Pr = 330 + 2420 = 2750W
P 2750
I= t = = 12,5A
U 220
U = R c  I = 0,44  12,5 = 5,5V
U% = U 
100% 100%
= 5,5  = 2,5%
220 220
9
b. energia consumată de radiator, respectiv de lampă
 15 
Wl = Pl  t = 330  1 +  = 412,5Wh
 60 
 15 
Wr = Pr  t = 2420  1 +  = 3025Wh
 60 
c. pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.
P = U  I = 5,5  12,5 = 68,75W
 15 
W = P  t = 68,75  1 +  = 85,93Wh
 60 
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi având
fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea de
tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a. rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b. pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.
I
a. rezistenţa electrică a circuitului
U% 2,5%
U = U  = 220  = 5,5V
100% 100% I1
I2
U a = U − U = 220 − 5,5 = 214,5V
P 3  200
I1 = 1 = = 2,79A
Ua 214,5
P 7  40
I2 = 2 = = 1,30A
U a 214,5
I = I1 + I 2 = 2,79 + 1,30 = 4,09A
U 5,5
U = R  I  R = = = 1,34
I 4,09
b. pierderea de energie electrică
P1 = U  I1 = 5,5  2,79 = 15,34W
P2 = U  I 2 = 5,5  1,34 = 7,37W
W = (P1 + P1 )  t = (15,34 + 7,37)  100 = 2271Wh
34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17  funcţionează în

paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
a. secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de l = 20 m,
care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit
ΔU = 3%;
b. energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.
I
a. secţiunea circuitului comun R

U% 3,0%
U = U  = 220  = 6,6V Il
100% 100% Ir
U a = U − U = 220 − 6,6 = 213,4V
10
Pl 363
Il = = = 1,70A
U a 213,4
U 213,4
Ir = a = = 12,55A
R 17
I = I1 + I 2 = 1,70 + 12,55 = 14,25A
l l 1   mm 2 20m
U = R c  I = 2     I  s = 2    I = 2   14,25A = 2,69mm 2
s U 32 m 6,6V
b. energia electrică pe care o consumă cele două receptoare
Pr = U a  I r = 213,4  12,55 = 2678,17W
W = (Pl + Pr )  t = (363 + 2678,17 ) 

105
h = 5322,04Wh
60
35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe
fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă
şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cos = 0,72.
P = 3  U l  I  cos  = 3  3  U f  I  cos  = 3  U f  I  cos  = 3  220  10  0,72 = 4752 W
Q = 3  U l  I  sin  = 3  3  U f  I  sn = 3  U f  I  1 − cos 2  = 3  220  10  1 − 0,72 2 = 4580 ,2VAr
36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată la
tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă
trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar
 = 1/34  mm2/m.
l
Rezistenţa liniei: R =  
s
2l
Pentru circuit monofazat: R =  
s
U% 3%
U = u  = 230V  = 6,9V
100% 100%
l l 1   mm 2 150m
U = R  I = 2     I  s = 2    I = 2   30A = 38,36mm 2  50mm 2
s U 34 m 6,9V
Se alege secţiunea standardizata imediat superioară adică 50 mm2.
37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu

secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o
rezistenţă neinductivă (cos  = 1) de 5  ; se consideră  = 1/32  mm2/m. Ce curent indică
un ampermetru montat în circuit?
Rezistenta conductorului:
l 1   mm 2 40m
Rc =  =  = 0,5
s 32 m 2,5mm 2
Curentul indicat de ampermetru:
U 230
I= = = 38,33A
R rec + 2  R c 5 + 2  0,5
38. Printr-o LEA 3400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de lungime l= 400 m
şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere
cos=0,8.
11
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
U = 3  R  I  cos 
l 1 400
R =  =  = 0,131
s 32 95
P 100  1000
I= = = 180,42A
3  U  cos  3  400  0,8
Pierderile de tensiune:
U = 3  R  I  cos  = 3  0,131  180 ,42  0,8 = 32,74 V
U% = U 
100% 100%
= 32,74  = 8,18%
U 400
Pierderile de putere:
P = 3  U  I  cos  = 3  32,74  180 ,42  0,8 = 8184 ,91W = 8,18 kW
P% = P 
100% 100%
= 8,18kW  = 8,18%
P 100kW
39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m
având lungimea l=50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală
PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, randamentul
 = 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa=14% , o
densitate a curentului la pornire δpa=20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP=5IN . În
regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU=5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
➢ încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A
pentru s = 10mm2.
➢ densitatea curentului la pornire;
➢ pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Pn = 5 CP = 5  0,735 = 3,675 kW = 3675 W
Curentul nominal:
Pn 3675
Pn = U n  I n    cos   I n = = = 23,20 A
U n    cos 220  0,9  0,8
Curentul de pornire:
I p = 5  I n = 5  23,20 = 116 A
5
U = 5%  U =  220 = 11 V
100
U = I n  R  cos 
l
R = 
s
l l
deci: U = I n  R  cos  = I n     cos   s = I n     cos 
s U
l 1 50
s = In     cos  = 23,20    0,8 = 2,63 mm 2  se alege secţiunea de 4 mm2.
U 32 11
Iabs motor =23,20A > Imax adm = 23A pentru secţiunea de 4 mm2, în consecinţă conductorul
nu îndeplineşte cerinţa de încălzire maxim admisibilă.
Se alege următoarea secţiune standardizată: s=6 mm2. Deci, Iabs motor =23,20A <
Imax adm = 30A pentru secţiunea de 6 mm2, în consecinţă conductorul îndeplineşte cerinţa de
încălzire maxim admisibilă.
12
l 1 50
U = I n  R  cos  = I n     cos  = 23,20    0,8 = 4,83V
s 32 6
I p 116
Densitatea curentului de pornire: j = = = 19,33A / mm 2  20 A / mm 2 , deci
s 6
conductorul îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului:
14
U pa = 14%  U =  220 = 30,8 V
100
40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi cos n = 0,8
este alimentat la tensiunea nominală Un= 3380 V, printr-o linie electrică trifazată, având
lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea s=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se
determine:
a. curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b. pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c. valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului
automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la
un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.
a. curentul electric In absorbit de electromotor

P 15  1000W
In = = = 31,65A
3  U  cos    3  380V  0,8  0,9
b. pierderea de tensiune din linie până la electromotor
Facem ipoteza ca la bornele motorului alimentat prin linia trifazată de lungime l=100 m
avem tensiunea şi curentul nominal. Utilizând curentul nominal calculat mai sus determinam
căderea de tensiune pe linie.
l 1   mm 2 100m
U = 3  R  I n  cos  = 3     I n  cos  = 3    31,65A  0,8 = 5,48V
s 32 m 25mm 2
5,48
U =  100% = 1,44%
380
c. valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic
I nax = 1,2  I n = 1,2  31,65 = 37,98A
41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un
receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1) R = 20 , situat la o
distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră
 = 1/32  mm2/m Să se determine:
a. tensiunea la bornele receptorului;
b. energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c. energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.
a. Rezistenta conductorului liniei monofazate

l 1   mm 2 192m
Rc = 2 = 2  = 2
s 32 m 6mm 2
U 220
I= = = 10A
R c + R 2 + 20
U = R c  I = 2  10A = 20V
Tensiune la bornele receptorului este Ub =Utablou – ΔU = 220 – 20 = 200V
b. energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră
13
30 min
Wrec = U b  I  cos   t = 200V  10A  1  = 1000Wh
60 min
c. Energia disipată în conductoare prin efect Joule-Lentz este:
30 min
W = R c  I 2  t = 2  10 2 A  = 100Wh
60 min
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un
reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R=50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la
reflector este de 10%. Să se determine:
a. consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi,
considerându-se o lună de 30 de zile;
b. energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
a. consumul propriu lunar de energie al reflectorului
10%
U borne = U − U = 230V −  230V = 207V
100%
U 207V
I= = = 4,14A
R 50
h
Wreflector = U borne  I  t = 207V  4,14A  30zile  10
= 257094Wh
zi
b. energia electrică pierdută în conductoarele liniei
h
W = U  I  t = 23V  4,14A  30zile  10 = 28566Wh
zi
43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la

tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din
aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2;  = 1/32  mm2/m.
Să se calculeze:
a. tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b. consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
a. procentul de pierdere de tensiune pe linie

P 3300W
I= = = 15A
U 220V
l 1   mm 2 200m
Rc = 2 = 2  = 0,78
s 32 m 16mm 2
U = R c  I = 0,78  15A = 11,7V
U% =
11,7V
 100% = 5,04%
220V + 11,7V
b. consumul de energie electrică al lămpilor
30 min
Wlampi = P  t = 3300W  = 1650Wh
60 min
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul
opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să
se calculeze:
14
a. rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b. Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
a. rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor şi separat a radiatorului

