Exemple de aplicaţii numerice

1
Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune
de 230 V prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.

15  1h
t  15   0,25h
60
W  U  I  t  230V  0,3 A  0,25h  17,25 Wh

2
Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V
consumă un curent I = 5 A şi funcţionează la un cos = 0,85. Să se determine puterea
activă consumată de electromotor.

P  U  I  cos   220V  5 A  0,85  935 W

3
Un radiator electric având rezistenţa R = 20  este străbătut de un curent I = 10 A
şi funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?

45  1h
t  2h45  2h   2h  0,75h  2,75h
60

W  R  I 2  t  20  (10 A) 2  2,75h  5,5 kWh

4
Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi
electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω,
dacă rezistenţa unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.

1 1 1 1
  
Re R1 R2 R3
1 1 1 1 6  3 2 11
      Re  54,5
Re 100 200 300 600 600
RT  Re  2  R4  54,5  2  2  0.25  55

5
Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se
determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.

P  RI2
P 1800W 1800VA 72V
R 2     8
I (15 A) 2 225 A 2 9A
6
La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de
Pfc = 690 W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat
rezistenţa reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.

Pfc 690W U 230V

Pfc  U  I fc  I fc    3 A  R fc    76,7
U 230V I fc 3A
U 230V
I r  I t  I fc  5 A  3 A  2 A  Rr    115
Ir 2A

7
Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de
circuit monofazat având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A,
tensiunea de alimentare a circuitului fiind U = 230 V.

U P [V ]  0,5  8 A  4V
4V
U P [%]   100  1,74%
230V
8
Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R 1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω.
Curentul în conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la
bornele circuitului şi curentul din fiecare derivaţie.

1 1 1 1
  
Re R1 R2 R3
1 1 1 1
    Re  15
Re 30 90 45
U  Re  I  15  8 A  120V
U 120V
I1    4A
R1 30
U 120V
I2    1,33 A
R2 90
U 120V
I3    2,67 A
R3 45

9
Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este
parcurs de un curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea
absorbită din reţea şi puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.

1CP  735,5W
3685W
Pa  U  I  cos   230V  18 A  0,89  3685W  3,685 kW   5CP
735,5
2950W
Pu  U  I  cos   230V  18 A  0,89  0,8  2950W  2,95 kW   4 CP
735,5
10
Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90
%, alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea
motorului care pune în mişcare rotorul generatorului.

Pg    Pm
1 1 U2 (230V ) 2
Pm   Pg   U  I    21300W  21,3 kW
  R  2,76  0,9
11
Avem un transformator de forţă trifazat de putere S n = 10 MVA; tensiunile nominale:
U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar şi respectiv curentul
nominal secundar.

S  3 U  I
Sn 10000kVA
I 1n    289 A
3  U 1n 3  20kV
Sn 10000kVA
I 2n    917 A
3 U 2n 3  6,3kV

12
La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei
maşini electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa
bobinajului creşte la valoarea R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a
ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu
coeficient de temperatură
1
α = 0,004
C

R2  R1  1     t 2  t1  
R2  R1  R1    t 2  R1    t1
R1    t 2  R1    t1  R2  R1
R2  R1 50  40
t 2  t1   15 0 C   77,5C
R1   1
40  0,004
C

13
 Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care
are cos = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în
circuit
I = 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.

sin   1  cos  2  1  0.83 2  0,55776  0,56

S  U  I  240V  120 A  28800W  28,8 kVA
P  U  I  cos  240V  120 A  0,83  23904W  23,9 kW
Q  U  I  sin  240V  120 A  0,56  16128W  16,1 kVAr

14
Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn = 2 kW,
In = 5 A, cos n = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest
electromotor.
2000W
Pn  U n  I n  cos  U n   500V
5 A  0,8

15
Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2 ore
şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa
electrică a acestui fier de călcat.

45  1h
t  2h45  2h   2h  0,75 h 
60 
2
U U
W  P  t  UI t U  t   t
R R
U 2
 t ( 230V ) 2  2,75h
R    30
W 4850 W
16
Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele
receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b) o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează
un timp t2 = 15 minute.

1CP  735,5W
15  1h
t 2  15   0,25h
60
Wm  P  t1  2  735,5W  1h  1471 Wh
Wl  R  I 2  t 2  200  (1A) 2  0,25h  50Wh
17
Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate: un voltmetru, un
ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se
determine factorul de putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.

P  U  I  cos
P 14100W
cos    0,8
U I 220V  80 A
U  Z I
U 220V
Z    2,75
I 80 A
R  Z  cos   2,75  0,8  2,2
Z 2  R2  X 2
X  Z 2  R 2  ( 2,75) 2  ( 2,2 ) 2  1,65
18
Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl =
529 Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia
electrică pe care o consumă cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără
întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.

45  1h
t  2h45  2h  
60 
U
W  P  t  U  I  t  U 
R
2 2
U ( 2 30V )
Wl   t   1,7
Rl 52 9
2 2
U ( 2 30V )
W fc   t   1
R fc 10 0
W  Wl  W fc  1 75Wh  9

19
Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de
către o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate: 5 lămpi de câte 100
W, un aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ = 1).

P U I

I 
P i
I 
5  100W  30W  100W
 2,739 A  2,74 A
U 230V
 20 Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, cu
lungimea l = 228 m şi diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent
electric I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.

l l 4l
R  
S d
  ( )2  d2
2
1 mm 2
4  228m
R   0,25
32 m 3,14  (6mm) 2
W  R  I 2  t  0,25  (50 A) 2  10h  6250W  6,25 kWh

21
La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent
total
IT = 11 A.
 U U2
P U I U  
R R
U2
R
P
U 2 (220V ) 2
R1    44
P1 1100W
U 220V
Re    20
IT 11 A
1 1 1 1
  
Re R1 Rc R fc
1 1 1 1
 (  )
R fc Re R1 Rc
1
Rfc 
1 1 1
(  )
Re R1 Rc
1 20  110  44
Rfc    R fc  55
1 1 1 110  44  20  (110  44)
(  )
20 44 110
22
Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U =
230 V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi
rezistivitatea ρ = 5  mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.

45  1h
t  45   0,75h
60
l  4m
R  5   100
S mm  m 0,2mm 2
2

U U2
P U I U  
R R
2 2
U (230V )
P   529W
R 100
W  P  t  529W  0,75h  396,75Wh

23
Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R = 1,5  şi cu reactanţa X =
2 , precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat.
Defazajul se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

Z R2  X 2  (1,5) 2  (2) 2  2,5

R  Z  cos 
R 1,5
cos     0,6
Z 2,5
 24
Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe un curent I n =
4,9 A la un factor de putere cos n = 0,85. Să se determine tensiunea nominală U n
(dintre faze) la care funcţionează electromotorul.

1500W
Pn  3  U n  I n  cos   U n   208V
1,73  4,9 A  0,85
25 Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E 1 = 48 V, E2 = 19 V, R1
= 2, R2 = 3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.

