1.

Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune

de 230 V prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15
minute.

W  U  I  t  230V  0,3 A  0,25h  17,25 Wh

2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V

consumă un curent I = 5 A şi funcţionează la un cos = 0,85. Să se determine
puterea activă consumată de electromotor.

P  U  I  cos   220  5  0,85  935 W

3. Un radiator electric având rezistenţa R = 20  este străbătut de un curent I = 10

A şi funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?

W  R  I 2  t  20  10 2  2,75  5,5 kWh

4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei

lămpi electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω ,
R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.

1 1 1 1
    Re  54,5
Re R1 R2 R3
RT  Re  2  R4  55

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se

determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.

P  R  I 2  R  8

6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de

Pfc = 690 W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat
rezistenţa reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.

Pfc 690 U 230

Pfc  U  I fc  I fc    3 A  R fc    76,7
U 230 I fc 3
U 230
I r  I t  I fc  5  3  2 A  Rr    115
Ir 2
7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de
circuit monofazat având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A,
tensiunea de alimentare a circuitului fiind U = 230 V.

U P [V ]  0,5  8  4V
4
U P [%]   100  1,74%
230

8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω.

Curentul în conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea
la bornele circuitului şi curentul din fiecare derivaţie.

1 1 1 1
    Re  15  U  Re  I  15  8  120 V
Re R1 R2 R3
U 120
I1    4A
R1 30
U 120
I2    1,33 A
R2 90
U 120
I3    2,67 A
R3 45

9. Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este

parcurs de un curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea
absorbită din reţea şi puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.

3685
Pa  U  I  cos   230  18  0,89  3,685 kW   5CP
735,5
2950
Pu  U  I  cos    230  18  0,89  0,8  2,95 kW   4 CP
735,5

10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90

%, alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea
motorului care pune în mişcare rotorul generatorului.

U2 230 2
P   21,3 kW
R  2,76  0,9
11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile
nominale U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar şi
respectiv curentul nominal secundar.

Sn 10000
I 1n    289 A
3  U 1n 3  20
Sn 10000
I 2n    917 A
3  U 2n 3  6,3

12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei

maşini electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa
bobinajului creşte la valoarea R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a
ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu
1
coeficient de temperatură α = 0,004 .
C

R2  R1  1    t 2  t1 
R2  R1 50  40
R2  R1  R1    t 2  R1    t1  t 2  t1   15   77,5
R1   40  0,004

13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care

are cos = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul
în circuit I = 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă, activă şi
reactivă.

S  U  I  240  120  28,8 kVA

P  U  I  cos  240  120  0,83  23,9 kW
Q  U  I  sin  240  120  0,56  16,1 kVAr

14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn

= 2 kW, In = 5 A, cos n = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care
lucrează acest electromotor.

2000
Pn  U n  I n  cos  U n   500V
5  0,8
15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp
t = 2 ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh.
Să se calculeze rezistenţa electrică a acestui fier de călcat.

U2 230 2  2,75
W t  R   30
R 4850

16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele

receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b) o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi
funcţionează un timp t2 = 15 minute.

Wm  P  t1  2  735,5  1  1471 Wh
Wl  R  I 2  t 2  200  12  0,25  50Wh

17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un

ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să
se determine factorul de putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa
circuitului.

14100
P  U  I  cos  cos   0,8
220  80
220
U  Z I  Z   2,75
80
R  Z  cos   2,75  0,8  2,2
Z 2  R 2  X 2  X  2,75 2  2,2 2  1,65

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl

= 529 Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine
energia electrică pe care o consumă cele două receptoare, ştiind că ele au
funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.

U2 230 2
Wl  t   1,75  175 Wh
Rl 529
U2 230 2
W fc  t   1,75  925,75 Wh
R fc 100
W  Wl  W fc  175  925,75  1100,75Wh ~ 1,1 kWh
 19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V
de către o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de
câte 100 W, un aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ = 1).

5  100  30  100
P U I  I   2,74 A
230

20. Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, cu
lungimea l = 228 m şi diametrul d = 6 mm;

b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un

curent electric I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
l 4l 1 4  228
R     0,25
S  d 2
32 3,14  6 2
W  R  I 2  t  0,25  50 2  10  6,25 kWh

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în

paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.

Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent

total IT = 11 A.

U 2 220 2
R1    44 
P1 1100
U 220
Re    20 
IT 11
1 1 1 1
    R fc  55 
R e R1 Rc R fc
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U
= 230 V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2
mm2 şi rezistivitatea ρ = 5  mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de
călcat.

l 4
R  5  100
S 0,2
U 2 230 2
P   529W
R 100
W  P  t  529  0,75  396,75Wh

23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R = 1,5  şi cu reactanţa

X = 2 , precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat.
Defazajul se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

Z  R 2  X 2  1,5 2  2 2  2,5
R 1,5
cos     0,6
Z 2,5

24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe un curent

In = 4,9 A la un factor de putere cos n = 0,85. Să se determine tensiunea
nominală Un (dintre faze) la care funcţionează electromotorul.