5%
U borne = U tablou − U = 220V − 220V = 220 − 11 = 209V
100%
Preceptor 3135W
I= = = 15A
U borne 209V
U 11V
R1 = = = 0,73
I 15A
U 209V
R 2 = borne = = 13,9
I 15A
b. Consumul de energie electrică al radiatorului
10 min
W = Preceptor  t = 3135W  = 522,5Wh
60 min
45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează
polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice
dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze
circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la
pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW,
tensiunea de alimentare 380/220 V, cos  = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim
normal cât şi la pornire), randamentul  = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea
circuitului 20 m,  = 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea
electromotorului  10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent
δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2.
Curentul nominal:
Pn 7  1000
Pn = 3  U n  I n    cos   I n = = = 14,77 A
3  U n    cos 3  380  0,9  0,8
Curentul de pornire:
I p = 6  I n = 6  14,77 = 88,62 A
În conformitate cu normativul I7/2011 conductorul de Al de 2,5 mm² poate fi utilizat
pentru realizarea circuitelor de forţa trifazate din interiorul clădirilor
Se verifică pierderile de tensiune, densitatea de curent şi se face calculul de încălzire:
a. Verificarea conductorului de alimentare din punct de vedere al căderii maxim
admisibile de tensiune şi din punct de vedere al încălzirii maxime în regimul de funcţionare de
durată)
U = 3  I n  R  cos 
l
R = 
s
l 1 20
deci: U = 3  I n  R  cos  = 3  I n     cos  = 3  14,77    0,8 = 4,81 V
s 34 2,5
100%
U% = 4,81V  = 1,26%  U max adm = 5%
380V
În conformitate cu I7 Imax adm pentru 4 conductoare Al izolate cu PVC montate în tub Imax
adm = 15A.
15
Iabs motor =14,77A < Imax adm = 15A pe cale, în consecinţă conductorul îndeplineşte cerinţa
de încălzire maxim admisibilă.
b. Verificarea conductorului de alimentare din punct de vedre al căderii maxim
admisibile de tensiune şi din punct de vedere al densităţii de curent maxim admisibile în regimul
de pornire
b1. I p = 6  I n = 88,62 A
U p = 6  U = 6  4,81 = 28,86 V
100%
U p % = 28,86V  = 7,59% < 10% (valoarea maxim admisibila conform enunţului
380V
problemei) şi conductorul îndeplineşte cerinţa de cădere de tensiune maxim admisibilă în regim
de pornire a motorului.
b2. In conformitate cu I7/2011 densitatea maxim admisibilă pentru conductoarele de
aluminiu în regimul de pornire al motoarelor este de 20 A/mm2
I p 88,62
Deci densitatea curentului de pornire: j = = = 35,44A / mm 2  20 A / mm 2
s 2,5
deci conductorul nu îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
➢ pentru s=4mm2 avem densitatea de curent 22,155 A/mm2 > 20 A/mm2 deci nici aceasta
secţiune nu îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
➢ pentru s=6mm2 avem densitatea de curent 14,77A/mm2 < 20A/mm2 deci se îndeplineşte
cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire. Se va impune secţiunea
minimă de 6mm2 pentru conductorul de alimentare a strungului.
46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate =1/34  mm2/m, de
lungime l=20 m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de la
care pleacă circuite pentru:
➢ un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
➢ un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
➢ două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
➢ 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%.Electromotoarele au randamentul
 = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au
Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se
conectează fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
➢ încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A
pentru s = 25 mm2;
➢ densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
Curentul electromotor trifazat:
PT 5  1000
PT = 3  U T  I nT    cos   I T = = = 10,55 A
3  U T    cos 3  380  0,9  0,8
Curentul electromotor monofazat M1:
PM1 4  1000
PM1 = U M1  I M1    cos   I M1 = = = 25,25 A
U M1    cos 220  0,9  0,8
Curentul electromotoare monofazate M2:
PM 2 2  1000
PM 2 = U M 2  I M 2    cos   I M 2 = = = 12,62 A
U M 2    cos 220  0,9  0,8
16
Pe fiecare circuit sunt 10 lămpi, deci Pl=10·200W=2000W.
Curentul total pe fiecare circuit de lămpi:
P 2000
Pl = U  I l  I l = = = 9,09A
U 220
Fazele coloanei sunt încărcate nesimetric. Se ia în considerare cazul în care curentul pe
fază este mai mare:
I col = I T + I M1 + I l = 10,55 + 25,25 + 9,09 = 44,89 A
2
U = 2%  U =  380 = 7,6V
100
U = 3  I col  R  cos 
l
R = 
s
l l
deci: U = 3  I col  R  cos  = 3  I col     cos   s = 3  I col     cos 
s U
l 1 20
s = 3  I col     cos  = 3  44,89    0,8 = 4,81 mm 2  se alege secţiunea de
U 34 7,6
2
6 mm .
Iabs motor =44,89A < Imax adm = 30A pentru secţiunea de 6 mm2, în consecinţă conductorul
nu îndeplineşte cerinţa de încălzire maxim admisibilă.
Se alege următoarea secţiune standardizată: s=10 mm2. Deci, Iabs motor =44,89A <
Imax adm = 75A pentru secţiunea de 10 mm2, în consecinţă conductorul îndeplineşte cerinţa de
încălzire maxim admisibilă.
l 1 20
U = 3  I col  R  cos  = 3  I col     cos  = 3  44,89    0,8 = 3,65V
s 34 10
I pT = 5  I T = 5  10,55 = 52,75 A
I pM1 = 5  I M1 = 5  25,25 = 126 ,25 A
I pcol = I pT + I M1 + I l = 52,75 + 126 ,25 + 9,09 = 188 ,09 A

Ip
188,09
Densitatea curentului de pornire: j = = = 18,809A / mm 2  20 A / mm 2 , deci
s 10
conductorul îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de pornire.
Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului:
10
U up = 10%  U up =  380 = 38 V
100
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l=30 m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştiind că acestea absorb
la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95, factorul de putere
(în regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3%
şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este
ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
➢ încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A
pentru s = 6 mm2;
➢ densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
17
➢ pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou

secundar de la care pleacă circuite pentru:
➢ un electromotor trifazat de 4 kW;
➢ un electromotor monofazat de 2 kW;
➢ 20 de lămpi de câte 100 W fiecare;
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul
nominal In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim
normal cât şi la pornire) şi  = 0,9.
Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea
de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire
δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la
plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la
densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii:
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la
faza R, câte 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta,
în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luând în considerare curentul total din faza
R, unde este racordat electromotorul monofazat.
În figura de mai jos avem repartizarea sarcinii pe fazele reţelei. Rezulta că faza R este cea
mai încărcată având 4/3 kW + 2 kW motoare electrice.
Motorul trifazat:
PnM1 4000
I nM1 = = = 9,64A
3  U n    cos  3  380  0,9  0,7
Motorul monofazat:
PnM 2 2000
I nM 2 = = = 14,43A
U n    cos  220  0,9  0,7
I fazaR = I nM1 + I nM2 = 9,64 + 14,43 = 24,07A

I p = 6  I fazaR = 6  24,07 = 144 ,42 A
Ip 144,42
p = = = 24,07  20A / mm 2
s 6
18
Se observă ca în regim de pornire se depăşeşte densitatea de curent admisă
de 20 A/mmp. În regim normal se încadrează în curentul maxim admisibil al coloanei.
Este necesară redimensionarea coloanei în funcţie de densitatea de curent admisă în
regim de pornire a motoarelor:
Ip 144,42
s= = = 7,22 mm 2 , se alege s=10mm2
 adm 20
Căderea de tensiune se va calcula în ipoteza unei încărcări uniforme la nivelul încărcării
fazei R care este cea mai încărcată faza pentru secţiunea iniţiala a coloanei.
Calculam în două ipoteze:
a. considerând un consum trifazat la încărcarea fazei R de 24,07 A în regim normal şi de
144,42 A în regimul de pornire.
l 1 25
U n = 3  R  I  cos  = 3     I  cos  = 3    24,07  0,7 = 3,57V
s 34 6
U n % = 3,57 
100%
= 0,93%  2%
380
U p = 6  U n = 6  3,57 = 21,42 V
U p % = 21,42 
100%
= 5,63%  10%
380
Se observă că în ambele regimuri nominal şi respectiv de pornire simultana căderea de
tensiune se încadrează în valorile limită din enunţ de 2% şi respectiv de 10% Rezultă că singurul
motiv al necesităţii amplificării coloanei îl constituie depăşirea densităţii admisibile de curent în
regimul de pornire
b. considerând un consum monofazat la încărcarea fazei R de 24,07 A în regim normal şi

de 144,42 A în regimul de pornire.
Verificam căderea de tensiune pe coloana redimensionată şi în ipoteza unui curent
monofazat de 144,42 A.
l 1 25
U p = 2  R  I  cos  = 2     I  cos  = 2    144,42  0,7 = 16,84V
s 34 10
U p % = 16,847 
100%
= 7,65%  10%
220
rezultă o cădere de tensiune de cca 7,65% care se încadrează şi în aceasta ipoteză în căderea de
tensiune maxim admisă de 10%
Verificam căderea de tensiune pe coloana redimensionata şi în ipoteza unui curent

monofazat de 24,07 A.
l 1 25
U p = 2  R  I  cos  = 2     I  cos  = 2    24,07  0,7 = 2,80V
s 34 10
U p % = 2,80 
100%
= 1,27%  2%
220
rezulta o cădere de tensiune de cca 1,3% care se încadrează şi în această ipoteză în căderea de
tensiune maxim admisă de 2%.
49.O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt

racordate:
➢ un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având puterea
Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal;
➢ 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi de câte l 3
=35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
19
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m.

Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană,
considerându-se pierderile de tensiune:
➢ pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim de pornire a
electromotorului;
➢ pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
➢ pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
➢ încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s = 2,5mm2, 23
A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A
pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
➢ densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru, montat
în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V,
cos  = 0,7;  = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%.
Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată)
admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei
conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată
este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru
conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
U p % 12%
U max p =  Un =  380V = 45,6V
100% 100%
U sarcina % 3%
U max sarcina =  Un =  380V = 11,4V
100% 100%
Determinarea curenţilor de sarcină nominală şi de pornire:
Pn 20000
In = = = 48,23A  42A = I max adm
3  U n    cos  3  380  0,9  0,7
Observam că prima cerinţă testată nu este îndeplinită. Trecem mai departe şi verificam şi
densitatea de curent în regimul de pornire:
I p = 6  I n = 6  48,2 = 289 ,2A

Ip 289,2
p = = = 48,2A / mm 2  35A / mm 2 =  max adm
s 6
Determinam secţiunea din conditia de respectare a densităţii maxime admise de curent în
regimul de pornire:
I p 289,2
s= = = 8,26mm 2
p 35
alegem secţiunea imediat superioară de 10 mm2.
Calculul căderilor de tensiune evident utilizand noua secţiune pentru coloana 10 mm2.
l 1 50
U n = 3  R  I  cos  = 3     I  cos  = 3    48,2  0,7 = 5,12V  11,4V
s 57 10
U p = 6  U n = 6  5,12 = 30,72 V  45,5V = U p max adm
20
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit
cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă
de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă
inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
Determinarea puterii active absorbite de circuit :
Pcircuit = PR + PS + PT
Z= R2 + X 2
R
cos =
Z
ZR = RR + X R = 32 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
2 2
RR 3
cos R = = = 0. 6
ZR 5
ZS = RS + X S = 6 2 + 82 = 36 + 64 = 100 = 10,
2 2
RS 6
cos S = = = 0. 6
Z S 10
ZT = RT + X T = 82 + 6 2 = 64 + 36 = 100 = 10
2 2
RT 8
cos T = = = 0.8
Z T 10
U 2 linie 220 2
PR = U linie * I R * cos R = * cos R = * 0.6 = 5808W
ZR 5
U 2 linie 220 2
PS = U linie * I S * cos S = * cos S = * 0.6 = 2904W
ZS 10
U 2 linie 220 2
PT = U linie * I T * cos T = * cos T = * 0.8 = 3872W
ZT 10
Pcircuit = PR + PS + PT = 5808 + 2904 + 3872 = 12584W = 12.584kW  12.6kW
Determinarea puterii reactive absorbite de circuit:
21
Qcircuit = QR + QS + QT
Z= R2 + X 2
R
sin  =
Z
ZR = RR + X R = 32 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
2 2
XR 4
sin  R = = = 0.8
ZR 5
ZS = RS + X S = 6 2 + 82 = 36 + 64 = 100 = 10,
2 2
XS 8
sin  S = = = 0.8
ZS 10
ZT = RT + X T = 82 + 6 2 = 64 + 36 = 100 = 10
2 2
XT 6
sin  T = = = 0.6
ZT 10
U 2 linie 220 2
QR = U linie * I R * sin  R = * sin  R = * 0.8 = 7744VAr
ZR 5
U 2 linie 220 2
QS = U linie * I S * sin  S = * sin  S = * 0.8 = 3872VAr
ZS 10
U 2 linie 220 2
QT = U linie * I T * sin  T = * sin  T = * 0.6 = 2904VAr
ZT 10
Qcircuit = QR + QS + QT = 7744 + 3872 + 2904 = 14520W  14.52kW  14.5kVAr
Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :
S circuit = S R + S S + S T
S R = PR + QR = 5808 2 + 7744 2 = 9680VA
2 2
S S = PS + QS = 2904 2 + 3872 2 = 4840VA

2 2
S T = PT + QT = 3872 2 + 2904 2 = 4840VA

2 2
S circuit = S R + S S + S T = 9680 + 4840 + 4840 = 19360VA  19.4kVA
52. O linie electrică aeriană cu

tensiunea de 0,4 kV, cu
conductoare din cupru având
 = 0,017  mm2/m, alimentată
din sursa A, are schema şi
caracteristicile din figură.
S1=40+j∙10 kVA S2=30+j∙0 kVA S3=30+j∙15 kVA
22
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2
x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km
1 2 3
AO ● ● ●
3oo m 2oo m 15o m
S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA
Se cere:
a. să se determine pierderea maximă de tensiune;
b. să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de 10%.
Aplicăm relaţia :

3
(RiPi + XiQi )
U = 1
[V]
Un
l 300m
R 1 =  * 1 = 0,017mm 2 / m * = 0.102
s1 50mm 2
Pentru calculul lui R2 vom avea în vedere tronsonul de reţea parcurs de puterea S2 şi deci
vom însuma rezistentele tronsoanelor 0-1 şi 1-2:
l 200m
R 2 = R 1 +  * 2 = 0,102 + 0,017mm 2 / m * = 0,102 + 0,097 = 0,199
s2 35mm 2
Similar pentru calculul lui R3 vom avea în vedere tronsonul de reţea parcurs de puterea S3
şi deci vom însuma rezistenţele tronsoanelor 0-1, 1-2 şi 2-3:
l 150m
R 3 = R 2 +  * 3 = 0,199 + 0,017mm 2 / m * = 0,199 + 0,102 = 0,301
s3 25mm 2
Similar vom proceda pentru calculul reactanţelor pe tronsoanele de reăea 0-1,0-2 şi 0-3:
X1 = x 1 * l1 = 0,31 / km * 0,3km = 0,093

X 2 = X1 + x 2 * l 2 = 0.093 + 0,345 / km * 0,2km = 0,093 + 0,069 = 0,162
X 3 = X 2 + x 3 * l 3 = 0.162 + 0,33 / km * 0,15km = 0,162 + 0,0495 = 0,2115
Rezultatele obţinute:
Tronson 0-1 0-2 0-3
Ri 0,102Ω 0,199 Ω 0,301 Ω
Xi 0.093Ω 0,162 Ω 0,2115 Ω
Pi 40 kW 30 kW 20 kW
Qi -10 kVAr 0 kVAr -15 kVAr
Calculam căderea de tensiune:

3
(RiPi + XiQi ) (0,102 * 40kW + 0,093 * (−10kVAr ))
U = 1
= +
Un 0,4kV
(0,199 * 30kW + 0,162 * 0kVAr ) (0,301 * 20kW + 0,2115 * (−15kVAR ))
+ + =
0,4kV 0,4kV
3.15 + 5,97 + 2,8475 11,9675
= V= V = 29,91875V  30V
0,4 0,4
23
Exprimam căderea de tensiune în procente:
U [ V ] 30V
U [%} = *100 = *100 = 7.5%  10%
U 400
După cum se observa din relaţia de mai sus circulaţia de putere prin linia analizată
determina o cădere de tensiune de 7,5% care se încadrează în limita maximă admisibilă de 10%.
53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni
sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile
porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor
de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi
pentru regimul de avarie al reţelei. Se neglijează pierderile de putere pe linii. În regimul de
avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune
determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare al reţelei; Pentru conductorul cu
s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar pentru cel cu s=16 mm2
r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.
100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9
3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O ● ● ● OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2
d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8
Calculam puterile reactive aferente fiecărui punct de control:

P = S cos ; Q = S sin 
Q sin 
= = tg; Q = P * tg
P cos 
P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40
40 0,8 0,754 30,16
80 0,8 0,754 60,32
Fig. 2.
24
Calculam rezistenţele şi reactanţele fiecărui tronson. Rezultatele obţinute sunt prezentate
în tabelul alăturat :
l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
Fig 3
Conform enunţului UA=UB în aceste condiţii vom considera în fiecare nod sarcina pe
rând. Contribuţia fiecărei surse va fi dependentă de impedanţa până la nodul respectiv. Cum între
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele de la
fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2.
Aplicam raţionamentul pentru circulaţia puterii active. Vom detalia calculul pentru
nodul a. Pentru celelalte noduri vom prezenta datele în tabelul de rezultate următor:
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuaţie deducem PAa=3*PBa înlocuind în ecuaţia doua obţinem: 4PBa=140
Rezolvând PBa=35 şi deci PAa=3*35=105 kW
Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Nodul Total putere in nod sursa A sursa B sursei A sursei B
[km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30
Rezulta din analiza efectuata ca nodul b este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiza similara şi pentru circulaţia de putere reactivă:
25
Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B
in nod [km] [km] [kVAr] [kVAr]
a 115,4 3 9 86,55 28,85
b 60,32 5 7 32,90 27,42
c 69,2 8 4 23,07 46,13
Total 142,52 102,40
Şi în acest caz obţinem aceeaşi concluzie: nodul b este alimentat din ambele surse
Calculam aportul celor două surse la puterea nodului b:
PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW

QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr
Secţionam imaginar nodul b şi obţinem două tronsoane alimentate radial din

staţiile A şi B. Aceste tronsoane vor avea în nodurile b aceeaşi tensiune respectiv acceaşi cădere
de tensiune de la sursa la fiecare nod b.
Fig 4.
Pentru calculul căderilor de tensiune vom utiliza relaţia:
 (RiPi + XiQi) = 2,73 *100 + 1,059 * 75,4 +

3
U Ab = 1
Un 6
2,73 * 40 + 1,059 * 40 (2,73 + 1,82) * 51,7 + (1,059 + 0,706) * 27,12
+ + =
6 6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
= + + =  131,16V
6 6 6 6
Pentru verificare calculam şi căderea de tensiune pe reţeaua alimentată din nodul B:
 (RiPi + XiQi) = 3,64 * 80 + 1,412 * 39,04 +

3
U Bb = 1
Un 6
3,64 * 40 + 1,412 * 30,16 (3,64 + 2,73) * 28,3 + (1,412 + 1,059) * 33,2
+ + =
6 6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
= + + =  132.8V
6 6 6 6
26
Se remarcă obţinerea unor valori sensibil egale pentru căderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie considerăm indisponibil tronsonul « ab ». În acest caz tronsonul
Bb în lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar faţă de cazul precedent de puterea
S=51.7+j27.12 kVA ceea ce va conduce în nodul b la o cădere de tensiune mai mare decât dacă
indisponibilizam tronsonul bc deoarece în acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs
suplimentar de o putere mai mică S=28,3+j33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5
Fig 5.
Pentru calcul vom utiliza căderea de tensiune determinată pentru nodul b înainte de
retragerea din exploatare a tronsonului ab la care vom adăuga căderea de tensiune provocata
pe 7 km de puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relaţia :
(3,64 + 2,73) * 51,7 + (1,412 + 1,059) * 27,12 396,86
U Bb = 132,8 + = 132,8 + = 198.86V
6 6
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având
 = 0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile
menţionate în figură. Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile
sunt rezistive.
Sarcina uniform distribuită se transformă în sarcină concentrată de 80·0,15=12A la capăt de
reţea. Calculăm rezistenţele pe tronsoane:
l 75
R Aa =   Aa = 0,017  = 0,0255
s 50
l 100
R ab =   ab = 0,017  = 0,034
s 50
l 100
R bd =   bd = 0,017  = 0,068
s 25
l bg 130
R bg =   = 0,017  = 0,138
s 16
l 50
R de =   de = 0,017  = 0,034
s 25
l 80
R bc =   bc = 0,017  = 0,085
s 16
27
g
0,15 A/m
80 m
f
16 mm2
50 m
50 mm2 25 mm2
mmmm2 mm2
a b d
A A A e
75 m 100 m 100 m 50 m A
30A
20A AA 16 mm2 15A 10A
AA A 80 m AA AA
Am
c 25A
A A
Se calculează căderea de tensiune: A
U = 3  R  I A
U Aa = 3  R Aa  I = 3  0,025  (20 + 30 + 25 + 12 + 15 + 10 ) = 4,94 V → 1,23 %
U ab = 3  R ab  I = 3  0,034  92 = 5,41V
U bg = 3  R bg  I = 3  0,138  12 = 2,86 V
U bc = 3  R bc  I = 3  0,085  25 = 3,68 V
U bd = 3  R bd  I = 3  0,068  25 = 2,94 V
U de = 3  R de  I = 3  0,034 10 = 0,59 V
Se calculează căderea de tensiune pentru cele mai îndepărtate puncte:
UAe = 4,94 + 5,41 + 2,94 + 0,59 = 13,88V → 3,47%
U Ag = 4,94 + 5,41 + 2,86 = 13,21V → 3,3%
UAc = 4,94 + 5,41 + 3,68 = 14,03V → 3,5%
55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm2, cu diametrul
19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din figură
(cu distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice:
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
respectiv susceptanţei specifice
28
7,57368 -6
b0 = 10 S/km
a
lg
b
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze
parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.
2550
4200
32502
550
Rezolvare:
700
Fig 1.
Comparând formula de calcul a inductanţei specifice pentru LEA trifazată simplu circuit:
Dmed
x0 = 0,145 * lg [ / km]
0,779 * r
cu relaţia din enunţul problemei rezultă că:
29
a = Dmed = 3 D12 * D 23 * D13

b=r
unde r este raza conductorului reţelei
Fig 2
Figura 2 ne asigură suportul necesar calculării distanţelor dintre conductoare care vor fi
utilizate pentru calculul distanţei medii:
D12 = 4200 2 + 700 2 = 100 * 42 2 + 7 2 = 4258mm

D 23 = 6500mm
D13 = 4200 2 + 5800 2 = 100 * 42 2 + 58 2 = 7161mm
Calculam distanţa medie:
Dmed = 3 D12 * D 23 * D13 = 3 4258 * 6500 * 7161 = 5831 mm
Avem acum toate elementele necesare pentru calculul reactanţei liniei:
X=L*x0
a Dmed
X=L*0,145 lg = L * 0,145 * lg =
0,779b 0,779 * r
5831
= 40 * 0,145 * lg = 5,8 * lg 758,54 = 5,8 * 2,88 = 16,7
0,779 * 9,6
Calculam rezistenţa liniei:
L 1 40000 40000
R= = * = = 6,36
s 34 185 6290
30
Calculam susceptanţa liniei:
7,57368 7,57368 7,57368

B = L * b0 = 40km *10 −6 S / km = 40 * *10 −6 S = 40 * *10 −6 =
a Dmed 5831
lg lg lg
b r 9,6
302,947 302,947
= * *10 −6 = *10 −6 = 108,84 *10 −6 S
lg 607,396 2,7835
Cu parametrii calculaţi putem prezenta schemele electrice solicitate:
56. 1. Să se determine parametrii electrici (RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două

înfăşurări de 31,5 MVA 115  2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în
gol de 40 kW, usc[%]=9% şi i0[%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de
pe plotul maxim al înfăşurării primare.
2. Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului de la punctul 1.
Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :

U=Un*(1+5%)= Un*(1+0,05)= Un*1,05=115*1,05=120,75 kV
Calculam rezistenta echivalenta :
U2 (120,75 *103 ) 2 V 2
RT = PCu * 2 = 105 *10 W *
3
= 1,47
S n (31,5 *106 ) 2 V 2 A2
Calculam reactanta echivalenta :
u U 2 0,09 * (120,75 *10 3 V ) 2
X T  Z T = sc * = = 41,66
100 S n 31,5 *10 6 VA
Calculam conductanta echivalenta :
P 40 *10 3 W
GT = FE 2
= 3 2
= 2,74 *10 −6 S
U (120,75 *10 V )
31
Calculam susceptanta echivalenta:
i S 0,012 * 31,5 *10 6 VA
BT  YT = 0 * n2 = 3 2
= 25,92 *10 −6 S
100 U (120.75 *10 V )
57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două

transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare: ΔPsc = 18 kW;
ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi schema
electrică echivalentă (în Γ ) a postului de transformare.
U 2n 400 2
R T = Psc 2 = 18  10 
3
= 1,125  10 −3 
Sn 1600  10
2 6
U 2n 400 2
X T = u sc % 2 = 6  = 0,6 
Sn 1600 2  10 6
PFe 2,6  10 3
GT = 2 = = 16,25  10 −3 S
Un 16  10 4
1600  10 3
B T = i 0 % 2 = 1,7 
Sn
= 0,17 S
Un 0,4 2  10 6  10 2
Schema în : 2ZT = R T / 2 + JX T / 2 = 0,5625  10 −3 + j  0,3
(
2XYT = 2  G T + jB T = 32,5  10 −3 + j  0,34 )
58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de

transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de reactanţă
care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
32
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale cablului
sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere infinită şi
se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.
k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10,5 kV 10 kV
R = r0  l = 0,07632  5 = 0,3816
X = x 0  l = 0,08  5 = 0,4
Z = R + jX = 0,3816 + j  0,4
Z = R 2 + X 2 = 0,3816 2 + 0,4 2 = 0,5528
ik = ip + ia
U 10  1000
i p = i k = = = 10,456kA ; ia se neglijează
3Z 3  0,5528
S k = 3  U  i k = 3  10  10,456  10 3 == 180 ,88 MVA
Pentru a reduce Sk la 100 MVA, curentul ar trebui să fie:
S100 100
i k100 = = = 5,78 kA
3U 3  10
U 10
Z100 = = =1
3  i k100 3  5,78
Z = R 2 + X 2  X 100 = Z100
2
− R 2 = 1 − 0,3816 2 = 0,924 
Znecesar=0,924-0,4=0,524
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 110 kV, în
schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C1 deschisă, în
comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă. Cupla barelor de 220 kV C2 este în
permanenţă închisă.
Sb=100 pentru SS≤1500 MVA
Sb=1000 pentru SS>1500 MVA
Sb 100
x "G = x "d  = 0,3  = 0,06  = x S1 = x S2
S nG 500
u S 11 100
x "T = sc  b =  = 0,055  = x T1 = x T 2
100 S nT 100 200
u S 10 100
x "T = sc  b =  = 0,025  == x T 3 = x T 4
100 S nT 100 400
S 100
x "G = x "d  B = 0,12  = 0,034  == x S3 = x S4
S nG 350
33
S = 500 MVA
S = 500 MVA
x = 0,3
x = 0,3 1 C2
220 2
kkkV
S = 200MVA S = 200 MVA

