Problemele 1-66 Rezolvate Read Si Print

S.C. EUROTRAINING SOLUTION S.R.L.
Calea Plevnei nr. 139, corp B, sector 6;RO-060011;Bucureşti

Cod unic de înregistrare: 15398894; J40/5877/2003
Tel.: 021-313.01.64 Mobil 1: 0757.089.444, Mobil 2: 0770 511 213
e-mail: office@ e-trainings.ro site: www.e-trainings.ro
APLICAȚII NUMERICE
ENUNȚURI ȘI REZOLVĂRI
1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune

de 230 V prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15
minute.
Rezolvare
𝐼 0,3𝐴 𝑅
230 V
𝑊 ?
𝑊 𝑈⋅𝐼⋅𝑡
în care:
W - energia electrică activa consumată [Wh]
U - tensiunea de alimentare a lămpii [V] 𝑈 230 𝑉
I - curentul care trece prin lampă [A] 𝐼 0,3 𝐴
t - timpul de funcţionare [h]
15 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒
𝑡 ℎ 0,25 ℎ
Rezultă
𝑊 230 ⋅ 0,3 ⋅ 0,25 17,25 𝑊ℎ 0,01725 𝑘𝑊ℎ
2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu

U= 220 V consumă un curent I = 5 A şi funcţionează la un 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,85.
Să se determine puterea activă consumată de electromotor.
𝐼 5𝐴 𝑍
Rezolvare 220 V M
𝑃 ?
Puterea activă consumată P, exprimată în W, este:

𝑃 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
în care:
U – tensiunea de alimentare a motorului, în V U= 220 V
I – curentul absorbit de motor , în A I=5A
cosφ – factorul de putere al motorului cosφ=0,85
Rezultă
𝑃 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 220 ⋅ 5 ⋅ 0,85 935 𝑊
3. Un radiator electric având rezistenţa R=20  este străbătut de un curent I=10

A şi funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
Rezolvare
𝐼 10𝐴 𝑅 20𝛺
U
𝑊 ?
Energia consumată se calculează cu relaţia:
𝑊 𝑅⋅𝐼 ⋅𝑡
în care:
W - energia electrică activa consumată [Wh]
R - rezistenţa radiatorului [Ω] R 20 Ω
I - curentul care stăbate radiatorul [A] I 10 𝐴
t - timpul de funcţionare a radiatorului [h]
𝑡 2 ℎ 2,75ℎ
Rezultă
𝑊 20 ⋅ 10 ⋅ 2,75 5500 𝑊ℎ 5,5 𝑘𝑊ℎ
4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei
lămpi electrice conectate în paralel,având rezistenţele R1=100 Ω , R2=200 Ω
, R3=300 Ω, dacă rezistenţa unui conductor al circuitului este R4=0,25 Ω .
Rezolvare
𝑅 𝑅
2
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅
𝑅 𝑅

Rezistenţa echivalentă RE a celor trei rezistenţe în paralel se determină din

relaţia:
1 1 1 1 1 1 1 6 3 2 11
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 100 200 300 600 600
de unde
600
𝑅 54,5 Ω
11
iar rezistenţa totală a circuitului
𝑅 2⋅𝑅 𝑅 2 ⋅ 0,25 54,5 55 Ω

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A.
Să se determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.
𝐼 15𝐴 𝑃 1800𝑊
Rezolvare U
𝑅 ?
Puterea P, exprimată în W, a unui receptor cu rezistenţa R, care absoarbe un

curent I este dată de relaţia:
P[W]=R[Ω]⋅I2[A]2
De unde:
𝑃
R
I
Şi înlocuind rezultă:
1800 1800
R 8Ω
15 225
6. La un circuit de prize cu tensiunea U= 230 V sunt conectate un fier de călcat

de Pfc= 690 W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi
separat rezistenţa reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un curent
total IT = 5 A.
3
Rezolvare
Se consideră schema de mai jos:
𝐼 5𝐴 𝑃 690𝑊
230 V 𝑅
𝐼 𝐼 𝑅
în care:
Rfc şi Rr – rezistenţa fierului de călcat, respectiv a reşoului
Ifc şi Ir – curentul absorbit de fierul de călcat, respectiv de reşou
Avem:
Pfc [W]= U V ⋅ Ifc [A]
de unde:
P 690
𝐼 3A
U 230
Din legea a I-a a lui Kirchhoff avem:
IT = Ifc + Ir
respectiv
Ir= IT - Ifc = 5 – 3 = 2A
şi aplicând legea lui Ohm
U R ⋅I R ⋅I
rezultă:
U 230
R 76,7 Ω
I 3
U 230
R 115 Ω
I 2

7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de
circuit monofazat având rezistenţa Rc= 0,5 , prin care trece un curent de I
= 8A, tensiunea de alimentare a circuitului fiind U = 230 V.
1
𝑅
2
I
230 V 230 V ‐ ΔU R
I
14
𝑅
2
Rezolvare
𝛥𝑈 𝑅 ⋅𝐼
În care:
ΔU - pierderea de tensiune pe porţiunea de circuit [V]
Rc - rezistenţa porţiunii de circuit [Ω] 𝑅 0,5 Ω
I - curentul care trece prin circuit [A] 𝐼 8𝐴
Rezultă
𝛥𝑈 0,5 ⋅ 8 4𝑉
Pierderea de tensiune, în procente faţă de tensiunea de alimentare U a

circuitului
𝛥𝑈 𝑉 4
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 1,74 %
𝑈𝑉 230
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1=30 Ω , R2=90 Ω , R3=45 Ω .

Curentul în conductoarele de alimentare este I =8 A. Să se determine
tensiunea la bornele circuitului şi curentul din fiecare derivaţie.
Rezolvare
I I
𝑅 𝑅 𝑅 U 𝑅
𝐼 𝐼 𝐼
Rezistenţa echivalentă RE a celor trei rezistenţe în paralel se determină din

relaţia:
1 1 1 1 1 1 1 3 1 2 6 1
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 30 90 45 90 90 Ω
de unde
90
𝑅 15 Ω
6
Rezultă tensiunea la bornele circuitului
5
𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 15 ⋅ 8 120 𝑉
iar curenţii prin derivaţii sunt:

𝑈 120
𝐼 4𝐴
𝑅 30
𝑈 120
𝐼 1,33 𝐴
𝑅 90
𝑈 120
𝐼 2,66 𝐴
𝑅 45
9. Un electromotor monofazat având randamentul 𝜂 = 80% şi 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,89

este parcurs de un curent I =18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se
determine puterea absorbită din reţea şi puterea utilă a electromotorului, în
kW şi CP.
Rezolvare 𝜂 80%
𝐼 18𝐴
U=230 V Mm PU =?
PA =?
𝑐𝑜𝑠𝜑 0,89
Puterea PA absorbită din reţea ( consumată) este:
𝑃 𝑊 𝑈 𝑉 ⋅ 𝐼 𝐴 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 230 ⋅ 18 ⋅ 0,89 3685 𝑊
iar puterea utilă PU ( cedată ) este:
𝜂% 80
𝑃 ⋅𝑃 ⋅ 3685 2948 𝑊 2,948 𝑘𝑊
100 100
𝐶𝑃
𝑃 𝐶𝑃 𝑃 𝑘𝑊 ⋅ 1,36 2,948 ⋅ 1,36 4 𝐶𝑃
𝑘𝑊
6
10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul 𝜂
= 90 %, alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine
puterea motorului care pune în mişcare rotorul generatorului.
Rezolvare 𝜂 80%
G 230 V 𝑅 2,76 𝛺
Pmp =?
Curentul I prin circuit este:

𝑈𝑉 230
𝐼𝐴 83.33 𝐴
𝑅Ω 2,76
Puterea cedată PU (utilă) de generator este:
𝑃 𝑊 𝑈 𝑉 ⋅𝐼 𝐴 230 ⋅ 83,33 19166 𝑊; 𝑃 19,166 𝑘𝑊
iar puterea P a motorului de acţionare este:
100 100
𝑃 ⋅𝑃 ⋅ 19,166 21,295 𝑘𝑊
𝜂% 90
respectiv
𝐶𝑃
𝑃 𝐶𝑃 𝑃 𝑘𝑊 ⋅ 1,36 21,295 ⋅ 1,36 29 𝐶𝑃
𝑘𝑊
11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile

nominale U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal
primar şi respectiv curentul nominal secundar.
Rezolvare
𝑆 √3 ⋅ 𝑈 ⋅𝐼 √3 ⋅ 𝑈 ⋅𝐼
În care:
7
Sn - puterea aparentă nominală a transformatorului [VA] 𝑆 10 ⋅ 10 𝑉𝐴
U1n – tensiunea nominală primară [V] 𝑈 20 ⋅ 10 𝑉
I1n - curentul nominal primar [A]
U2n – tensiunea nominală secundară [V] 𝑈 6,3 ⋅ 10 𝑉
I2n - curentul nominal secundar [A]
Rezultă
𝑆 10 ⋅ 10
𝐼 288,68 𝐴
√3 ⋅ 𝑈 √3 ⋅ 20 ⋅ 10
𝑆 10 ⋅ 10
𝐼 916,43 𝐴
√3 ⋅ 𝑈 √3 ⋅ 6,3 ⋅ 10
12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei

maşini electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa
bobinajului creşte la valoarea R2 = 50 Ω . Să se calculeze temperatura t2 la care
a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu
coeficient de temperatură α = 0,004 .
℃
Rezolvare
Variaţia rezistenţei cu temperatura este dată de relaţia
𝑅 𝑅 ⋅ 1 𝛼 𝑡 𝑡
de unde rezultă:
𝑅 𝑅 𝑅 ⋅𝛼 𝑡 𝑡
𝑅 𝑅
𝑡 𝑡
𝑅 ⋅𝛼
8
𝑅 𝑅 50 40
𝑡 𝑡 15 77,5 ℃
𝑅 ⋅𝛼 40 ⋅ 0,004
13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit

care are cos𝜑=0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar
curentul în circuit I=120 A. Să se determine puterile generate: aparentă,
activă şi reactivă.
S=?
Rezolvare P=? 𝐼 120𝐴
G 240 V 𝑍
Q=?
Puterea aparentă
𝑆 VA 𝑈 V ⋅𝐼 A 240 ⋅ 120 28800 𝑉𝐴; 𝑆 28,8 𝑘𝑉𝐴
Puterea activă
𝑃W 𝑈 V ⋅ 𝐼 A ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 240 ⋅ 120 ⋅ 0,83 23904 𝑊; 𝑃 23,9 𝑘𝑊
Puterea reactivă
𝑠𝑖𝑛𝜑 1 𝑐𝑜𝑠𝜑 1 0,83 1 0,6889 0,3111 0,56
𝑄 VAr 𝑈 V ⋅ 𝐼 A ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝜑 240 ⋅ 120 ⋅ 0,56 16128 𝑉𝐴𝑟
𝑄 16,1 𝑘𝑉𝐴𝑟
14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn

= 2 kW, In = 5 A, cos n = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care
lucrează acest electromotor.
Rezolvare
Pentru un electromotor monofazat avem
9
în care:
Pn – puterea nominală a electromotorului [W] 𝑃 2 ⋅ 10 𝑊
In – curentul nominal al electromotorului [A] 𝐼 5𝐴
Un – tensiunea nominală a electromotorului [V]
cos𝜑n - factorul de putere nominal 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 0,8
Rezultă
𝑃 2 ⋅ 10
𝑈 500 𝑉
𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 5 ⋅ 0,8
15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un

timp t =2 ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W
= 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa electrică a acestui fier de călcat.
Rezolvare 𝑅 ?
230 V 𝑊 4,850𝑘𝑊ℎ
Din expresia energiei
𝑈V 𝑈 V
𝑊 Wh 𝑃 W ⋅𝑡 h 𝑈 V ⋅𝐼 A ⋅𝑡 h 𝑈V ⋅ ⋅𝑡 h ⋅𝑡 h
𝑅Ω 𝑅Ω
rezultă
𝑈 V
𝑅Ω ⋅𝑡 h
𝑊 Wh
şi ţinând cont că:
2 ⋅ 60 45 165
𝑡 2ℎ 45′ 2,75 ℎ
60 60
avem:
10
230 52900
𝑅 ⋅ 2,75 ⋅ 2,75 30Ω
4,85 ⋅ 10 4850
16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele

receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp 𝑡 60 minute;
b) o lampă având rezistenţa 𝑅 200 Ω, prin care trece un curent 𝐼 1𝐴 şi
funcţionează un timp 𝑡 15 minute.
Rezolvare
a) Ştiind că 1CP = 736 W, rezultă puterea electromotorului exprimată în W
𝑃 2𝐶𝑃 2 ⋅ 736 1472 𝑊
iar energia consumată în timp de 𝑡 60′ 1ℎ
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 1472 ⋅ 1 1472 𝑊ℎ
b) Puterea lămpii Pl este
𝑃 𝑈⋅𝐼 𝑅⋅𝐼 ⋅𝐼 𝑅⋅𝐼 200 ⋅ 1 200𝑊
iar energia consumată în timp de 𝑡 15′ ℎ 0,25 ℎ
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 200 ⋅ 0,25 50 𝑊ℎ
c) Energia totală WT este deci:
𝑊 𝑊 𝑊 1472 50 1522 𝑊ℎ 1,522 𝑘𝑊ℎ
11
17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un
ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW.
Să se determine factorul de putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa
circuitului
cosφ=?
220 V 𝐼 80𝐴 𝑍 ?
P=14,1kW R=?
X=?
Rezolvare
Factorul de putere
𝑃 𝑃 14100
𝑆 𝑈⋅𝐼 220 ⋅ 80
iar
𝑠𝑖𝑛𝜑 1 𝑐𝑜𝑠𝜑 1 0,8 1 0,64 0,36 0,6
Impedanţa circuitului
𝑈 220
𝑍 2,75 Ω
𝐼 80
Rezistenţa activă
𝑅 𝑍 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 2,75 ⋅ 0,8 2,2 Ω
Reactanţa circuitului
𝑋 𝑍 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝜑 2,75 ⋅ 0,6 1,65 Ω
18. Dintr-un circuit de tensiune U 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa

Rl = 529 Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω . Să se
determine energia electrică pe care o consumă cele două receptoare, ştiind că
ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.
Rezolvare
U=230 V 𝑅 𝑅
Wt =?
12
Relaţia generală de calcul pentru energie este W = P⋅ t şi ţinând cont că:
60 45 105
𝑡 1ℎ 45′ 1,75 ℎ 𝑎𝑣𝑒𝑚
60 60
𝑈 𝑈
𝑊 ă 𝑃 ă ⋅𝑡 𝑈⋅𝐼 ă ⋅𝑡 𝑈⋅ ⋅𝑡 ⋅𝑡
𝑅 𝑅
230
𝑊 ă ⋅ 1,75 175 𝑊ℎ
529
𝑈 𝑈
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 𝑈⋅𝐼 ⋅𝑡 𝑈⋅ ⋅𝑡 ⋅𝑡
𝑅 𝑅
230
𝑊 ⋅ 1,75 926 𝑊ℎ
100
Şi energia totală consumată:
𝑊 𝑊 ă 𝑊 175 926 1101 𝑊ℎ
Variantă
I
U 𝑅
1 1 1 1 1 629 1
𝑅 𝑅 𝑅 529 100 52900 𝛺
52900
𝑅 84,1𝛺
629
𝑈 230
𝑊 𝑃∙𝑡 𝑈∙𝐼∙𝑡 ∙𝑡 ∙ 1,75 1101 𝑊ℎ
𝑅 84,1
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V
de către o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi
de câte 100 W, un aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive 𝑐𝑜𝑠𝜑 1 .
Rezolvare
Imax =? 𝑛
U=230V 𝑃 𝑃 𝑃
13
Puterea totală Pt absorbită de receptoarele menţionate, la o funcţionare
simultană, corespunzătoare curentului maxim absorbit, este
𝑃 𝑛⋅𝑃 𝑃 𝑃
în care:
𝑃 - puterea unei lămpi 𝑃 100 𝑊
n - numărul de lămpi n 5
𝑃 - puterea aparatului TV 𝑃 30 𝑊
𝑃 - puterea frigiderului 𝑃 100 𝑊
Rezultă
𝑃 5 ⋅ 100 30 100 630 𝑊
Avînd în vedere că
𝑃 𝑈⋅𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
rezultă
𝑃 630
𝐼 2,74 𝐴
𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 230 ⋅ 1

20. Să se determine:
Ω⋅
a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu 𝜌 ,
cu lungimea l = 228 m şi diametrul d = 6 mm.
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece

un curent electric I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
Rezolvare
a) Rezistenţa conductorului este:
Ω ⋅ 𝑚𝑚 𝑙m Ω ⋅ 𝑚𝑚 𝑙m
𝑅Ω 𝜌 ⋅ 𝜌 ⋅
𝑚 𝑠 mm 𝑚 𝜋 ⋅ 𝑑 mm
4
14
1 228 228 ⋅ 4
𝑅 ⋅ 0,25 Ω
32 3,14 ⋅ 6 32 ⋅ 3,14 ⋅ 36
4
b) Pierderea de energie este.
𝛥𝑊 Wh 𝑃 W ⋅𝑡 h 𝑈 V ⋅𝐼 A ⋅𝑡 h 𝑅 Ω ⋅𝐼 A ⋅𝐼 A ⋅𝑡 h
𝛥𝑊 𝑅⋅𝐼 ⋅𝑡 0,25 ⋅ 50 ⋅ 10 6250 𝑊ℎ
21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în

paralel:
- un radiator electric de putere Pr = 1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc =110 Ω;
- un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un
curent total IT =11 A
Rezolvare IT
U=220 V 𝑃 𝑅 𝑅 ?
𝐼 𝐼 𝐼
Pentru radiatorul electric avem:
𝑃 W 𝑈 V ⋅𝐼 A
deci curentul Ir prin radiatorul electric este

𝑃 1100
𝐼 5𝐴
𝑈 220
iar curentul Ic prin ciocanul de lipit
𝑈 220
𝐼 2𝐴
𝑅 110
15
Receptoarele fiind conectate în paralel, suma curenţilor care le parcurg este
egală cu curentul total din circuit, deci:
𝐼 𝐼 𝐼 𝐼
deci curentul If prin fierul de călcat este:
𝐼 𝐼 𝐼 𝐼 11 5 2 4𝐴
şi rezistenţa fierului de călcat Rf rezultă:

𝑈 220
𝑅 55 Ω
𝐼 4
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t =45 minute la tensiunea de U

= 230 V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4m, secţiunea s =
Ω⋅
0,2 mm2 şi rezistivitatea 𝜌 5 .
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de
călcat.
Rezolvare
𝐼 P=?
230 V 𝑅
W=?
Rezistenţa R a fierului de călcat este:

𝑙 4 20
𝑅 𝜌⋅ 5⋅ 100 Ω
𝑠 0,2 0,2
iar puterea:
𝑈 𝑈 230 52900
𝑃 𝑈⋅𝐼 𝑈⋅ 529 𝑊
𝑅 𝑅 100 100
şi energia consumată:
45
𝑊 𝑃⋅𝑡 529 ⋅ 396,75 𝑊ℎ
60
16