1500
Pn  3  U n  I n  cos   U n   208V
1,73  4,9  0,85

25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19

V, R1 = 2, R2 = 3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.
a AA d

I1 I2

R1 R3 R2

I3

E1 E2
  E R I 
I1  I 2  I 3  I1  1  3 3 
   R1 R1  E1 R3  I 3 E 2 R3  I 3
 E1  R1  I 1  R3  I 3         I3
E  R  I  R  I  I  2  3 3  E R  I R1 R1 R 2 R 2
 2 2 2 3 3
 2 R2 R2 
E1 E 2 48 19
 
 R3 R3  E1 E 2 R1 R2 3  182  6  7 A
I 3  1       I3   2
 R1 R2  R1 R2 R R 4 4 6 26
1 3  3 1 
R1 R2 2 3
E1 R3  I 3 48 4  7
I1      10 A
R1 R1 2 2
E 2 R3  I 3 19 4  7
I2      3 A
R2 R2 3 3
Curentul I 2 va circula in sens invers fata de sageata din figura
Latura ab debiteaza energie in circuit
Pab  E1  I 1  R1  I 12  40  10  2  100  280 W
Latura AB consuma energie din circuit
PAB   R3  I 32  4  49  196 W
Latura cd consuma energie din circuit
Pcd  E 2  I 2  R2  I 22  19  3  3  9  84 W
Pab  PAB  Pcd  0

26. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un
colac, are o rezistenţă electrică R = 4  şi  = 1/32  mm2/m.Să se determine
lungimea conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.

l 4  6  32
R l   768m
S 1
27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu
rezistenţa de 30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu
incandescenţă a câte 75 W, funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se
determine energia electrică totală consumată de acest consumator în intervalul
de timp menţionat.

 
W  P  t  30  8 2  4  75  1,25  2,775 kWh

28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu

conductoare din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în
lungime l = 40 m. Tensiunea la plecarea din tablou este U = 230 V. Să se
calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

l 1 40
Rc  2     2   1
S 32 2,5
U 230
I   10 A
R p  Rc 22  1
U p  R p  I  22  10  220V

29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din

aluminiu cu rezistivitate ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este
alimentat de la tablou cu o tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor
şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
 b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp
t=20 minute.

l 1 32
Rc  2     2   0,8
S 32 2,5
U 230
Re    46
I 5
Re  Rc  Rr  Rr  46  0,8  45,2
Pr  Rr  I 2  45,2  5 2  1130W
1
W  Pr  t  1130   377Wh
3

30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o

rezistenţă R = 40 Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30
Ω se montează un ampermetru şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile
aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei, respectiv la bornele
bobinei.

Z 2  R 2  X 2  Z  40 2  30 2  50
U 230
I   4,6 A
Z 50
R 40
cos     0,8
Z 50
U R  R  I  40  4,6  184 V
U L  X  I  30  4,6  138V
U R si U L sunt defazate la 90 astfel incat U R2  U L2  U 2

31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un

receptor care are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la
bornele generatorului U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a
generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).
 Z 2  R 2  X 2  Z  8 2  6 2  10
U 2000
I   200 A
Z 10
S  U  I  2000  200  400kVA
P  R  I 2  8  200 2  320kW
Q  X  I 2  6  200 2  240kVAr

32. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2,

din aluminiu cu ρ = 1/34  mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune
U = 220 V, un radiator cu rezistenţa Rr = 20 şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la
capătul dinspre sursă al circuitului;
b)energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15
minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de
timp.

2l 1 2  30
a) Rc       0,44
S 34 4
U 220
Ir    11A
Rr 20
330
Pl  U  I l  I l   1,5 A
220
I t  I r  I l  11  1,5  12,5 A
U  Rc  I t  0,44  12,5  5,5V
U s  U  U  220  5,5  225,5V
U 5,5
U [%]   100   100  2,44%
Us 225,5
U2 220 2
b) Wr  t   1,25  3,025kWh
Rr 20
Wl  Pl  t  330  1,25  412,5Wh
c) Wc  Rc  I t2  t  0,44  12,5 2  1,25  86Wh

33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei

lămpi având fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate
în paralel. Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
 b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t
= 100 ore de funcţionare simultană a lămpilor.

P 3  200  7  40
a) I    4A
U 220
U U U U  100 220  100
U  s  100  100   100  U s    225,6V
Us Us 100  U 100  2,5
U 225,6  220
Rc    1,4
I 4
b) W  Rc  I 2  t  1,4  4 2  100  2,24 kWh

34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17 

funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105
minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în
lungime de l = 20 m, care alimentează cele două receptoare,
considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit ΔU = 3%;

b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

P1 U 363 220
a) I      14,6 A
U R 220 17
U U U U  100 220  100
U  s  100  100   100  U s    226,8V
Us Us 100  U 100  3
6.8
U  Rc  I  Rc   0,47
14,6
l 2  20
Rc  2     S   2,5 mm 2
S 32  0,47
 U2   220 2 
b) W   P1    t   363    1,75  5,62kWh
 R   17 

35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu
tensiunea pe fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se
determine puterile activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta
funcţionând cu un factor de putere cos = 0,72.
 P  3  U f  I  cos   3  220  10  0,72  4,75kW
S  3  U f  I  3  220  10  6,6kVA
Q  S 2  P 2  6,6 2  4,75 2  4,58kVAr

36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi
alimentată la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30
A. Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune
considerându-se de 3% iar  = 1/34  mm2/m.