3 4
usc = 11% C1 usc = 11%
110
A1 kV A2
1 kV
S =400MVA 6 S = 400 MVA
5
usc = 10% usc = 10%
S = 350 MVA S = 350 MVA

~ ~
x”d = 12% x”d = 12%
7 8
a. Cupla C1 închisă
x e1 = x S1 + x T1 = 0,06 + 0,055 = 0,115
x e 2 = x S2 + x T 2 = 0,06 + 0,055 = 0,115
1 1 1 x x 0,115  0,115
= +  x e3 = e1 e 2 = = 0,0575
x e3 x e1 x e 2 x e1 + x e 2 0,115 + 0,115
xS1 xS2
xT1 xT2
A1 A2
xT3 xT4
xS3 xS4
x e 4 = x S3 + x T3 = 0,034 + 0,025 = 0,059

x e5 = x S4 + x T 4 = 0,034 + 0,025 = 0,059
1 1 1 x x 0,059  0,059
= +  x e 6 = e 4 e5 = = 0,0295
x e 6 x e 4 x e5 x e 4 + x e5 0,059 + 0,059
x x 0,0575  0,295
x e7 = 3 e6 = = 0,0195
x e3 + x e 6 0,0575 + 0,295
Reactanţa echivalentă raportată:
34
x e7 r = x e7
Sn
= 0,0195 
(2  500 + 2  350) = 0,3315
Sb 100
Sn 1700
Ssc = = = 5128MVA
x e 7 r 0,3315
b. Cupla C1 deschisă
x e1 = x S4 + x T 4 + x T 2 = 0,034 + 0,025 + 0,055 = 0,114
xS1 xS2
xT1 xT2
A1 A2
xT3 xT4
xS3 xS4
x e1  x S2 0,114  0,06
x e2 = = = 0,039
x e1 + x S2 0,114 + 0,06
x e3 = x S1 + x T1 = 0,06 + 0,055 = 0,115
x x 0,039  0,115
x e 4 = e 2 e3 = = 0,078
x e 2 + x e3 0,039 + 0,115
x e5 = x S3 + x T3 = 0,0034 + 0,025 = 0,059
x x 0,078  0,059
x e6 = e 4 e5 = = 0,335
x e 4 + x e5 0,078 + 0,059
Reactanţa echivalentă raportată:
S
x e 6 r = x e 6 n = 0,0335 
(2  500 + 2  350) = 0,569
Sb 100
S 1700
Ssc = n = = 2987,69MVA
x e 7 r 0,569
5128 − 2987,69
S =  100% = 41,73%
5128
60. Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat pe

barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a. cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b. cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c. cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.
35
Soluţie:
Aleg pentru calculul reactanţelor raportate puterea de bază Sb - suma puterilor ce au aport la
defect:
Sb = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
Ub = 220 kV - tensiunea reţelei .
Formule de calcul ale reactanţelor în unităţi relative (raportate la mărimile de bază) :
Sb xd" % Sb
– pentru generatoare : xg = xGnom 
*
= 
SGnom 100 SGnom
S u % S
– pentru transformatoare : xT* = xTnom  b = sc  b
STnom 100 STnom
S
– pentru linii aeriene şi în cablu : xL* = x0  l  b2
UL
I U
– pentru bobinele de reactanţă : xR* = xRnom  b  Rnomn
I Rnom U b
Notăm elementele schemei conform figurii cu numere de la 1 la 8.
Folosind formulele de calcul anterioare se obţin reactanţele în unităti relative pentru fiecare
element în parte.
3600 3600
1,2: xG* = 0,4  = 1,44 ; 3,4: xL* = 0,42  80  = 2,5
1000 2202
12 3600 20 3600
5,6: xT* =  = 0,54 ; 7,8: xG* =  = 0,9
100 800 100 800
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
Schema electrică de calcul simplificată este :
1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9
X 1  = X 1234( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 )
2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9
X 1234 = X 1X 2 + X 3X 4
X1  X 2
figura 1 X 12 = X 1X 2 =
X1 + X 2
36
1,44  1,44 2,5  2,5

X 1234 = + = 1,97 ; X 57 = X 68 = X 5 + X 7 = X 6 + X 8 = 0,54 + 0,9 = 1,44
1,44 + 1,44 2,5 + 2,5
1,44  1,44
X 5678 = ( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 )  X 5678 = = 0,72
1,44 + 1,44
1,97  0,72
X 1  = X 1234X 5678  X 1  = = 0,527 ; X1 = 0,527 - reactanţa schemei echiv.
1,97 + 0,72
S nom 3600
X 1* = X 1    X 1* = 0,527  = 0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600
S nom 3600
S1sc =  S1sc = = 6831 ; S1sc= 6831 MVA .
X 1* 0,527
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9
2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9 X 2  = X 13X 24X 57X 68 (1)
figura 2
X 2  = ( X 1 + X 3 )( X 2 + X 4 )( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 ) - reactanţa de calcul a sch. echiv.

X 13 = X 1 + X 3 ; X 13 = 1,44 + 2,5 = 3,94 X 57 = X 5 + X 7 ; X 57 = 0,54 + 0,9 = 1,44
X 24 = X 2 + X 4 ; X 24 = 1,44 + 2,5 = 3,94 X 68 = X 6 + X 8 ; X 68 = 0,54 + 0,9 = 1,44
Ecuaţia (1) mai poate fi exprimată :

1 1 1 1 1
= + + +
X 2  X 13 X 24 X 57 X 68
1 1 1 1 1 1  1 1  3,94  1,44
= + + + ; = 2 +  ; X 2 = ; X2=0,527
X 2  3,94 3,94 1,44 1,44 X 2   3,94 1,44  2(3,94 + 1,44)
S nom 3600
X 2*  = X 2    X 2*  = 0,527  = 0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600
S nom 3600
S 2 sc =  S 2 sc = = 6831 ; S2sc= 6831 MVA .
X 2*  0,527
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
37
1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9
X 3  = X 123468X 57 (2)
X 123468 = X 12468 + X 3 (3)

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9
X 12468 = X 1X 2X 468 (4)
figura 3
X 468 = X 4 + X 6 + X 8 (5)
X 468 = 2,5 + 0,54 + 0,9 = 3,94
1 1 1 1
Ecuaţia (4) mai poate fi scrisă sub forma: = + +
X 12468 X 1 X 2 X 468
1 1 1 1 2 1 1 1 3,94 + 0,72 0,72  3,94

= + + = + = + =  X 12468 =
X 12468 1,44 1,44 3,94 1,44 3,94 0,72 3,94 0,72  3,94 3,94 + 0,72
2,8368 1,4184
X 12468 = = = 0,609
4,66 2,33
1,4184 7,2434
Din ecuaţia (3): X 123468 = + 2,5 = = 3,109 ; X 57 = X 5 + X 7 = 0,54 + 0,9 = 1,44
2,33 2,33
1 1 1 1 2,33 1 2,33  1,44 + 7,2434 10,5984
Din ecuaţia (2): = + ; = + = =
X 3  X 123468 X 57 X 3  7,2434 1,44 7,2434  1,44 10,430496
10,430496 3600
X3 = = 0,984 ; X3=0,984 ; X 3* = 0,98  S3sc =  3673 ;
10,5984 0,98
S3sc= 3673 MVA
61. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110  2x2,5%/6,6 kV