23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa 𝑅 1,5  şi cu
reactanţa 𝑋 2 , precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi
curentul rezultat.
Defazajul se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv
Rezolvare
Z=?
X
φ=?
R
Impedanţa Z a bobinei este
𝑍 𝑅 𝑋 1,5 2 2,5 Ω
iar defazajul poate fi exprimat prin
𝑅 1,5
𝑍 2,5
24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală 𝑃 1500 𝑊 absoarbe un

curent 𝐼 4,9 𝐴 la un factor de putere cos n = 0,85. Să se determine
tensiunea nominală Un (dintre faze) la care funcţionează electromotorul.
Rezolvare
R
Un=? 𝐼
Pn =1500W
S Mt In=4,9A
𝐼 𝐼 cosφn=0,85
T
0
Avem pentru electromotorul trifazat
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
17
şi rezultă
𝑃 1500
𝑈 208 𝑉
√3 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 4,9 ⋅ 0,85
25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V,

E2 = 19 V, R1 = 2, R2 = 3, R3 = 4 .
Să se întocmească bilanţul energetic.
a A d
I1 I2
R1 R3 R2
I3
E1 E2
b B c
Rezolvare
a) Determinarea curenţilor
Reţeaua are două noduri (n), A şi B, şi trei laturi (l) între cele două noduri,
deci pentru aflarea curenţilor se pot scrie n -1 = 2−1=1 ecuaţie aplicând prima
lege a lui Kirchhoff şi l-n+1=3-2+1=2 ecuaţii aplicând legea a 2-a a lui
Kirchhoff.
Sensurile curenţilor se considera cele indicate pe figură ( stabilite arbitrar).
Aplicăm legile lui Kirchhoff pentru nodul A şi pentru buclele BbaAB şi
BcdAB şi avem sistemul de ecuaţii:
I1+I2 –I3=0 I1+I2 –I3=0 (1)
E1=R1 I1 +R3 I3 respectiv 2 I1 +4 I3=48 (2)
E2=R2 I2 +R3 I3 3 I2 +4 I3 =19 (3)
din (2) rezultă: I1 =24−2 I3
18
iar din (3) avem:
19 4𝐼
𝐼
3
şi înlocuind în (1), aceasta devine:
19 4𝐼
24 2𝐼 𝐼 0
3
respectiv: 72−6 I3 +19 −4I3 −3I3 = 0

13I3 = 91 şi I3 =7A
19 4𝐼 19 4⋅7
𝐼 3𝐴 𝐼 3𝐴
3 3
I1 =24−2I3 = 24−2⋅7 =10A I1 =10A
Curenţii I1 şi I3 au valori pozitive, deci au sensurile adoptate; curentul I2 are

valoarea rezultată negativă, deci sensul real este invers celui adoptat iniţial.
b) Bilanţul energetic
Din calculul curenţilor rezultă că în reţeaua dată numai pila E1 este generatoare;
curentul I2 fiind opus forţei electromotoare E2 , această pilă este receptoare.Cele
trei rezistenţe sunt de asemenea receptoare. Bilanţul energetic apare deci sub
forma:
Putere produsă: E1 ⋅ I1 = 48V⋅10A=480W Pp = 480W
Putere consumată: E2 ⋅ I2 = 19V⋅3A = 57 W

𝑅 ⋅𝐼 2Ω ⋅ 10 𝐴 200 𝑊
𝑅 ⋅𝐼 3Ω ⋅ 3 𝐴 27 𝑊
𝑅 ⋅𝐼 4Ω ⋅ 7 𝐴 196 𝑊
Total 480 W Pc = 480W
19

26. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un
colac, are o rezistenţă electrică R= 4  şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine
lungimea conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
Rezolvare
Avem pentru rezistenţa R, în , a unui conductor cu lungimea l, în m, cu
secţiunea s, în mm2, şi cu rezistivitatea ρ, în  mm2/m, expresia
𝑙
𝑅 𝜌⋅
𝑠
de unde
𝑅⋅𝑠 4⋅6
𝑙 4 ⋅ 6 ⋅ 32 768 𝑚
𝜌 1
32

27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice
cu rezistenţa de 30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu
incandescenţă a câte 75 W, funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să
se determine energia electrică totală consumată de acest consumator în
intervalul de timp menţionat.
Rezolvare 𝑛 𝑅
U W=? 𝑃 I
𝑃
Energia totală consumată este

𝑊 𝑃 ⋅𝑡 𝑊ℎ
în care:
Pt – puterea totală absorbită de receptoare; [W]
t – reprezintă timpul de funcţionare, [h]
Puterea totală Pt absorbită de receptoarele consumatorului, la o funcţionare
simultană, este
𝑃 𝑛⋅𝑃 𝑃
în care:
𝑃 - puterea unui lămpi 𝑃 75 𝑊
n - numărul de lămpi n 4
𝑃 - puterea plitei
20
Avem pentru puterea plitei, în W,
𝑃 𝑅𝐼
în care:
R – rezistenţa plitei, în  R 30 
I – curentul absorbit de plită, în A I 8𝐴
Rezultă
𝑃 30 ⋅ 8 1920 𝑊
Şi deci
𝑃 4 ⋅ 75 1920 2220 𝑊
Timpul de funcţionare este

15 75
𝑡 1 1,25 ℎ
60 60
şi făcând înlocuirile avem
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 2220 ⋅ 1,25 2775 𝑊ℎ 2,775 𝑘𝑊ℎ
28. O plită electrică având rezistenţa Rp 22Ω este alimentată printr-un circuit
Ω⋅
cu conductoare din aluminiu cu ρ şi secţiune s 2,5 mm2 în
lungime 𝑙 40 𝑚. Tensiunea la plecarea din tablou este 𝑈 230 𝑉. Să se
calculeze:
a) rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b) curentul electric din circuit;
c) tensiunea la bornele plitei.
1
𝑟 𝑅
Rezolvare 2
I Up = 230 V - ΔU Rp
U=230 V
I
1
𝑟 𝑅
2
a) Rezistenţa electrică a (conductoarelor) circuitului este:
21
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 40
𝑅 2𝑟 𝜌 ⋅ 1Ω
𝑠 32 2,5
b) Curentul I în circuit este dat de legea lui Ohm:
𝑈 𝑈 230 230
𝐼 10 𝐴
𝑅 𝑅 𝑅 22 1 23
c) Pierderea de tensiune în circuit, ΔU este
𝛥𝑈 𝑅 ⋅𝐼 1 ⋅ 10 10 𝑉
Deci tensiunea Up la bornele plitei va fi:
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 230 10 220 𝑉
29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din

Ω⋅
aluminiu cu rezistivitate ρ şi secţiune s 2,5 mm2, este alimentat
de la tablou cu o tensiune U=230V . Circuitul alimentează un receptor şi prin
el circulă un curent I =5 A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de
timp t =20 minute.
1
𝑟 𝑅
2
Rezolvare
I Ur = 230 V - ΔU P
U=230 V
I Rr
1
𝑟 𝑅
2
a) Rezistenţa electrică a circuitului

22
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 32 2
𝑅 2𝑟 𝜌⋅ ⋅ 0,8 Ω
𝑠 32 2,5 2,5
b) Pierderea de tensiune ΔU în circuit este:

𝛥𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 0,8 ⋅ 5 4 𝑉
şi tensiunea Ur la bornele receptorului:
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 230 4 226 𝑉
iar puterea receptorului
𝑃 𝑈 ⋅ 𝐼 226 ⋅ 5 1130 𝑊
şi în final
c) energia consumată de receptor:

20
𝑊 𝑃⋅𝑡 1130 ⋅ 377 𝑊ℎ
60
30. Într-un circuit cu tensiunea U= 230 V în care sunt alimentate în serie o

rezistenţă R = 40 Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă
X = 30 Ω se montează un ampermetru şi un cosfimetru.
Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele
rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.
𝑅
Rezolvare 𝐼 ?
𝑈 𝑐𝑜𝑠𝜑 ?
𝑈 230𝑉 𝑈 𝑋
𝐼 𝑈 ?
𝑈 ?
Impedanţa circuitului este:
𝑍 𝑅 𝑋 40 30 50 Ω
Indicaţia ampermetrului:
𝑈 230
𝐼 4,6 𝐴
𝑍 50
Indicaţia cosfimetrului:
23
𝑅 40
𝑍 50
Tensiunea UR la bornele rezistenţei:
𝑈 𝑅⋅𝐼 40 ⋅ 4,6 184 𝑉
Tensiunea UL la bornele bobinei:
𝑈 𝑋⋅𝐼 30 ⋅ 4,6 138 𝑉
31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un

receptor care are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω. Tensiunea
la bornele generatorului U= 2000 V. Să se determine puterea aparentă a
generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).
Rezolvare S=?
P=? G 2000 V 𝐼 𝑅
Q=?
𝑋
Impedanţa circuitului este:
𝑍 𝑅 𝑋 8 6 10 Ω
Curentul în circuit:
𝑈 2000
𝐼 200 𝐴
𝑍 10
Factorul de putere al cicuitului

𝑅 8
𝑍 10
iar
𝑠𝑖𝑛𝜑 1 𝑐𝑜𝑠𝜑 1 0,8 1 0,64 0,36 0,6
Puterea aparentă a generatorului:
24
𝑆 𝑈⋅𝐼 2000 ⋅ 200 400000 𝑉𝐴 400 𝑘𝑉𝐴
Puterea activă consumată în circuit:
𝑃 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 2000 ⋅ 200 ⋅ 0,8 320000 𝑊 320 𝑘𝑊
Puterea reactivă consumată în circuit:
𝑄 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝜑 2000 ⋅ 200 ⋅ 0,6 240000 𝑉𝐴𝑟 240 𝑘𝑉𝐴𝑟
32. Uncircuit electric monofazat, având lungimea l=30 m şi secţiunea s = 4 mm2

Ω⋅
din aluminiu cu ρ , alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune
U 220 V, un radiator cu rezistenţa Rr = 20 Ω şi o lampă cu puterea Pl
= 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de
la capătul dinspre sursă al circuitului;
b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15
minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval
de timp.
𝑟
Rezolvare ΔU=?
Wr =?
𝐼 U=220 V 𝐼 𝑃
𝑈 ă 𝑅
𝑟 𝐼 𝐼 Wl =?
ΔW=?
a) Pentru lampă avem
𝑃 𝑈⋅𝐼
de unde curentul absorbit de lampă Il
𝑃 330
𝐼 1,5 𝐴
𝑈 220
25
curentul prin radiator Ir
𝑈 220
𝐼 11 𝐴
𝑅 20
iar curentul total prin circuit, It
𝐼 𝐼 𝐼 1,5 11 12,5 𝐴
Rezistenţa circuitului Rc
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 30
𝑅 2𝑟 𝜌 ⋅ 0,44 Ω
𝑠 34 4
iar pierderea de tensiune din circuit în volţi, ΔU
𝛥𝑈 𝑅 ⋅𝐼 0,44 ⋅ 12,5 5,5 𝑉
şi în procente
𝛥𝑈 𝑉 5,5 ⋅ 100 550

𝛥𝑈 % ⋅ 100 2,44 %
𝑈 𝛥𝑈 𝑉 220 5,5 225,5
b) Energia consumată de radiator Wr
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 𝑈⋅𝐼 ⋅𝑡
unde t, timpul de funcţionare este
60 15 75
𝑡 1ℎ 15′ 1,25 ℎ
60 60
deci
𝑊 220 ⋅ 11 ⋅ 1,25 3025 𝑊ℎ 3,025 𝑘𝑊ℎ
iar energia consumată de lampă, Wl
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 330 ⋅ 1,25 412,5 𝑊ℎ
26
c) Pierderea de energie ΔW în conductoarele circuitului este
𝛥𝑊 𝛥𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑡 5.5 ⋅ 12,5 ⋅ 1,25 86 𝑊ℎ
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei

lămpi având fiecare P1= 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W.
conectate în paralel. Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5% să se
calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de
timp t = 100 ore de funcţionare simultană a lămpilor.
𝑟 1/2𝑅
Rezolvare
𝐼 Rc =?
𝑛 𝑛
𝑈 U=220V= Ut –ΔU
𝑃 𝑃 ΔW =?
𝑟 1/2𝑅
a) Tensiunea de alimentare a lămpilor este:
𝑈 100 2,5 97,5
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 ⋅𝑈
100 100
de unde
100 100
𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 225,64 𝑉
97,5 97,5
𝛥𝑈 𝑈 𝑈 225,64 220 5,64 𝑉
Puterea totală a lămpilor este:

𝑃 3⋅𝑃 7⋅𝑃 3 ⋅ 200 7 ⋅ 40 880 𝑊
iar curentul total prin circuit rezultă:
𝑃 880
𝐼 4𝐴
𝑈 220
Având în vedere că:
𝛥𝑈 𝑅 ⋅𝐼 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡ă
27
𝛥𝑈 5,64
𝑅 1,41 Ω
𝐼 4
b) Pierderea de energie în circuit:
𝛥𝑊 𝛥𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑡 5,64 ⋅ 4 ⋅ 100 2256 𝑊ℎ 2,256 𝑘𝑊ℎ
34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa RR=17 Ω

funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t
=105 minute.
Să se afle:
Ω⋅
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ , în lungime de
l=20 m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere
de tensiune pe circuit ΔU = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.
Rezolvare
𝑟 1/2 𝑅
𝐼 s=?
𝑈 U=220V=Ut -ΔU 𝑃 𝑅
𝐼 𝐼
W=?
𝑟 1/2𝑅
a) Tensiunea U de alimentare a receptoarelor
𝑈 100 3 97
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 ⋅𝑈
100 100
de unde
100 100
𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 226,8 𝑉
97 97
şi
𝛥𝑈 𝑈 𝑈 226,8 220 6,8 𝑉
Curenţii absorbiţi de lampă, IL şi de radiator, IR sunt:
28
𝑃 363
𝐼 1,65 𝐴
𝑈 22𝑜
𝑈 220
𝐼 12,94 𝐴
𝑅 17
iar curentul total IT prin circuit este:
𝐼 𝐼 𝐼 1,65 12,94 14,59 𝐴
Pierderea de tensiune în circuit este:
2⋅𝑙
𝛥𝑈 𝑅 ⋅𝐼 𝜌⋅ ⋅𝐼
𝑠
de unde:
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 20
𝑠 𝜌⋅ ⋅𝐼 ⋅ ⋅ 14,59 2,68 𝑚𝑚
𝛥𝑈 32 6,8
deci 𝑠 4𝑚𝑚 ( secţiunea standardizată imediat superioară celei

rezultate din calcul)
b) Avem energia Wl consumată de lampă
105
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 363 ⋅ 635,25 𝑊ℎ
60
şi energia WrR consumată de radiator
105
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 𝑈⋅𝐼 ⋅𝑡 220 ⋅ 12,94 ⋅ 4981,9 𝑊ℎ
60
Iar energia totală
𝑊 𝑊 𝑊 635,25 4981,9 5617 𝑊ℎ
29
35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea
cu tensiunea pe fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A.
Să se determine puterile activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta
funcţionând cu un factor de putere 𝑐𝑜𝑠𝜑 = 0,72.
Rezolvare R
𝑈 𝐼 10𝐴 𝑍 cosφ=0,72
𝑍
S P=?
𝐼 Q=?
𝐼 𝑈 220𝑉 𝑍
T
0
Tensiunea de linie este:
𝑈 √3 ⋅ 𝑈 √3 ⋅ 220 380 𝑉
şi
𝑠𝑖𝑛𝜑 1 𝑐𝑜𝑠𝜑 1 0,72 1 0,5184 0,4816 0,69
Puterea activă:
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑃 1,73 ⋅ 380 ⋅ 10 ⋅ 0,72 4733,28 𝑊 4,7 𝑘𝑊
Puterea reactivă:
𝑄 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝜑

𝑄 1,73 ⋅ 380 ⋅ 10 ⋅ 0,69 4536,06 𝑉𝐴𝑟 4,5 𝑘𝑉𝐴𝑟
30
36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi
alimentată la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de
30 A. Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea
de tensiune considerându-se de 3% iar  = 1/34  mm2/m.
𝑟
Rezolvare l=150m 1 𝑚𝑚
𝐼 𝐼 𝜌 Ω⋅
𝑈 𝑈 ∆𝑈
cosφ=1 34 𝑚
𝑈 230𝑉
𝑟 I=30A
𝐼 S=?
ΔU=3%
Pierderea de tensiune ΔU, în V, atunci cînd se cunoaşte ΔU în %, este:
𝛥𝑈%
𝛥𝑈 ⋅𝑈 𝑉
100
în care
Un – tensiunea de alimentare a reţelei, în V
Rezultă
3
𝛥𝑈 ⋅ 230 6,9 𝑉
100
Aplicând legea lui Ohm avem pentru pierderea de tensiune în V expresia:
𝑙
𝛥𝑈 𝑅⋅𝐼 2𝑟 𝐼 2∙𝜌⋅ ⋅𝐼
𝑠
în care:
R – rezistenţa conductoarelor liniei, în 
I – curentul care va trece prin linie, în A I 30 𝐴
ρ – rezistivitatea conductoarelor, în Ω ⋅ 𝜌 Ω⋅
l – lungimea liniei, în m 𝑙 150 𝑚

s – secţiunea conductoarelor liniei, în mm2
Rezultă
𝑙⋅𝐼 1 2 ⋅ 150 ⋅ 30
𝑠 𝜌⋅2∙ ⋅ 38,4 𝑚𝑚
𝛥𝑈 34 6,9
Pentru dimensionare se alege secţiunea standardizată de 50 mm2

31
37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu
cu secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează
un receptor cu o rezistenţă neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  =
1/32  mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?
r
Rezolvare
𝐼
U=230 V 𝐼 R U=230 V 𝑅
r
Din legea lui Ohm aplicată în circuitul rezistiv dat avem pentru curentul I
indicat de ampermetru, în A,
𝑈 𝑈
𝐼
𝑅 𝑅 2⋅𝑟
în care:
U – tensiunea aplicată circuitului, în V ; U 230 𝑉
Rt – rezistenţa totală a circuitului, în ;
R – rezistenţa receptorului din circuit, în . R 5Ω
r – rezistenţa unui conductor al circuitului, în ;
𝑙
𝑟 𝜌⋅
𝑠
în care:
l – lungimea unui conductor al liniei, în m 𝑙 40 𝑚

s – secţiunea conductoarelor liniei, în mm2 s 2,5 𝑚𝑚
Rezultă
1 40
𝑟 ⋅ 0,5 Ω
32 2,5
şi înlocuind avem
230 230
𝐼 38,3 𝐴
5 2 ⋅ 0,5 6
32
Ω⋅
38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ , de
lungime l= 400 m şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100
kW sub un factor de putere cos𝜑=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
Rezolvare
1
𝑃
3 𝑅 𝐼 𝑍
R
1
𝑈 𝑃
3 𝑅 𝐼 𝑍
S
1
𝑃
3 𝑅 𝐼 𝑍
T
a) Calculul pierderii de tensiune
Puterea transportată prin linie este:

𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
de unde curentul prin linie
𝑃 100000
𝐼 180,6 𝐴
√3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 1,73 ⋅ 400 ⋅ 0,8
iar pierderea de tensiune în linie
𝑙 1,73 ⋅ 400 ⋅ 180,6 ⋅ 0,8
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 32,9 𝑉
𝑠 32 ⋅ 95
şi în procente
𝛥𝑈 𝑉 32,9
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 8,2 %
𝑈 400
33
b) Calculul pierderii de putere ΔP în linie
𝑃
𝑙⋅3⋅
𝛥𝑃 𝑊 3⋅𝑅⋅𝐼 3 ⋅ 𝑈 𝑐𝑜𝑠 𝜑
𝛥𝑃 % ⋅ 100 ⋅ 100 𝜌⋅ ⋅ 100
𝑃𝑊 𝑃 𝑠⋅𝑃
𝑙⋅𝑃 1 400 ⋅ 100000
𝛥𝑃 % 𝜌⋅ ⋅ 100 ⋅ ⋅ 100 12,9 %
𝑠 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜑 32 95 ⋅ 400 ⋅ 0,8
Sau calculul direct, având în vedere că mărimea lui I a fost determinată

anterior:
𝛥𝑃 𝑊 3⋅𝑅⋅𝐼 3⋅𝑙⋅𝐼
𝛥𝑃 % ⋅ 100 ⋅ 100 𝜌 ⋅ ⋅ 100
𝑃𝑊 𝑃 𝑠⋅𝑃
3 400 ⋅ 180,6
𝛥𝑃 % ⋅ ⋅ 100 12,9 %
32 95 ⋅ 100000
39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ
Ω⋅
având lungimea l =50 m, pentru alimentarea unui electromotor
monofazat de putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim
normal şi la pornire) cos𝜑 = 0,8, randamentul 𝜂 =0,9, cu pornire directă,
admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa = 14% , o densitate a
curentului la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP=5IN
.
În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea
ΔU =5% .
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:
23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s=6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Rezolvare 𝑟 1/2𝑅 l=50m S=?