3
230 
U  R  I  R  100  0,23
30
2l 2  150
R S  38,4mm 2
S 34  0,23
Se alege sec tiunea s tan dardizata S  40mm 2

37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu

cu secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează
un receptor cu o rezistenţă neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32
 mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

U 230 230
I    38,3 A
l 2  40 6
 R 5
S 32  2,5

38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de

lungime l= 400 m şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW
sub un factor de putere cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
 100000
P  3  U  I  cos   I   180,6 A
3  400  0,8
l 400
Rl      0,132
S 32  95
P 100
cos    S   125 kVA
S 0,8
Q  S  sin   125  0,6  75 kVAr
R 0,132
Z   0,165
cos  0,8
X  Z  sin   0,165  0,6  0,1
Neglijam var iatia transversala a tensiunii si calculam doar caderea
longitudinala de tensiune.
P  R  Q  X 100  0,132  75  0,1
U    1000  51,75V  12,9%
U 400
P  3  U  I  cos   12,9 kW  12,9%

39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32

 mm2/m având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor
monofazat de putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim
normal şi la pornire) cos = 0,8, randamentul  = 0,9, cu pornire directă,
admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa = 14% , o densitate a curentului
la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim
permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s =
4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Calculam sec tiunea la pierderea de tensiune in regim normal
P  735,5  PN  735,5  5  3677W
3677
P  U  I N  cos     I N   23,2 A
220  0,8  0,9
0,05  220
U longitudinala  Rc  I N  cos   Rc   0,59
23,2  0,8
2l 2  50
Rc     Sc   5,3 mm 2  S  6 mm 2
Sc 32  0,59
Verificam incalzirea in regim de lunga durata
I N  23,2 A  S c  6 mm 2 , corespunde
Verificam densitatea de curent la pornire
I P  5  I N  5  23,2  116 A
I P 116
 pa    19,33 A 2  20
A 2  S pa  6mm , corespunde
2

S pa 6 mm mm
Verificam U la pornire
14
U pa   220  30,8V
100
R  I  cos  2l 2  50
U pa [%]  c P  100     I P  cos   100   5  23,2  0,8  100  22%  14%
U Sc U 32  6  220
Sectiunea S  6mm 2 nu satisface aceasta conditie. Vom calcula o sec tiune min ima necesara
30,8
U pa  Rc  I P  Rc   0,265
116
2l 2  50
Rc     Sc   11,79mm 2
Sc 32  0,265
Alegem S  16mm 2 . Aceasta sec tiune va satisface si primele trei conditii.

40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi

cos n = 0,8 este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie

electrică trifazată, având lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25

mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine:

 a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform
normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 –
1,2) In.

15000
a) Pn  3  U n  I n  cos    I n   31,7 A
3  380  0,8  0,9
l 100
b) Rl      0,125
S 32  25
U  3  Rl  I n  cos   3  0,125  31,7  0,8  5,48V
U 5,48
U [%]   100   100  1,44%
Un 380
c) I max  1,2  I n  1,2  31,7  38 A

41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu,

alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  =

1) R = 20 , situat la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la

tablou este de 220 V. Se consideră  = 1/32  mm2/m Să se determine:

a) tensiunea la bornele receptorului;

b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

2  l 2  192
Rl      2
S 32  6
U 220
I   10 A
Rl  R 2  20
a ) U r  R  I  20  10  200V
b) Wr  U r  I  t  200  10  0,5  1 kWh
c) Wl  (U  U r )  I  t  20  10  0,5  100 Wh
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R =

50 . Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de

tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:

a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi,

considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
230  23
U  U  R  I  I   4,14 A
50
a) W  R  I 2  t  50  4,14 2  10  30  258 kWh
23
b) U  Rc  I  Rc   5,55
4,14
Wc  Rc  I 2  t  5,55  4,14 2  10  30  28,5 kWh
43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu

incandescenţă la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea

liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea

conductoarelor ei este de 16 mm2;  = 1/32  mm2/m. Să se calculeze:

a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe

linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

3300
P U I  I   15 A
220
2  l 2  200
Rl      0,78
S 32  16
U  Rl  I  0,78  15  11,7V
a ) U s  U  U  220  11,7  231,7V
U 11,7
U [%]   100   100  5%
Us 231,7
b) W  P  t  3300  0,5  1,65 kWh

44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V.

La capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din

circuit este de 5%. Să se calculeze:

a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).

b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
 5  220
a) U   11 V
100
3135
P  U  U   I  I   15 A
220  11
U 11
R1    0,73
I 15
U  U 220  11
R2    13,93
I 15
10
b)W  P  t  3135   522,5Wh
60

45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care

alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate

în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz

contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi

densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului strungului.

Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare

380/220 V, cos  = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la

pornire), randamentul  = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea

circuitului 20 m,  = 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea

electromotorului  10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim

permanent δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2.

 7000
P  3  U  I  cos    I   14,79 A
3  380  0,8  0,9
I 14,79
   5,9 A / mm 2   N  Din punctul de vedere al densitatii de curent
S 2,5
in regim normal circuitul poate a lim enta strungul.
I 6 14,79
 po  P   35,5 A / mm 2   p  Din punctul de vedere al densitatii de curent
S 2,5
la pornire circuitul nu poate a lim enta strungul. Calculam sec tiunea min ima care satisface
aceasta conditie.
I 6 14,79
p  P S   4,44 mm 2
S 20
Alegem sec tiunea s tan dardizata : S  6mm 2
Verificarea la densitatea de curent in regim normal
I 14,79 A
N    2,46   N  S  6mm 2 satisface aceasta conditie
S 6 mm 2
Verificarea la caderea de tensiune in regim normal
l 20
Rc      0,1
S 34  6
3  Rc  I  cos  3  0,114,79  0,8 100
U [%]  100   0,54%  5%(conform normelor )
U 380
S  6mm 2 satisface aceasta conditie
Verificarea la caderea de tensiune la pornire
3  Rc  I p  cos  3  0,1 6 14,79  0,8 100
U p [%]  100   3,24%  10% 
U 380
S  6mm 2 satisface aceasta conditie
S  6mm 2