Aplicand legile lui Kirchoff pe latura Ab si in ochiurileabAb si cdAB obtinem un

sistem cu 3 ecuatii si 3 necunoscute (cei trei curenti):

I 3  I1  I 2
E1  R1  I 1  R3  I 3
E 2  R 2  I 2  R3  I 3

Rezolvand acest sistem obtinem din ultimele 2 ecuatii :

E1 R3  I 3
I1  
R1 R1 E1 R3  I 3 E 2 R3  I 3
inlocuind in prima ecuatie I3    
E2 R3  I 3 R1 R1 R2 R2
I2  
R2 R2
De unde rezulta:
 E1 E 2 48V 19V
 
 R3 R3  E1 E 2 R1 R2 2  3  182  6 V  7 A
I 3  1       I3  
 R1 R2  R1 R2 R R 4 4 6 26 
1 3  3 1 
R1 R2 2 3
Inlocuind valoarea lui I3 in relatiile formulele de mai sus ontinem valorile curentilor I1 si I2:

E1 R3  I 3 48V 4  7 A
I1      10 A
R1 R1 2 2
E 2 R3  I 3 19V 4  7 
I2      3 A
R2 R2 3 3
Semnificatia rezultatului I2=-3A este ca acest curent circula latuar dc in sens invers fata
de ipoteza initiala ca in schema actualizata de mai jos:

Latura ab este singura care debiteaza energie (putere) in circuit (+ putere produsa, -
putere consumata)

Pab  E1  I 1  R1  I 12  48V  10 A  2  (10 A) 2  280 W

Puterea consumata de latura AB este:
PAB   R3  I 32  4  (7 A) 2  196 W
Puterea consumata de latura cd este
Pcd  E 2  I 2  R2  I 22  19V  3 A  3  (3 A) 2  84 W
Bilantul puterilor Pprodus=Pconsumata
Pab  PAB  Pcd  0
26
Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac,
are o rezistenţă electrică R = 4  şi  = 1/32  mm2/m.Să se determine lungimea
conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.

l R  s 4  6mm 2
R   l    (4  6  32)m  768m
S  1 mm 2
32 m

27
Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu
rezistenţa de 30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu
incandescenţă a câte 75 W, funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se
determine energia electrică totală consumată de acest consumator în intervalul de
timp menţionat.

15  1h
t  1h15  1h   1h  0,25h  1,25h
60 
Pr  U  I  t  R  I  I  R  I 2  30  (8 A) 2  1920W
 Pbecuri) 4  75W  300W
W  P  t  (Pr   Pbecuri)  t 1920  300  1,25  2775W  2,775 kWh
28
O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu
conductoare din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l
= 40 m. Tensiunea la plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

l 1 mm 2 40m
Rc  Rc1  Rc 2  2     2   1
S 32 m 2,5mm 2
U 230V
I   10 A
R p  Rc 22  1
U p  R p  I  22  10 A  220V
29
Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu
cu rezistivitate ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la
tablou cu o tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă
un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp
t=20 minute.

20  1h 1
t  20    h
60  3
l
Rc1  Rc 2   
S
l 1 mm 2 32m
Rc  Rc1  Rc 2  2     2   0,8
S 32 m 2,5mm 2
U 230V
Re    46
I 5A
Re  Rc  Rr  Rr  46  0,8  45,2
Pr  Rr  I 2  45,2  (5 A) 2  1130W
1
W  Pr  t  1130W  h  377,7Wh
3
30
Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o
rezistenţă R = 40 Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω
se montează un ampermetru şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor
de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.

Z 2  R 2  X 2  Z  (40) 2  (30) 2  50

U 230V
I   4,6 A
Z 50
R 40
cos     0,8
Z 50
U R  R  I  40  4,6 A  184 V
U L  X  I  30  4,6 A  138V

UR si UL sunt defazate cu 900C Tot cu 900C este defazata tensiunea UL fata de

curent, inaintea acestuia (vezi figura).

U 2  U R2  U L2
31
Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un
receptor care are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la
bornele generatorului U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi
puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).

Z 2  R 2  X 2  Z  (8) 2  (6) 2  10

U 2000V
I   200 A
Z 10
S  U  I  2000V  200 A  400kVA
P  U  I  cos   Z  I 2 cos   Z cos   I 2  R  I 2  8  (200 A) 2  320kW
Q  U  I  sin   Z  I 2 sin   Z  sin   I 2  X  I 2  6  ( 200 A) 2  240kVAr
32
Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2,
din aluminiu cu ρ = 1/34  mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U
= 220 V, un radiator cu rezistenţa Rr = 20 şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la
capătul dinspre sursă al circuitului;
b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de
timp.

a)determinarea caderii de tensiune pe conductoarele circuitelor

l
Rc1  Rc 2   
S
l 1 mm 2 30m
Rc  2    2   0,44
S 34 m 4mm 2
U 220V
Ir  2   11 A
Rr 20 A
330W
Pl  U 2  I l  I l   1,5 A
220V
I t  I r  I l  11 A  1,5 A  12,5 A
U  Rc  I t  0,44  12,5 A  5,5V
U1  U 2  U  220V  5,5V  225,5V
U 5,5V
U [%]   100   100  2,44%
U2 225,5V
b) determinarea energiilor consumate de radiator si de lampa
2
U2 (220V ) 2
Wr  t   1,25h  3,025kWh
Rr 20
Wl  Pl  t  330W  1,25h  412,5Wh

c) determinarea energiei pierduta in conductoarele circuitului

Wc  Rc  I t2  t  0,44  (12,5 A) 2  1,25h  86Wh
33
Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U2 = 220 V trei
lămpi având fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în
paralel. Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t =
100 ore de funcţionare simultană a lămpilor.

a) determinarea caderii de circuite pe linie.

 Din suma puterilor lampilor si cu tensiunea la bornele lor determinam
curentul din circuit
I
 PLi  3  200W  7  40W  880W  4 A
U2 220V 220V
 Cunoscand cadera de tensiune pe conductoarele liniei ΔU% si U 2
determinam teniunea la capatul de retea al circuitului
U1  U 2 U U 100 220V 100
U  100  100  2 100  U1  2   225,6V
U1 U1 100  U 100  2,5
 Utilizand ΔU [V] si curentul total care strabate conductoarele
circuitului determinam rezistenta echivalenta a conductoarelor
U 225,6V  220V 5,6V
Rc     1,4
I 4A 4A
b) calculul pierderii de energie in consuctoarele circuitului
W  Rc  I 2  t  1,4  ( 4 A) 2  100h  2,24 kWh
 34

O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17 

funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de
l = 20 m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere
de tensiune pe circuit ΔU = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

Transformam durata din minute in ore:

a) Utilizand datele din enunt calculam curentul total ca suma a curentilor

absorbiti de receptoare:
Utilizand informatia din enunt ΔU% calculam tensiunea la bornele de retea U1
ale circuitului
U1  U 2 U U 100 220V 100
U  100  100  2 100  U 1  2   226,8V
U1 U1 100  U 100  3

Din expresia caderii de tensiune determinam Rc:

U 1  U 2 226,8V  220V 6.8V

U  Rc  I  Rc     0,4657  0,47
I 14,6 A 14,6 A

Scriem formula rezistentei consuctoerelor functie de caracteristici si dimensiuni unde

singura necunoscuta este sectiunea conductorului:

l l 1 mm 2 20m
Rc  2     S  2    2   2,66mm 2  2,5 mm 2
S Rc 32 m 0,47

b) Calculul energiei consumate de cele doua receptoare:

 U
2
  ( 220V ) 2 
W   P1  2   t   363W 

 1,75h  5617W  5,62kWh
 R   17 
35
Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu
tensiunea pe fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se
determine puterile activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu
un factor de putere cos = 0,72.

P  3  U f  I  cos  3  220V 10 A  0,72  4752W  4,75kW

S  3  U f  I  3  220V 10 A  6,6kVA
Q S 2  P2  (6,6kVA ) 2  (4,75kW ) 2  4,58kVAr

36
Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi
alimentată la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A.
Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune
considerându-se de 3% iar  = 1/34  mm2/m.