1 𝛺𝑚𝑚
Ip=5In 𝜌
𝐼 32 𝑚
U=220V Mm 𝑃 =5CP δpa =20 A/mm2
𝑟 ΔU =5%
η=0,9
cosφ=0,8 ΔUpa =14%
𝑟 1/2𝑅 34
a) Calculul secţiunii.
Puterea nominală a motorului este:
𝑊
𝑃 5 𝐶𝑃 5 𝐶𝑃 ⋅ 736 3680𝑊
𝐶𝑃
iar puterea P absorbită din reţea este:
𝑃
𝑃 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒
𝜂
𝑃 3680
𝐼 23,23 𝐴
𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 220 ⋅ 0,8 ⋅ 0,9
Pierderea de tensiune admisă, în regim normal, în V este:
𝛥𝑈 % 5
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 11 𝑉
100 100
Din expresia pierderii de tensiune în circuit

2⋅𝑙
𝛥𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝜌 ⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑠
avem
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 50
𝑠 𝜌⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ ⋅ 23,23 ⋅ 0,8 5,28 𝑚𝑚
𝛥𝑈 32 11
şi se adoptă secţiunea standardizată imediat superioară, s=6 mm2
b) Verificarea secţiunii calculate

- Încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă
Avem:
𝐼 23,23 𝐴 𝐼 . 30 𝐴
- densitatea curentului la pornire
Avem:
𝐼 5⋅𝐼 5 ⋅ 23,23 𝐴
𝛿 19,36 𝛿 20𝐴/𝑚𝑚
𝑠 𝑠 6 𝑚𝑚
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului
Avem:
35
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 50
𝛥𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝜌⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ ⋅ 5 ⋅ 23,23 ⋅ 0,8 48,4 𝑉
𝑠 32 6
respectiv:
𝛥𝑈 𝑉 48,4
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 22% 𝛥𝑈 14%
𝑈 220
Condiţia nu este îndeplinită deci se majorează secţiunea la s=10 mm2
Rezultă
1 2 ⋅ 50
𝛥𝑈 ⋅ ⋅ 5 ⋅ 23,23 ⋅ 0,8 29 𝑉
32 10
respectiv
29
𝛥𝑈 % ⋅ 100 13,2% 𝛥𝑈 14%
220
40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi

cos n = 0,8 este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie
electrică trifazată, având lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea
S=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform
normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între
(1,05 – 1,2) In. 𝐼
𝑅
Rezolvare R 1 𝛺𝑚𝑚
𝜌
32 𝑚
𝑈 𝑰𝒏 ? 𝑈 380V
Pn=15kW
𝑅
S Mt 𝜂 0,9
L=100m 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,8
S=25mm2
𝐼
𝑅 ΔU=?
T
a) Puterea absorbită de motor este:
𝑃
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝜂
36
În care:
𝑃 – puterea absorbită de motor din linie, în W

Un – tensiunea nominală a motorului în V; Un 380 𝑉
In - curentul nomonal, absorbit de motor din linie, în A;
cos𝜑n – factorul de putere al motorului; cos𝜑n 0,8
Pn – puterea nominală a motorului, în W Pn 15 ⋅ 10 𝑊
𝜂 – randamentul motorului. 𝜂 0,9
Rezultă:
𝑃
𝐼
√3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂
Şi făcând înlocuirile avem:

15 ⋅ 10
𝐼 31,6 𝐴
√3 ⋅ 380 ⋅ 0,8 ⋅ 0,9
b) Pierderea de tensiune din linie ΔU,în V, este dată de relaţia:
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
În care:
In - curentul din linie, egal cu cel absorbit de motor, în A; In 31,6 𝐴

R – rezistenţa liniei, în , respectiv
𝐿
𝑅 𝜌⋅
𝑆
în care:
L – lungimea liniei, în m 𝐿 100 𝑚

S – secţiunea conductoarelor liniei, în mm2 S 25 𝑚𝑚
Făcând înlocuirile, rezultă
37
1 100
𝛥𝑈 √3 ⋅ ⋅ ⋅ 31,6 ⋅ 0,8 5,47 𝑉
32 25
tensiunea liniei la plecarea din tablou
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 380 5,47 385,47 𝑉
şi procentul pierderii de tensiune pe linie
𝛥𝑈 𝑉 5,47
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 1,42 %
𝑈 385,47
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al

întrerupătorului automat al electromotorului, conform normativelor,
𝐼 1,2 ⋅ 𝐼 1,2 ⋅ 31,6 37,9 𝐴

41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu,

alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos
 = 1) R = 20 , situat la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe.
Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră  = 1/32  mm2/m. Să
se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în
acelaşi timp. 𝑟
s=6mm2 1 𝑚𝑚
Rezolvare 𝐼 𝐼 𝜌 Ω⋅
cosφ=1
𝑈 220𝑉 UB = UT – ΔUL 32 𝑚
𝑅=20 Ω
𝑟 𝐼 l=192m UB =? W =? ΔW =?
a) Tensiunea la bornele receptorului, în V, este

𝑈 𝑈 𝛥𝑈
în care
UT – tensiunea la tablou, în V; UT 220 𝑉
ΔUL – pierderea de tensiune pe linie, în V
Aplicând legea lui Ohm avem pentru pierderea de tensiune ΔUL expresia:
38
𝛥𝑈 2⋅𝑟⋅𝐼
în care:
r – rezistenţa unui conductor al liniei, în ;
I – curentul care va trece prin linie, în A
Calculul rezistenţei unui conductor al liniei se face cu relaţia
𝑙
𝑟 𝜌⋅
𝑠
în care:

s – secţiunea conductoarelor liniei, în mm2 s 6 𝑚𝑚
şi rezultă
1 192
𝑟 ⋅ 1Ω
32 6
Din legea lui Ohm aplicată în circuitul rezistiv dat avem pentru curentul I, în
A,
𝑈 𝑈
𝐼
𝑅 𝑅 2⋅𝑟
în care:
UT – tensiunea circuitului (la tablou), în V ; 𝑈 220 𝑉
Rt – rezistenţa totală a circuitului, în ;
R – rezistenţa receptorului din circuit, în . 𝑅 20 Ω
şi înlocuind avem
220 220
𝐼 10 𝐴
20 2 ⋅ 1 22
Rezultă deci
𝛥𝑈 2⋅𝑟⋅𝐼 2 ⋅ 1 ⋅ 10 20 𝑉
şi
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 220 20 200 𝑉
b) Energia electrică consumată de receptor în jumătate de oră, în Wh, este
𝑊 𝑃⋅𝑡 𝑈 ⋅𝐼⋅𝑡
în care:
39
P – puterea receptorului, în W;
UB – tensiunea la bornele receptorului, în V 𝑈 200 𝑉
I – curentul care trece prin linie, în A; 𝐼 10 𝐴
t – timpul de funcţionare, în h. 𝑡 0,5 ℎ
Rezultă
𝑊 200 ⋅ 10 ⋅ 0,5 1000 𝑊ℎ 1 𝑘𝑊ℎ
c) Energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei, în Wh, se

calculează cu relaţia
𝛥𝑊 𝛥𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑡
în care mărimile care intervin au semnificaţiile şi valorile cunoscute şi

rezultă
𝛥𝑊 20 ⋅ 10 ⋅ 0,5 100 𝑊ℎ 0,1 𝑘𝑊ℎ
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R
50 . Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea
de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10
ore/zi, considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele
liniei în aceeaşi perioadă de timp. 𝐼 𝐼 ΔUL=10%
Rezolvare 𝑈 230𝑉 Ur = UPT – ΔUL 𝑅 50𝛺
a) Tensiunea la bornele reflectorului, în V: 𝐼 W=? ΔW=?
𝑈 𝑈 𝛥𝑈
UPT – tensiunea la postul de transformare, în V; 𝑈 230 𝑉
Pierderea de tensiune ΔUL , în V, atunci cînd se cunoaşte ΔU în %, este:
𝛥𝑈%
100
10
𝛥𝑈 ⋅ 230 23 𝑉
100
𝑈 230 23 207 𝑉
Curentul prin reflector (şi prin circuit) este, conform legii lui Ohm,
𝑈 207
𝐼 4,14 𝐴
𝑅 50
40
Consumul de energie al reflectorului
𝑊 𝑃⋅𝑡 𝑈 ⋅𝐼⋅𝑡
în care:
P – puterea reflectorului, în W;
Ur – tensiunea la bornele reflectorului, în V 𝑈 207 𝑉
I – curentul care trece prin reflector, în A; 𝐼 4,14 𝐴
t – timpul de funcţionare, în h. 𝑡 30 ⋅ 10 300 ℎ
Rezultă
𝑊 207 ⋅ 4,14 ⋅ 300 257094 𝑊ℎ 257,094 𝑘𝑊
b) Energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei, în Wh,
se calculează cu relaţia
𝛥𝑊 𝛥𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑡
𝛥𝑊 23 ⋅ 4,14 ⋅ 300 28566 𝑊ℎ 28,566 𝑘𝑊ℎ
43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu

incandescenţă la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W.
Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea
conductoarelor ei este de 16 mm2;  = 1/32  mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de
tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de
minute.
𝑟
Rezolvare l=200m 1 𝛺𝑚𝑚
𝐼 s=16 mm2 𝜌
32 𝑚
𝑈 Ul = UT – ΔUL=220V 𝑃 3300𝑊
𝐼 𝐼
UT =? W =?
𝑟
a) Tensiunea liniei la plecarea din tablou, în V, este
𝑈 𝑈 𝛥𝑈
în care
Ul – tensiunea de alimentare a lămpilor, în V; 𝑈 220 𝑉
Aplicând legea lui Ohm avem, pentru pierderea de tensiune ΔUL , avem:
𝛥𝑈 2⋅𝑟⋅𝐼
41
în care:
r – rezistenţa unui conductor al liniei, în ;
I – curentul care trece prin linie, în A
Calculul rezistenţei unui conductor al liniei se face cu relaţia
𝑙
𝑟 𝜌⋅
𝑠
în care:

s – secţiunea conductoarelor liniei, în mm2 𝑠 16 𝑚𝑚
şi rezultă
1 200
𝑟 ⋅ 0,39 Ω
32 16
Avem
𝑃 𝑈 ⋅𝐼
în care
Pl – puterea lămpilor, în W; 𝑃 3300 𝑊
Ul – tensiunea de alimentare a lămpilor. 𝑈 220 𝑉
deci
𝑃 3300
𝐼 15 𝐴
𝑈 220
Rezultă pierderea de tensiune pe linie
𝛥𝑈 2⋅𝑟⋅𝐼 2 ⋅ 0,39 ⋅ 15 11,7 𝑉
tensiunea liniei la plecarea din tablou
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 220 11,7 231,7 𝑉
şi procentul pierderii de tensiune pe linie
𝛥𝑈 𝑉 11,7
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 5%
𝑈 231,7
42
b) Consumul de energie
𝑊 𝑃 ⋅𝑡
în care:
Pl – puterea lămpilor, în W; Pl = 3300 W
T – timpul de funcţionare, în h. 𝑡 0,5 ℎ
şi rezultă
𝑊 3300 ⋅ 0,5 1650 𝑊ℎ
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220
V. La capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de
tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a
radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10
minute.
1/2𝑅
Rezolvare R1 = ?
I R2
Un= 220 V Ur = Un - ΔU 𝑃 3135𝑊 R2 = ?
I
ΔU =5%? W=?
1/2𝑅
a) Pierderea de tensiune ΔU, în V, atunci cînd se cunoaşte ΔU în %, este:
𝛥𝑈%
100
în care
Un – tensiunea de alimentare a reţelei, la tablou, în V; Un = 220 V
Rezultă
5
𝛥𝑈 ⋅ 220 11 𝑉
100
Tensiunea care se aplică radiatorului, în V, este
𝑈 𝑈 𝛥𝑈
în care:
Un – tensiunea la tablou, în V; Un 220 𝑉
ΔU – pierderea de tensiune pe linie, în V. ΔU = 11 V
43
şi rezultă
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 220 11 209 𝑉
Avem
𝑃 𝑈 ⋅𝐼
Pr – puterea radiatorului, în W; Pr = 3135 W

𝑈 - tensiunea aplicată radiatorului, în V; 𝑈 209 𝑉
I – curentul în radiator şi în circuit, în A
şi rezultă
𝑃 3135
𝐼 15 𝐴
𝑈 209
Aplicând legea lui Ohm avem:
𝛥𝑈 11
𝑅 0,73 Ω
𝐼 15
şi
𝑈 209
𝑅 13,9 Ω
𝐼 15

b) Consumul de energie electrică al radiatorului
10
𝑊 𝑃 ⋅𝑡 3135 ⋅ 522,5 𝑊ℎ
60
45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care

alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2,
montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul
şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de
tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea
electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului:
7 kW, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos  = 0,8 (se consideră aceeaşi
valoare atât în regim normal cât şi la pornire), randamentul  = 0,9, curentul
44
de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m,  = 1/34  mm2/m,
pierderea de tensiune admisă în regim normal 2% iar la pornirea
electromotorului 10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim
permanent δN=6 A/mm2, în regim de pornire δp=20 A/mm2.
𝐼
𝑅 S=2,5 mm2 ?
R Ip=6In
Pn=7kW
𝑈 380𝑉 𝐼
𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,8
S Mt 𝜂 0,9
ΔU=2%
𝐼 δN=6A/mm2
𝑅
T ΔUp=10%
δp=20A/mm2
0
Rezolvare
1. Calculul curentului nominal (absorbit) al motorului strungului
Puterea motorului strungului, în W, este
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 7000 𝑊
în care:
U – tensiunea de linie de alimentare, în V; 𝑈 380 𝑉
In – curentul nominal (absorbit) de motor, în A;
cosφ – factorul de putere al motorului 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,8
 - randamentul motorului  0,9
Curentul nominal al motorului rezultă:
𝑃
𝐼
√3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂
şi înlocuind:
7000
𝐼 14,7 𝐴
√3 ⋅ 380 ⋅ 0,8 ⋅ 0,9
45
2. Pierderea de tensiune în regim normal, în V,
în care:
R – rezistenţa circuitului, în Ω
In – curentul nominal (absorbit) de motor, în A; 𝐼 14,7 𝐴
cosφ – factorul de putere al motorului cosφ 0,8
Calculul rezistenţei circuitului, în Ω, se face cu relaţia

𝑙
𝑅 𝜌⋅
𝑠
în care:
l – lungimea circuitului, în m 𝑙 20 𝑚
s – secţiunea conductoarelor liniei, în mm2 𝑠 2,5 𝑚𝑚
şi rezultă
1 20
𝑅 ⋅ 0,235 Ω
34 2,5
iar
ΔU √3 ⋅ 0,235 ⋅ 14,7 ⋅ 0,8 4,8 𝑉
şi în procente
,
𝛥𝑈% ⋅ 100 ⋅ 100 1,26% 2% admisibil
3. Verificarea densităţii de curent în regim permanent
𝐼 14,7 𝐴 𝐴
𝛿 5,88 6 admisibil
𝑠 2,5 𝑚𝑚 𝑚𝑚
4. Pierderea de tensiune la pornire, în V
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 6 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
şi deci
𝛥𝑈 √3 ⋅ 0,235 ⋅ 6 ⋅ 14,7 ⋅ 0,8 28,7 𝑉

46
şi în procente
,
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 7,55% 10% 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙
5. Verificarea densităţii de curent în regim de pornire
𝐼 6⋅𝐼 6 ⋅ 14,7 𝐴 𝐴
𝛿 35,28 20 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙
𝑠 𝑠 2,5 𝑚𝑚 𝑚𝑚
Nu este îndeplinită condiţia, deci se alege secţiunea imediat superioară, respectiv

s = 4 mm2
Cu noua secţiune
𝐼 6⋅𝐼 6 ⋅ 14,7 𝐴 𝐴
𝑠 𝑠 4 𝑚𝑚 𝑚𝑚
Nu este îndeplinită condiţia nici cu această secţiune, deci se alege secţiunea

superioară, respectiv
s = 6 mm2
Cu noua secţiune
𝐼 6⋅𝐼 6 ⋅ 14,7 𝐴 𝐴
deci circuitul trebuie redimensionat cu s = 6 mm2
46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate 𝜌