este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV. Tensiunea pe barele sursei, sarcina
consumatorului din staţia B şi parametrii transformatoarelor (identice şi raportate la primar)
sunt indicate în figură
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele de joasă
tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar, atunci când una din
liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă pe barele consumatorilor, în
regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U!b = 96,2 kV, în variantele:
a.se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al transformatoarelor;
b. suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
38
A B XT = 66 Ω b
l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km
Sb
45 + j 36 MVA
UA=117 kV RT =3,9 Ω
62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte 10 MVA este
alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene paralele de 35 kV. Pe partea de
înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea
nominală a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe
barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care Sb1 =14 MVA consum local
iar Sc =1,5 MVA se transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei.
Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine tensiunea de
36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi componenta transversală
a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv transformatoarele din
staţia B, funcţionează în paralel.
A B r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,342 Ω/km
C
l = 14 km 2 km
10 MVA
1,5 MVA
cosφ=0,7
r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,412 Ω/km ΔPsc= 92 kW
14 MVA
Usc = 7,5%
cosφ=0,7
63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de 115  3x1,5% /6,3
kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie aproximativ aceeaşi în regim
de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe 6 kV: Smax.= 65 + j45 MVA (cu
transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA (şi funcţionează un singur transformator)
şi caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre cele două transformatoare: Sn = 40 MVA;
ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.
64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de
o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel-aluminiu 3x185 mm2 cu  = 0,029 
mm2/m şi cu fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor: Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ΔPcu = 120 kW;
ΔPfe = 30 kW; io% = 2% ;
39
raportul de transformare
Tensiunea pe bara A este de 115 kV iar puterea maximă absorbită de consumator în
punctul C este Sc = 25 + j 20 MVA
Se cere:
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
7,57368 =6
b0 = 10 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze:
- parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în Ѓ );
- pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se neglijează pierderile de
tensiune în elementele reţelei;
- pierderea totală de tensiune; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina maximă
tensiunea pe bara C să fie 35 kV
A B C
OL-AL 3x185 mm2 - 30 km

SC
25+ j 20 MVA
UA =115 kV Uc =35 kV
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : xo = 0,145 lg [ / km] si
0,779 * r
7,5368
pentru susceptanta specifica : bo = *10 −6 [S / km]
Dmed
lg
r
Comparand aceste relatii rezulta ca :
a = Dmed = 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]
b = r raza conductorului in [mm]
2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a LEA cu
neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua transformatoare conectate
in paralel
40
figura 2
Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA
Determinarea rezistentei liniei
l  * mm 2 30 *10 3 m 29 * 30
RL =  * = 0,029 * =  = 4,7
s m 185mm 2 185
RL = 4,7
Deteminarea reactantei liniei
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
Dmed = 3 D12 * D23 * D13 = 3 3175 * 3175 * 6350 = 4000 mm 2

 19.2
si raza conductorului r = = = 9,6mm
2 2
Dmed 4000
X L = xo * l = 30 * 0,145 * lg = 30 * 0,145 * lg =
0,779 * r 0,779 * 9,6
4000
= 4,35 * lg = 4,35 * lg 534,87 = 4,35 * 2,73 = 11,8755  11,9
7,4784
X L = 11,9
Determinarea susceptantei liniei
7,57368 7,57368 227.2104

BL = l * bl = 30 * *10 −6 = 30 * *10 −6 = *10 −6 =
Dmed 4000 lg 416,667
lg lg
r 9,6
227,2104
= *10 −6 = 87.05 *10 −6 S  87 *10 −6 S
2,61
BL = 87 * 10 −6 S
41
fig 4
Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a celor doua transformatoare in

paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :
U2 (115 *10 3 ) 2 V 2
RT = PCu * 2 = 120 *10 W *
3
=
S n (20 *10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 *10 6 120 *115 2 120 *13225 3 *13225
= 120 *103
= = = =
20 2 *1012 20 2 *10 3 400 *10 3 10 4
= 3,96
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
RT // = * RT = * 3,96 = 1,98
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :
u U 2 0,09 * (115 *10 3 V ) 2 9 *13225
X T = sc * = = = 59,5
100 S n 20 *10 6 VA 2000
Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
X T // = * xo = * 59,5 = 29,75
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :
P 30 *10 3 W 30
GT = FE 2
= 3 2
= 3
= 2,268 *10 −6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10
Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
GT // = 2 * GT = 2 * 2,268 * 10 −6 = 4,536 * 10 −6  4,5 * 10 −6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
i S 2 20 *10 6 VA 40
BT = 0 * n2 = * 3 2
= 2
= 30,245 *10 −6 S
100 U 100 (115 *10 V ) 100 *115
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
42
BT // = 2 * BT = 2 * 30,245 * 10 −6 = 60,49 * 10 −6 S
fig 5
Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:
fig 6
In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata
2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa (punctul
A) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele
doua transformatoare in paralel si apoi LEA.
SC = 25 – j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.
Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care functioneaza in
paralel :
Determinam pierderea de putere activa in transformatoare
P2 + Q2
PT // = C 2 C * RT // + 2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
PC2 + QC2 25 2 + 20 2 1025 *1,98

PT // = 2
* RT // + 2 * PFe = 2
*1,98 + 2 * 0,03 = + 0,06 =
U 115 13225
2029,5
= + 0,06 = 0,153 + 0,06 = 0,213MW
13225
43
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
SC
PT // = 2 * PCu * ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT
( 252 + 20 2 )
4 1 1025
= 2 * 0,120 * 2
+ 2 * 0,03 = * 0,120 * + 0,06 =
20 2 400
= 0,06 * 2,5625 + 0,06 = 0,15375 + 0,06 = 0,213MW
Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de
mers in gol de asemenea le-am dublat.
Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoare

P2 + Q2
QT // = C 2 C * X T // + 2 * Q
U
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:
PC2 + QC2 PC2 + QC2 io[%]

QT // = * X T // + 2 * Q  = * X T // + 2 * * Sn =
U2 U2 100
25 2 + 20 2 2 1025 30493,75
= 2
* 29,75 + 2 * * 20 = * 29,75 + 0,8 = + 0,8 =
115 100 13225 13225
= 2,306 + 0,8 = 3,106MVAr
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de
mers in gol :
S
( C )2
P +Q
2 2
u [%]
i [%]
QT // = C 2 C * X T // + 2 * Q = 2 * sc * 2 + 2 * o * Sn =
U 100 Sn 100
25 2 + 20 2
1 9 4 2 1 9 1025 9225
= * * + 2* * 20 = * * + 0,8 = + 0,8 =
2 100 20 100 2 100 20 4000
= 2,306 + 0,8 = 3,106MVAr
avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:
PB = PC + PT // = 25 + 0,213 = 25,213MW
QB = QC + QT // = 20 + 3,106 = 23,106MVAr
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:
44
BLAB
S L = S B + jQLAB _ in _ pct _ B = PB − jQB + jQLAB _ in _ pct _ B = PB − jQB + jU 2 In aceasta relatie
2
regasim putea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie la
capatul 2. Facand inlocuirile obtinem :
B
S L = S B + jQLAB _ in _ pct _ B = PB − jQB + jQLAB _ in _ pct _ B = PB + jQB + jU 2 LAB =
2
= 25,213 − j 23,106 + j115 * 43,5 *10 = 25,213 − j 23,106 + j13225 * 43,5 *10 −6 =
2 −6
= 25,213 − j 23,106 + j 575287,5 *10 −6 = 25,213 − j 23,106 + j 0,575 = 25,213 − j 22,531MVA

S L = 25,213 − j 22,531MVA
Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZL:
P2 + Q2 P2 + Q2
S L = PL − jQL = L 2 L * RL − j L 2 L * X L =
U U
25,213 + 22,531
2 2
25,213 + 22,5312
2
= * 4,7 − j *11.9 =
115 2 115 2
635,7 + 507,6 1143,3
= * 4,7 − j *11.9 =
13225 13225
= 0,0864 * 4,7 − j 0,0864 *11,9 = 0,406 − j1,028MVA
S L = 0,406 − j1,028MVA
Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A
S A = S L + S L + jQ LAB _ in _ pct _ A in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv
al liniei in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
B
S A = S L + S L + jQ LAB _ in _ pct _ A = S L + S L + jU 2 * LAB = 25,213 − j 22,531 + 0,406 − j1,028 +
2
+ j115 * 43,5 *10 = 25,619 − j 23,559 + j13225 * 43,5 *10 − 6 =
2 −6
= 25,619 − j 23,559 + j 575287,5 *10 − 6 = 25,619 − j 23,559 + j 0,575 =

= 25,619 − j 22,984MVA
S A = 25,619 − j 22,984MVA
Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:
S = S A − S C = 25,619 − j 22,984 − (25 − j 20) = 0,619 − j 2,984MVA
ΔS = 0,619 – j 2,984 MVA
fig 6
45
2c) Determinarea pierderilor de tensiune:
Evident von utiliza parametrii RED calculati anterior:
fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:
P * R + QL * X L
U AB = L L Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei SL determinata
UA
mai sus. Facamd inlocuirileobtinem:
P * RL + QL * X L 25,213 * 4,7 + 22,531* 11.9 118,5 + 268,12
U AB = L = = =
UA 115 115
386,62
= = 3,36kV
115
U B = U A − U AB = 115 − 3,36 = 111.64kV
Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)
PC * RT // + QC * X T // 25 *1,98 + 20 * 29,75 49,5 + 595 644,5