3
230 
U  R  I  R  100  0,23
30
2l 2  150
R S  38,4mm 2
S 34  0,23
Se alege sec tiunea s tan dardizata S  40mm 2
37
Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu
secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un
receptor cu o rezistenţă neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32 
mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

l 1 mm 2 40m
Rc  2    2    1
S 32 m 2,5mm 2
Re  Rc  Rr  1  5  6
U 1 230V 230V
I    38,3 A
Re 6 6
 38
Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de
lungime l= 400 m şi având s =95mm 2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub
un factor de putere cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

P 100000W
P  3  U  I  cos  I    180,6 A
3  U  cos 3  400V  0,8
l 1 mm 2 400m
Rl      0,132
S 32 m 95mm 2
P 100kW
P  S cos   S    125 kVA
cos 0,8
sin   1  cos 2  1  (0.8) 2  0,36  0,6
Q  S  sin   125  0,6  75 kVAr
R 0,132
Z   0,165
cos 0,8
X  Z  sin   0,165  0,6  0,1
Relatia caderii de tensiune aste:
U f  U Af  j U f

R * P  X *Q X * P  R *Q
U l   j
Ul Ul

Unde :

 Uf1 tensiunea de faza in punctul 1

  Uf2 tensiunea de faza in punctul 2
 in punctul 2 avem racordata sarcina SC
 ΔUf caderea de tensiune pe linie
 ΔUAf caderea longitudinala de tensiune
 δUf caderea transversala de tensiune
 DUf pierderea de tensiune = IU1I - IU2I

Daca neglijam caderea de tensiune transversala caderea de tensiune este egala cu

caderea de tensiune longitudinala

P  R  Q  X 100000W  0,132  75000VAr  0,1

U [V ]    51,75V
U 400V
U [V ] 51,75V
U [%]  100  100  12,9%
U 400V
P [ kW ]  3  U  I  cos   3  51,75V 180,6 A  0,8  12950,3W  12,9 kW
P [ kW ] 12,9kW
P [%]  100  100  12,9%
P 100kW
 39
. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32
 mm2/m având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat
de putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la
pornire) cos = 0,8, randamentul  = 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o
pierdere de tensiune ΔUpa = 14% , o densitate a curentului la pornire δ pa = 20 A/mm2
şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se
admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm 2 , 30A
pentru s = 6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Transformam din CP in W

[ w] W CP W
Pn  735,5  Pn  735,5  5CP  3677W
CP CP

Calculam curentul nominal

3677W
P  U  I N  cos   I N   23,2 A
220V  0,8  0,9

Utilizand informatia din enunt legata de tensiune ΔU[%] calculam rezistenta conductorului

U  U [%] 220V  0,05

 U  U [%] 100  Rc  I N  cos  Rc 
[V ]
U longitudinala   0,59
I N  cos 23,2 A  0,8

Utilizand relatia Rc functie de caracteristicile fizice avem posibilitatea sa determinam sectiunea

conductorului corespunzatoare conditiilor nominale de functionare:

l l 1 mm 2 50m
Rc  2    Sc  2   2  5,3 mm 2  S c _ STAS  6 mm 2
Sc Rc 32 m 0,59

Verificam sectiunea aleasa incalzire in regim de durata

I N  23,2 A  I admisibil  30 A  S c  6 mm 2 , corespunde

Verificarea densitatii de curent in regim de pornire:

I P  5  I N  5  23,2 A  116 A
I P 116 A A A
c_ p   2
 19,33 2
 20 2
 S c _ p  6mm 2 , corespunde
S c 6mm mm mm

Verificarea sectiunii la caderea de tensiune in regim de pornire

14%
U [V ]
p _ a d mi s   220V  30,8V
100
U [ Rc  I P  cos 
V }
p
U [ %}
p   100   100
U U
l 1 mm 2 50 m
U [ %}
p  2   I P  cos   100  2 1
S c U 32 m 6 mm 2  220V

Deoarece sectiunea de 6mm2 nu indeplineste criteriul caderii de tensiune in regim de pornire vom
utiliza acest criteriu pentru alegerea noii trepte de tensiune
U [V }
p _ adm 30,8V
U [V }
p _ adm  Rc  I P  Rc    0, 265
I p 116 A
l l 1 mm 50m
Rc  2   Sc  2   2  11,79 m
Sc Rc 32 m 0, 265

Alegem urmatoarea treapta de sectiune standardizata Sc=16mm2

 40
Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi
cos n = 0,8 este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică
trifazată, având lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi  = 1/32
 mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor,
releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.

15000W
Pn  3  U n  I n  cos   I n   31,7 A
3  380V  0,8  0,9
l 1 mm 100m
Rl      0,125
S 32 m 25mm 2
U [V ]  3  Rl  I n  cos  3  0,125  31,7 A  0,8  5,48V
U [V ] 5,48V
U [%]  100  100  1,44%
Un 380V
I max  1,2  I n  1,2  31,7 A  38 A

50 (ex 22_2007) Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit

electric trifazat din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va
alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos  = 0,7; = 0,9, care
admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul
absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată)
admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor
pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub,
încărcarea maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent
la pornirea electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de
35 A/mm2.
Ce se da :

 Coloana trifazata
 S=6 mmp, l=50m, Imax adm rg durata =42A , material Cu
  _ max adm _ pornire  35 A / mm 2
 Motor trifazat :
 3*380/220V
 P=20 kW
 cos  =0.7
   0.9
 Ip=6*In
U [%] max adm _ pornire  12%

U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina  3%

Ce se cere :

 verificarea coloanei
 redimensionarea sectiunii astfel incat sa fie repectate cerintele de
cadere max admisibila a tensiunii regim de pornire si functionare in
sarcina a motorului si respectiv respectarea cerintelor de incarcare :
Curent maxim, densitate de curent maxim admisa in cele doua
regimuri de functionare

Up [%] 12%

U [V ] max_ adm _ pornire  Un  380V  0.12 * 380V  45.6V
100 100
Uin _ sarc[%] 3%
U max_ adm _ motor _ in _ sarcina 
[%]
Un  380V  0.03 * 380V  11 .4V
100 100

Determinarea curentilor de sarcina nominala si de pornire

Pn   * Pabs
Pn   * 3  Un * In * cos 
Pn
In _ motor _ trifazat 
 * 3  Un * cos 

Pn 20000W
In _ motor _ trifazat    48.2 A  42 A
 * 3  Un * cos  0.9 * 3 * 380V * 0.7
In _ motor _ trifazat  Imax _adm _rg_durata

Observam ca prima cerinta testata nu este indeplinita. Trecem mai departe si verificam si
densitatea de curent in regimul de pornire:
Ipornire  6 * In  6 * 48.2  289.2 A
Ipornire 289.2 A
pornire    48.2 A / mm 2  35 A / mm 2
s 6mm 2
pornire   _ max adm _ pornire

Determinam sectiunea din conditia de respectare a densitatii maxime admise de curent in

regimul de pornire :

Ipornire 289.2 A
s _ min_ nec    8.26mm 2
pornire 35 A / mm 2

Alegem sectiunea imediat superioara de 10 mm2

Din tabele ar trebui sa verificam si respectarea conditiei ref la incarcarea coloanei in

regimul de durata :

In _ motor _ trifazat  Imax _adm _rg_durata Neavand date in problema pt aceasta verificare trecem mai
departe!

Calculul caderilor de tensiune evident utilizand noua sectiune pentru coloana 10 mmp

l
U  3 * r * I * cos   3** * I * cos 
s
1 * 50
Un  3* * 48.2 * 0.7  3 * 2.959V  5,12V  11 .4V
57 * 10
Un  U max_ adm _ rg _ sarcina
Upornire  6 * Un  5,12V * 6  30,7V  45.5V
Upornire  U max_ adm _ rg _ pornire
 51 (ex 23_2007) La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat

un receptor electric conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V.

Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că încărcările pe

faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi

reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi

o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi

reactanţa inductivă de 6 Ω.