Ω⋅
, de lungime l=20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer,
alimentează un tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT =5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 =4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 =2kW fiecare ( pe
circuite separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3
circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%.
47
Electromotoarele au randamentul 𝜂 = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal
şi la pornire) cos𝜑=0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere
de tensiune 𝛥𝑈 10%.
Mm 𝑃 4𝑘𝑊
IP =5In Mm 𝑃 2𝑘𝑊
η =0,9
cosφ=0,8
Mm 𝑃 2𝑘𝑊
380/220 V
R
S Sc =?
Mt 𝑃 5𝑘𝑊
T
0
l =20m
1 Ω ⋅ 𝑚𝑚 10 200𝑊
𝜌
34 𝑚
𝛥𝑈 2% 10 200𝑊
𝛥𝑈 10%
10 200𝑊
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele

monofazate se conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
- încălzirea conductoarelor în regim permanent de funcţionare. Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s
= 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s=25 mm2 ;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind
𝛿 20𝐴/𝑚𝑚 ;
Rezolvare
48
Se face calculul pentru faza cu încărcarea cea mai mare ( dată de contribuţia
electromotorului trifazat, a electromotorul monofazat de 4 kW şi a unei
treimi din lămpi).
a) Calculul secţiunii 𝑠 necesare motorului trifazat
Puterea absorbită din reţea de motorul trifazat este:
𝑃
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝜂
de unde:
𝑃 5000
𝐼 10,56 𝐴
√3𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 1,73 ⋅ 380 ⋅ 0,8 ⋅ 0,9
Pierderea de tensiune ΔU admisă, în regim normal, în V este:
𝛥𝑈 % 2
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 380 7,6 𝑉
100 100

𝑙
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑠
avem
𝑙 1 20
𝑠 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 1,73 ⋅ ⋅ ⋅ 10,56 ⋅ 0,8 1,13 𝑚𝑚
𝛥𝑈 34 7,6
b) Secţiunea 𝑠 necesară motorului monofazat
Puterea PM absorbită din reţea este:
𝑃
𝜂
de unde:
𝑃 4000
𝐼 25,25 𝐴
𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 220 ⋅ 0,8 ⋅ 0,9
Pierderea de tensiune admisă ΔU, în regim normal, în V este:
𝛥𝑈 % 2
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 4,4 𝑉
100 100

2⋅𝑙
𝑠
avem
49
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 20
𝑠 𝜌⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ ⋅ 25,25 ⋅ 0,8 5,4 𝑚𝑚
𝛥𝑈 34 4,4
c) Secţiunea 𝑠 necesară lămpilor
Puterea PL absorbită din reţea este:
𝑃 10 ⋅ 200 2000 𝑊 𝑈 ⋅ 𝐼
de unde curentul lămpilor, 𝐼 este:
𝑃 2000
𝐼 9,1 𝐴
𝑈 220
Pierderea de tensiune admisă în regim normal ΔU , în V este:
𝛥𝑈 % 2
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 4,4 𝑉
100 100
2⋅𝑙
𝛥𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 𝜌⋅ ⋅𝐼
𝑠
avem
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 20
𝑠 𝜌⋅ ⋅𝐼 ⋅ ⋅ 9,1 2,4 𝑚𝑚
𝛥𝑈 34 4,4
d) Secţiunea 𝑠 necesară coloanei
𝑠 𝑠 𝑠 𝑠 1,13 5,4 2,4 8,93 𝑚𝑚
Se adoptă
𝑠 10 𝑚𝑚
e) Verificări ale secţiunii adoptate
- Încălzirea conductoarelor
Curentul total (simultan) IC
𝐼 𝐼 𝐼 𝐼 10,56 25,25 9,1 44,91 𝐴 𝐼 . 75 𝐴
- Densitatea de curent la pornirea simultană a motoarelor, lămpile fiind

în funcţiune (cel mai greu regim de pornire)
Curentul total (simultan) ICP în regim de pornire este:
𝐼 5 𝐼 𝐼 𝐼 5 10,56 25,25 9,1 188,15 𝐴
iar densitatea de curent la pornire este:
𝐼 188,15 𝐴 𝐴
𝛿 18,8 20
𝑠 10 𝑚𝑚 𝑚𝑚
- Pierderea de tensiune din coloană la pornirea motoarelor
2⋅𝑙
𝛥𝑈 𝑅5 𝐼 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝐼 𝜌⋅ 5 𝐼 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝐼
𝑠
50
1 2 ⋅ 20
𝛥𝑈 ⋅ 5 10,56 25,25 ⋅ 0,8 9,1
34 10
4 4 4
𝛥𝑈 5 ⋅ 35,81 ⋅ 0,8 9,1 143,24 9,1 ⋅ 152,34 17,9𝑉
34 34 34
respectiv
𝛥𝑈 𝑉 27,44
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 7,22 % 𝛥𝑈 10%
𝑈 380
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din
Ω⋅
aluminiu cu rezistivitatea 𝜌 , în lungime l =30m, la capătul căreia
sunt conectate: un electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW
2x220 V, ştind că acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal,
randamentul lor este 𝜂 =0,95, factorul de putere (în regim normal şi la pornire)
este cos𝜑 = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3% şi că
pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a
electromotoarelor este 𝛥𝑈 12%
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:
16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s=6 mm2 ;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind 𝛿
20𝐴/𝑚𝑚 ;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.

Rezolvare
𝑃 2𝑘𝑊 Ip=3In
ΔU =3%
η=0,95
ΔUpa =12% Mm
380/220 V cosφ=0,9
R
l=30 m 𝑃 2,5 𝐶𝑃
S Mt
T
S =?
0
1 Ω ⋅ 𝑚𝑚
𝜌
32 𝑚
51
a) Secţiunea 𝑠 necesară motorului trifazat.
Puterea nominală a motorului este:
𝑊
𝑃 2,5 𝐶𝑃 2,5 𝐶𝑃 ⋅ 736 1840 𝑊
𝐶𝑃
iar puterea PT absorbită din reţea este:
𝑃
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝜂
de unde:
𝑃 1840
𝐼 3,27 𝐴
√3𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 1,73 ⋅ 380 ⋅ 0,9 ⋅ 0,95
𝛥𝑈 % 3
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 380 11,4 𝑉
100 100
Din expresia pierderii de tensiune în coloană

𝑙
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑠
avem
𝑙 1 30
𝑠 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 1,73 ⋅ ⋅ ⋅ 3,27 ⋅ 0,8 0,4 𝑚𝑚
𝛥𝑈 32 11,4
b) Secţiunea 𝑠 necesară motorului monofazat

Puterea PM absorbită din reţea este:
𝑃
𝑃 𝑈⋅𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝜂
de unde:
𝑃 2000
𝐼 10,6 𝐴
𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 220 ⋅ 0,9 ⋅ 0,95
52
𝛥𝑈 % 3
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 6,6 𝑉
100 100

2⋅𝑙
𝑠
avem
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 30
𝑠 𝜌⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ ⋅ 10,6 ⋅ 0,9 2,7 𝑚𝑚
𝛥𝑈 32 6,6
c) Secţiunea 𝑠 necesară coloanei

𝑠 𝑠 𝑠 0,4 2,7 3,1𝑚𝑚
Se adoptă 𝑠 4𝑚𝑚
d) Verificarea secţiunii calculate a coloanei
- Încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă

Curentul prin coloană
𝐼 𝐼 𝐼 3,27 10,6 13,87 𝐴 𝐼 . 20 𝐴
- densitatea curentului la pornire

Avem:
𝐼 3∙𝐼 3 ∙ 13,87 𝐴 𝐴
𝛿 10,4 𝛿 20
- pierderea de tensiune din coloană la pornirea simultană a

electromotoarelor
Avem:
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 30
𝛥𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝜌⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ ⋅ 3 ⋅ 13,87 ⋅ 0,9 17,6 𝑉
𝑠 32 4
respectiv:
𝛥𝑈 𝑉 17,6
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 8% 𝛥𝑈 12%
𝑈 220
53
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m
alimentează un tablou secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul
nominal In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la
pornirea electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea  = 34 ,
Ω⋅
cos  = 0,7 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la
pornire) şi = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru
conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă
în regim de pornire δp=20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea
echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor
receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la
densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se
conectează la faza T, câte 10 lămpi se conectează la faza S, respectiv la faza
R. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza T; se va calcula secţiunea
coloanei luînd în considerare curentul total din faza T,unde este racordat
electromotorul monofazat.
Rezolvare
δp =20A/mm2 𝑃 2𝑘𝑊
ΔU =2% Ip=6In
ΔUpa =10% Mm cosφ=0,7
380/220 V η=0,9
R
l=25m 𝑃 4𝑘𝑊
S Mt
T
0 S=?
𝑚
𝛾 34
𝛺 ∙ 𝑚𝑚 10 100𝑊
10 100𝑊
54
1. Calculul curentului 𝑰𝒏𝒕 absorbit de motorul trifazat
Puterea absorbită de motorul trifazat, în W, este
P √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 4000 𝑊
în care:
U – tensiunea de alimentare de linie, în V; U 380 𝑉
Int – curentul nominal (absorbit) de motorul trifazat, în A;
Curentul nominal al motorului trifazat rezultă:
𝑃
𝐼
√3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂
şi înlocuind:
4000
𝐼 9,6 𝐴
√3 ⋅ 380 ⋅ 0,7 ⋅ 0,9
2. Pierderea de tensiune în V, în regim normal, determinată de motorul

trifazat
𝛥𝑈% 2
ΔU ⋅𝑈 ⋅ 380 7,6 𝑉
100 100
3. Calculul secţiunii 𝒔𝒕 necesare motorului trifazat
Pierderea de tensiune ΔU , în V, pe coloana de alimentare, este dată de relaţia

ΔU √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
în care:
R – rezistenţa coloanei, în Ω
Int – curentul nominal al motorului trifazat, în A; 𝐼 9,6 𝐴
Calculul rezistenţei coloanei, în Ω, se face cu relaţia

1 𝑙
𝑅 ⋅
𝛾 𝑠
în care:
γ – conductibilitatea conductoarelor coloanei, în 𝛾 34
Ω⋅ Ω⋅
l – lungimea circuitului coloanei, în m 𝑙 25 𝑚
55
𝑠 – secţiunea coloanei necesară pentru motorul trifazat, în mm2
Înlocuind R în funcţie de secţiune, rezultă
√3 ⋅ 𝑙 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
ΔU √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝛾⋅𝑠
de unde
√3 ⋅ 𝑙 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 25 ⋅ 9,6 ⋅ 0,7
𝑠 1,12 𝑚𝑚
𝛾 ⋅ 𝛥𝑈 34 ⋅ 7,6
4. Calculul curentului Inm absorbit de motorul monofazat

Puterea absorbită de motorul monofazat, în W, este
𝑃 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 2000 𝑊
în care:
U – tensiunea de alimentare pe fază, în V; U 220 𝑉
Inm – curentul nominal (absorbit) de motorul monofazat, în A;
Curentul nominal al motorului monofazat rezultă:
𝑃
𝐼
𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂
şi înlocuind:
2000
𝐼 14,4 𝐴
220 ⋅ 0,7 ⋅ 0,9
5.Pierderea de tensiune în V, în regim normal, determinată de motorul

Monofazat
𝑈 ∙ ∆𝑈% 220 ∙ 2
∆𝑈 4,4 𝑉
100 100
6. Calculul secţiunii 𝒔𝒎 necesare motorului monofazat
Pierderea de tensiune ΔU , în V, pe coloana de alimentare, este dată de relaţia

Δ𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
în care:
R – rezistenţa circuitului monofazat, în Ω
Inm – curentul nominal al motorului monofazat, în A; 𝐼 14,4 𝐴
56
Calculul rezistenţei R a circuitului, în Ω, se face cu relaţia
1 𝑙
𝑅 ⋅
𝛾 𝑠
în care:
γ – conductibilitatea conductoarelor coloanei, în 𝛾 34
Ω⋅ Ω⋅
l –lungimeaconductoarelor circuitului monofazat, în m 𝑙 2 ⋅ 25 50 𝑚

𝑠 – secţiunea coloanei necesară pentru motorul monofazat, în mm2

𝑙 𝑙 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
ΔU ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝛾⋅𝑠 𝛾⋅𝑠
de unde
𝑙 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 50 ⋅ 14,4 ⋅ 0,7
𝑠 3,3 𝑚𝑚
𝛾 ⋅ 𝛥𝑈 34 ⋅ 4,4
7. Secţiunea minimă necesară 𝒔𝒏𝒆𝒄 pentru coloană:

𝑠 𝑠 𝑠 1,12 3,3 4,42 mm2
2
Se alege secţiunea standardizată s = 6 mm
8. Verificări
8.1 Încărcarea maximă în regim permanent
I= Int + Inm = 9,6 + 14,4 = 24 A < Iadm.= 30 A
8.2 Densitatea de curent la pornirea simultană a motoarelor

𝐼 6 ∙ 𝐼 6 ∙ 24
𝛿 24𝐴 𝛿 20𝐴
𝑠 𝑠 6
Se alege deci secţiunea standardizată imediat superioară, respectiv
s = 10 mm2
În aceste condiţii,
6 ∙ 24
𝛿 14,4𝐴 𝛿 . 20𝐴
10
8.3 Pierderea de tensiune la pornire
2  l  I p  cos 2  l  6  I  cos  2  25  6  24  0,7
ΔUp = RIp cosφ = = = = 14,8 V
 s  s 34  10
În procente
∆𝑈 ∙ 100 14,8 ∙ 100
∆𝑈 % 6,7% ∆𝑈 10%
𝑈 220
57
49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1=25 m alimentează un
tablou la care sunt racordate:
- un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor
trifazat având puterea Pm =10 kW, cos𝜑=0,9, randamentul 𝜂=0,9 şi
Ipornire = 6 Inominal ;
- 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate
cu lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare
circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ
Ω⋅
. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi
pentru coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
- pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8%
în regim de pornire a electromotorului;
- pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
- pe coloană:1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. , pentru circuitele monofazate
se consideră:18 A pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2,
30A pentru s=6 mm2 , iar pentru circuitele trifazate se consideră:16 A
pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s=6
2 2
mm ; 39A pentru s=10 mm
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind 𝛿
20𝐴/𝑚𝑚 ;
δpa =20A/mm2
Rezolvare ΔU =1% ΔU =3%
380/220 V ΔUpa =8%
Ip=6In
R
S Mt 𝑃 10𝑘𝑊
l1 =25m l2 =30m
T
S1 =? S2 =? η=0,9
0
cosφ=0,9
1 Ω ⋅ 𝑚𝑚
ρ l3 =35m 17 100𝑊
32 𝑚
ΔU =2% 17 100𝑊
17 100𝑊
S3 =?
58
a) Secţiunea 𝑠 necesară circuitului motorului trifazat.
Puterea absorbită din reţea de motorul trifazat este:
𝑃
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝜂
de unde:
𝑃 10000
𝐼 18,8 𝐴
√3𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 1,73 ⋅ 380 ⋅ 0,9 ⋅ 0,9
𝛥𝑈 % 3
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 380 11,4 𝑉
100 100
𝑙
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑠
avem
𝑙 1 30
𝑠 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 1,73 ⋅ ⋅ ⋅ 18,8 ⋅ 0,9 2,4 𝑚𝑚
𝛥𝑈 32 11,4
Se adoptă 𝑠 2,5𝑚𝑚
b) Verificarea secţiunii 𝑠 adoptată pentru circuitul motorului trifazat.
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă
𝐼 18,8 𝐴 𝐼 . 17 𝐴
şi deci se majorează secţiunea la 𝑠 4𝑚𝑚 şi avem pentru această

secţiune
𝐼 18,8 𝐴 𝐼 . 23 𝐴
- densitatea curentului în regim de pornire:
𝐼 6⋅𝐼 6 ⋅ 18,8
𝛿 28,2 𝐴/𝑚𝑚 𝛿 20 𝐴/𝑚𝑚
𝑠 𝑠 4
deci este necesară majorarea secţiunii la
𝑠 6𝑚𝑚
şi avem pentru această secţiune
59
6 ⋅ 18,8
𝛿 18,8 𝐴/𝑚𝑚 𝛿 20 𝐴/𝑚𝑚
6
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului
𝑙
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 6 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅ 6 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑠
1 30
𝛥𝑈 1,73 ⋅ ⋅ ⋅ 6 ⋅ 18,8 ⋅ 0,9 27,44 𝑉
32 6
respectiv
𝛥𝑈 𝑉 27,44
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 7,22 % 𝛥𝑈 8%
𝑈 380
c) Secţiunea 𝑠 necesară circuitelor de alimentare a lămpilor

Puterea pe un circuit este
𝑃 17 ⋅ 100 1700 𝑊
respectiv
𝑃 𝑈⋅𝐼
iar
𝑃 1700
𝐼 7,73 𝐴
𝑈 220
𝛥𝑈 % 2
𝛥𝑈 ⋅𝑈 ⋅ 220 4,4 𝑉
100 100
2⋅𝑙
𝛥𝑈 𝑅 ⋅ 𝐼 𝜌⋅ ⋅𝐼
𝑠
avem
2⋅𝑙 1 2 ⋅ 35
𝑠 𝜌⋅ ⋅𝐼 ⋅ ⋅ 7,73 3,84 𝑚𝑚
𝛥𝑈 32 4,4
şi se adoptă
𝑠 4 𝑚𝑚
d) Verificarea secţiunii 𝑠 adoptată pentru circuitele lămpilor

- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă
𝐼 7,73 𝐴 𝐼 . 23 𝐴
e) Secţiunea 𝑠 necesară coloanei rezultată din calcul
𝑠 . 𝑠 𝑠 2,4 3,84 6,24 𝑚𝑚
2
Se adoptă Scol=10 mm
60
f) Verificarea secţiunii coloanei
Curentul total prin coloană
𝐼 𝐼 𝐼 18,8 7,73 26,53 𝐴
Se observă că secţiunea adoptată pentru coloană reprezintă suma

secţiunilor adoptate pentru cele două circuite (4+6=10 mm2) şi în aceste
condiţii verificarea se poate face numai la pierderea de tensiune admisă în
coloană, deoarece cele două secţiuni însumate corespund fiecare în parte
la verificările aferente.
Pierderea de tensiune este:
𝑙
𝛥𝑈 √3 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 𝜌 ⋅ ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑠 .
1 25
𝛥𝑈 1,73 ⋅ ⋅ ⋅ 26,53 ⋅ 0,9 3,23 𝑉
32 10
respectiv
𝛥𝑈 𝑉 3,23
𝛥𝑈 % ⋅ 100 ⋅ 100 0,85 % 𝛥𝑈 1%
𝑈 380
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat
din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor
de 20 kW, 3 x 380 V, cos  = 0,7; = 0,9, care admite la pornire o scădere a
tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal
cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va
fi de 3%, iar Cu = 57 . Conform tabelelor pentru trei conductoare de
Ω⋅
cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată
este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor
pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
R 𝑚
Rezolvare U =380V 𝐼 𝛾 57
Ip=6In 𝛺 ∙ 𝑚𝑚
l=50 m
S Mt P=20kW δpa =35A/mm2
𝐼 𝐼 η=0,9 ΔU =3%
s=?
cosφ=0,7 ΔUpa =12%
T 𝑰 absorbit de motor
1. Calculul curentului 𝒏
Puterea motorului trifazat, în W, este
𝑃 √3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 ⋅ 𝜂 20000 𝑊
în care:
61
U – tensiunea de alimentare de linie, în V; U 380 𝑉
Int – curentul nominal al motorului trifazat, în A;
Rezultă curentul absorbit de motor