46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34

 mm2/m, de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer,
alimentează un tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite
separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%.
Electromotoarele au randamentul  = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal
şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere
de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele
monofazate se conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.
Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75
A pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s =
25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind
δpadm = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

5000
PT  3  U  I T  cos    I T   10,56 A
3  380  0,8  0.9
4000
PM 1  U  I M 1  cos    I M 1   25,25 A
220  0,8  0.9
2000
PM 2  U  I M 2  cos    I M 2   12,625 A
220  0,8  0.9
30
 200
PL  U  I L  I L  3  9,1 A
220
Curentul max im va fi pe faza care a lim enteaza motorul M 1 :
Neglijam unghiul d int re cunentul consumat de motoare si cel consumat de lampi 
I MAX  10,56  25,25  9,1  45 A
Curentul pe fazele mai putin incarcate va fi :
I MIN  10,56  12,625  9,1  32,3 A
Curentul pe conductorul neutru va fi :
   
I N  I M 1  I M 2  I M 2 sau in mod ul I N  25,25  12,625  12,625 A
Calculam sec tiunea coloanei in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
l 20  (45  12,625)  0,8
U f     ( I MAX  I N )  cos   S   6,16 mm 2  S  10mm 2
S 2
 220  34
100
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
I MAX  45 A, corespunde  S  10mm 2
Verificam densitatea curentului la pornire
I TP  5  10,56  52,8 A
I M 1P  5  25,25  126,25 A
I P  52,8  126,25  9,1  188,15 A
I P 188,15 A A
p    18,8 2
  padm  20 2
 Sectiunea S  10mm 2 corespunde
S 10 mm mm
Verificam pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului
Pr e sup un ca problema serefera la pornirea motorului monofazat de 4 kW
pentru ca are cel mai mare curent de pornire
I P  126,25 A
2l
  I P  cos 
S 2  20  126,25  0,8
U f [%]   100   100  5,4%  10%  Sectiunea S  10mm 2
U 34  220  10
satisface conditia
S  10 mm 2
 Pr oblema se poate rezolva folo sin d alte ipoteze de calcul si anume neglijand curentul
prin conductorul neutru si considerand sistemul echilibrat cu curentul de pe faza cea
mai incarcata circuland pe toate fazele. In aceste caz avem,
Calculam sec tiunea coloanei in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
l
3  I MAX  cos 
S 3  20  45  0,8  100
U [%]   100  S   4,82mm 2  S  6mm 2
U 2  380  34
Verificam densitatea curentului la pornire
I P 188,15 A A
p    31,35 2
  padm  20 2
 Sectiunea S  6mm 2 nu corespunde
S 6 mm mm
Verificam urmatoarea sec tiune s tan dardizata S  10 mm 2
I P 188,15 A A
p    18,81 2
  padm  20 2
 Sectiunea S  10mm 2 corespunde
S 10 mm mm
Verificam caderea de tensiune in regim permanent
l
3  I MAX  cos 
S 3  20  45  0,8  100
U [%]   100   0,96%  2%  S  10mm 2 corespunde
U 34  10  380
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
I MAX  45 A, corespunde  S  10mm 2
Verificam pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotoarelor
enuntul problemei este neclar 
I P  52,8  126,25 A  179 A
l
3  I P  cos 
S 3  20  179  0,8
U [%]   100   100  3,83%  10%  Sectiunea
U 34  380  10
S  10mm 2 corespunde
S  10mm 2

47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din
aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia
sunt conectate: un electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW
2x220, ştind că acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal,
randamentul lor este  = 0,95, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) este
cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3% şi că pierderea maximă
de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
 o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare
permanentă.Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se
consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A
pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa
= 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a
electromotoarelor.
Pr e sup unem prin absurd ) ca enuntul problemei este corect si racordam motorul
monofazat int re fazele R si S . Vom calcula curentii pe fiecare faza si pe conductorul neutru.
PT  2,5  735,5  1839W
1839
PT  3  U  I  cos     I T   3,268 A
3  380  0,9  0,95
2000
PM  U  I  cos     I M   6,156 A
380  0,9  0,95
 RT  arccos(0,9)  25,84
Luand ca refer int a U R  I RT  3,268  (cos RT  j  sin  RT )  3,268  (0,9  j  0,436)  2,941  j  1,425 A
 RM  25,84  30  4,16
I RM  6,156  [cos(4,16)  j  sin(4,16)]  6,156  (0,997  j  0,073)  6,138  j  0,449 A
I R  I RT  I RM  2,941  j  1,425  6,138  j  0,449  9,079  j  0,976 A
I R  9,079 2  0,976 2  9,131 A
 0,976
 R  arctg  6,136
9,079
cos  R  0,994
 ST  arccos(0,9)  25,84
Luand ca refer int a U S  I ST  3,268  (cos  ST  j  sin  ST )  3,268  (0,9  j  0,436)  2,941  j  1,425 A
 SM  25,84  30  55,84
I SM  6,156  [cos(55,84)  j  sin( 55,84)]  6,156  (0,562  j  0,827)  3,46  j  5,091 A
I S  I ST  I SM  2,941  j  1,425  3,46  j  5,091  6,401  j  6,516 A
I S  6,4012  6,516 2  9,134 A
 6,516
 S  arctg  45,51
6,401
cos  S  0,7
  TT  arccos(0,9)  25,84
Luand ca refer int a U T  I TT  3,268  (cos  TT  j  sin  TT )  3,268  (0,9  j  0,436)  2,941  j  1,425 A
I T  I TT  2,941  j  1,425 A
I T  2,9412  1,425 2  3,268 A
 1,425
 T  arctg  25,84
2,941
cos  T  0,9
Pentru verificare calculam curentul prin conductorul neutru
Luam ca refer int a tensiunea U R
I N  I R  I S  I T  9,131  [cos(6,136)  j  sin( 6,136)] 
 9,134  [cos(45,51  120)  j  sin( 45,51  120)] 
 3,268  [cos(25,84  120)  j  sin( 25,84  120)]  9,131  (0,994  j  0,107) 
9,134  (0,968  j  0,25)  3,268  (0,073  j  0,997)  (9,076  8,841  0,238) 
 j (0,977  2,284  3,258)  0,003  j  0,02  0 A