Ce se da :

 retea trifazata, receptor dezechilibrat conectat in triunghi

 Ulinie = 220V
 Faza R: RR=3Ω, XR=4Ω
 Faza S: RS=6Ω, XS=8Ω
 Faza T: RT=8Ω, XT=6Ω

Ce se cere :

 Puterea absorbita de circuit

Determinarea puterii active absorbite de circuit :

Pcircuit  PR  PS  PT
Z  R2  X 2
R
cos  
Z
2 2
Z R  RR  X R  32  4 2  9  16  25  5
RR 3
cos  R    0.6
ZR 5
2 2
Z S  RS  X S  6 2  8 2  36  64  100  10,
RS 6
cos  S    0.6
Z S 10
2 2
Z T  RT  X T  82  6 2  64  36  100  10
RT 8
cos T    0.8
Z T 10

U 2 linie 220 2
PR  U linie * I R * cos  R  * cos  R  * 0.6  5808W
ZR 5
U 2 linie 220 2
PS  U linie * I S * cos  S  * cos  S  * 0.6  2904W
ZS 10
U 2 linie 220 2
PT  U linie * I T * cos  T  * cos  T  * 0.8  3872W
ZT 10

Pcircuit  PR  PS  PT  5808  2904  3872  12584W  12.584kW  12.6kW

Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :

Qcircuit  QR  QS  QT
Z  R2  X 2
R
sin  
Z
2 2
Z R  RR  X R  32  4 2  9  16  25  5
XR 4
sin  R    0.8
ZR 5
2 2
Z S  RS  X S  6 2  8 2  36  64  100  10,
XS 8
sin  S    0.8
Z S 10
2 2
Z T  RT  X T  82  6 2  64  36  100  10
XT 6
sin T    0.6
Z T 10

U 2 linie 220 2
QR  U linie * I R * sin  R  * sin  R  * 0.8  7744VAr
ZR 5
U 2 linie 220 2
QS  U linie * I S * sin  S  * sin  S  * 0.8  3872VAr
ZS 10
U 2 linie 220 2
QT  U linie * I T * sin  T  * sin  T  * 0.6  2904VAr
ZT 10

Qcircuit  QR  QS  QT  7744  3872  2904  14520W  14.52kW  14.5kVAr

Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :

S circuit  S R  S S  S T
2 2
S R  PR  QR  5808 2  7744 2  9680VA
2 2
S S  PS  QS  2904 2  3872 2  4840VA
2 2
S T  PT  QT  3872 2  2904 2  4840VA
S circuit  S R  S S  S T  9680  4840  4840  19360VA  19.4kVA

52 (ex 24_2007) O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu

conductoare din cupru având  = 0,017  mm2/m, alimentată din sursa

A, are schema şi caracteristicile din figură.

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune
admisibilă este de 10%.

Aplicam relatia :

 ( RiPi  XiQi)
3

U  1 [V]
Un
 l1 300m
R1   *  0,017mm 2 / m *  0.102
s1 50mm 2

Pentru calculul lui R2 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S2 si deci vom
insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2

l2 200m
R2  R1   *  0,102  0,017mm 2 / m *  0,102  0,097  0,199
s2 35mm 2

Similar pentru calculul lui R3 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S3 si deci
vom insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2 si 2_3

l3 150m
R3  R2   *  0,199  0,017mm 2 / m *  0,199  0,102  0,301
s3 25mm 2

Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea 0_1,0_2 si 0_3:

X 1  x1 * l1  0,31 / km * 0,3km  0,093

X 2  X 1  x 2 * l 2  0.093  0,345 / km * 0,2km  0,093  0,069  0,162
X 3  X 2  x3 * l 3  0.162  0,33 / km * 0,15km  0,162  0,0495  0,2115

Voi recapitula intr-un tabel rezultatele pe care le vom folosi in continuare

Tronson 0_1 0_2 0_3

Ri 0,102Ω 0,199 Ω 0,301 Ω

Xi 0.093Ω 0,162 Ω 0,2115 Ω

Pi 40 kW 30 kW 20 kW

Qi -10 kVAr 0 kVAr -15 kVAr

Calculam caderea de tensiune:

  ( RiPi  XiQi )  (0,102 * 40kW  0,093 * (10kVAr )) 
3

U  1

Un 0,4kV
(0,199 * 30kW  0,162 * 0kVAr ) (0,301 * 20kW  0,2115 * (15kVAR ))
  
0,4kV 0,4kV
3.15  5,97  2,8475 11,9675
 V  V  29,91875V  30V
0,4 0,4

Exprimam caderea de tensiune in procente :

U [V ] 30V
U [%}  *100  *100  7.5%  10%
U 400

Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o
cadere de tensiune de 7.5% care se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%

53 (ex 25_2007) La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale

căror tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum.

Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm 2, sarcinile, în kW şi

factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.

Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi pentru

regimul de avarie al reţelei. În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea
porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un
punct oarecare al reţelei;
 fig 1

Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P  S cos 
Q  S sin 
Q sin 
  tg
P cos 
Q  P * tg

P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]

100 0,8 0,754 75,4

80 0,9 0,488 39,04

40 0,7 1 40

40 0,8 0,754 30,16

80 0,8 0,754 60,32

 fig 2

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in

tabelul alaturat :

l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]

Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059

ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706

bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059

Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412

ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

 fig 3

Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela
fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2 

Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru
celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :

3km*PAa=9km*PBa

PAa+PBa=100+40=140kW

Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140

Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW

Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B

in nod [km] [km] [kW] [kW]

a 140 3 9 105,00 35,00

b 80 5 7 46,70 33,30

c 120 8 4 40,00 80,00

Total 191,70 148,30

Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.

Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :

Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Total putere in
Nodul sursa A sursa B sursei A sursei B
nod
[km] [km] [kVAr] [kVAr]

a 115,4 3 9 86,55 28,85

b 60,32 5 7 32,90 27,42

c 69,2 8 4 23,07 46,13

Total 142,52 102,40

Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse

Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :

PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW

QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr

Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B.
Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de
la sursa la fiecare nod b
 fig 4

Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :

 ( RiPi  XiQi)  2,73 *100  1,059 * 75,4 

3

U Ab  1

Un 6
2,73 * 40  1,059 * 40 (2,73  1,82) * 51,7  (1,059  0,706) * 27,12
  
6 6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
     131,16V
6 6 6 6

Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :

 ( RiPi  XiQi )  3,64 * 80  1,412 * 39,04 

3

U Bb  1

Un 6
3,64 * 40  1,412 * 30,16 (3,64  2,73) * 28,3  (1,412  1,059) * 33,2
  
6 6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
     132.8V
6 6 6 6

Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.

Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA
ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam
tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o
putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA

Vom utiliza datele din figura 5

fig 5

Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din
exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea
S=51.7+j27.12 kVA

Vom avea relatia :

(3,64  2,73) * 51,7  (1,412  1,059) * 27,12 396,86

U Bb  132,8   132,8   198.86V
6 6

54 Toamna 2012 (ex 26_2007) O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu

conductoare din cupru având  = 0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile

tronsoanelor şi sarcinile menţionte în figură.

Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.

 fig 1

Calculam caderea de tensiune in nodul e.

U [V ]  3 *  Ri * Ii
U Ae  U Aa  U ab  U bd  U de  U Ab  U bd  U de
U Aa  3 * R Aa * ( I a  I b  I c  I fg  I d  I e )
U ab  3 * Rab * ( I b  I c  I fg  I d  I e )
U Ab  U Aa  U ab
U bd  3 * Rbd * ( I d  I e )
U de  3 * Rde * I e
U be  U bd  U de
 l Aa 75m
R Aa   *  0,017mmp / m  0.0255
s Aa 50mmp
l ab 100m
Rab   *  0,017mmp / m  0.034
s aa 50mmp
lbd 100 m
Rbd   *  0,017mmp / m  0,068
sbd 25mmp
l de 50m
Rde   *  0,017mmp / m  0,034
s de 25mmp
U Aa  3 * R Aa * ( I a  I b  I c  I fg  I d  I e )  3 * 0.0255 * (20 A  30 A 
 25 A  80m * 0,15 A / m  15 A  10 A)  3 * 0.0255 *112 A  4,95V
U ab  3 * Rab * ( I b  I c  I fg  I d  I e )  3 * 0.034 * 92 A  5,42V
U Ab  U Aa  U ab  4,95  5,42  10,37V

U bd  3 * Rbd * ( I d  I e )  3 * 0,068 * (15  10)  2,94V

U de  3 * Rde * I e  3 * 0,034 * 10  0,59V
U be  U bd  U de  2,94  0,59  3,53V
U Ae  U ab  U be  10,37V  3,53V  13,9V
[V ]
[%] U Ae 13,9V
U Ae   * 100  3,47%
U 400V

Calculam caderea de tensiune in nodul c :

U Ac  U Ab  U bc  U Ab  3 * Rbc * I c
l bc 80m
Rbc   *  0,017mmp / m  0,085
s bc 16mmp
U bc  3 * Rbc * I c  3 * 0,085 * 25 A  3,68V
U Ac  U Ab  U bc  10,37V  3,68V  14,05V
[V ]
[%] U Ac 14,05V
U Ae   * 100  3,51%
U 400V
Calculam caderea de tensiune in punctul g

U Ag  U Ab  U bf  U fg
(1  80) * 80
U fg  3 * r * i * (1  2  ...  80)  3 * r * i *  3 * r * i * 3240
2
l 1m
r  0,017mmp / m  0,001
s 16mmp
i  0.15 A
U fg  3 * r * i * 3240  3 * 0,001* 0,15 * 3240  0,84V
l bf
U bf  3 * Rbf * 80m * 0,15 A / m  3 *  * *12 A 
sbf
50m
 3 * 0,017.mmp / m * *12 A  1.1V
16mmp
U Ag  U Ab  U bf  U fg  10,37  1,1  0,84  12,31V
[V ]
[%] U Ac 12,3V
U Ae   *100  3,075%  3,1%
U 400V

55 (ex 27_2007) O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al

de secţiune 185 mm2, cu diametrul 19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o

lungime de 40 km şi coronamentul din figură ( cu distanţele în mm. ).

Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul
a
ale inductanţei specifice x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
7,57368
respectiv susceptanţei specifice b0 = lg
a 10=6 S/km
b
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se
calculeze parametrii acestora.
 fig 1
Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata
simplu circuit:
Dmed
x0  0,145 * lg [ / km] cu relatia din enuntul problemei rezulta ca:
0,779 * r

a  Dmed  3 D12 * D23 * D13

unde r este raza conductorului retelei
br

fig 2
Figura 2 ne asigura suportul necesar calcularii distantelor dintre conductoare care vor fi utilizate
pentru calculul distentei medii:

D12  4200 2  700 2  100 * 42 2  7 2  4258mm

D23  6500mm
D13  4200 2  58002  100 * 42 2  58 2  7161mm

Calculam distanta medie

Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 4258 * 6500 * 7161  5831mm

Avem acum toate elementele necesare pentru calculul reactantei liniei:

X=L*x0=

a Dmed
X=L*0,145 lg  L * 0,145 * lg 
0,779b 0,779 * r

5831
= 40 * 0,145 * lg 0,779 * 9,6  5,8 * lg 758,54  5,8 * 2,88  16,7

X=16.7Ω

Calculam rezistenta liniei

L 1 40000 40000
R  *   6,36
s 34 185 6290

R=6,36Ω

Calculam susceptanta liniei

 7,57368 7,57368 7,57368
B  L * b0  40km * 10 6 S / km  40 * * 10  6 S  40 * * 10  6 
a Dmed 5831
lg lg lg
b r 9,6
302,947 302 ,947
 * *10  6  * 10  6  108,84 * 10 6 S
lg 607,396 2,7835

B=108.84 10-6 S

Cu parametrii calculati putem prezenta schemele electrice solicitate:

Problema 56 (ex 28_2007)

1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două

înfăşurări de 31,5 MVA 115  2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în

gol de 40 kW, usc % = 9% şi i0 % = 1,2 %. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de

pe plotul maxim al înfăşurării primare.

2. Să se reprezinte schema electrică echivalentă , în Γ, a transformatorului de la punctul 1.

Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :
U=Un*(1+5%)= Un*(1+0,05)= Un*1,05=115*1,05=120,75 kV
Calculam rezistenta echivalenta :

U2 (120,75 *103 ) 2 V 2
RT  PCu * 2  105 *10 W *
3
 1,47
S n (31,5 *106 ) 2 V 2 A2
Calculam reactanta echivalenta :

u sc U 2 0,09 * (120,75 * 10 3 V ) 2
X T  ZT  *   41,66
100 S n 31,5 * 10 6 VA

Calculam conductanta echivalenta :

PFE 40 * 10 3 W
GT    2,74 *10 6 S
U2 (120,75 *10 3 V ) 2

Calculam susceptanta echivalenta:

i0 S 0,012 * 31,5 * 10 6 VA
BT  YT  * n2  3 2
 25,92 * 10 6 S
100 U (120.75 * 10 V )

57 (ex 29_2007) Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu

două transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare:

 ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc %= 6%; i0 %= 1,7%;

Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi
schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de transformare.
Calculam rezistenta echivalenta  pentru un transformator:

U2 U2 (0,4 * 10 3 ) 2 V 2 18 * 16
RT  PCu * 2
 Psc * 2
 18 * 10 3
W * 3 2 2 2
 * 10 3  
S n S n (1600 * 10 ) V A 256
 1,125 * 10 3 
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator:

u sc U 2 0,06 * (0,4 * 10 3 V ) 2 0.06 * 0.16 * 10 6

XT  *   
100 S n 1600 * 10 3 VA 1600 * 10 3
6 * 1600
 3
 6 * 10 3 
1600 * 10
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator:

PFE P0 2,6 *10 3 W 2,6 260

GT  2
 2
 3 2
 3
 3
 16,25 *10 3 S
U U (0,4 *10 V ) 0,16 *10 16 *10

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator:

i0 S 0,017 *1600 *10 3 VA 17 *1600

BT  * n2    170 * 10 3 S
100 U (400V ) 2 16 * 10 4

La punerea in paralel a celor doua transformatoare inpedanta se va injumatati iar admitanta se

va dubla :
60 (ex 32_2007) Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit

trifazat pe barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:

a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;

b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;

c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.

Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.

S = 1000 MVA S = 800 MVA

3 5 7
B1 A1
x = 0,4 1
L= 80 km

x0 = 0,42 Ω/ km ST = 800 MVA

usc = 12%

CB CA

4 6 8
2
L= 80 km

B2 x0 = 0,42 Ω/ km A2 ST = 800 MVA S = 800 MVA

S = 1000 MVA
x”d = 20%
x = 0,4

Soluţie:

Aleg pentru calculul reactanţelor raportate puterea de bază S b - suma puterilor ce au aport la
defect:

Sb = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;

 Ub = 220 kV - tensiunea reţelei .

Formule de calcul ale reactanţelor în unităţi relative (raportate la mărimile de bază) :

– pentru generatoare :
"
Sb xd % Sb
x*
g  xGnom   
S Gnom 100 S Gnom

Sb usc % Sb
– pentru transformatoare : xT*  xTnom   
STnom 100 STnom

Sb
– pentru linii aeriene şi în cablu : xL*  x0  l 
U L2

Ib U Rnomn
– pentru bobinele de reactanţă : xR*  xRnom  
I Rnom Ub

Notăm elementele schemei conform figurii cu numere de la 1 la 8.

Folosind formulele de calcul anterioare se obţin reactanţele în unităti relative pentru fiecare
element în parte.

3600 3600
1,2: xG  0,4 
*
 1,44 ; 3,4: xL*  0,42  80   2,5
1000 220 2

12 3600 20 3600
5,6: xT    0,54 ; 7,8: xG*    0,9
*

100 800 100 800

a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;

Schema electrică de calcul simplificată este :

 1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9

X 1   X 1234( X 5  X 7 )( X 6  X 8 )

figura 1
X 1234  X 1X 2  X 3X 4

X1  X 2
X 12  X 1X 2 
X1  X 2

1,44  1,44 2,5  2,5

X 1234    1,97 ;
1,44  1,44 2,5  2,5
X 57  X 68  X 5  X 7  X 6  X 8  0,54  0,9  1,44

1,44  1,44
X 5678  ( X 5  X 7 )( X 6  X 8 )  X 5678   0,72
1,44  1,44

1,97  0,72
X 1   X 1234X 5678  X 1 
1,97  0,72
 0,527 ; X1 = 0,527 - reactanţa schemei echiv.

S nom 3600
X 1*  X 1    X 1*  0,527   0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600

S nom 3600
S1sc   S1sc   6831 ; S1sc= 6831 MVA .
X 1* 0,527

b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

Schema electrică de calcul simplificată este :

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9

figura 2
 X 2   X 13X 24X 57X 68
(1)

X 2   ( X 1  X 3 )( X 2  X 4 )( X 5  X 7 )( X 6  X 8 ) - reactanţa de calcul a sch. echiv.

X 13  X 1  X 3 ; X 13  1,44  2,5  3,94 X 57  X 5  X 7 ;

X 57  0,54  0,9  1,44

X 24  X 2  X 4 ; X 24  1,44  2,5  3,94 X 68  X 6  X 8 ;

X 68  0,54  0,9  1,44

Ecuaţia (1) mai poate fi exprimată :

1 1 1 1 1
   
X 2 X 13 X 24 X 57 X 68

1 1 1 1 1 1  1 1  3,94  1,44
    ;  2   ; X 2  ;
X 2 3,94 3,94 1,44 1,44 X 2  3,94 1,44  2 3,94  1,44 

X2=0,527

S nom 3600
X 2*   X 2    X 2*   0,527   0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600

S nom 3600
S 2 sc   S 2 sc   6831 ; S2sc= 6831 MVA .
X 2*  0,527
 c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

X 3   X 123468X 57
(2)
2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9

figura 3 X 123468  X 12468  X 3

(3)

X 12468  X 1
X 2
X 468
(4)

X 468  X 4  X 6  X 8 (5)

X 468  2,5  0,54  0,9  3,94

1 1 1 1
Ecuaţia (4) mai poate fi scrisă sub forma:   
X 12468 X 1 X 2 X 468

1 1 1 1 2 1 1 1 3,94  0,72
        
X 12468 1,44 1,44 3,94 1,44 3,94 0,72 3,94 0,72  3,94
0,72  3,94
X 12468 
3,94  0,72

2,8368 1,4184
X 12468    0,609
4,66 2,33

1,4184 7,2434
Din ecuaţia (3): X 123468   2,5   3,109 ;
2,33 2,33
X 57  X 5  X 7  0,54  0,9  1,44
 1 1 1
Din ecuaţia (2):   ;
X3 X 123468 X 57
1 2,33 1 2,33  1,44  7,2434 10,5984
   
X 3  7,2434 1,44 7,2434  1,44 10,430496

10,430496 3600
; X3=0,984 ; X 3   0,98  S3 sc   3673 ; S3sc= 3673
*
X3   0,984
10,5984 0,98
MVA

64_2012 (fost nr 36_2007) Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de

2x20 MVA este alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel-

aluminiu cu  = 0,029  mm2/m şi cu fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind

de 3175 mm.

Perditanţa liniei se neglijează.

Parametrii (identici) ai transformatoarelor:

o Sn = 20 MVA; usc% = 9% ;
o ΔPcu = 120 kW;
o ΔPfe = 30 kW;
o io% = 2% ;
115  2 x 2,5%
o raportul de transformare k=
35
Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20 MVA

Se cere:

1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale a)

a
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b

7,57368
b) respectiv susceptanţei specifice b0 = a 10-6 S/km
lg
b
2 Să se calculeze:

a) parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în

Ѓ );
 b) pierderile de putere în linie şi transformatoare;

c) pierderea totală de tensiune considerându-se că tensiunea pe bara A este de

115 kV; se neglijează căderea de tensiune transversală.

3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la

sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

figura 1

Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :

Dmed
pentru inductanta specifica : x o  0,145 lg [ / km] si
0,779 * r

7,5368
bo  *10  6
pentru susceptanta specifica : Dmed [ S / km]
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

 a  Dmed  3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b  r raza conductorului in [mm]

2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a LEA cu
neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua transformatoare conectate
in paralel

figura 2

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei liniei

l  * mm 2 30 * 10 3 m 29 * 30
R L   *  0,029 *    4,7
s m 185mm 2 185

RL  4,7

Deteminarea reactantei liniei

 fig 3

In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 3175 * 3175 * 6350  4000mm 2

 19.2
si raza conductorului r    9,6mm
2 2

Dmed 4000
X L  x o * l  30 * 0,145 * lg  30 * 0,145 * lg 
0,779 * r 0,779 * 9,6
4000
 4,35 * lg  4,35 * lg 534,87  4,35 * 2,73  11,8755  11,9
7,4784

X L  11,9

Determinarea susceptantei liniei

7,57368 7,57368 227.2104

B L  l * bl  30 * * 10 6  30 * * 10 6  * 10 6 
Dmed 4000 lg 416,667
lg lg
r 9,6
227,2104
 * 10 6  87.05 * 10 6 S  87 * 10 6 S
2,61

BL  87 * 10 6 S
 fig 4

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a celor doua

transformatoare in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

U2 (115 * 10 3 ) 2 V 2
RT  PCu *  120 * 10 3
W * 
S 2n (20 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 * 10 6 120 *115 2 120 * 13225 3 * 13225
 120 * 10 3    
20 2 * 1012 20 2 * 10 3 400 *10 3 10 4
 3,96
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :
1 1
RT //  * RT  * 3,96  1,98
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

u sc U 2 0,09 * (115 * 10 3 V ) 2 9 * 13225

XT  *    59,5
100 S n 20 * 10 6 VA 2000
 Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :
1 1
X T //  * xo  * 59,5  29,75
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

PFE 30 *10 3 W 30
GT  2
 3 2
  2,268 * 10 6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10 3

Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

GT //  2 * GT  2 * 2,268 *10 6  4,536 * 10 6  4,5 *10 6 S

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

i0 S 2 20 * 10 6 VA 40
BT  * n2  * 3 2
  30,245 * 10 6 S
100 U 100 (115 * 10 V ) 100 * 115 2

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

BT //  2 * BT  2 * 30,245 * 10 6  60,49 *10 6 S

fig 5

Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:

 fig 6

In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata

2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa (punctul

A) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele
doua transformatoare in paralel si apoi LEA.

SC = 25 – j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.

Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care functioneaza in

paralel :

Determinam pierderea de putere activa in transformatoare

PC2  QC2
PT //  * RT //  2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
 PC2  QC2 25 2  20 2 1025 * 1,98
PT //  2
* RT //  2 * PFe  2
* 1,98  2 * 0,03   0,06 
U 115 13225
2029,5
  0,06  0,153  0,06  0,213MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

SC
PT //  2 * PCu * ( 2 ) 2  2 * PFe 
S nT
(252  20 2 )
4 1 1025
 2 * 0,120 * 2
 2 * 0,03  * 0,120 *  0,06 
20 2 400
 0,06 * 2,5625  0,06  0,15375  0,06  0,213MW

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers
in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoare

PC2  QC2
QT //  * X T //  2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:
 PC2  QC2 PC2  QC2 io[%]
QT //  * X T //  2 *  Q  * X T //  2 * * Sn 
U2 U2 100
25 2  20 2 2 1025 30493,75
 2
* 29,75  2 * * 20  * 29,75  0,8   0,8 
115 100 13225 13225
 2,306  0,8  3,106MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de

mers in gol :