U BC = = = = =
UB 111,64 111,64 111,64
= 5,77kV
Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :

U C' = U B − U BC = 111,64 − 5,77 = 105 ,87 kV
3 Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina
maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV
Vom folosi rezultatele obtinute mai sus :
Determinam raportul de transformare corespunzator tensiunii UC’:
U ' 105,87
k= C = = 3,02
35 35
Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama ±2*2,5% determinam toate
rapoartelede transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de
transformare de cel determinat mai sus:
U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV
1 100,5 120,75 35 3,450
2 102,5 117,875 35 3,368
3 100 115 35 3,286
4 97,5 112,24 35 3,207
5 95 109,25 35 3,121
Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02
cat avem noi nevoie.
46
65. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile staţiilor
de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel aluminiu cu
secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu fazele aşezate în
linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
7,57368 =6
b0 = 10 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE ştiind că transformatoarele
din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 20 kW; usc%
= 10% ; io% = 2% ;
Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi
transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel
C B b
2
30 km
OL-AL 3x120 mm 10 MVA
CE 25 km
30 km
A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA
Sa = 15 + j10 MVA
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : xo = 0,145 lg [ / km] si
0,779 * r
7,5368
pentru susceptanta specifica : bo = *10 −6 [S / km]
Dmed
lg
r
Comparand aceste relatii rezulta ca :
a = Dmed = 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]
47
b = r raza conductorului in [mm]
2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA
Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A
l  * mm 2 30 *10 3 m 32,4 * 30
RLAC =  * = 0,0324 * =  = 8,1
s m 120mm 2 120
RLCAC = 8,1
Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:
RLAC// = 0,5*RLAC = 0,5* 8,1 = 4,05 Ω

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B
l  * mm 2 25 *10 3 m 32,4 * 25
RLAB =  * = 0,0324 * =  = 6,75
s m 120mm 2 120
Determinarea distantei medii si a razei conductorului
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
Dmed = 3 D12 * D23 * D13 = 3 3175 * 3175 * 6350 = 4000 mm 2
 15,8
si raza conductorului r = = = 7,9mm
2 2
Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata
Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A
Dmed 4000
X LAC = xo * l = 30 * 0,145 * lg = 30 * 0,145 * lg =
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
= 4,35 * lg = 4,35 * lg 633,7 = 4,35 * 2,8 = 12,18
6,3121
X LAC = 12,18
XLAC// = 0,5*XLAC = 0,5* 12,18 = 6,09 Ω
Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B
48
Dmed 4000
X LAB = xo * l AB = 25 * 0,145 * lg = 30 * 0,145 * lg =
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
= 3,625 * lg = 3,625 * lg 633,7 = 3,625 * 2,8 = 10,15
6,3121
Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A
7,57368 7,57368 227.2104

BLAC = l AC * bl = 30 * *10 −6 = 30 * *10 −6 = *10 −6 =
Dmed 4000 lg 506,329
lg lg
r 7,9
227,2104
= *10 −6 = 84,152 *10 −6 S  84 *10 −6 S
2,7
BLAC = 84 * 10 −6 S
BLAC// = 2*BLAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S
Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B
7,57368 7,57368 189,342

BLAB = l AB * bl = 25 * *10 −6 = 25 * *10 −6 = *10 −6 =
Dmed 4000 lg 506,329
lg lg
r 7,9
189,342
= *10 −6 = 70,126 *10 −6 S  70 *10 −6 S
2,7
fig 2
49
fig 3
Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a transformatoarelor 10 MVA

115/6,3 kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

U2 (115 *10 3 ) 2 V 2
RT = PCu * 2 = 80 *10 3 W * =
S n (10 *10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 *10 6 80 *115 2 8 *13225 3 *13225
= 80 *103
= = = =
10 2 *1012 10 5 10 4 10 4
= 10,4
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
RT // = * RT = *10,4 = 5,2
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :
u sc U 2 0,10 * (115 *10 3 V ) 2 10 *13225

XT = * = = = 132,25
100 S n 10 *10 6 VA 1000
Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
X T // = * xo = *132,25 = 66,125
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :
P 20 *10 3 W 20
GT = FE 2
= 3 2
= = 1,5 *10 −6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10 3
Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
GT // = 2 * GT = 2 * 1,5 * 10 −6 = 3 * 10 −6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
i S 2 10 *10 6 VA 20
BT = 0 * n2 = * 3 2
= 2
= 15 *10 −6 S
100 U 100 (115 *10 V ) 100 *115
50
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
BT // = 2 * BT = 2 * 15 * 10 −6 = 30 * 10 −6 S
fig 4
3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa
(punctul C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul
nostru cele doua transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.
Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in

paralel in statia B
Sb = 12 – j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.
Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B
Pb2 + Qb2
PT // = * RT // + 2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
Pb2 + Qb2 12 2 + 8 2 208 * 5,2

PT // = 2
* RT // + 2 * PFe = 2
* 5,2 + 2 * 0,02 = + 0,04 =
U 115 13225
1081,6
= + 0,04 = 0,082 + 0,04 = 0,122MW
13225
51
Sb
PT // = 2 * PCu * ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT
(12 2 + 8 2 )
4 1 208
= 2 * 0,080 * 2
+ 2 * 0,02 = * 0,08 * + 0,04 =
10 2 100
= 0,04 * 2,08 + 0,04 = 0,0832 + 0,04 = 0,1232MW
S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

Pb2 + Qb2
QT // = * X T // + 2 * Q
U2
efectua calculele:
Pb2 + Qb2 Pb2 + Qb2 io[%]

QT // = * X T // + 2 * Q = * X T // + 2 * * Sn =
U2 U2 100
12 2 + 8 2 2 208 13754
= 2
* 66,125 + 2 * * 10 = * 66,125 + 0,4 = + 0,4 =
115 100 13225 13225
= 1,04 + 0,4 = 1,44MVAr

mers in gol :
S
( b )2
P +Q
2 2
u [%]
i [%]
QT // = b 2 b * X T // + 2 * Q = 2 * sc * 2 + 2 * o * Sn =
U 100 Sn 100
12 2 + 8 2
1 10 4 2 1 10 208 104
= * * + 2* *10 = * * + 0,4 = + 0,4 =
2 100 10 100 2 100 10 100
= 1,04 + 0,4 = 1,44MVAr

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:
PB = Pb + PT // stB = 12 + 0,122 = 12,122MW

QB = Qb + QT // stB = 8 + 1,44 = 9,44MVAr
52
Puterea absorbita de statie pe bara B este
SB = 12,122 – j 9,44 MVA
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:
B LAB
S LAB = S B + jQLAB _ in _ pct _ B = PB − jQB + jQLAB _ in _ pct _ B = PB − jQB + jU 2 In aceasta
2
relatie regasim puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa
de linia AB la capatul B. Facand inlocuirile obtinem :
B
S LAB = S B + jQLAB _ in _ pct _ B = PB − jQB + jQLAB _ in _ pct _ B = PB + Q B + jU 2 LAB =
2
−6 −6
= 12,122 − j 9,44 + j115 * 35 * 10 = 12,122 − j 9,44 + j13225 * 35 * 10 =
2
= 12,122 − j 9,44 + j 463925 * 10 −6 = 12,122 − j 9,44 + j 0,463 = 12,122 − j8,977MVA

S LAB = 12,122 − j8,977MVA
Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAB:
P2 + Q2 P2 + Q2 B
S LAB = PLAB + jQLAB _ in _ pct _ A = LAB 2 LAB * RLAB − j LAB 2 LAB * X LAB + jU 2 LAB =
U U 2
12,122 + 8,977
2 2
12,122 + 8,977
2 2
= 2
* 6,75 − j 2
*10,15 + j115 2 * 35 *10 −6 =
115 115
146,9 + 80,6 227,5
= * 6,75 − j *10.15 + j 463925 *10 −6 =
13225 13225
= 0,0172 * 6,75 − j 0,0172 *10.15 + j 0,463 *10 −6 = 0,116 − j 0,180 + jo,463 = 0,116 + j 0,283MVA
S LAB = 0,116 + j 0,283MVA
Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A
S ABb = S LAB + S LAB + jQ LAB _ in _ pct _ A1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
BLAB _ in _ pct _ A1
S ABb = S LAB + S LAb + jQLAB _ in _ pct _ A1 = S LAB + S LAb + jU 2 * =
2
= 12,122 − j8,977 + 0,116 + j 0,283 + j115 2 * 35 *10 −6 = 12,238 − j8,694 + j13225 * 35 *10 −6 =
= 12,238 − j8,694 + j 462875 *10 −6 = 12,238 − j8,694 + j 0,463 =
= 12,238 − j 9,62MVA
S ABb = 12,238 − j8,231MVA
Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in

paralel din statia B:
S circuit _ B _ dinstatia _ A = S ABb − S b = 12,238 − j8,231 − (12 − j8) = 0,238 − j 0,231MVA
Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in

paralel in statia A
Sa = 15 – j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.
Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A
53
Pa2 + Qa2
PT // A = * RT // + 2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
P2 + Q2 15 2 + 10 2 325 * 5,2
PT // A = a 2 a * RT // + 2 * PFe = 2
* 5,2 + 2 * 0,02 = + 0,04 =
U 115 13225
1690
= + 0,04 = 0,128 + 0,04 = 0,168MW
13225
Sa
PT // A = 2 * PCu * ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT
(152 + 10 2 )
4 1 325
= 2 * 0,080 * 2
+ 2 * 0,02 = * 0,08 * + 0,04 =
10 2 100
= 0,04 * 3,25 + 0,04 = 0,13 + 0,04 = 0,17 MW
S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