Rezultatul era previzibil deoarece avem un consumator trifazat simetric, fara curent de nul, si un
consumator bifazat, deasemenea fara curent de nul.
Pe baza curentilor obtinuti vom dimensiona coloana tinand cont de faza cea mai solicitata si
calculand caderile de tensiune si densitatile de curent in regim de durata si la pornirea motoarelor.
Calculele le vom face raportandu-ne la tensiunea de faza si nu de linie.

Se observa ca faza cea mai solicitata este R unde avem

I R  9,079 2  0,976 2  9,131 A
cos  R  0,994
Calculam sec tiunea min ima in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
l
  I  cos 
S   l  I  cos   100 30  9,131  0,994  100
U f [%]   100  S    1,28mm 2
U U f [%]  U 32  3  220
Alegem S  1,5 mm 2
Verificam densitatea de curent la pornirea motoarelor
I P  3  I R  3  9,131  27,4 A
I P 27,4 A A
P    18,26 2
 20   Padm
S 1,5 mm mm 2
Sectiunea S  1,5 mm 2 satisface aceasta conditie.
Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor
l
  I P  cos 
S 30  27,4  0,994  100
U f [%]   100   11,6%  12%
U 32  220
Sectiunea S  1,5 mm 2 satisface aceasta conditie.
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
Enuntul problemei nu furnizeaza date despre curentul permanent sup ortat de un conductor
cu S  1,5 mm 2 .
Pr e sup unerea facuta (cum ca enuntul problemei este corect ) a fost gresita.

Motorul monofazat este de 1x220V si se racordeaza intre o faza si neutru. Refacem

calculele in aceste conditii.

PT  2,5  735,5  1839W

1839
PT  3  U  I  cos     I T   3,26 A
3  380  0,9  0,95
2000
PM  U  I  cos     I M   10,63 A
220  0,9  0,95
I N  I M  10,63 A
I Max  I T  I M  3,26  10,63  14 A
Calculam sec tiunea min ima in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
( 2  Rc  I M  cos   Rc  I T  cos   100 U f [%]  U f
U f [%]   Rc  
Uf cos   ( 2  I M  I T )  100
3  220
 0,3
0,9  ( 2  10,63  3,26)  100
l  l 30
Rc     S    3,12 mm 2
S Rc 32  0,3
Alegem S  4 mm 2
Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor
I PT  3  I T  3  3,26  9,78 A
I PM  3  I M  3  10,63  31,9 A
l 30
Rc      0,234
S 32  4
U P  2  Rc  I M  cos   Rc  I T  cos   0,234  0,9  (2  31,9  9,78)  15,5V
U p 15,5
U P [%]   100   100  7%  12%
Uf 220
S  4 mm 2 satisface aceasta conditie
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
I Max  14 A  20 A (din enunt )
S  4 mm 2 satisface aceasta conditie
Verificam densitatea de curent la pornirea motoarelor
I P  3  14  42 A
I P 42 A A
P    10,5 2
 20 (din enunt )
S 4 mm mm 2
S  4 mm 2 satisface aceasta conditie
Solutia finala : S  4 mm 2
 48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează

un tablou secundar de la care pleacă circuite pentru:

- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul

nominal In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea

electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7(se

consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire) şi  = 0,9,

Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu

secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în

regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a

fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se

determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de curent în

regim de pornire şi la cădere de tensiune.

Indicaţii

Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate 10 lămpi se

conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea

coloanei luînd în considerare curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.

Valorile curentilor in regim de durata sunt:

Neglijam defazajul dintre curentul absorbit de motoare si cel absorbit de lampi.
Pt 4000
It    9,65 A
3  U  cos   3  380  0,7  0,9
 Pm 2000
Im    14 , 43 A
U  cos    220  0 , 7  0 , 9
I max  9 , 65  14 , 43  24 ,1 A
P 10  100
Il    4 ,5 A
U 220
IN  14,43  4,5  9,93 A

Valorile curentilor la pornirea motoarelor, considerand si lampile alimentate, sunt:

I tp  6  I t  6  9,65  57,9 A
I mp  6  I m  6  14,43  86,6 A
I max p  57,9  86,6  144,5 A
I Np  86,6  4,5  82,1 A

Verificam coloana la densitatea de curent la pornirea motoarelor cu S  6 mm

I max p 144,5 A A
p    24,1 2
 20  Alegem sec tiunea s tan dardizata mai mare
S 6 mm mm 2
S  10 mm 2
I max p 144,5 A A
p    14,45 2
 20
S 10 mm mm 2
Sectiunea S  10 mm 2 satisface aceasta conditie