S
( C )2
PC2  QC2 u sc[%] 2 io[%]
QT //  * X T //  2 * Q  2 * *  2 * * Sn 
U2 100 Sn 100
25 2  20 2
1 9 4 2 1 9 1025 9225
 * *  2* * 20  * *  0,8   0,8 
2 100 20 100 2 100 20 4000
 2,306  0,8  3,106 MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:

PB  PC  PT //  25  0,213  25,213MW

QB  QC  QT //  20  3,106  23,106 MVAr

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:

BLAB
S L  S B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jQLAB _ in _ pct _ B  PB  jQB  jU 2 In aceasta relatie regasim
2
putea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie la capatul
2. Facand inlocuirile obtinem :
 B LAB
S L  S B  jQLAB _ in _ pct _ B  PB  jQB  jQLAB _ in _ pct _ B  PB  jQB  jU 2 
2
 25,213  j 23,106  j115 2 * 43,5 * 10 6  25,213  j 23,106  j13225 * 43,5 * 10 6 
 25,213  j 23,106  j 575287,5 * 10  6  25,213  j 23,106  j 0,575  25,213  j 22,531MVA
S L  25,213  j 22,531MVA

Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZL:

PL2  QL2 PL2  Q L2

S L  PL  jQ L  * R L  j * XL 
U2 U2
25,2132  22,5312 25,2132  22,5312
 * 4 ,7  j * 11 .9 
115 2 115 2
635,7  507,6 1143,3
 * 4,7  j * 11 .9 
13225 13225
 0,0864 * 4,7  j 0,0864 * 11,9  0,406  j1,028MVA
S L  0,406  j1,028MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A

S A  S L  S L  jQLAB _ in _ pct _ A in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al
liniei in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

B LAB
S A  S L  S L  jQ LAB _ in _ pct _ A  S L  S L  jU 2 *  25,213  j 22,531  0,406  j1,028 
2
 j115 2 * 43,5 *10  6  25,619  j 23,559  j13225 * 43,5 *10  6 
 25,619  j 23,559  j 575287,5 *10  6  25,619  j 23,559  j 0,575 
 25,619  j 22,984 MVA
S A  25,619  j 22,984MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:

S  S A  S C  25,619  j 22,984  (25  j 20)  0,619  j 2,984MVA

ΔS = 0,619 – j 2,984 MVA

fig 6

2c) Determinarea pierderilor de tensiune:

Evident von utiliza parametrii RED calculati anterior:

fig 7

Calculam caderea de tensiune pe linie:

PL * RL  QL * X L
U AB  Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei SL
UA
determinata mai sus. Facamd inlocuirileobtinem:
 PL * RL  QL * X L 25,213 * 4,7  22,531* 11 .9 118,5  268,12
U AB    
UA 115 115
386,62
  3,36kV
115

U B  U A  U AB  115  3,36  111 .64kV

Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)

PC * RT //  QC * X T // 25 * 1,98  20 * 29,75 49,5  595 644,5

U BC     
UB 111,64 111,64 111,64
 5,77kV

Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :

U C'  U B  U BC  111,64  5,77  105,87kV

3 Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina

maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

Vom folosi rezultatele obtinute mai sus :

Determinam raportul de transformare corespunzator tensiunii U C’:

U C' 105,87
k   3,02
35 35

Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama ±2*2,5% determinam toate

rapoartelede transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de
transformare de cel determinat mai sus:
 U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV

1 100,5 120,75 35 3,450

2 102,5 117,875 35 3,368

3 100 115 35 3,286

4 97,5 112,24 35 3,207

5 95 109,25 35 3,121

Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02 cat
avem noi nevoie.

65 (ex 37_2007) Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi

sarcinile staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel

aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu

fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.

Se cere:

1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale:

a
 inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b

7,57368
 respectiv susceptanţei specifice b0 = a 10=6 S/km
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor

3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele centralei CE ştiind că

transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:

 ST = 10 MVA;
 raport de transformare k =115/6,3 kV;
 ΔPcu = 80 kW;
 ΔPfe = 20 kW;
 usc% = 10% ;
 io% = 2% ;
 Perditanţele liniilor se neglijează.
 Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din
staţiile A şi B funcţionează în paralel.
 Puterea maximă absorbită de consumator este S=25-j20 MVA
(necorelare cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)

Fig 1
Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :

Dmed
pentru inductanta specifica : x o  0,145 lg [ / km] si
0,779 * r

7,5368
bo  *10  6
pentru susceptanta specifica : Dmed [ S / km]
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

a  Dmed  3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b  r raza conductorului in [mm]

2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A

l  * mm 2 30 * 10 3 m 32,4 * 30
R LAC   *  0,0324 *    8,1
s m 120mm 2 120

R LCAC  8,1

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

RLAC// = 0,5*RLAC = 0,5* 8,1 = 4,05 Ω

RLAC// = 4,05 Ω

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B

l  * mm 2 25 * 10 3 m 32,4 * 25
R LAB   *  0,0324 *    6,75
s m 120mm 2 120

RLAB = 6,75 Ω
Determinarea distantei medii si a razei conductorului

fig 3

In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 3175 * 3175 * 6350  4000mm 2

 15,8
si raza conductorului r    7,9mm
2 2

Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata

Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Dmed 4000
X LAC  x o * l  30 * 0,145 * lg  30 * 0,145 * lg 
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
 4,35 * lg  4,35 * lg 633,7  4,35 * 2,8  12,18
6,3121

X LAC  12,18

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

XLAC// = 0,5*XLAC = 0,5* 12,18 = 6,09 Ω

 XLAC// = 6,09 Ω

Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B

Dmed 4000
X LAB  x o * l AB  25 * 0,145 * lg  30 * 0,145 * lg 
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
 3,625 * lg  3,625 * lg 633,7  3,625 * 2,8  10,15
6,3121

XLAB = 10.15 Ω

Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

7,57368 7,57368 227.2104

B LAC  l AC * bl  30 * *10 6  30 * * 10  6  *10 6 
Dmed 4000 lg 506,329
lg lg
r 7,9
227,2104
 *10 6  84,152 * 10 6 S  84 * 10 6 S
2,7

BLAC  84 * 10 6 S

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

BLAC// = 2*BLAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S

BLAC// = 168*10-6 S
Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B

7,57368 7,57368 189,342

B LAB  l AB * bl  25 * * 10  6  25 * * 10 6  *10 6 
Dmed 4000 lg 506,329
lg lg
r 7,9
189,342
 * 10 6  70,126 * 10  6 S  70 * 10 6 S
2,7

BLAB = 70*10-6 S

fig 2
 fig 3

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a transformatoarelor 10 MVA

115/6,3 kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

U2 (115 * 10 3 ) 2 V 2
RT  PCu *  80 * 10 3
W * 
S 2n (10 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 * 10 6 80 * 115 2 8 * 13225 3 * 13225
 80 * 10 3
   
10 2 * 1012 10 5 10 4 10 4
 10,4
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :
1 1
RT //  * RT  * 10,4  5,2
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

u sc U 2 0,10 * (115 * 10 3 V ) 2 10 * 13225

XT  *    132,25
100 S n 10 * 10 6 VA 1000

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

 1 1
X T //  * xo  * 132,25  66,125
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

PFE 20 * 10 3 W 20
GT  2
 3 2
  1,5 * 10  6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10 3

Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

GT //  2 * GT  2 * 1,5 * 10 6  3 *10 6 S

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

i0 S 2 10 * 10 6 VA 20
BT  * n2  * 3 2
  15 * 10 6 S
100 U 100 (115 * 10 V ) 100 * 115 2

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

BT //  2 * BT  2 * 15 *10 6  30 *10 6 S

fig 4

3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa

(punctul C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul
nostru cele doua transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.
Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in
paralel  in statia B

Sb = 12 – j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B

Pb2  Qb2
PT //  * RT //  2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pb2  Qb2 12 2  8 2 208 * 5,2

PT //  2
* RT //  2 * PFe  2
* 5,2  2 * 0,02   0,04 
U 115 13225
1081,6
  0,04  0,082  0,04  0,122 MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Sb
PT //  2 * PCu * ( 2 ) 2  2 * PFe 
S nT
(12 2  8 2 )
4 1 208
 2 * 0,080 * 2
 2 * 0,02  * 0,08 *  0,04 
10 2 100
 0,04 * 2,08  0,04  0,0832  0,04  0,1232MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers
in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

 Pb2  Qb2
QT //  * X T //  2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:

Pb2  Qb2 Pb2  Qb2 i o[%]

QT //  * X T //  2 * Q  * X T //  2 *
* Sn 
U2 U2 100
12 2  8 2 2 208 13754
 2
* 66,125  2 * * 10  * 66,125  0,4   0,4 
115 100 13225 13225
 1,04  0,4  1,44MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de

mers in gol :

S
( b )2
Pb2  Qb2 u [%] i [%]
QT //  * X T //  2 * Q  2 * sc * 2  2 * o * Sn 
U2 100 Sn 100
12 2  8 2
1 10 4 2 1 10 208 104
 * *  2* *10  * *  0,4   0,4 
2 100 10 100 2 100 10 100
 1,04  0,4  1,44MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:

PB  Pb  PT // stB  12  0,122  12,122MW

Q B  Qb  QT // stB  8  1,44  9,44MVAr
Puterea absorbita de statie pe bara B este

SB = 12,122 – j 9,44 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:

B LAB
S LAB  S B  jQLAB _ in _ pct _ B  PB  jQB  jQLAB _ in _ pct _ B  PB  jQB  jU 2 In aceasta relatie regasim
2
puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linia AB la
capatul B. Facand inlocuirile obtinem :

B LAB
S LAB  S B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  Q B  jU 2 
2
 12,122  j 9,44  j115 2 * 35 * 10  6  12,122  j 9,44  j13225 * 35 * 10  6 
 12,122  j 9,44  j 463925 * 10  6  12,122  j 9,44  j 0,463  12,122  j8,977 MVA
S LAB  12,122  j8,977 MVA

SLAB = 12,122 – j 8,977 MVA

Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZLAB:

2
PLAB  QLAB
2 2
PLAB  QLAB
2
B
S LAB  PLAB  jQLAB _ in _ pct _ A  2
* R LAB  j 2
* X LAB  jU 2 LAB 
U U 2
12,122  8,977
2 2
12,122  8,977
2 2
 2
* 6,75  j 2
* 10,15  j115 2 * 35 * 10 6 
115 115
146,9  80,6 227,5
 * 6,75  j * 10.15  j 463925 *10 6 
13225 13225
 0,0172 * 6,75  j 0,0172 * 10.15  j 0,463 * 10 6  0,116  j 0,180  jo,463  0,116  j 0,283MVA
S LAB  0,116  j 0,283MVA
 ΔSLAB = 0,116 + j 0,283 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A

S ABb  S LAB  S LAB  jQLAB _ in _ pct _ A1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv
al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

B LAB _ in _ pct _ A1
S ABb  S LAB  S LAb  jQLAB _ in _ pct _ A1  S LAB  S LAb  jU 2 * 
2
 12,122  j8,977  0,116  j 0,283  j115 2 * 35 * 10  6  12,238  j8,694  j13225 * 35 * 10  6 
 12,238  j8,694  j 462875* 10  6  12,238  j8,694  j 0,463 
 12,238  j 9,62MVA
S ABb  12,238  j8,231MVA

SABb = 12,238 – j 8,231 MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in

paralel din statia B:

S circuit _ B _ dinstatia _ A  S ABb  S b  12,238  j8,231  (12  j8)  0,238  j 0,231MVA

ΔScircuit_B_din statia_A = 0,238 – j 0,231 MVA

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in

paralel  in statia A

Sa = 15 – j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A

Pa2  Qa2
PT // A  * RT //  2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pa2  Qa2 15 2  10 2 325 * 5,2

PT // A  2
* RT //  2 * PFe  2
* 5,2  2 * 0,02   0,04 
U 115 13225
1690
  0,04  0,128  0,04  0,168MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Sa
PT // A  2 * PCu * ( 2 ) 2  2 * PFe 
S nT
(152  10 2 )
4 1 325
 2 * 0,080 * 2
 2 * 0,02  * 0,08 *  0,04 
10 2 100
 0,04 * 3,25  0,04  0,13  0,04  0,17MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers
in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

 Pa2  Qa2
QT // A  * X T //  2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:

Pa2  Qa2 Pa2  Qa2 io[%]

QT // A  * X T //  2 * Q  * X T //  2 * * Sn 
U2 U2 100
15 2  10 2 2 325 21490,6
 2
* 66,125  2 * *10  * 66,125  0,4   0,4 
115 100 13225 13225
 1,625  0,4  2,025MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de

mers in gol :

S
( a )2
Pa2  Qa2 u [%] 2 io[%]
QT // A  * X T //  2 * Q  2 * sc
*  2 * * Sn 
U2 100 Sn 100
15 2  10 2
1 10 4 2 1 10 325 162,5
 * *  2* * 10  * *  0,4   0,4 
2 100 10 100 2 100 10 100
 1,625  0,4  2,025MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad
cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:

PA  Pa  PT // stA  PABb  15  0,17  12,238  27,292MW

Q A  Qa  QT // stB  Q ABb  10  2,025  8,231  20,256MVAr
Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA_consumata in statia A = 15,17 – j 12,025 MVA

Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre
statia B este :

SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:

S LAC  S Atotal  jQ LAC _ in _ pct _ A  PA _ total  jQ A _ total  jQ LAC _ in _ pct _ A 

BLAC
 PA _ total  jQ A _ total  jU 2
2

In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de
linia AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :

S LAC  S A _ total  jQ LAC _ in _ pct _ A  PA _ total  jQ A _ total  jQLAC _ in _ pct _ A 

B LAC
 PA _ total  jQ A _ total  jU 2 27,292  j 20,256  j115 2 * 84 *10 6 
2
 27,292  j 20,256  j13225 * 84 * 10 6  27,292  j 20,256  j1110900 *10 6 
 27,292  j 20,256  j1,11  27,292  j19,146MVA
S LAC  27,292  j19,146MVA

SLAC = 27,292 – j 19,146MVA

Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:

2
PLAC  QLAC
2 2
PLAC  Q LAC
2
B
S LAC  PLAC  jQLAC _ in _ pct _ A  2
* RLA  j 2
* X LAC  jU 2 LAC 
U U 2
27,292  19,146
2 2
27,292  19,146
2 2
 2
* 4,05  j 2
* 6,09  j115 2 * 84 * 10 6 
115 115
744,8  366,5 1111,3
 * 4,05  j * 16,09  j1,11 
13225 13225
 0,084 * 64,05  j 0,084 * 6,09  j1,11  0,34  j 0,763  j1,1  0,34  j 0,347 MVA
S LAC  0,34  j 0,347 MVA

ΔSLAC = 0,34 + j 0,347 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul
C

S C  S LAC  S LAC  jQLAC _ in _ pct _ C1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al
liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

BLAC _ in _ pct _ C1
S C  S LAC  S LAC  jQLAC _ in _ pct _ C1  S LAC  S LAC  jU 2 * 
2
 27,292  j19,146  0,34  j 0,347  j115 2 * 84 * 10 6  27,632  j18,806  j1,11 
 27,632  j17,696MVA
S C  27,632  j17,696MVA

SC = 27,632– j 17,696 MVA

Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate consumurilor din
punctale a si b:
S RED _ analizata  S C  S a  S b  27,632  j17,696  (15  j10)  (12  j8)  0,632  j 0,304MVA

ΔSRED_analizata= 0,632 + j 0,304 MVA

In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata

fig 5