𝑃 20000
𝐼 48,3𝐴
√3 ∙ 𝑈 ∙ 𝜂 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ∙ 380 ∙ 0,9 ∙ 0,7
2. Pierderea de tensiune în V, în regim normal
𝑈 ∙ 𝛥𝑈% 380 ∙ 3
𝛥𝑈 11,4 𝑉
100 100
3. Secţiunea necesară în regim normal
Pierderea de tensiune, în V, pe circuit, este dată de relaţia

în care:
R – rezistenţa circuitului, în Ω
In – curentul nominal al motorului trifazat, în A; 𝐼 48,3 𝐴
cosφ – factorul de putere al motorului 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,7
Calculul rezistenţei coloanei, în Ω, se face cu relaţia
1 𝑙
𝑅 ⋅
𝛾 𝑠
în care:
γ – conductibilitatea conductoarelor circuitului, în 𝛾 57
Ω⋅ Ω⋅
l – lungimea circuitului, în m 𝑙 50 𝑚
s– secţiunea necesară circuitului, în mm2
√3 ⋅ 𝑙 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝛾⋅𝑠
de unde
√3 ⋅ 𝑙 ⋅ 𝐼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 ⋅ 50 ⋅ 48,3 ⋅ 0,7
𝑠 4,5 𝑚𝑚
𝛾 ⋅ 𝛥𝑈 57 ⋅ 11,4
62
Se adoptă secţiunea standardizată imediat superioară, deci s = 6 mm2
4. Verificări
4.1 La încărcarea maximă de durată
Pentru s = 6 mm2, conform datelor, Imax. adm. = 42 A < I = 48,3 A, deci
secţiunea trebuie majorată.
Se adoptă secţiunea standardizată imediat superioară, deci s = 10 mm2
4.2 La densitatea curentului la pornire
6𝐼 6 ∙ 48,3 𝐴
𝛿 29 𝛿 . 35𝐴/𝑚𝑚
𝑠 10 𝑚𝑚
4.3 La căderea de tensiune la pornire
100 3  l  6 I n  cos   100 3  50  6  48,3  0,7  100
ΔUp % = 3 RIpcosφ • = =
Un   s U n 57  10  380
ΔUp % = 8% < ΔUadm.p % = 12%
5. Concluzie: Secţiunea de 10 mm2 este corespunzătoare.
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric

conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea
activă consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme
şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4
Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8
Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
Rezolvare
𝑍 𝑍
Ul =220V
1.Se cunosc: 𝐼
𝑅 3𝛺 𝑅 6𝛺 𝑅 8𝛺
𝑋 4𝛺 𝑋 8𝛺 𝑋 6𝛺 𝑍
2.Rezultă impedanţele şi cosφ pe faze:

𝑅 3
𝑍 𝑅 𝑋 3 4 √25 5𝛺 ; 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,6
𝑍 5
𝑅 6
𝑍 𝑅 𝑋 6 8 √100 10𝛺 ; 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,6
𝑍 10
𝑅 8
𝑍 𝑅 𝑋 8 6 √100 10𝛺 ; 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,8
𝑍 10
3. Curenţii şi puterile pe faze, având în vedere că
63
𝑈 𝑈 𝑈 𝑈 220 𝑉
rezultă:
𝑈 𝑈 220
𝐼 44 𝐴 𝑃 𝑈 𝐼 𝑐𝑜𝑠𝜑 220 ∙ 44 ∙ 0,6 5808 𝑊
𝑍 𝑍 5
𝑈 𝑈 220
𝐼 22 𝐴 𝑃 𝑈 𝐼 𝑐𝑜𝑠𝜑 220 ∙ 22 ∙ 0,6 2904 𝑊
𝑍 𝑍 10
𝑈 𝑈 220
𝐼 22 𝐴 𝑃 𝑈 𝐼 𝑐𝑜𝑠𝜑 220 ∙ 22 ∙ 0,8 3872 𝑊
𝑍 𝑍 10
4. Puterea activă consumată în circuit
P = P1 + P2+ P3 = 5808 + 2904 + 3872 = 12584 W = 12,584 kW
VARIANTĂ
1.Se cunosc:
𝑅 3𝛺 𝑅 6𝛺 𝑅 8𝛺
𝑋 4𝛺 𝑋 8𝛺 𝑋 6𝛺
2.Rezultă impedanţele pe faze:
𝑍 𝑅 𝑋 3 4 √25 5𝛺
𝑍 𝑅 𝑋 6 8 √100 10𝛺
𝑍 𝑅 𝑋 8 6 √100 10𝛺
3. Curenţii şi puterile pe faze, având în vedere că
𝑈 𝑈 𝑈 𝑈 220 𝑉
rezultă:
64
𝑈 𝑈 220
𝐼 44 𝐴 𝑃 𝑅 ∙𝐼 3 ∙ 44 5808 𝑊
𝑍 𝑍 5
𝑈 𝑈 220
𝐼 22 𝐴 𝑃 𝑅 ∙𝐼 6 ∙ 22 2904 𝑊
𝑍 𝑍 10
𝑈 𝑈 220
𝐼 22 𝐴 𝑃 𝑅 ∙𝐼 8 ∙ 22 3872 𝑊
𝑍 𝑍 10
4. Puterea activă consumată în circuit
P = P1 + P2+ P3 = 5808 + 2904 + 3872 = 12584 W = 12,584 kW
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru
având  = 0,017  mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi
caracteristicile din figură.
𝑠 50𝑚𝑚 𝑠 35𝑚𝑚 𝑠 25𝑚𝑚

𝑥 0,31 Ω/𝑘𝑚 𝑥 0,345 Ω/𝑘𝑚 𝑥 0,33Ω/𝑘𝑚
1 2 3
A
300 m 200 m 150 m
𝑆 40 𝑗10 𝑘𝑉𝐴 𝑆 30 𝑗0 𝑘𝑉𝐴 𝑆 20 𝑗15 𝑘𝑉𝐴

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;

b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă
este de 10%.
Rezolvare
a) Pierderea maxima de tensiune

1. Calculul rezistentelor
𝛺 ∙ 𝑚𝑚 𝑙𝑚
𝑟 𝛺 𝜌 ∙
𝑚 𝑠 𝑚𝑚
65
300
𝑟 𝑟 0,017 ∙ 0,102 𝛺
50
200
𝑟 𝑟 0,017 ∙ 0,097 𝛺
35
150
𝑟 𝑟 0,017 ∙ 0,102 𝛺
25
2. Calculul reactantelor
𝑥 𝛺 𝑥 𝛺/𝑘𝑚 ∙ 𝑙 𝑘𝑚
𝑥 𝑥 0,31 ∙ 0,3 0,093 𝛺
𝑥 𝑥 0,345 ∙ 0,2 0,069 𝛺
𝑥 𝑥 0,33 ∙ 0,15 0,050 𝛺
3. Calculul încărcărilor tronsoanelor liniei
𝑆 𝑆 𝑆 𝑆 𝑃 𝑗𝑄 40 30 20 𝑗 10 0 15
𝑆 𝑆 𝑆 𝑆 𝑃 𝑗𝑄 90 𝑗25 𝑘𝑉𝐴
𝑆 𝑆 𝑆 𝑃 𝑗𝑄 30 20 𝑗 0 15 50 𝑗15 𝑘𝑉𝐴
𝑆 𝑆 𝑃 𝑗𝑄 20 𝑗15 𝑘𝑉𝐴
4. Calculul pierderii de tensiune

1
𝛥𝑈 ∙ 𝑟 ∙𝑃 𝑥 ∙𝑄
𝑈
in care:
ri, xi – rezistenta/ reactanta tronsonului i, []
Pi, Qi – puterea activa/ reactiva care este tranzitata pe tronsonul i,
[kW]/ respectiv [kVAr]
Un – tensiunea nominala a liniei, [kV]
U – pierderea de tensiune, [V]
Rezultă:
1
𝛥𝑈 0,102 ∙ 90 0,093 ∙ 25 0,097 ∙ 50 0,069 ∙ 15 0,102 ∙ 20 0,050 ∙ 15 𝑉
0,4
66
1
𝛥𝑈 9,18 2,325 4,85 1,035 2,04 0,75 𝑉
0,4
1
𝛥𝑈 ∙ 20,18 50,45 𝑉
0,4
𝛥𝑈 𝑉 50,45
𝛥𝑈 % ∙ 100 ∙ 100 12,61%
𝑈 𝑉 400
b) Pierderea de tensiune depaseste valoarea admisibila de 10%.

53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale
căror tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri
de consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor,
în mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema
reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de
funcţionare normal şi pentru regimul de avarie al reţelei.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune
din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune
într-un punct oarecare al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km
iar pentru cel cu s=16 mm2 r0=1,96 /km şi x0=0,377/km
100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ=0,9
3𝑘𝑚, 35𝑚𝑚 2𝑘𝑚, 35𝑚𝑚 b 3𝑘𝑚, 35𝑚𝑚 4𝑘𝑚, 35𝑚𝑚

a c
A B
1,5 𝑘𝑚 16 𝑚𝑚 1,5 𝑘𝑚 16𝑚𝑚
d 40 kW e 40 kW
cosφ=0,7 80 kW cosφ = 0,8
cosφ =0,8
Rezolvare

1. Calculul puterilor reactive in nodurile retelei
67
𝑃 100
𝑆 125 𝑘𝑉𝐴 → 𝑄 𝑆 𝑃 125 100 75𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑃 80
𝑆 100 𝑘𝑉𝐴 → 𝑄 𝑆 𝑃 100 80 60𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑃 80
𝑆 88,89𝑘𝑉𝐴 → 𝑄 𝑆 𝑃 88,89 80 38,7𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑃 40
𝑆 57,14 𝑘𝑉𝐴 → 𝑄 𝑆 𝑃 57,14 40 40,8𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑃 40
𝑆 50 𝑘𝑉𝐴 → 𝑄 𝑆 𝑃 50
0,8kW
𝑐𝑜𝑠𝜑 100 8040
kW 30𝑘𝑉𝐴𝑟
75 kVAr 38,7 kVAr
3𝑘𝑚, 35𝑚𝑚 2𝑘𝑚, 35𝑚𝑚 b 3𝑘𝑚, 35𝑚𝑚 4𝑘𝑚, 35𝑚𝑚

a c
A B
1,5 𝑘𝑚 16 𝑚𝑚 1,5 𝑘𝑚 16𝑚𝑚
d 40 kW e 40 kW
40,8 kVAr 80 kW 30 kVAr
60 kVAr
2. Calculul puterilor care pleaca din punctul A, avand in vedere că:
- tensiunile din A si B sunt egale si coincid ca faza;
- sectiunea este aceeasi pe toate tronsoanele liniei AB;
- se neglijeaza pierderile de putere pe linii
∑𝑃 ∙ 𝐿
𝑃
𝐿
in care:
PAa – puterea activa care pleaca din A, în kW
pi, Li – momentul sarcinilor active fata de punctul B, respectiv produsul
dintre sarcina din punctul i , în kW si distanta dintre punctul i si punctul
B, în km
L – lungimea liniei AB în km
Rezultă:
40 80 ∙ 4 80 ∙ 4 3 100 40 ∙ 2 3 4
𝑃
3 2 3 4
120 ∙ 4 80 ∙ 7 140 ∙ 9 2300
𝑃 192 𝑘𝑊
12 12
68
Analog
∑𝑄 ∙𝐿
𝑄
𝐿
68,7 ∙ 4 60 ∙ 7 115,8 ∙ 9 1737
𝑄 144,8 𝑘𝑉𝐴𝑟
3 2 3 4 12
Rezulta
𝑃 120 80 140 192 148 𝑘𝑊
𝑄 68,7 60 115,8 144,8 244,5 144,8 99,7 𝑘𝑉𝐴𝑟
si circulatiile de puteri, în kW şi kVAr, pe tronsoanele liniei AB, in regim normal,

marcate pe schemă.
100 + j 75 80 + j 38,7
192 + j 144,8 52 + j 29 b 28 + j 31 c 148 + j 99,7
A
a
B
d 80 + j 60 e 40 + j 30
40 + j 40,8
100 kW 80 kW
75 kVAr 38,7 kVAr
192 kW 52 kW 28 kW 148 kW
144,8 kVAr 29 kVAr 31 kVAr 99,7 kVAr
3km a 2km b 3km c 4km
A B
r0 =0,91/km 40 kW 40 kW r0 =1,96 /km
x0 =0,353 /km 40,8 kVAr
30 kVAr x0 =0,377 /km
1,5km 1,5km
d e
80 kW
60 kVAr
3. Pierderea maxima de tensiune Δ𝑼𝒎𝒂𝒙 pentru regimul de functionare
normal
U max poate fi in unul din punctele d, b sau e
69
3.1. Calculul U in punctul d
∑ 𝑃∙𝑅 𝑄∙𝑋 ∑ 𝑃∙𝑟 ∙𝑙 𝑄∙𝑥 ∙𝑙 ∑𝑙 𝑃 ∙𝑟 𝑄∙𝑥

𝛥𝑈
𝑈 𝑈 𝑈
192 ∙ 0,91 144,8 ∙ 0,353 40 ∙ 1,96 40,8 ∙ 0,377

𝛥𝑈 ∙3 ∙ 1,5 136,7 𝑉
6 6
136,7
𝛥𝑈 % ∙ 100 2,28%
6000
3.2. Calculul U in punctul b

∑ 𝑃∙𝑅 𝑄∙𝑋 ∑ 𝑃∙𝑟 ∙𝑙 𝑄∙𝑥 ∙𝑙 ∑𝑙 𝑃 ∙𝑟 𝑄∙𝑥
𝛥𝑈
𝑈 𝑈 𝑈
192 ∙ 0,91 144,8 ∙ 0,353 52 ∙ 0,91 29 ∙ 0,353

𝛥𝑈 ∙3 ∙2 132,103 𝑉
6 6
132,103
𝛥𝑈 % ∙ 100 2,2%
6000
3.3. Calculul U in punctul e

∑𝑙 𝑃 ∙ 𝑟 𝑄∙𝑥
𝛥𝑈
𝑈
148 ∙ 0,91 99,7 ∙ 0,353 40 ∙ 1,96 30 ∙ 0,377
𝛥𝑈 ∙4 ∙ 1,5 135,676 𝑉
6 6
135,676
𝛥𝑈 % ∙ 100 2,26 %
6000
3.4. Pierderea maxima de tensiune in regim normal este in punctul d, respectiv

𝛥𝑈 2,28%
4. Pierderea maxima de tensiune in regim de avarie este in punctul d, in

cazul iesirii din functiune a portiunii Aa
100 kW 80 kW
75 kVAr 38,7 kVAr
140 kW 220 kW 340 kW
115,8 kVAr 175,8 kVAr 244,5 kVAr
a 2km b 3km c 4km
B
40 kW 40 kW r0 =0,91 /km
r0 =1,96/km

40,8 kVAr
70
30 kVAr x0 =0,353 /km
x0 =0,377 /km 1,5km 1,5km
d e
80 kW
60 kVAr
340 ∙ 4 220 ∙ 3 140 ∙ 2 ∙ 0,91
𝛥𝑈
6
244,5 ∙ 4 175,8 ∙ 3 115,8 ∙ 2 ∙ 0,353
6
40 ∙ 1,96 40,8 ∙ 0,377 ∙ 1,5
6
∙ ∙ ∙ ∙ , , ∙ , ∙ , ∙ ∙ , ∙ , , ∙ , ∙ ,
𝛥𝑈
(78,4  15,38) 1,5  (280  660  1360)  0,91  (231,6  527,4  978)  0,353
U Bd   475V
6
475
U Bd [%]   100  7,9%
6000
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru
având  = 0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile
tronsoanelor şi sarcinile menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt
rezistive. g
0,15A/m
80m
f
16 mm2 50m
50mm2 25mm2
75m a 100m b 100m d 50m

A e
16mm2
20A 30A 10A
80m 15A
c 25A
Rezolvare
1. Curentii pe tronsoane, figurati pe schema sunt
71

g

0,15A/m
80m
f

16 mm2 50m
12A
50mm2 25mm2

75m a 100m b 100m d 50m
AA e
112A 92A
Ide =10 A 25A 10A
Ibd = 10+15=25 A 16mm2
20A Ibc = 2530A
A 80m 15A 10A
Ibg = 0,15⋅80 = 12 A
Iab = Ibg + Ibc + Ibd + 30 = 12 + 25 +25 +30 = 92 A
c 25A
IAa = Iab + 20 = 92 +20 = 112 A
Lungimea de calcul a tronsonului bg este:

80
𝑙 50 90 𝑚
2
2. Pierderile de tensiune, pe tronsoane, se calculeaza cu relatia:
√3 ⋅ 𝜌 ⋅ 𝑙 ⋅ 𝐼
𝛥𝑈 𝑉
𝑠
in care
 [  mm2/m] – rezistivitatea conductoarelor reţelei;
s [mm2] – sectiunea conductoarelor reţelei;
l [m] – lungimea liniei pe tronsonul respectiv;
I [A] – sarcina pe tronsonul respectiv al reţelei.
Rezulta:
√3 ⋅ 0,017 75 ⋅ 112 100 ⋅ 92 √3 ⋅ 0,017 8400 9200

𝛥𝑈
50 50
𝛥𝑈 10,35 𝑉
72
√3 ⋅ 0,017 80 ⋅ 25
𝛥𝑈 3,68 𝑉
16
√3 ⋅ 0,017 100 ⋅ 25 50 ⋅ 10 √3 ⋅ 0,017 2500 500

𝛥𝑈 3,53 𝑉
25 25
√3 ⋅ 0,017 90 ⋅ 12
𝛥𝑈 1,99 𝑉
16
3. Pierderea maxima de tensiune rezultă că este:
𝛥𝑈 𝛥𝑈 𝛥𝑈 10,35 3,68 14,03 𝑉
procentual
14,03
𝛥𝑈 % ⋅ 100 3,5 %
400
55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm2, cu
diametrul 19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi
coronamentul din figură (cu distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de
calcul ale inductanţei specifice
𝑎
𝑥 0,145𝑙𝑔 Ω/𝑘𝑚
0,779𝑏
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
𝑏 𝑎 ⋅ 10 𝑆/𝑘𝑚
𝑙𝑔
𝑏
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să

se calculeze parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.
2550
4200
3250
73
Rezolvare
1. ,, a ” – reprezinta distanta medie geometrica dintre conductoare, dm ;

La liniile trifazate cu un singur circuit,
𝑑 𝑑 ⋅𝑑 ⋅𝑑 𝑚𝑚
in care:
d12 – distanta in [mm] dintre fazele 1 si 2
,, b ” – reprezinta raza geometrica a conductorului, r, in [mm]
2. Parametrii schemei echivalente
𝑑 4200 3250 2550 1764 ⋅ 10 49 ⋅ 10 4258 𝑚𝑚
𝑑 2 ⋅ 3250 6500 𝑚𝑚
𝑑 4200 3250 2550 1764 ⋅ 10 3364 ⋅ 10