Verificam coloana la curentul max im de durata

I max  24 A  30 A pentru care era suficienta sec tiunea de 6 mm 2
S  10 mm 2 satisface conditia
Verificam coloana la caderea de tensiune in regim permanent
l 25
Rc    0,0735
  S 34  10
R  ( I max  I N )  cos  0,0735  (24,1  8)  0,7  100
U f [%]  c  100   0,75%  2%
Uf 220
S  10 mm 2 satisface conditia
Verificam coloana la caderea de tensiune la pornirea motoarelor
Rc  ( I max p  I Np )  cos  0,0735  (144,5  82,1)  0,7  100
U fp [%]   100   5,3%  10%
Uf 220
S  10 mm 2 satisface aceasta conditie
Solutia finala : S  10 mm 2
49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou
la care sunt racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor
trifazat având puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi
Ipornire = 6 Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite
monofazate cu lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate
din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32
 mm2/m. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi
pentru coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi
8% în regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele
monofazate:18 A pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s =
6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2,
20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
cos   0,9 si I 2  I 3  Putem neglija defazajul d int re curentul absorbit de motor
si cel absorbit de lampi.
In regim permanent avem curentii :
Pm 10000
I2    18,75 A
3  U  cos   3  380  0,9  0,9
P 17  100
I3    7,72 A
U 220
I 1  I 2  I 3  18,75  7,72  26,5 A
La pornirea electromotorului avem curentii :
I 2 p  6  I 2  6  18,75  112,5 A
I 3  7,72 A
I 1 p  I 2 p  I 3  112,5  7,72  120 A
Calculam sectiunea coloanei la pornirea electromotorului
3  Rc  I 1 p  cos   100 U c [%]  U n 1  380
U c [%]   Rc    0,02
Un 3  I 1 p  cos   100 3  120  0,9  100
l1 25
Rc     Sc   39mm 2
Sc 32  0,02
Alegem sec tiunea s tan dard S c  50 mm 2
Verificam sectiunea coloanei la densitatea de curent la pornirea electromotorului
I 1 p 120 A A
p    2,4 2
 20
S 50 mm mm 2
S  50mm 2 satisface conditia
Calculam caderea de tensiune pe coloana in regim normal si la pornirea motorului
l 25
Rc    1   0,0156
S c 32  50
3  Rc  I 1  cos   100 3  0,0156  26,5  0,9  100
U 1 [%]    0,17%  1%
Un 380
3  Rc  I 1 p  cos   100
3  0,0156  120  0,9  100
U 1 p [%]    0,76%  1%
Un 380
Verificarea sectiunii coloanei la curentul maxim de durata
I 1  26,5 A  S min  6mm 2
S  50mm 2 satisface conditia

==============================================
 Calculam sectiunea circuitului motorului din conditia caderii de tensiune in regim
permanent
3    l 2  I 2  cos   100 3  30  18,75  0,9  100
U 2 [%]   S2   2,54 mm 2
S 2 U n 32  (3  0,17)  380
Alegem S  4mm 2

Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

I 2 p 112,5 A A
p    28 2
 20  conditie neindeplinita
S2 4 mm mm 2
Alegem o sec tiune mai mare
S 2  6 mm
I2p112,5 A A
p    18,75 2
 20  conditie indeplinita
S2 6 mm mm 2
Verificam caderea de tensiune in regim permanent pe circuitul motorului

3    l 2  I 2  cos   100 3  30  18,75  0,9  100

U 2 [%]   U 1   0,17  1,2  0,17  1,37%  3%
S 2 U n 32  6  380
Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia
Verificam caderea de tensiune la pornirea motorului
3    l 2  I 2 p  cos   100 3  30  112,5  0,9  100
U 2 p [%]   U 1 p   0,76 
S2 U n 32  6  380
 7.21  0,76  7,97%  8%
Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia
Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent
I 2  18,75 A  S min  4mm2
Sectiunea S  6mm2 satisface conditia

Calculam sectiunea circuitului lampilor din conditia caderii de tensiune in regim permanent
3    l3  I 3  100 3  35  7,72  100
U 3 [%]   S2   2,1 mm 2
S 2 U n 32  (2  0,17)  380
Alegem S  2,5mm 2
Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent
I 3  7,72 A
Sectiunea S  2,5mm 2 satisface conditia
Rezultat final
Scoloana = 50 mm2
Smotor = 6 mm2
Slampi = 2,5 mm2

50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din

cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20

kW, 3 x 380 V, cos  = 0,7;  = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de

maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In.

Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar

Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6

mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată este 42 A, iar densitatea

admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru conductoarele de Cu

este mai mică de 35 A/mm2.

P 20000
In    48,2 A
3  U n  cos   3  380  0,7  0,9
I p  6  I n  6  48,2  289,2 A

Observam ca In = 48,2 A > 42 A (incarcarea maxima a conductorului cu S = 6 mm2)

Alegem o sectiune superioara

S = 10 mm2
Verificam sectiunea la incarcarea maxima in regim permanent

I n 48,2 A
   4,82 densitate de curent acceptabila deoarece conform datelor problemei
S 10 mm 2
42 A
6  7
6 mm 2

Verificam sectiunea la caderea de tensiune in regim permanent

3  l  I n  cos   100 3  50  48,2  0,7  100

U [%]    1,35%  3%
  S U n 57  10  380
S  10mm 2 satisface conditia

Verificam sectiunea la caderea de tensiune la pornirea motorului

3  l  I p  cos   100 3  50  289,2  0,7  100

U p [%]    8,1%  12%
  S U n 57  10  380
S  10mm satisface conditia
2

Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

Ip 289 ,2 A A
p    28,92 2
 35
S 10 mm mm 2
S  10 mm 2 satisface conditia
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric

conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea

consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume:

prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază

are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are

rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.