Pa2 + Qa2
QT // A = * X T // + 2 * Q
U2
efectua calculele:
P2 + Q2 P2 + Q2 i [%]
QT // A = a 2 a * X T // + 2 * Q = a 2 a * X T // + 2 * o * Sn =
U U 100
15 + 10
2 2
2 325 21490,6
= 2
* 66,125 + 2 * *10 = * 66,125 + 0,4 = + 0,4 =
115 100 13225 13225
= 1,625 + 0,4 = 2,025MVAr
mers in gol :
S
( a )2
Pa + Qa
2 2 [%]
u sc 2 io[%]
QT // A = * X T // + 2 * Q = 2 * * + 2* * Sn =
U2 100 Sn 100
15 2 + 10 2
1 10 4 2 1 10 325 162,5
= * * + 2* *10 = * * + 0,4 = + 0,4 =
2 100 10 100 2 100 10 100
= 1,625 + 0,4 = 2,025MVAr
54
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad
cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:
PA = Pa + PT // stA + PABb = 15 + 0,17 + 12,238 = 27,292MW

Q A = Qa + QT // stB + Q ABb = 10 + 2,025 + 8,231 = 20,256MVAr
Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA_consumata in statia A = 15,17 – j 12,025 MVA
Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre
statia B este :
SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:
S LAC = S Atotal + jQLAC _ in _ pct _ A = PA _ total − jQA _ total + jQLAC _ in _ pct _ A =

BLAC
= PA _ total − jQA _ total + jU 2
2
In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de
linia AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :
S LAC = S A _ total + jQLAC _ in _ pct _ A = PA _ total − jQ A _ total + jQLAC _ in _ pct _ A =

BLAC
= 27,292 − j 20,256 + j115 2 * 84 *10 −6 =
= PA _ total − jQ A _ total + jU 2
2
= 27,292 − j 20,256 + j13225 * 84 *10 −6 = 27,292 − j 20,256 + j1110900 *10 −6 =
= 27,292 − j 20,256 + j1,11 = 27,292 − j19,146MVA
S LAC = 27,292 − j19,146MVA
Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:
2
PLAC + QLAC
2 2
PLAC + QLAC
2
B
S LAC = PLAC − jQLAC _ in _ pct _ A = 2
* R LA − j 2
* X LAC + jU 2 LAC =
U U 2
27,292 + 19,146
2 2
27,292 + 19,146
2 2
= 2
* 4,05 − j 2
* 6,09 + j115 2 * 84 * 10 −6 =
115 115
744,8 + 366,5 1111,3
= * 4,05 − j *16,09 + j1,11 =
13225 13225
= 0,084 * 64,05 − j 0,084 * 6,09 + j1,11 = 0,34 − j 0,763 + j1,1 = 0,34 + j 0,347 MVA
S LAC = 0,34 + j 0,347 MVA
Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul
C
S C = S LAC + S LAC + jQ LAC _ in _ pct _ C1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
55
BLAC _ in _ pct _ C1
S C = S LAC + S LAC + jQLAC _ in _ pct _ C1 = S LAC + S LAC + jU 2 * =
2
= 27,292 − j19,146 + 0,34 + j 0,347 + j115 2 * 84 *10 −6 = 27,632 − j18,806 + j1,11 =
= 27,632 − j17,696MVA
S C = 27,632 − j17,696MVA
Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate consumurilor

din punctale a si b:
S RED _ analizata = S C − S a − S b = 27 ,632 − j17 ,696 − (15 − j10 ) − (12 − j8) = 0,632 + j 0,304 MVA
In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata
fig 5
56
66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului coborâtor de servicii
proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea de scurtcircuit trifazat, la
timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV ale staţiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură
24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
S=∞
x = 0,45 Ω/km
X"d = 0,18
S=∞
SG=388 MVA
40 MVA
6 kV
UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Nr.
Marimea electrica Simbol Unitatea de masura Simbol U.M.
crt.
1 Curent electric (intensitate) I Amper A
2 Sarcina electrica Q Coulomb C
3 Tensiune (difer. de potential) U Volt V
4 Forta electromotoare E Volt V
5 Rezistenta electrica R Ohm Ω
6 Reactanta X Ohm Ω
7 Impedanta Z Ohm Ω
8 Conductanta G = 1/R Siemens S
9 Capacitate C Farad F
10 Energie electrica activa Wa Wattora Wh
11 Energie electrica reactiva Wr Volt amper reactiv ora VARh
12 Putere electrica activa P Watt W
13 Putere electrica reactiva Q Volt amper reactiv VAR
14 Putere electrica aparenta S Volt amper VA
57
15 Frecventa f Hertz Hz
16 Factor de putere cos φ -
17 Randament η - sau %
18 Inductanta L Henry H
19 Inductie magnetica B Tesla T
20 Flux de inductie magnetica Ф Weber Wb
58

Subiecte Probleme

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme – Autorizare electricieni

FORMULE UZUALE UTILIZATE LA

1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de 230 V

2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V consumă un

3. Un radiator electric având rezistenţa R = 20  este străbătut de un curent I = 10 A şi

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se determine

8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în

9. Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este parcurs de un

10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90 %,

15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa R l = 529 Ω şi un

Curentul absorbit şi puterea consumată de fierul de călcat:

19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către o

= 1,33  arctg(1,33) = 53,06

24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn=1500 W absoarbe un curent In=4,9 A la un

25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2,

Legea I a lui Kirchhoff în nodul A:

Este un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute:

a. rezistenţa electrică Rc a circuitului

29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l=32 m, cu conductoare din aluminiu cu

a. rezistenţa electrică R a circuitului

a. pierderea de tensiune din circuit

U = R c  I = 0,44  12,5 = 5,5V

34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17  funcţionează în

a. secţiunea circuitului comun R

W = (Pl + Pr )  t = (363 + 2678,17 ) 

37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu

a. curentul electric In absorbit de electromotor

a. Rezistenta conductorului liniei monofazate

a. consumul propriu lunar de energie al reflectorului

43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la

a. procentul de pierdere de tensiune pe linie

a. rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor şi separat a radiatorului

I pcol = I pT + I M1 + I l = 52,75 + 126 ,25 + 9,09 = 188 ,09 A

48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou

I fazaR = I nM1 + I nM2 = 9,64 + 14,43 = 24,07A

b. considerând un consum monofazat la încărcarea fazei R de 24,07 A în regim normal şi

Verificam căderea de tensiune pe coloana redimensionata şi în ipoteza unui curent

49.O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt

Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m.

I p = 6  I n = 6  48,2 = 289 ,2A

Determinarea puterii active absorbite de circuit :

Pcircuit = PR + PS + PT = 5808 + 2904 + 3872 = 12584W = 12.584kW  12.6kW

Determinarea puterii reactive absorbite de circuit:

Qcircuit = QR + QS + QT = 7744 + 3872 + 2904 = 14520W  14.52kW  14.5kVAr

Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :

S S = PS + QS = 2904 2 + 3872 2 = 4840VA

S T = PT + QT = 3872 2 + 2904 2 = 4840VA

S circuit = S R + S S + S T = 9680 + 4840 + 4840 = 19360VA  19.4kVA

52. O linie electrică aeriană cu

S1=40+j∙10 kVA S2=30+j∙0 kVA S3=30+j∙15 kVA

x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km

S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA

X1 = x 1 * l1 = 0,31 / km * 0,3km = 0,093

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

Calculam puterile reactive aferente fiecărui punct de control:

Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Vom face o analiza similara şi pentru circulaţia de putere reactivă:

Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Calculam aportul celor două surse la puterea nodului b:

PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW

Secţionam imaginar nodul b şi obţinem două tronsoane alimentate radial din

 (RiPi + XiQi) = 2,73 *100 + 1,059 * 75,4 +

Pentru verificare calculam şi căderea de tensiune pe reţeaua alimentată din nodul B:

 (RiPi + XiQi) = 2,73 100 + 1,059 75,4 +

PC * RT // + QC * X T // 25 1,98 + 20 29,75 49,5 + 595 644,5

RLAC// = 0,5RLAC = 0,5 8,1 = 4,05 Ω

XLAC// = 0,5XLAC = 0,5 12,18 = 6,09 Ω

BLAC// = 2BLAC = 2 8410-6 = 16810-6 S

u sc U 2 0,10 * (115 10 3 V ) 2 10 13225