7161 𝑚𝑚
𝑑 𝑑 ⋅𝑑 ⋅𝑑 √4258 ⋅ 6500 ⋅ 7161 5831 𝑚𝑚
rezistenta specifica
𝜌⋅𝑙 1 1000
𝑟 ⋅ 0,16 Ω/𝑘𝑚
𝑠 34 185
r – raza conductorului, r =9,6mm (diametrul conductorului fiind 19,2mm)
reactanta specifica
𝑑 5831
𝑥 0,145𝑙𝑔 0,145𝑙𝑔 0,419 Ω/𝑘𝑚
0,779𝑟 0,779 ⋅ 9,6
susceptanta specifica
74
7,57368 7,57368
𝑏 ⋅ 10 ⋅ 10 2,72 ⋅ 10 𝑆/𝑘𝑚
𝑑 5831
𝑙𝑔 𝑙𝑔
𝑟 9,6
Rezultă
𝑅 𝑟 ⋅𝑙 0,16 ⋅ 40 6,4 Ω
𝑋 𝑥 ⋅𝑙 0,419 ⋅ 40 16,76 Ω
𝐵 𝑏 ⋅𝑙 2,72 ⋅ 10 ⋅ 40 108,8 ⋅ 10 𝑆
( 6,4 +j16,76) Ω
Schema în Π –j54,4ꞏ10–6 S –j54,4ꞏ10–6 S
( 3,2 +j8,38) Ω ( 3,2 +j8,38) Ω
Schema în T
–j108,8ꞏ10–6 S
75
56. 1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui
transformator cu două înfăşurări de 31,5 MVA 115 2x2,5% / 6,3 kV,
pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, usc[%]=9% şi
i0[%]=1,2%.
Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al
înfăşurării primare.
2. Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului de
la punctul 1.
Rezolvare
1. Calculul parametrilor transformatorului
1.1.Tensiunea la care trebuie sa se raporteze parametrii transformatorului este:

115
𝑈 115 2 ⋅ 2,5 ⋅ 115 5,75 120,75 𝑘𝑉
100
1.2.Rezistenta transformatorului
𝑈
𝑅 𝑃 ⋅ Ω
𝑆
in care:
PCu – pierderile in cupru, în [W]
U – tensiunea de raportare, în [V]
Sn – puterea aparenta nominala a transformatorului,în [VA]
120,75 ⋅ 10
𝑅 105 ⋅ 10 ⋅ 1,542 Ω
31,5 ⋅ 10
1.3.Reactanta transformatorului
𝑈 % 𝑈
𝑋 ⋅ Ω
100 𝑆
in care
Usc – tensiunea de scurtcircuit, în [%]
Sn – puterea aparentă nominală a transformatorului,în [VA]
9 120,75 ⋅ 10
𝑋 ⋅ 41,66 Ω
100 31,5 ⋅ 10
76
1.4.Conductanta transformatorului
𝑃
𝐺 𝑆
𝑈
Pgol – pierderile în gol, în [W]

40 ⋅ 10
𝐺 2,74 ⋅ 10‒ 𝑆
120,75 ⋅ 10
1.5.Susceptanta transformatorului
𝑖 % 𝑆
𝐵 ⋅ 𝑆
100 𝑈
în care
i0 – curentul de mers în gol, în [%]
Sn – puterea aparentă nominală a transformatorului,în [VA]
1,2 31,5 ⋅ 10
𝐵 ⋅ 25,92 ⋅ 10 𝑆
100 120,75 ⋅ 10
2. Schema echivalenta in  a transformatorului

1 1,542 Ω j41,66 Ω 2

2,74⋅10-6 S j25,92⋅10-6 S
77
57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu
două transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având
fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc %= 6%; i0 %= 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea
secundară şi schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de
transformare.
Rezolvare
1. Calculul parametrilor unui transformator
1.1 Rezistenţa transformatorului
𝑈
𝑅 ∆𝑃 ∙ 𝛺
𝑆
în care:
∆Psc - pierderile de scurtcircuit ale transformatorului, în W
U - tensiunea de raportare, în V
Sn - puterea aparentă nominală a transformatorului, în VA
4 ∙ 10
𝑅 18 ∙ 10 ∙ 1,125 ∙ 10 Ω
16 ∙ 10
1.2 Reactanţa transformatorului

𝑢 % 𝑈
𝑋 ∙ Ω
100 𝑆
în care:
usc% - tensiunea de scurtcircuit a transformatorului, în %
6 4 ∙ 10
𝑋 ∙ 6 ∙ 10 Ω
100 16 ∙ 10
1.3 Conductanţa transformatorului

∆𝑃
𝐺 𝑆
𝑈
în care:
∆P0 – pierderile de mers în gol al transformatorului, în W;
78
2600
𝐺 16,25 ∙ 10 𝑆
4 ∙ 10
1.4 Susceptanţa transformatorului

𝑖 % 𝑆
𝐵 ∙ 𝑆
100 𝑈
în care:
i0 – curentul de mers în gol al transformatorului, în %;
1,7 16 ∙ 10
𝐵 ∙ 170 ∙ 10 𝑆
100 4 ∙ 10
2. Parametrii echivalenţi ai postului
Transformatoarele sunt identice şi în paralel, deci parametrii echivalenţi ai

postului rezultă:
1
𝑍 𝑅 𝑗𝑋 0,5625 𝑗3 ∙ 10 Ω
2
𝑌 2 𝐺 𝑗𝐵 32,5 𝑗340 ∙ 10 𝑆
Schema electrică echivalentă a postului de transformare:
0,5625 𝑗3 10 𝛺
32,5 𝑗 340 10 𝑆
79
58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o
staţie de transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei
bobine de reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de
scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa
specifice ale cablului sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul
este produs de o sursă de putere infinită şi se neglijează componenta
aperiodică a curentului de scurtcircuit.

3x240 mm2 Cu – 5 km
k (3)
S
r0 =0,07632 Ω/km
x0=0,08 Ω/km
10,5 kV 10 kV
Rezolvare
1. Calculul curentului şi puterii de scurtcircuit
Scurtcircuitul este produs de o de o sursă de putere infinită, reactanţa reţelei

de alimentare este zero, iar componenta periodică a curentului de scurtcircuit
este
𝑐𝑈 𝑐𝑈
𝐼
√3 ∙ 𝑍 √3 ∙ 𝑅 𝑋
în care:
Ikp – valoarea componentei periodice a curentului de scurtcircuit, în kA;
c – factorul de tensiune; pentru tensiunea nominală de 10 kV , c = 1,1
U – tensiunea nominală a reţelei, în kV;
Zk – impedanţa de scurtcircuit a liniei, în Ω;
Rk = r0 • l – rezistenţa de scurtcircuit a liniei, în Ω;
Xk = x0• l – reactanţa de scurtcircuit a liniei, în Ω;
r0 – rezistenţa specifică a liniei, în Ω/km;
x0 – reactanţa specifică a liniei, în Ω/km;
i – lungimea liniei, în km.
Rezultă:
80
Rk = r0 • l = 0,07632•5= 0,3816 Ω
Xk = x0• l = 0,08•5= 0,4 Ω
𝑍 𝑅 𝑋 0,3816 0,4 0,5528 Ω
1,1 ⋅ 10
𝐼 11,5 𝑘𝐴
√3 ∙ 0,5528
2. Calculul reactanţei bobinei pentru limitarea puterii de scurtcircuit
Impedanţa de scurtcircuit Zk este

𝑐⋅𝑈 𝑐⋅𝑈
𝑍
√3 ⋅ 𝐼 𝑆
şi pentru Sk = 100 MVA
1,1 ⋅ 10 110
𝑍 1,1 Ω
100 100
iar reactanţa de scurtcircuit
𝑋 𝑍 𝑅 1,1 0,3816 1,03169 Ω
deci reactanţa minimă a bobinei înseriată pe cablu trebuie să fie
1,03169 – 0,4 = 0,63169 Ω
81
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele
A1 de 110 kV, în schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu
cupla C1 deschisă, în comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.
La un scurtcircuit pe bara de 220 kV, aportul la puterea totală de scurtcircuit a
fiecăreia dintre cele două ramuri de legătură cu sistemul este de 500 MVA
𝑆 = 500 MVA 𝑆 = 500 MVA

220 kV C2

S = 200MVA S = 200 MVA
usc = 11% C1 usc = 11%
110 kV
A1 A2

S =400MVA S = 400 MVA
usc = 10% usc = 10%
S = 350 MVA S = 350 MVA
x”d = 12% x”d = 12%
Soluţia 1 Calcul reactanţelor în unităţi relative

Se aleg: Sb =1000 MVA ; Ub =110 kV
1. Schema de calcul a reactanţelor şi valorile rezultate cu C1 închisă

⋅ , ⋅
𝑋• 𝑋• 2,2
1 2

2,2 2,2 c – factorul de tensiune, egal cu 1,1 pentru
Un = 220 kV
3 4
%
0,55 0,55 𝑋∗ 𝑋∗ 0,55
%
𝑋∗ 𝑋∗ 0,25
5 6

0,25 0,25 "
%
𝑋∗ 𝑋∗ 0,34286
7 8

0,34286 0,34286
82
9

1,1
10

0,275
11 12

0,59286 0,59286
,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,1
,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,275
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 0,25 0,34286 0,59286
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 1,1 0,275 1,375
,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,29643
13 14 15

1,375 0,29643 0,24386
83
, ,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,24386
, ,
Puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 la t=0, cu C1 închisă

𝑐⋅𝑆 1,1 ⋅ 1000
𝑆" 4510,8 𝑀𝑉𝐴
𝑋∗ 0,24386
2. Schema de calcul a reactanţelor şi valorile rezultate cu C1 deschisă
1 9
2
1,1
2,2 2,2
3 3 10
4
0,55 1,14286
0,55 0,55
5 6 11
0,59286
0,25 0,25
,
7 8 𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,1

0,34286 0,34286
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 1,14286
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 0,59286
12 , ,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,5605
, ,
0,5605
3 13
1,1105 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 1,1105
0,55
11 11

0,59286 0,59286
84
14

0,033
, ,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,3865
, ,
Puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1, la t=0, cu C1 deschisă:

𝑐⋅𝑆 1,1 ⋅ 1000
𝑆" 2846 𝑀𝑉𝐴
𝑋∗ 0,3865
Puterea de scurtcircuit se reduce deci cu:

,
𝛥𝑆 " % ⋅ 100 36,9%
,
Soluţia 2 Calcul reactanţelor în Ω, raportate la tensiunea de 110 kV

1. Schema de calcul a reactanţelor şi valorile rezultate cu C1 închisă
1 2
, ⋅
26,62𝛺 26,62𝛺 𝑋 𝑋 26,62 Ω
3 4
%
6,655𝛺 6,655𝛺 𝑋 𝑋 6,655 Ω
%
5 6 𝑋 𝑋 3,025 Ω

3,025𝛺 3,025𝛺 "
%
X 𝑋 4,149Ω
7 8

4,149𝛺 4,149𝛺
,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 13,315Ω
85
,
𝑋 𝑋 ⃦ 𝑋 3,3275Ω
9

13,315𝛺
𝑋 𝑋 𝑋 𝑋 3,025 4,149 7,174 Ω
10

3,3275𝛺
11 12

7,174𝛺 7,174𝛺
𝑋 𝑋 𝑋 13,315 3,3275 16,6425 Ω
7,174
𝑋 𝑋 ⃦ 𝑋 3,587Ω
2
13 14 15

16,6425𝛺 3,587𝛺 2,9509𝛺
16,6425 ∙ 3,587
𝑋 𝑋 ⃦ 𝑋 2,9509 Ω
16,6425 3,587
Puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 la t=0, cu C1 închisă
𝑐⋅𝑈 1,1 ⋅ 110

𝑆" 4510,5 𝑀𝑉𝐴
𝑋 2,9509
2. Schema de calcul a reactanţelor şi valorile rezultate cu C1 deschisă
86
1 2 9

26,62𝛺 26,62𝛺 13,315𝛺
3 4 3 10

6,655𝛺 6,655𝛺 6,655𝛺 13,829𝛺
5 6 11

3,025𝛺 3,025𝛺 7,174𝛺
7 8

4,149𝛺 4,149𝛺
,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 13,315Ω
𝑋 𝑋 𝑋 𝑋 13,829 Ω
𝑋 𝑋 𝑋 7,174 Ω
12 𝑋 𝑋 ⃦ 𝑋
, ,
6,7835Ω
, ,
6,7835𝛺
3
13 𝑋 𝑋 𝑋 13,4385Ω
6,655𝛺
13,4385𝛺
11
11
7,174𝛺
7,174𝛺
14
, ,
4,677𝛺 𝑋 𝑋 ⃦𝑋 4,677Ω
, ,
87
Puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1, la t=0, cu C1 deschisă:
𝑐⋅𝑈 1,1 ⋅ 110

𝑆" 2846 𝑀𝑉𝐴
𝑋 4,677
Puterea de scurtcircuit se reduce deci cu:

,
𝛥𝑆 " % ⋅ 100 36,9%
,
60. Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui

scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele
ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.
La un scurtcircuit pe barele B de 220 kV, aportul la puterea totală de
scurtcircuit a fiecăreia dintre cele două ramuri de legătură cu sistemul este de
1000 MVA
B1 A1
L= 80 km
S = 800 MVA
x”d = 20%
x0 = 0,42 Ω/ km ST = 800 MVA
Sk = 1000 MVA
usc = 12%
CB CA
ST = 800 MVA
Sk = 1000 MVA
L= 80 km usc = 12%
S = 800 MVA
x0 = 0,42 Ω/ km x”d = 20%

B2 A2
Soluţia 1. Calculul reactanţelor în unităţi relative
Se aleg: Sb = 3600 MVA Ub =220 kV
a) Cuplele CA şi CB închise.
88
Rezultă următoarea schemă de calcul:
⋅ , ⋅
1 3
5 7 𝑋• 𝑋• 3,96

0,54 0,9
3,96 2,5 c – factorul de tensiune, egal cu
1,1 pentru Un = 220 kV
2 4 6 8

3,96 2,5 0,54 0,9
𝑆 3600
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑥 ⋅𝑙⋅ 0,42 ⋅ 80 ⋅ 2,5
𝑈 220
𝑢 % 𝑆 12 3600
𝑋∗ 𝑋∗ 0,54
100 𝑆 100 800
∗ ∗
𝑥" % 𝑆 20 3600
𝑋 𝑋 0,9
100 𝑆 100 800

9 10 11
,
1,98 1,25 1,44 𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,98
,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,25
12 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 0,54 0,9 1,44

1,44
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 1,98 1,25 3,23

13 14
,
3,23 0,72 𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,72
, ,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,58876
15 , ,

0,58876
𝑐⋅𝑆 1,1 ⋅ 3600

𝑆" 6726 𝑀𝑉𝐴
𝑋∗ 0,58876
89
b) Cupla CA închisă, cupla CB deschisă
1 3 9 11
5 7
3,96

2,5
6,46 1,44
0,54 0,9

10 12
2 4 6 8

0,54
6,46 1,44
3,96 2,5 0,9
𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 3,96 2,5 6,46
13 14 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 0,54 0,9 1,44

3,23 0,72
,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 3,23
,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,72
15
0,58876 , ,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,58876
,
Puterea de scurtcircuit
𝑐⋅𝑆 1,1 ⋅ 3600
𝑆" 6726 𝑀𝑉𝐴
𝑋∗ 0,58876
c) Cupla CA deschisă, cupla CB închisă
1 3 5 7

3,96 2,5 0,54 0,9

2 4 6 8

3,96 2,5 0,54 0,9

90

9 3 10

1,98 2,5 1,44

11

3,94
3,96
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,98
2
𝑋 ∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 0,54 0,9 1,44
𝑋 ∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 2,5 0,54 0,9 3,94

∗ , ,
𝑋
12 3 10 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,31777
, ,
1,31777 2,5 1,44

13 10
∗
3,81777
𝑋
1,44 𝑋∗ 𝑋∗ 1,31777 2,5 3,81777

14 ∗ , ,
𝑋
1,04561
𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 1,04561
, ,
Puterea de scurtcircuit
𝑐⋅𝑆 1,1 ⋅ 3600
𝑆" 3787 𝑀𝑉𝐴
𝑋∗ 1,04561
Soluţia 2. Calculul reactanţelor în Ω
a) Cuplele CA şi CB închise.
⋅ , ⋅
𝑋 𝑋 53,24Ω
91
1 5 7
3
53,24Ω
7,26Ω 12,1Ω
33,6Ω
2 4 6 8

53,24Ω 33,6Ω 7,26Ω 12,1Ω
c – factorul de tensiune, egal cu

1,1 pentru Un = 220 kV
𝑋 𝑋 𝑥 ⋅𝑙 0,42 ⋅ 80 33,6Ω
𝑢 % 𝑈 12 220
𝑋 𝑋 7,26Ω
100 𝑆 100 800
𝑥" % 𝑈 20 220
𝑋 𝑋 12,1Ω
100 𝑆 100 800

9 10 11
,
26,62Ω 16,8Ω 19,36Ω 𝑋 𝑋 ⃦𝑋 26,62Ω
,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 16,8Ω
12 𝑋 𝑋 𝑋 𝑋 7,26 12,1 19,36Ω

19,36Ω
13 14
43,42Ω

9,68Ω
𝑋 𝑋 𝑋 26,62 16,8 43,42Ω
,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 9,68 Ω
15 , ,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 7,91536Ω
7,91536Ω , ,
92
𝑐⋅𝑈 1,1 ⋅ 220
𝑆" 6726 𝑀𝑉𝐴
𝑋 7,91536
b) Cupla CA închisă, cupla CB deschisă

9 11
1 5 7
3 86,84Ω 19,36Ω
53,24Ω
7,26Ω 12,1Ω
33,6Ω
10 12
2 4 6 8
96,84Ω 19,36Ω
53,24Ω 33,6Ω 7,26Ω 12,1Ω
𝑋 𝑋 𝑋 𝑋 53.24 33,6 86,84 Ω
𝑋 𝑋 𝑋 𝑋 7.26 12,1 19,36 Ω

,
13 14 𝑋 𝑋 ⃦𝑋 43,42 Ω

43,42Ω 9,68Ω
,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 9,68 Ω
15
43,42 ⋅ 9,68
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 7,91536Ω
7,91536Ω 43,42 9,68

𝑐⋅𝑈 1,1 ⋅ 220

𝑆" 6726 𝑀𝑉𝐴
𝑋 7,91536
c) Cupla CA deschisă, cupla CB închisă

93
1 5 7
3
53,24Ω
7,26Ω 12,1Ω
33,6Ω
9 3 10

26,62Ω 33,6Ω 19,36Ω
2 4 6 8
11
53,24Ω 33,6Ω 7,26Ω 12,1Ω
52,96Ω
53,24
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 26,62 Ω
2
𝑋 𝑋 𝑋 7,26 12,1 19,36 Ω
𝑋 𝑋 𝑋 𝑋 33,6 7,26 12,1 52,96 Ω