  220
Z 1  3  j  4  Z 1  3 2  4 2  5  I 1   44 A
5
R 3
P1  U  I 1  cos 1  U  I 1  1  220  44   5808W
Z1 5
X1 4
Q1  U  I 1  sin 1  U  I 1   220  44   7744VAr
Z1 5
S1  P12  Q12  5808 2  7744 2  9680VA
 220
Z 2  6  j  8  Z 2  6 2  8 2  10  I 2   22 A
10
R 6
P2  U  I 2  cos  2  U  I 2  2  220  22   2904W
Z2 10
X2 8
Q2  U  I 2  sin  2  U  I 2   220  22   3872VAr
Z2 10
S 2  P22  Q22  2904 2  3872 2  4840VA
 220
Z 3  8  j  6  Z 3  8 2  6 2  10  I 3   22 A
10
R 8
P3  U  I 3  cos  3  U  I 3  3  220  22   3872W
Z3 10
X3 6
Q3  U  I 3  sin  3  U  I 3   220  22   2904VAr
Z3 10
S 3  P32  Q32  3872 2  2904 2  4840VA
P  P1  P2  P3  5808  2904  3872  12,584 kW
Q  Q1  Q2  Q3  7744  3872  2904  14,52 kVAr
S  S1  S 2  S 3  9680  4840  4840  19,36 kVA

52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având
= 0,017  mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2

x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km

 1 2 3 AO
● ● ●
3oo m 2oo m 15o m

S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este
de 10%.

 0,017  300
 R A1  50
 0,102

l  0,017  200
R      R12   0,097
S  35
 0,017  150
 R23  25
 0,102

 X A1  0,31  0,3  0,093

X  x0  l   X 12  0,345  0,2  0,069
 X  0,33  0,15  0,0495
 23

Calculam pierderea longitudinala de tensiune in punctul 3. Variatia transversala a tensiunii

se neglijeaza.

1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1
1
  1000  [40  0,102  10  0,093  30  (0,102  0,097)  0  20  (0,102  0,097  0,102) 
400
 15  (0,093  0,069  0,0495)]  50,43V
U 50,43
U [%]   100   100  12,6%
Un 400

b) U [%]  12,6%  10%  Re teaua trebuie re dim ensionata

 53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale
căror tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de
consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm2,
sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal
şi pentru regimul de avarie al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea
a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct
oarecare al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar
pentru cel cu s=16 mm2 r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.

100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O ? ? ? OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2

d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8

Calculam elementele pasive ale retelei.

Tronson R X Z
Aa 0,91x3=2,73Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,732+1,0592)=2,928 Ω
ab 0,91x2=1,82 Ω 0,353x2=0,706 Ω Rad(1,822+0,7062)=1,952 Ω
bc 0,91x3=2,73 Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,732+1,0592)=2,928 Ω
cB 0,91x4=3,64 Ω 0,353x4=1,412 Ω Rad(3,642+1,4122)=3,904 Ω
ad 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,942+0,56552)=2,994 Ω
ce 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,942+0,56552)=2,994 Ω
Calculam puterile in punctele de consum

Punct P Q S
a 100 kW Rad(1252-1002)=75 kVAr 100/0,8=125 kVA
b 80 kW Rad(1002-802)=60 kVAr 80/0,8=100 kVA
c 80 kW Rad(88,92-802)=38,77 kVAr 80/0,9=88,9 kVA
d 40 kW Rad(57,142-402)=40,8 kVAr 40/0,7=57,14 kVA
e 40 kW Rad(502-402)=30 kVAr 40/0,8=50 kVA

Calculam circulatia de putere pe tronsonul Aa. Deoarece tensiunile in A si B sunt egale si in faza,
avem:
n

S
i 1
i  Zi
(100  j  75  40  j  40,8)  (1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412)
S Aa   
Z AB 2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(80  j  60)  (2,73  j  1,059  3,64  j  1,412)  (80  j  38,77  40  j  30)  (3,64  j  1,412)
 
2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(140  j  115,8)  (8,19  j  3,177)  (80  j  60)  (6,37  j  2,471)  (120  j  68,77)  (3,64  j  1,412)
 
10,92  j  4,236
778,7  j  1393,18  361,34  j  579,88  339,7  j  419,76 1479,74  j  2392,82
  
10,92  j  4,236 10,92  j  4,236
(1479,74  j  2392,82)  (10,92  j  4,236) 26295,3  j  19861,4
   191,66  j  144,76 kVA
(10,92  j  4,236)  (10,92  j  4,236) 137,2

Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele

Tronson P Q
Aa 191,66 kW 144,76 kVAr
ab 191,66-100-40=51,66 kW 144,76-75-40,8=29 kVAr
bc 51,66-80=-28,34 kW 29-60=-31 kVAr
cB -28,34-80-40=-148,34 kW -31-38,77-30=-99,8 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr

Pentru verificare, putem calcula circulatiile de puteri incepand din sursa B.

 n

S
i 1
i  Zi
(80  j  38,77  40  j  30)  (2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059)
S Bc   
Z AB 2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(80  j  60)  ( 2,73  j  1,059  1,82  j  0,706)  (100  j  75  40  j  40,8)  (2,73  j  1,059)
 
2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(120  j  68,77)  (7,28  j  2,824)  (80  j  60)  (4,55  j  1,765)  (140  j  115,8)  (2,73  j  1,059)
 
10,92  j  4,236
679,39  j  839,53  258,1  j  414,2  259,57  j  464,4 1197,06  j  1718,13
  
10,92  j  4,236 10,92  j  4,236
(1197,06  j  1718,13)  (10,92  j  4,236) 20349,88  j  13691,12
   148,32  j  99,79 kVA
(10,92  j  4,236)  (10,92  j  4,236) 137,2

Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele

Tronson P Q
Bc 148,32 kW 99,79 kVAr
cb 148,32-80-40=28,32 kW 99,79-38,77-30=31,02 kVAr
ba 28,32-80=-51,68 kW 31,02-60=-28,98 kVAr
aA -51,88-100-40=-191,88 kW -28,98-75-40,8=-144,78 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr

Valorile puterilor care circula pe fiecare tronson sunt sensibil egale dupa cum se observa in
cele doua tabele.
Observam ca punctul b este alimentat din ambele capete atat cu putere activa cat si cu putere
reactiva.
Rupem reteaua in punctul b si o consideram alimentata doar din sursa A cu puterile calculate.
Aflam caderea longitudinala de tensiune in punctul b.

1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1

191,66  2,73  144,76  1,059  51,66  (2,73  1,82)  29  (1,059  0,706)

  160,5V
6
160,5
U [%]   100  2,675%
6000

Pentru verificare, putem calcula caderea longitudinala de tensiune rupand reteaua in puncul
b si considerand-o alimentata din sursa B.
 1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1

148,32  3,64  99,79  1,412  28,32  (3,64  2,73)  31,02  (1,412  1,059)
  156,3V
6
156,3
U [%]   100  2,605%
6000

Valorile obtinute sunt foarte apropiate.

Caderea cea mai mare de tensiune o vom avea in punctul d daca se intrerupe
tronsonul Aa.

1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1

340  3,64  244,57 1,412  220  6,37  175,8  2,471 140 8,19  115,8  3,177  40 11,13  40,8  3,7425
 
6
922 100
 922V   15,35%
6000

54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru
având  = 0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi
sarcinile menţionate în figură.
 Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt
rezistive. g

0,15 A/m

80 m
f

16 mm2
50 m

50 mm2 25 mm2

a b d
A e
75 m 100 m 100 m 50 m
30A
20A 16 mm2 15A 10A
80 m

c 25A
 l 0,017  1
r50      0,00034 
S 50 m
l 0,017  1
r25      0,00068 
S 25 m
l 0,017  1
r16      0,0010625 
S 16 m
Sarcina este rezistiva  cos   1  U  3  R  I
U Aa  3  0,00034  75  (20  30  25  15  10  80 * 0,15)  3  0,0255  112  4,95V
U Ab  U Aa  3  0,00034  100  92  4,95  5,41  10,36V
U Ac  U Ab  3  0,0010625  80  25  10,36  3,67  14,03V
U Ad  U Ab  3  0,00068  100  25  10,36  2.94  13,3V
U Ae  U Ad  3  0,00068  50  10  13,3  0,58  13,88V
U Af  U Ab  3  0,0010625  50  80  0,15  10,36  1,1  11,46V
80
U Ag  U Af  3  0,0010625   80  0,15  11,46  0,88  12,34V
2
14,03  100
Caderea max ima de tensiune este in punctul c : U Ac  14,03V   3,51%
400

56. 1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui

transformator cu două înfăşurări de 31,5 MVA 115  2x2,5% / 6,3 kV,
pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, usc[%]=9% şi
i0[%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim
al înfăşurării primare.
2. Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului
de la punctul 1.

Pe plotul max im avem raportul de transformare 115  1,05 / 6,3 kV  120,75 / 6,3 kV
PCu  U n2 105000  120,75 2
RT    1,54
S n2 31500 2
u sc U 2 0,09  120,75 2  10 6
XT     41,66
100 S n 31,5  10 6
PFe 40  10 3
GT    2,74  10 6 S
U 2
120,75  10
2 6

i0 S n 0,012  31,5  10 6
BT   2   26  10 6 S
100 U 120,75  10
2 6
Schema in  :
Z  RT  j  X T  1,54  j  41,66
Y  GT  j  BT  (2,74  j  26)  10 6 S

57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu

două transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având

fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea
secundară şi schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de
transformare.
 U 2 18000  400 2
RT  Psc  2   1,125m
Sn 1600000 2
u sc U 2 0,06  400 2
XT     6m
100 S n 1600000
P0 2600
GT    16,25mS
U2 400 2
i S 0,017  1600000
BT  0  n2   170mS
100 U 400 2
Z T  RT  j  X T  1,125  j  6 m
YT  GT  j  BT  16,25  j  170 mS
La punerea in paralel
Z
Z  T  0,5625  j  3 m
2
Y  2  YT  32,5  j  340 mS
58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie

de transformare se produce un scurtcircuit trifazat.

Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine

de reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la
cel mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale
cablului sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă
de putere infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.

k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km

ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km

10,5 kV 10 kV

Z  0,07632  j  0,08  5  0,3816  j  0,4  0,552846

U 10500
I sc    10979 A
3Z 3  0,5528
S sc  3  U  I sc  3  10500  10979  199 MVA
100000000 10500
S sc  100 MVA  I sc   5505 A  Z   1,1
3  10500 3  5505
0,3816  j  0,4  X   1,1  0,4  X  1,12  0,3816 2  1,03 
 X  0,63