, ⋅ ,
12 3 10 𝑋 𝑋 ⃦𝑋 17,71544Ω
, ,
17,715Ω 33,6Ω 19,36Ω
𝑋 𝑋 𝑋 17,715 33,6 51, 315Ω

13 10
14
51,315Ω 19,36Ω

14,05634Ω

51,31 ⋅ 19,36
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 14,05634Ω
51,31 19,36
𝑐⋅𝑈 1,1 ⋅ 220
𝑆" 3787 𝑀𝑉𝐴
𝑋 14,05634
61. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 

2x2,5% / 6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii
transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură.
94
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe
barele de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV
raportată la primar, atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune,
ştiind că tensiunea minimă pe barele consumatorilor, în regim de avarie
(raportată la înaltă tensiune) este U!b = 96,2 kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a
căderii de tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
A B b
XT =66 Ω

l = 50 km Sb
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km 45 + j 36 MVA
RT =3,9 Ω
UA=117 kV
Soluţie
1. Parametrii electrici ai unei linii sunt:
𝑅 𝑟 ⋅ 𝑙 0,21 ⋅ 50 10,5 𝛺
𝑋 𝑥 ⋅ 𝑙 0,4 ⋅ 50 20Ω
Parametrii electrici ai celor trei transformatoare în paralel sunt:
3,9
𝑅 1,3 Ω
3
66
𝑋 22 Ω
3
a) Calculul puterii 𝑸𝒄 a compensatorului ţinând seama de componenta

transversală a căderii de tensiune
𝑃 ⋅𝑅 𝑄 𝑄 ⋅𝑋 𝑃 ⋅𝑋 𝑄 𝑄 ⋅𝑅
𝑈 𝑈 𝑗
𝑈 𝑈
unde: R 𝑅 𝑅 10,5 1,3 11,8 Ω

X 𝑋 𝑋 20 22 42 Ω
𝑈 106 𝑘𝑉 - tensiunea care trebuie menţinută pe bara b (raportată la
primar) și care se consideră origine de fază;
95
𝑈 117 𝑘𝑉 - tensiunea pe bara A
Avem
𝑈 𝑈 𝑗
𝑈 𝑈
𝑈 𝑈
𝑈 𝑈
Notăm
𝑄 𝑄 𝑄
și rezultă
𝑃 ⋅𝑅 𝑄⋅𝑋 𝑃 ⋅𝑋 𝑄⋅𝑅
𝑈 𝑈
𝑈 𝑈
𝑃 ⋅𝑅 𝑄⋅𝑋 𝑃 ⋅𝑅 𝑄⋅𝑋 𝑃 ⋅𝑋 𝑄⋅𝑅

𝑈 𝑈 2∙𝑈 ∙
𝑈 𝑈 𝑈
𝑃 ⋅𝑅 𝑄⋅𝑋 𝑃 ⋅𝑋 𝑄⋅𝑅
𝑈 𝑈 2∙ 𝑃 ⋅𝑅 𝑄⋅𝑋
𝑈
𝑃 ∙𝑅 𝑄 ∙𝑋 𝑃 ∙𝑋 𝑄 ∙𝑅
𝑈
𝑃 ∙ 𝑅 𝑋 𝑄 ∙ 𝑅 𝑋
𝑈
𝑃 ∙𝑍 𝑍
𝑈 𝑈 2∙𝑃 ⋅𝑅 2⋅𝑋∙𝑄 ∙𝑄
𝑈 𝑈
și ecuația de gradul 2 în Q
𝑍 𝑍
∙𝑄 2⋅𝑋∙𝑄 2∙𝑃 ⋅𝑅 𝑃 ∙ 𝑈 𝑈 0
𝑈 𝑈
respectiv
𝐴∙𝑄 2⋅𝑘∙𝑄 𝐶 0
în care:
96
𝑍 𝑅 𝑋 11,8 42 1903,24
𝐴 0,1694
𝑈 𝑈 106 11236
𝑘 𝑋 42
𝑍
𝐶 2∙𝑃 ⋅𝑅 𝑃 ∙ 𝑈 𝑈
𝑈
𝐶 2 ∙ 45 ⋅ 11,8 45 ∙ 0,1694 106 117 ∙ 106 117

𝐶 1062 343 11 ∙ 223 1062 343 2453
𝐶 1048
𝑘 ∓ √𝑘 𝐴∙𝐶
𝑄 ,
𝐴
42 42 0,1694 ∙ 1048 42 1764 177,53

𝑄
0,1694 0,1694
42 44,063
𝑄 12,178 𝑀𝑉𝐴𝑟
0,1694
𝑄 𝑄 𝑄 → 𝑄 𝑄 𝑄
𝑄 36 12,178 23,822 𝑀𝑉𝐴𝑟
b) Calculul puterii compensatorului neglijând componenta transversală

a căderii de tensiune
𝑃 ⋅𝑅 𝑄 𝑄 ⋅𝑋
𝑈 𝑈
𝑈
𝑈 𝑈 𝑈 𝑃 ⋅𝑅 𝑄 ⋅𝑋
𝑄
𝑋
𝑈 𝑈 𝑈 𝑃 ⋅𝑅
𝑄 𝑄
𝑋
97
106 106 117 45 ⋅ 11,8
𝑄 36
42
106 ⋅ 11 531 635
𝑄 36 15,119 36 20,881 𝑀𝑉𝐴𝑟
42 42
c) Calculul simplificat al puterii compensatorului
𝑄 ⋅𝑋
𝑈 𝑈′
𝑈
𝑈 𝑈′ ⋅𝑈 106 96,2 ⋅ 106 9,8 ⋅ 106

𝑄 24,74 𝑀𝑉𝐴𝑟
𝑋 42 42
2. Rezultate:
- Calcul exact – 𝑄 23,82 𝑀𝑉𝐴𝑟
- Calcul aproximativ - 𝑄 20,881 𝑀𝑉𝐴𝑟
- Calcul simplificat - 𝑄 24,74 𝑀𝑉𝐴𝑟
Erori:
Calcul aproximativ:
20,881 23,82
⋅ 100 12,34%
23,82
Calcul simplificat:
24,74 23,82
⋅ 100 3,86%
23,82
Variantă soluție
a)
𝑈 𝑈 𝑗
𝑈 𝑈
Unde: R 𝑅 𝑅 10,5 1,3 11,8 Ω

X 𝑋 𝑋 20 22 42 Ω
𝑈 106 𝑘𝑉 - tensiunea care trebuie menţinută pe bara b (raportată la
primar)
𝑈 117 𝑘𝑉 - tensiunea pe bara A
98
𝑈 𝑈
𝑈 𝑈
45 ⋅ 11,8 36 𝑄 ⋅ 42 45 ⋅ 42 36 𝑄 ⋅ 11,8
117 106
106 106
106 45 ⋅ 11,8 36 𝑄 ⋅ 42 45 ⋅ 42 36 𝑄 ⋅ 11,8

117
106 106
11236 531 36‒ Q ⋅ 42 1890‒ 36‒ Q ⋅ 11,8

13689
106 106
13689⋅11236 11767 36 𝑄 ⋅ 42 1890 424,8 11,8 ⋅ 𝑄

153.809.604 = ( 11767 + 1512 −42⋅ 𝑄 )2 + (1465,2+11,8⋅𝑄 )2
153.809.604 = ( 13279 −42⋅ 𝑄 )2 + (1465,2+11,8⋅𝑄 )2
153.809.604 = 176.331.841+ 1764⋅ 𝑄 – 1.115.436⋅ 𝑄 +
2.146.811,04 + 139,24⋅ 𝑄 34.578,72⋅ 𝑄
1903,24⋅ 𝑄 1.080.857,28⋅ 𝑄 24.669.048,04 0
𝑄 567,904 ⋅ 𝑄 12.961,607 0
𝑄 283,952 √80628,7383 12961,607
283,952 67667,1313
𝑄 283,952 260,129 23,823 𝑀𝑉𝐴𝑟
99
62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de cîte
10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene
paralele de 35 kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B
este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare
ale transformatoarelor este de 6,6 kV.
Sarcina totală pe barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care
Sb1 =14 MVA consum local iar Sc =1,5 MVA se transportă, printr-o linie
aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei.
Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe
schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se
menţine tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii
şi transformatoare şi componenta transversală a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv
transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.
A B
r0 = 0,33 Ω/km C
x0 = 0,342 Ω/km
l = 14 km 2 km
10 MVA
1,5,MVA
cos𝜑 =0,7
r0 = 0,33 Ω/km
ΔPsc= 92 kW
x0 = 0,412 Ω/km 14 MVA
Usc = 7,5%
cosφ=0,7
Soluţie
1. Parametrii reţelei
- pentru o linie de 35 kV:

RL1 = r0⋅l = 0,33⋅14=4,62 Ω
XL 1= x0⋅l = 0,412⋅14=5,768 Ω
- pentru un transformator:
𝛥𝑃 ⋅ 𝑈 92 ⋅ 10 ⋅ 35 ⋅ 10
𝑅 1,127 Ω ≃ 1,13 Ω
𝑆 10 ⋅ 10
100
𝑈 𝑈 7,5 ⋅ 35 ⋅ 10
𝑋 ⋅ 9,1875 Ω ≃ 9,2 Ω
100 𝑆 100 ⋅ 10 ⋅ 10
- pentru linia de 6 kV:

RL2 = r0⋅l = 0,33⋅2 = 0,66 Ω
XL2 = x0⋅l = 0,342⋅2 = 0,684 Ω
2. Pierderea de tensiune de la centrala A la barele de joasă tensiune ale

staţiei B:
𝑃 𝑅 𝑅 𝑄 𝑋 𝑋
𝛥𝑈
2⋅𝑈
( se împarte la 2, linile de 35 kV şi transformatoarele fiind în paralel)
Pb= Pb1+Pc=Sb1 cos𝜑1+Sc cos𝜑2 = 14⋅0,7 +1,5⋅0,7 = 9,8 + 1,05 = 10,85 MW
sin 𝜑 1 cos 𝜑 1 0,7 0,714
Qb= Qb1+Qc=Sb1 sin𝜑1+Sc sin𝜑2 = 14⋅0,714 +1,5⋅0,714 = 9,996 + 1,071 =
=11,067 MVAr ≃ 11,1 MVAr
Rezultă:
10,85 4,62 1,13 11,1 5,768 9,2
𝛥𝑈
2 ⋅ 35
10,85 ⋅ 5,75 11,1 ⋅ 14,968
3,27 𝑘𝑉
70
3. Tensiunea pe barele de joasă tensiune ale staţiei B, raportată la primar,
este:
𝑈′ 𝑈 𝛥𝑈 36,6 3,27 33,33 𝑘𝑉
4. Tensiunea reală pe barele de joasă tensiune ale staţiei B este:
6,6
𝑈 𝑈′ ⋅ 𝑘 33,33 ⋅ 6,45 𝑘𝑉
34,13
101
5. Tensiunea în punctul C al reţelei este:
𝑃 ⋅𝑅 𝑄 ⋅𝑋
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 𝑈
𝑈
1,05 ⋅ 0,66 1,07 ⋅ 0,684
𝑈 6,45 6,21 𝑘𝑉
6
63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de
115  3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6
kV să fie aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă.
Se cunosc sarcinile pe 6 kV: Smax.= 65 + j45 MVA (cu transformatoarele
în paralel); Smin.= 20+ j15 MVA (şi funcţionează un singur transformator)
şi caracteristicile, identice pentru fiecare dintre cele două transformatoare
Sn = 40 MVA; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.
Soluţie
1. Rezistenţa şi reactanţa unui transformator:
𝑈 80 ⋅ 10 ⋅ 115 ⋅ 10
𝑅 𝛥𝑃 ⋅ 0,661 Ω
𝑆 40 ⋅ 10
𝑢 % 𝑈 10 115 ⋅ 10
𝑋 ⋅ ⋅ 33,06 Ω
100 𝑆 100 40 ⋅ 10
2. Pierderile de putere în transformatoare:
𝑃 𝑄 𝑃 𝑄
𝛥𝑆 ⋅𝑅 𝑗 ⋅𝑋
𝑈 𝑈
a) în regim maxim:
65 45 1 65 45 1
𝛥𝑆 ⋅ ⋅ 0,661 𝑗 ⋅ ⋅ 33,06
115 2 115 2
𝛥𝑆 0,156 𝑗 7,8 𝑀𝑉𝐴

b) în regim minim:
102
20 15 20 15
𝛥𝑆 ⋅ 0,661 𝑗 ⋅ 33,06
115 115
𝛥𝑆 0,03 𝑗 1,56 𝑀𝑉𝐴
3. Puterile pe partea de 110 kV:
a) În regim maxim:
𝑆′ 𝑆 𝛥𝑆 65 𝑗 45 0,156 𝑗 7,8
65,156 𝑗 52,8 𝑀𝑉𝐴
b) În regim minim:
𝑆′ 𝑆 𝛥𝑆 20 𝑗 15 0,03 𝑗 1,56
20,03 𝑗 16,56 𝑀𝑉𝐴
4. Pierderile de tensiune:
𝑃𝑅 𝑄𝑋
𝛥𝑈
𝑈
a) În regim maxim:
65 ⋅ 0,661 52,8 ⋅ 33,06 1

𝛥𝑈 ⋅ 8,130 𝑘𝑉
110 2
b) În regim minim:
20,3 ⋅ 0,661 16,56 ⋅ 33,06
𝛥𝑈 5,09 𝑘𝑉
110
5. Tensiunile, maximă (pentru regim minim) şi minimă (corespunzătoare

sarcinilor maxime) din secundar, raportate la primar:
𝑈′ 110 𝛥𝑈 110 5,09 104,91 𝑘𝑉
𝑈′ 110 𝛥𝑈 110 8,13 101,87 𝑘𝑉
103
6. Tensiunea pe plot, corespunzătoare abaterilor minime faţă de tensiunea
nominală de 6 kV este aproximată prin:
𝑈′ 𝑈′ 6,3 104,91 101,87 6,3

𝑈 ⋅ ⋅ 108,56 𝑘𝑉
2 6 2 6
7. Tensiunile oferite de ploturi:

1,5
115‒ 3 ⋅ 1,5% 115 1‒ 3 ⋅ 109,825 𝑘𝑉
100
1,5
115‒ 2 ⋅ 1,5% 115 1‒ 2 ⋅ 111,55 𝑘𝑉
100
................................................................................................................
Cea mai apropiată valoare de 108,56 kV este cea corespunzătoare plotului

115 −3⋅1,5%, respectiv 109,825 kV
109,825
𝑘 17,43
6,3
8. Tensiunile reale în regim maxim şi minim:

𝑈′ 104,91
𝑈 6,02 𝑘𝑉
𝑘 17,43
Cu o abatere faţă de 6 kV de
6,02 6
⋅ 100 0,33%
6
𝑈′ 101,87
𝑈 5,84 𝑘𝑉
𝑘 17,43
Cu o abatere faţă de 6 kV de
5,84 6
⋅ 100 2,67%
6
104
64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA
este alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel-
aluminiu 3x185 mm2 cu  = 0,029  mm2/m şi cu fazele aşezate în linie,
distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ΔPcu = 120 kW; ΔPfe = 30 kW; io% = 2% ;
, %
raportul de transformare 𝑘
Tensiunea pe bara A este de 115 kV iar puterea maximă absorbită de
consumator în punctul C este Sc = 25 + j 20 MVA
A B C
OL-AL 3x185 mm2

30 km
SC
25+ j 20 MVA
UA =115 kV
Uc =35 kV
𝑎
𝑥 0,145 𝑙𝑔 Ω/𝑘𝑚
0,779𝑏
7,57368
𝑏 𝑎 10 𝑆/𝑘𝑚
𝑙𝑔
𝑏
2. Să se calculeze:
a) parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru
transformator (în Γ );
b) pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se
neglijează pierderile de tensiune în elementele reţelei;
c) pierderea totală de tensiune, considerându-se că tensiunea la barele
stației de racord a liniei electrice aeriene este de 115 kV; se neglijează
căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare
pentru ca la sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV
105
A B C
OL-AL 3x185 mm2

30 km
SC
25+ j 20 MVA
UA =115 kV
Uc =35 kV
Soluţie
1. Semnificaţia simbolurilor a şi b:
a – reprezintă distanţa medie geometrică dintre conductoare dm; la liniile
trifazate cu un singur circuit,
𝑑 𝑑 ⋅𝑑 ⋅𝑑 𝑚𝑚 , în care:
d12 - distanţa în mm dintre fazele 1 şi 2
b – reprezintă raza geometrică a conductorului, r, în mm.
2. a) Schema echivalentă, de calcul, este următoarea:

1 RL XL 2 B 3 RT XT
A C
𝐵 𝐵 GT BT
2 2
Calculul parametrilor liniei
𝑙 0,029 ⋅ 30 ⋅ 10
𝑅𝑳 𝝆⋅ 4,7 Ω
𝑠 185
𝑑 √3175 ⋅ 3175 ⋅ 2 ⋅ 3175 4000 𝑚𝑚
Raza conductorului
106
𝑠 185
𝑟 7,67 𝑚𝑚
𝜋 𝜋
4000
𝑋 𝑙⋅𝑥 30 ⋅ 0,145 ⋅ 𝑙𝑔 12,29 Ω
0,779 ⋅ 7,67
7,57368
𝐵 𝑙⋅𝑏 30 ⋅ 83,62 ⋅ 10 𝑆
4000
𝑙𝑔
7,67
Calculul parametrilor transformatoarelor

1 𝑈 1 120 ⋅ 10 ⋅ 115 ⋅ 10
𝑅 ⋅ 𝛥𝑃 ⋅ ⋅ 1,983 Ω
2 𝑆 2 20 ⋅ 10
1 𝑢 % 𝑈 1 9 115 ⋅ 10
𝑋 ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 29,75 Ω
2 100 𝑆 2 100 20 ⋅ 10
𝛥𝑃 30 ⋅ 10
𝐺 2⋅ 2⋅ 4,53 ⋅ 10 𝑆
𝑈 115 ⋅ 10
𝑖 % 𝑆 2 20 ⋅ 10
𝐵 2⋅ ⋅ 2⋅ ⋅ 60 ⋅ 10 𝑆
100 𝑈 100 115 ⋅ 10
b) Pierderile de putere în linie şi transformatoare
Pierderile de putere în transformatoare

𝑃 𝑄 25 20
𝛥𝑃 ⋅𝑅 2𝛥𝑃 ⋅ 1,983 2 ⋅ 0,03 0,213 𝑀𝑊
𝑈 115
𝑃 𝑄 25 20
𝛥𝑄 ⋅𝑋 2𝛥𝑄 ⋅ 29,75 2 ⋅ 0,4 3,105 𝑀𝑉𝐴𝑟
𝑈 115
𝑖 % 2
𝛥𝑄 ⋅𝑆 ⋅ 20 0,4 𝑀𝑉𝐴𝑟
100 100
107
Puterile active şi reactive la ieşirea din linie:
𝑃 𝑃 𝛥𝑃 25 0,213 25,213 𝑀𝑊
𝑄 𝑄 𝛥𝑄 20 3,105 23,105 𝑀𝑉𝐴𝑟
Puterea care circulă prin impedanţa liniei:
𝑆 𝑆 𝑗𝑄
în care QB2 reprezintă aportul de reactiv al susceptanţei capacitive a liniei BL în

capătul 2 şi are valoarea
𝐵 83,62
𝑄 𝑈 ⋅ 115 ⋅ ⋅ 10 0,55 𝑀𝑉𝐴𝑟
2 2
Rezultă
𝑆 25,213 𝑗23,105 𝑗0,55 25,213 𝑗22,555 𝑀𝑉𝐴
Pierderile de putere în linie
𝑃 𝑄 𝑃 𝑄
𝛥𝑆 𝛥𝑃 𝑗𝛥𝑄 ⋅𝑅 𝑗 ⋅𝑋
𝑈 𝑈
25,213 22,555 25,213 22,555
𝛥𝑆 ⋅ 4,7 𝑗 ⋅ 12,29
115 115
𝛥𝑆 0,4067 𝑗1,063 𝑀𝑉𝐴
Puterea absorbită din sistem:
𝑆 𝑆 𝛥𝑆 𝑗𝑄
în care QB1 reprezintă aportul de reactiv al susceptanţei capacitive a liniei BL în

capătul 1 şi are valoarea
𝐵 83,62
𝑄 𝑈 ⋅ 115 ⋅ ⋅ 10 0,55 𝑀𝑉𝐴𝑟
2 2
Rezultă
𝑆 25,213 𝑗22,555 0,4067 𝑗1,063 𝑗0,55
108
𝑆 25,62 𝑗23,068 𝑀𝑉𝐴
Pierderile totale de putere, în linie şi transformatoare:
𝛥𝑆 𝑆 𝑆 25,62 𝑗23,068 25 j 20
𝛥𝑆 0,62 𝑗3,068 𝑀𝑉𝐴

c) Pierderile de tensiune.
Pierderea de tensiune pe linie
𝑃 ⋅𝑅 𝑄 ⋅𝑋 25,62 ⋅ 4,7 23,618 ⋅ 12,29
𝛥𝑈 3,57 𝑘𝑉
𝑈 115
𝑈 𝑈 𝛥𝑈 115 3,57 111,43 𝑘𝑉
Pierderea de tensiune în trasformatoare
𝑃 ⋅𝑅 𝑄 ⋅𝑋 25,213 ⋅ 29,75
𝛥𝑈 6,617 𝑘𝑉
𝑈 111,43
𝑈′ 𝑈 𝛥𝑈 111,43 6,617 104,813 𝑘𝑉
3. Alegerea treptei de reglaj
Raportată la primar, tensiunea de 35 kV de pe bara C reprezintă
115
35 ⋅ 105,92 𝑘𝑉
38
Tensiunile oferite de ploturi:
2,5
115 2 2,5% 115 1 2⋅ 109,25 𝑘𝑉
100
2,5
115 1 2,5% 115 1 1⋅ 112,125 𝑘𝑉
100
Cel mai apropiat raport de transformare pe care îl poate oferi transformatorul este
115 2 2,5%
38
Eroarea de reglaj va fi de
105,92 109,25
⋅ 100 3,14 %
105,92
109
Tensiunea reală pe bara C va fi
38
𝑈 109,25 ⋅ 36,1 𝑘𝑉
115
65. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi
sarcinile staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu
conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8
mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele
vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
7,57368
b0 = 10=6 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE
ştiind că transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici
identice, respectiv:
ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ΔPcu = 80 kW;
ΔPfe = 20 kW; usc% = 10% ; io% = 2% ;
Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia
A precum şi transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel
C B b
30 km OL‐AL 3x120 mm2 10 MVA
CE 25 km
30 km
A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA Sb = 12 + j8 MVA
a
Sa = 15 + j10 MVA
110
Soluţie
1. Semnificaţia simbolurilor a şi b
a – reprezintă distanţa medie geometrică dintre conductoare dm; la liniile
trifazate cu un singur circuit,
𝑑 𝑑 ⋅𝑑 ⋅𝑑 𝑚𝑚 , în care:
b – reprezintă raza geometrică a conductorului, r, în mm.
2. Parametrii liniilor şi transformatoarelor
2.1 Parametrii liniilor LCA

Rezistenţa unei linii
𝑙 30000
𝑅 𝜌⋅0,0324 ⋅ 8,1 Ω
𝑠 120
Rezistenţa celor două linii în paralel
1 1
𝑅 ⋅𝑅 ! ⋅ 8,1 4,05 Ω
2 2
Reactanţa unei linii
𝑑
𝑋 𝑙⋅𝑥 𝑙 ⋅ 0,145 𝑙𝑔 Ω
0,779𝑟
𝑑 𝑑 ⋅𝑑 ⋅𝑑 √3175 ⋅ 3175 ⋅ 2 ⋅ 3175 4000𝑚𝑚
Diametrul conductorului este 15,8mm, deci r 7,9mm şi rezultă
4000
𝑋 30 ⋅ 0,145𝑙𝑔 12,24 Ω
0,779 ⋅ 7,9
Reactanţa celor două linii în paralel
1 1
𝑋 ⋅𝑋 ! ⋅ 12,24 6,12 Ω
2 2
111
Susceptanţa capacitivă a unei linii
7,58 7,58 ⋅ 10
𝐵! 𝑙⋅𝑏 𝑙⋅ ⋅ 10 30 ⋅ 84 ⋅ 10 𝑆
𝑑 4000
𝑙𝑔 𝑙𝑔
𝑟 7,9
Susceptanţa capacitivă a celor două linii în paralel
𝐵 2⋅𝐵 2 ⋅ 84 ⋅ 10 168 ⋅ 10 𝑆
2.2 Parametrii liniei LAB
Rezistenţa
𝑙 25000
𝑅 𝜌⋅ 0,0324 ⋅ 6,75 Ω
𝑠 120
Reactanţa
𝑑
𝑋 𝑙⋅𝑥 𝑙 ⋅ 0,145 𝑙𝑔 Ω
0,779𝑟
4000
𝑋 25 ⋅ 0,145𝑙𝑔 10,2 Ω
0,779 ⋅ 7,9
Susceptanţa capacitivă
7,58 7,58 ⋅ 10
𝐵 𝑙⋅𝑏 𝑙⋅ ⋅ 10 25 ⋅ 70 ⋅ 10 𝑆
𝑑 4000
𝑙𝑔 𝑙𝑔
𝑟 7,9
2.3 Parametrii transformatoarelor staţiilor A şi B (câte două în paralel)
Rezistenţa
1 𝑈 1 80 ⋅ 10 ⋅ 115 ⋅ 10
𝑅 ⋅ 𝛥𝑃 ⋅ ⋅ 5,29 Ω
2 𝑆 2 10 ⋅ 10
Reactanţa
1 𝑢 % 𝑈 1 10 115 ⋅ 10
𝑋 ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 66,13 Ω
2 100 𝑆 2 100 10 ⋅ 10
112
Conductanţa
𝛥𝑃 20 ⋅ 10
𝐺 2⋅ 2⋅ 3,02 ⋅ 10 𝑆
𝑈 115 ⋅ 10
Susceptanţa
𝑖 % 𝑆 2 10 ⋅ 10
𝐵 2⋅ ⋅ 2⋅ ⋅ 30 ⋅ 10 𝑆
100 𝑈 100 115 ⋅ 10
3. Calculul puterilor
3.1 Pierderile de putere în staţia B
𝑃 𝑄 12 8
𝛥𝑃 ⋅𝑅 2𝛥𝑃 ⋅ 5,29 2 ⋅ 0,02 0,123 𝑀𝑊
𝑈 115
𝑃 𝑄 12 8
𝛥𝑄 ⋅𝑋 2𝛥𝑄 ⋅ 66,13 2 ⋅ 0,2 1,44 𝑀𝑉𝐴𝑟
𝑈 115
𝑖 % 2
𝛥𝑄 ⋅𝑆 ⋅ 10 0,2 𝑀𝑉𝐴𝑟
100 100
3.2 Puterea intrată în staţia B
𝑆 𝑃 𝛥𝑃 𝑗 𝑄 𝛥𝑄 12 0,123 𝑗 8 1,44 𝑀𝑉𝐴
𝑆 12,123 𝑗 9,44 𝑀𝑉𝐴
3.3 Puterea SAB2 la capătul din B al liniei AB

1
𝑆 𝑆 𝑗 ⋅𝐵 ⋅𝑈 𝑀𝑉𝐴
2
1
𝑆 12,123 𝑗 9,44 𝑗⋅ ⋅ 70 ⋅ 10 ⋅ 115 𝑀𝑉𝐴
2
𝑆 12,123 𝑗 9,44 0,46 12,123 𝑗 8,98 𝑀𝑉𝐴
113
3.4 Pierderile de putere pe linia AB
𝑃 𝑄 𝑃 𝑄
𝛥𝑆 𝛥𝑃 𝑗𝛥𝑄 ⋅𝑅 𝑗 ⋅𝑋
𝑈 𝑈
12, 123 8,98 12,123 8, 98
𝛥𝑆 ⋅ 6,75 𝑗 ⋅ 10,2
115 115
𝛥𝑆 0,116 𝑗 0,176 𝑀𝑉𝐴
3.5 Puterea SAB1 la capătul din A al liniei AB

1
𝑆 𝑆 𝛥𝑆 𝑗 ⋅𝐵 ⋅𝑈 𝑀𝑉𝐴
2
1
𝑆 12,123 𝑗 8,98 0,116 𝑗 0,176 𝑗 ⋅𝐵 ⋅𝑈 𝑀𝑉𝐴
2
𝑆 12,239 𝑗 8,696 𝑀𝑉𝐴
3.6 Pierderile de putere în staţia A
𝑃 𝑄 15 10
𝛥𝑃 ⋅𝑅 2𝛥𝑃 ⋅ 5,29 2 ⋅ 0,02 0,17 𝑀𝑊
𝑈 115
𝑃 𝑄 15 10
𝛥𝑄 ⋅𝑋 2𝛥𝑄 ⋅ 66,13 2 ⋅ 0,2
𝑈 115
2,02 𝑀𝑉𝐴𝑟
𝑖 % 2
𝛥𝑄 ⋅𝑆 ⋅ 10 0,2 𝑀𝑉𝐴𝑟
100 100
3.7 Puterea intrată în staţia A

𝑆 𝑆 𝛥𝑆 𝑆
𝑆 15 𝑗 10 0,17 𝑗 2,02 12,239 𝑗 8,696 𝑀𝑉𝐴
𝑆 27,409 𝑗 20,716 𝑀𝑉𝐴

114
3.8 Puterea SCA2 la capătul din A al liniilor CA
1
𝑆 𝑆 𝑗 ⋅𝐵 ⋅𝑈 𝑀𝑉𝐴
2
1
𝑆 27,409 𝑗 20,716 𝑗⋅ ⋅ 168 ⋅ 10 ⋅ 115 𝑀𝑉𝐴
2
𝑆 27,409 𝑗 20,716 1,111 27,409 𝑗 19,605 𝑀𝑉𝐴
3.9 Pierderile de putere pe liniile CA
𝛥𝑆 𝛥𝑃 𝑗𝛥𝑄𝐿
𝑃 𝑄 𝑃 𝑄
𝛥𝑆 ⋅𝑅 𝑗 ⋅𝑋
𝑈 𝑈
27,409 19,605 27,409 19,605
𝛥𝑆 ⋅ 4,05 𝑗 ⋅ 6,12 𝑀𝑉𝐴
115 115
𝛥𝑆 0,348 𝑗 0,525 𝑀𝑉𝐴
3.10 Puterea SCA1 absorbită de pe barele centralei

1
𝑆 𝑆 𝛥𝑆 𝑗 ⋅𝐵 ⋅𝑈 𝑀𝑉𝐴
2
𝑆 27,409 𝑗 19,605 0,348 𝑗 0,525 𝑗 1,111 𝑀𝑉𝐴
𝑆 27,757 𝑗 19,019 𝑀𝑉𝐴
115
66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului
coborâtor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât
puterea de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele
de 6 kV ale staţiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură
24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
Sk = ∞
x = 0,45 Ω/km
X"d = 0,18
SG=388 MVA
40 MVA
6 kV
Soluţia 1
Calculul reactanţelor elementelor reţelei în unităţi relative, considerând

Sb=Sg=388 MVA
1 2 3

0,18 0,1067 0,021825
𝑋∗
- pentru generator: 𝑋∗ 𝑋" ⋅ 0,18 ⋅ 0,18
- pentru transformatorul de evacuare:
116
𝑢 % 𝑆 11 388
𝑋∗ ⋅ ⋅ 0,1067
100 𝑆 100 400
- pentru linia aeriană:

𝑆 388
𝑋∗ 𝑥 ⋅𝑙⋅ 0,45 ⋅ 20 ⋅ 0,021825
𝑈 400
1 4

0,18 0,128525 𝑋∗ 𝑋∗ 𝑋∗ 0,1067 0,021825
𝑋∗ 0,128525

𝑋∗ , ,
𝑋∗ 𝑋∗ ⃦ 𝑋∗ 0,075
, ,
Reactanţa totală a reţelei atunci când puterea de

5 scurtcircuit pe barele de 6 kV ale serviciilor
proprii este de 350 MVA
0,075
⋅ , ⋅
𝑋 1,21943
Rezultă
∗
𝑋
𝑋∗ 1,21943 0,075 1,14443
𝑢 % 𝑆 𝑢 % 388
𝑋" ⋅ ; 1,14443 ⋅
100 𝑆 100 40
Deci
40
𝑢 % 1,14443 ⋅ 100 ⋅ 11,8%
388
117
Soluţia 2
Calculul reactanţelor elementelor reţelei în Ω, raportate la Uk =6 kV
1 2 3

0,0167Ω 0,0099Ω 0,002025Ω
𝑋

- pentru generator: 𝑋 𝑋" ⋅ 0,18 ⋅ 0,0167 Ω

- pentru transformatorul de evacuare:
𝑢 % 𝑈 11 6
𝑋 ⋅ ⋅ 0,0099 Ω
100 𝑆 100 400
- pentru linia aeriană:
𝑋 𝑥 ⋅𝑙⋅ 0,45 ⋅ 20 ⋅ 0,002025 Ω
1. 1 4

2.0,0167Ω 0,011925Ω 𝑋 𝑋 𝑋 0,0099 0,002025
𝑋 0,011925 Ω
, ,
𝑋 𝑋 ⃦𝑋 0,006957Ω
, ,
𝑋
Reactanţa totală a reţelei atunci când puterea de
scurtcircuit pe barele de 6 kV ale serviciilor proprii
este de 350 MVA
⋅ , ⋅
5

𝑋 0,11314286 Ω deci
0,006957Ω
𝑋 0,11314286 0,006957 0,10618586 Ω
%
𝑋 ⋅ 0,10618586 Ω
𝑋∗ 10,618586 ⋅ 40
𝑢 % 11,8 %
36
118

Problemele 1-66 Rezolvate Read Si Print

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Problemele 1-66 Rezolvate Read Si Print

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. EUROTRAINING SOLUTION S.R.L.

Calea Plevnei nr. 139, corp B, sector 6;RO-060011;Bucureşti

1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune

2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu

Puterea activă consumată P, exprimată în W, este:

3. Un radiator electric având rezistenţa R=20  este străbătut de un curent I=10

Energia consumată se calculează cu relaţia:

R - rezistenţa radiatorului [Ω] R 20 Ω

I - curentul care stăbate radiatorul [A] I 10 𝐴

t - timpul de funcţionare a radiatorului [h]

Rezistenţa echivalentă RE a celor trei rezistenţe în paralel se determină din

Puterea P, exprimată în W, a unui receptor cu rezistenţa R, care absoarbe un

6. La un circuit de prize cu tensiunea U= 230 V sunt conectate un fier de călcat

Pierderea de tensiune, în procente faţă de tensiunea de alimentare U a

8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1=30 Ω , R2=90 Ω , R3=45 Ω .

Rezistenţa echivalentă RE a celor trei rezistenţe în paralel se determină din

iar curenţii prin derivaţii sunt:

9. Un electromotor monofazat având randamentul 𝜂 = 80% şi 𝑐𝑜𝑠𝜑 0,89

Puterea PA absorbită din reţea ( consumată) este:

𝑃 𝑊 𝑈 𝑉 ⋅ 𝐼 𝐴 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 230 ⋅ 18 ⋅ 0,89 3685 𝑊

iar puterea utilă PU ( cedată ) este:

Curentul I prin circuit este:

Puterea cedată PU (utilă) de generator este:

𝑃 𝑊 𝑈 𝑉 ⋅𝐼 𝐴 230 ⋅ 83,33 19166 𝑊; 𝑃 19,166 𝑘𝑊

iar puterea P a motorului de acţionare este:

11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile

12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei

Variaţia rezistenţei cu temperatura este dată de relaţia

13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit

𝑆 VA 𝑈 V ⋅𝐼 A 240 ⋅ 120 28800 𝑉𝐴; 𝑆 28,8 𝑘𝑉𝐴

𝑃W 𝑈 V ⋅ 𝐼 A ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 240 ⋅ 120 ⋅ 0,83 23904 𝑊; 𝑃 23,9 𝑘𝑊

𝑠𝑖𝑛𝜑 1 𝑐𝑜𝑠𝜑 1 0,83 1 0,6889 0,3111 0,56

𝑄 VAr 𝑈 V ⋅ 𝐼 A ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝜑 240 ⋅ 120 ⋅ 0,56 16128 𝑉𝐴𝑟

14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn

Pentru un electromotor monofazat avem

15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un

16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele

a) Ştiind că 1CP = 736 W, rezultă puterea electromotorului exprimată în W

𝑃 2𝐶𝑃 2 ⋅ 736 1472 𝑊

iar energia consumată în timp de 𝑡 60′ 1ℎ

b) Puterea lămpii Pl este

𝑃 𝑈⋅𝐼 𝑅⋅𝐼 ⋅𝐼 𝑅⋅𝐼 200 ⋅ 1 200𝑊

iar energia consumată în timp de 𝑡 15′ ℎ 0,25 ℎ

c) Energia totală WT este deci:

𝑊 𝑊 𝑊 1472 50 1522 𝑊ℎ 1,522 𝑘𝑊ℎ

18. Dintr-un circuit de tensiune U 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa

b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece

a) Rezistenţa conductorului este:

b) Pierderea de energie este.

𝛥𝑊 𝑅⋅𝐼 ⋅𝑡 0,25 ⋅ 50 ⋅ 10 6250 𝑊ℎ

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în

Pentru radiatorul electric avem:

deci curentul Ir prin radiatorul electric este

deci curentul If prin fierul de călcat este:

şi rezistenţa fierului de călcat Rf rezultă:

22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t =45 minute la tensiunea de U

Rezistenţa R a fierului de călcat este:

iar defazajul poate fi exprimat prin

24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală 𝑃 1500 𝑊 absoarbe un

Avem pentru electromotorul trifazat

25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V,

din (2) rezultă: I1 =24−2 I3

şi înlocuind în (1), aceasta devine: