www.stoianconstantin.wordpress.

com

41._Toamna 2012

O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un

receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1) R = 20 , situat la o
distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se
consideră  = 1/32  mm2/m Să se determine:

a) tensiunea la bornele receptorului;

b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

calculam rezistenta celor doua conducroare ale circuitului:

l 1 mm 2 192m 192

Rl  2     2   2   2
S 32 m 6mm 2
32  6

Tinand cont ca avem un circuit rezistiv avem:

U 1  I  Rc  I  R
U1 220V
I   10 A
Rc  R 2  20

a) Putem afla tensiunea la bornele receptorului aplicand legea lui Ohm:

U 2  I  R  10 A  20  200V

b) Energia consumata in jumatate de ora va fi:

Wr  U 2  I  t  200V  10 A  0,5h  1000W  1 kWh

c) Energia pierduta prin efect Joule-Lentz este:

Wc  U c  I  t  (U 1 _ U 2 )  I  t  (220V  200V )  10 A  0,5h  100W  0,1kWh

1 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

42._Toamna 2012
Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un
reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R = 50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la
reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi,
considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

Exprimam caderea de tensiune in volti

U [V ]
U c 
[%]
100%
U1
U c
[%]
10%
U c  U1   230V  23V
[V ]

100% 100%
determinam curentul din circuit:
U 1  U c U2
[V ]

U 1  U c  RI
[V ]

U  U c 230V  23V 207V

[V ]

I 1    4,14 A
R 50 50
a) determinam energia consumata de reflector
W  R  I 2  t  50  (4,14 A) 2  10h  30zile  257094Wh  257,1kWh
determinarea rezistentei echivalente a conductoarelor circuitului

U c  Rc I
[V ]

U c
[V ]
23V
Rc    5,56
I 4,14 A
b) calculam energia pierduta in conductoarele circuitului
Wc  Rc  I 2  t  5,56  (4,14 A) 2  10h  30zile  28588W  28,6kWh

2 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

43._Toamna 2012
O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la
tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare
din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2;  = 1/32 
mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

exprimam timpul in ore

30  1h
t  30   0,5h
60
determinam curentul absorbit de lampi si rezistenta exhivalenta a conductoarelor circuitului:
3300W
P U I  I   15 A
220V
l 1 mm 2 200m 2  200
Rc  2     2     0,78
S 32 m 16mm 2
32 16
a) determinam caderea de tensiune pe linie si respectiv la capatul de retea al acesteia

U c  Rc I  0,78  15 A  11,7V
[V ]

U 1  U 2  U c  220V  11,7V  231,7V

[V ]

U [V ]
11,7V
U c  100%   100%  5%
[%]

U1 231,7V
b) determinam energia consumata de lampi in 30’
W  P  t  3300W  0,5h  1650Wh  1,65kWh

3 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

44._Toamna 2012
Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La
capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit
este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.

Calculam caderea de tensiune in volti:

U [V ]
U c 
[%]
100%
U1
U c
[%]
5%
U c  U1   220V  11V
[V ]

100% 100%
determinarea tensiunii la bornele receptorului:
U 1  U 2  U c
U 2  U 1  U c  220V  11V  209V
determinam valoarea curentului din circuit:
P 3135W
P  U2  I  I    15 A
U2 209V
a) calculam valoarea rezistentei echivalente a conductoarelor circuitului si a radiatorului
U c 11V
U c  Rc  I  Rc    0,73
I 15 A
U 209V
U2  R  I  R  2   13,9
I 15 A
exprimam timpul in ore
10  1h 1
t  10   h
60 6
b) Determinam puterea consumata de radiator

1
W  P  t  3135W  h  522,5Wh
6

4 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

45._Toamna 2012
Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează
polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se
verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se
redimensioneze circuitul.
Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea
electromotorului strungului.
Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220
V, cos  = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire),
randamentul  = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m,  =
1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului  10% , densitatea
admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp
= 20 A/mm2.

Determinam curentul nomonal si curentul in regim de pornire

7000W
Pn  3  U  I n  cos    I n   14,79 A
3  380V  0,8  0,9
Ip  6 In  6  14,79 A  88,79 A
Verificam densitatea conductorului in regim de functionare:
In 14,79 A A
  2
 5,9 A / mm 2   N  6
s 2,5mm mm 2
sectiunea conductorului corespunde din pdv al incalzirii in regimul normal de functionare
Verificam densitatea curentului in rehim de pornire
IP 88,79 A A A
 po   2
 35,5 2
  p  20
S 2,5mm mm mm 2
conductorul nu respecta conditia de incalzire in regim de pormire
Determinam secare satistafe ceinta de densitate de curent la pornire:
Ip Ip 88,79 A
 p   p _ admisibila    p _ admisibila  s min   s min 
s min  p _ admisibila 20
A
mm 2
s min  4,44mm 2

5 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

alegem treapta de sectiune standerdizata imediat superioara => s=6mm2

Calculam reziatenta unui conductor al circuitului su sectiunea de 6 mm2
l 1 mm 2 20m
Rc       0,1
S 34 m 6mm 2
Calculam caderea de tensiune in regim normal de functionare

U c[V ]  3  Rc  I  cos   3  0,1  14,79 A  0,8  2V

U [V ] 2V
U c  100%  100%  0,53%
[%]

U1 380V
Constatam ca este indeplinita conditia de cadere de tensiune in regin normal de
functionare: ∆Uc[%] = 0,53%<∆Uc_admisibil[%] = 5% (conform normelor)
Calculam caderea de tensiune in regim de pornire

U c[V_ ]pornire  3  Rc  I p  cos   3  0,1  88,79 A  0,8  12V

U c _ pornire
[V ]
12V
U c _ pornire  100%  100%  3,15%
[%]

U1 380V
Constatam ca este indeplinita conditia de cadere de tensiune in regin de pornire:
∆Uc_pornire[%] 3,15%<∆Uc_admisibil[%] = 10% (conform enunt)

Sectiunea aleasa s=6mm2 indeplineste toate conditiile impuse prin enunt

6 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

46._Toamna 2012
O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34 
mm2/m, de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer,
alimentează un tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite
separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%.

- Electromotoarele au randamentul  = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi

la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de
tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se
conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.
Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A
pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25
mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm
= 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Faza cea mai incarcata este R unde este racordat electromotorul de 4 kW, cel trifazat si
10 lampi.
Calculam curentii prin fiecare din acesti receptori.
P  3  U linie  I m 4  cos    _ pentru _ motorul _ trifazat
P 5000W
I m4    10,56 A
3  U linie  cos    3  380V  0,8  0,9

7 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

P  U faza  I m 4  cos    _ pentru _ motoarul _ m3 _ monofazat _ de _ 4kW

P 4000W
I m3    25,25 A
U faza  cos    220V  0,8  0,9
P  U faza  I m 3  cos    _ pentru _ motoarele _ m1 _ si _ m2 _ monofazat 2 _ de _ 2kW
P 2000W
I m3    12,626 A
U faza  cos    220V  0,8  0,9

Plampi  U faza  I lampi _ pentru _ grup _ 10 _ lampi _ de _ 2000W

Plampi 2000W
I lampi    9,1A
U faza 220V
Vom aplica principiul superpozitei efectelor. Vom calcula pentru faza cea mai incarcata si
respectiv pentru conductorul de nul caderile de tensiune longitudinale de faza pentru cutentii
asociati functionarii consumatorilor racordati la faza R:
 lampi, 2kW
 motor 4 kW
 motor trifazat 5kW

U c[V_ ]linie  3  Rc  I  cos 

( 3  U c[V_ ]faza  3  Rc  I  cos  )  3
U c[V_ ]faza  Rc  I  cos 

Utilizand relatia caderii de tensiune longitudinale, de faza determinata mai sus vom
avea succesiv:
Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata pe faza R de motorul m4

U c[V_ ]faza _ m 4  Rc  I m 4  cos 

Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata pe faza R de motorul m3

U c[V_ ]faza _ m 3  Rc  I m 3  cos 

Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata pe faza R de lampile de

iluminat

U c[V_ ]faza _ lampi  Rc  I lampi

Pe conductorul de nul vom avea curentul rezultant generat de grupul celor 3 motoare
monofazate si anume:

I N  I m3  I m 2  25,25  12,626  12,624

8 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata de circulatia de curent pe

conductorul de nul este

U c[V_ ]faza _ N  Rc  I N  cos 

Aplicand principiul superpozitiei vom avea expresia caderii de tensiune longitudinale,

de faza, pe conductorul fazei R si pe conductorul de nul rezultanta:

100%
(U c[V_ ]faza  Rc  I m 4  cos   Rc  I m3  cos   Rc  I lampi  Rc  I N  cos  ) 
U faza
U c[V_ ]faza
U [%]
c _ faza   100%
U faza
U c[V_ ]faza Rc  I m 4  cos   Rc  I m 3  cos   Rc  I lampi  Rc  I N  cos 
 100%   100%
U faza U faza
I m 4  cos   I m3  cos   I lampi  I N  cos 
U c[%]
_ faza  Rc   100%
U faza
Tinem cont ca:
l
Rc    si ca din enunt trebuie sa avem U c[%]
_ faza < 2% vom rescrie ecuatia de mai sus ca
s
inegalitate

I m 4  cos   I m 3  cos   I lampi  I N  cos 

Rc   100%  2%
U faza
l I m 4  cos   I m 3  cos   I lampi  I N  cos 
   100%  2%
s U faza
l I m 4  cos   I m 3  cos   I lampi  I N  cos 
s   100%
2% U faza
1 mm 2 20m 10,56 A  0,8  25,25 A  0,8  9,1A  10,624  0,8
s   100%
34 m 2% 22oV
1 20 10,56  0,8  25,25  0,8  9,1  10,624  0,8
s    100mm 2
34 2 220
0.8  (10,56  25,25  10,624)  9,1
s  100mm 2
22  34
s  6,18mm 2

Alegem urmatoarea treapta standardizata s=10 mm2

9 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent

Pentru a avea imaginea vectoriala a curentilor care circula prin faza R utilizam
diagrama fazoriala urmatoare:

sin   1  cos  2  1  0,8 2  0,36  0,6

I R  (( I m 4  I m 3 )  cos   I lampi ) 2  (( I m 4  I m 3 )  sin  ) 2

I R  ((10,56 A  25,25 A)  0,8  9,1A) 2  ((10,56 A  25,25 A)  0,6) 2

I R  (35,81  0,8  9,1) 2  (35,81  0,6) 2 A  I R  (37,748) 2  (21,488) 2 A
I R  (35,81  0,8  9,1) 2  ((35,81  0,6) 2 A  43,44 A

Observatie daca neglijam defazarea si adunam modulele celor 3 curenti care circula prin faza R
obtineam:

I R  I m 4  I m3  I lampi  10.56 A  25,25 A  9,1A  44,91A destul de aproape de valoarea

calculata si usor acoperitor

Observam ca IR=43,44A<75A (dat in enunt) rezulta ca sectiunea aleasa satisface conditia de

incalzire in regim de functionare permanenta

Verificam incalzirea conductoarelor in regim de pornire

IR_pornire≈5*(Im4+Im3) + Ilampi = 5*(10.56A + 25,25A) +9,1A=188,15A

IR_pornire≈188,15A

Determinam densitatea curentului in conductorul fazei R in regim de pornire:

I P 188,15 A A A
P   2
 18,8 2
 20 ( P _ adm _ din enunt)
s 10mm mm mm 2

Sectiunea aleasa verifica si acesta conditie

Raspuns final sectiunea conductorului va fi s=10mm2

10 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

47._Toamna 2012
Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220 monofazat, ştind că
acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95,
factorul de putere (în regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune
în coloană este ΔU =3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea
simultană a electromotoarelor este ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s =
2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
 densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.

Exprimam puterea motorului 3f (trifazat) in wati

W
P3 f  2,5CP  2,5CP  735,5  1839W
CP
Determinam curentul mototului 3f in regim normal de functionare
P3 f  3  U linie  I 3 f  cos   
P3 f 1839W
I3 f    3,27 A
3  U linie  cos    3  380V  0,9  0,95
Determinam curentul mototului 1f (monofazat) in regim normal de functionare
P1 f  U faza  I 1 f  cos  
P1 f 2000W
I1 f    10,63 A
U faza  cos   220V  0,9  0,95
Incarcarea fazei R este:
I1 f 3 f  I1 f  I 3 f  10,63A  3,27 A  13,9 A  14 A
Pentru calculul caderii de tensiune vom alica principiul superpozitiei pentru faza R.
Motorul monofazat determina cadere de tensiune longitudinala pe conductorul fazei R si
pe conductorul de nul. Motorul trifazat neavand legatura la conductorul de nul va
determina o cadere de tensiune longitudinala doar pe conductorul de faza
Schema urmatoare ne va ajuta sa avem o imagine asupra cazului:

11 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Determinam caderea de tensiune longitudinala, de faza, produsa de

functionarea motorului 1f

U1 f _ faza  2  Rc  I1 f  cos 

Determinam caderea de tensiune longitudinala, de faza, produsa de
functionarea motorului 3f
U 3 f _ faza  2  Rc  I 3 f  cos 

Aplicand principiul superpozitiei caderea de tensiune rezultanta pe faza R este

U faza  2  Rc  I1 f  cos   Rc  I 3 f  cos   Rc (2  I1 f  I 3 f )  cos 

Deoarece enuntul ne ofera ∆U in [%] scriem relatia finala din care putem deduce Rc
U [faza
V]
Rc (2  I 1 f  I 3 f )  cos 
U [%]
faza   100%   100%
U faza U faza
U [%]
faza  U faza 3%  220V
Rc    0,3
(2  I 1 f  I 3 f )  cos   100% (2  10,63 A  3,27 A)  0,9  100%

Detreminam sectiunea conductorului care satisface conditia de cadere de tensiune in regim

permanent de lucru al motoarelor:
l
Rc   
s
l 1 mm 2 30m
s    3,12mm 2
Rc 32 m 0,3
Alegem sectiunea standardizata imediat superioare s=4mm2

12 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Verificam caderea de tensiue la pornirea motoarelor.

Conform enunt U [%]
p _ adm  12%

I p _ 1 f  3I1 f  3  10,63 A  31,89 A

I p _ 3 f  3I 3 f  3  3,27 A  9,81A
l 1 mm 2 30m
Rc       0,23
s 32 m 4mm 2

U [faz
V]
Rc (2  I 1 f _ p  I 3 f _ p )  cos 
U   100%   100%
[%] _ ponire
faza
U faza U faza
0,23(2  31,89 A  9,81A)  0,9 15,5V
U [%]
faza   100%   100%  7%
220V 220V
7%  12%
sectiunea s=4mm2 indeplineste criteriul caderii de tensiune admisibile in regim de pornire

Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor:

I 1 f _ p  3  I 1 f  3  10,63 A  31,89 A
I 3 f _ p  3  I 13  3  3,27 A  9,81A
determinam Rc pentru s=4mm2
l 1 mm 2 30m
Rc       0,23
s 32 m 4mm 2

cadera de tensiune in regim de pornire este

U [faz
V]
Rc (2  I 1 f _ p  I 3 f _ p )  cos 
U   100%   100%
[%] _ ponire
faza
U faza U faza
0,23(2  31,89 A  9,81A)  0,9 15,5V
U [%]
faza   100%   100%  7%
220V 220V
7%  12%
Sectiunea aleasa s=4 mm2 satisface si acesta conditie

Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent:

I1f+3f=14A<20A (din enunt)
Sectiunea aleasa s=4 mm2 satisface si acesta conditie
Verificam densitatea de curent in regim de pornire
I p  3  I 1 f  3 f  3 14 A  42 A
I P 42 A A
P    10,5 2
 20 (din enunt )
S 4 mm mm 2
Sectiunea aleasa s=4 mm2 satisface si acesta conditie
Solutie finala s= 4 mm2
13 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

48_Toamna 2012 (ex 21_2007) .

O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou
secundar de la care pleacă circuite pentru:
 un electromotor trifazat de 4 kW
 un electromotor monofazat de 2 kW
 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal In.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7 şi = 0,9, Curentul maxim admisibil
în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar
densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire δp=20 A/mm2. Ţinându-se
seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor
receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de
current în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează
la faza R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată
va rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare
curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.

Rezolvare:

In fig 1 avem repartizarea sarcinii pe tazele retelei. Rezulta ca faza R este cea mai incarcata avand
4/3 kW + 2 kW motoare electrice

14 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Pn   * Pabs
Pn   * 3  Un * In * cos 
Pn
In _ motor _ trifazat 
 * 3  Un * cos 
Pn
In _ motor _ monofazat 
 * Un * cos 
Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele doua motoare curentii in regim nominal si in
regim e pornire . Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua regimuri

4000W
In1   9.6 A
0.9 * 3 * 380V * 0.7
2000W
In2   14.42  14.4 A
0.9 * 220V * 0.7
Ifaza _ R _ regim _ no min al  In1  In 2  24 A30 A
Ipornire  6 * Ifaza _ R _ regim _ no min al  6 * 24  144 A
Ipornire 144 A
pornire    24 A / mmp  20 A / mmp
s 6mmp

Se observa ca in regim de pornire se depaseste densitatea de curent admisa de 20A/mmp. In

regim normal ne incadram in curentul maxim admisibil al coloanei

Este necesara redimensionarea coloanei functie de densitatea de curent admisa in regim de

prormire a motoarelor:

Ipornire 144 A
s   7.2mmp
admisibil _ pornire 20 A / mmp
alegem
s _ re dim ensionat  10mmp

Caderea de tensiune se va calcula in ipoteza unei incarcari uniforme la nivelul incarcarii

fazei R care este cea mai incarcata faza pentru sectiunea initiala a coloanei. In acest caz
caderea de tensiune se calculeaza cu relatia:

Calculam in doua ipoteze:

a) considerand un consum trifazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si de

144A in regimul de pormire
b) considerand un consum monofazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si
de 144A in regimul de pormire

15 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Ipoteza a)
l
U  3 * r * I * cos    * * I * cos 
s
1 * 25
Un  3 * * 24 * 0.7  3,42V
34 * 6
Un 3,42 *100
Un[%]  *100   0.9% 2%
Un 380
Upornire  6 * Un  3,42 * 6  20,54V
Upornire 20,54 *100
Upornire[%]  *100   5,4%  10%
Un 380
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune se
incadreaza in valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv al
necesitatii amplificarii coloanei il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in regimul
de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de
144A
In acest ca vom utiliza relatia:
l
Upornire  2 *  * * I * cos 
s
1 * 25
Upornire  2 * * 144 * 0.7  14.8  15V
34 *10
Upornire 15 * 100
Upornire[%]  *100   6.8%  10%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 7% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea de
tensiune maxim admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de
24A
l
Upornire  2 *  * * I * cos 
s
1 * 25
Upornire  2 * * 24 * 0.7  2,46  2,5V
34 * 10
Upornire 2,5 * 100
Upornire[%]  * 100   1,1%  2%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 1,1% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea
de tensiune maxim admisa de 2%

16 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

49._Toamna 2012
O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la
care sunt racordate:
 un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat
având puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal
;
 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu
lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).

Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32 

mm2/m. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru
coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8%
în regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A
pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru
circuitele trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4
mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Bazandu-ne pe analiza facuta la problema 46 tinand cont ca factorul de putere

cos=0,9 (conf enunt) vom neglija defazajul dintre curentii motorului Im si respectiv
ai lampilor Ilampi atunci cand calculam curentul total care circula prin coloana
17 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

Determinam curentii in regim permanent:

Pm 10000W
Im    18,75 A
3  U  cos    3  380V  0,9  0,9
P 17  100W
I lampi    7,72 A
U 220V
I total  I m  I lampi  18,75 A  7,72 A  26,5 A

Determinam curentii in regim de pornire:

I mp  6  I m  6  18,75 A  112,5 A
I lampi  7,72 A
I totalp  I mp  I lampi  112,5 A  7,72 A  120 A

Determinam sectiunea coloanei la pornirea electromotorului

U c[V_ ]pornire  3  Rc  I p  cos 
U c _ pornire 3  Rc  I p  cos 
[V ]

U c _ pornire  100%   100%

[%]

U1 U1
U c _ pornire  U1
[%]

Rc 
3  I p  cos   100%
U c _ pornire  U1
[%]
l
 1 
sc 3  I p  cos   100%
3  I p  cos   100% 1 mm 2 3  120 A  0.9  100%
s c    l1    25m   46,15mm 2
U c _ pornire
[%]
 U1 32 m 1%  380V

Alegem sectiunea coloanei s= 50mm2

Verificam sectiunea coloanei la densitatea de curent in regim de pornire

I tptalp
120 A A A
p  2
 2,4 2
 20
sc 50mm mm mm 2
Setiunea coloanei sc= 50 mm2 satisface conditia de densitate de curent la pornire

Calculam caderea de tensiune pe coloana in regim normal si la pornirea

motorului

18 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

l1 1 mm 2 25m
Rc       0,0156
S c 32 m 50mm 2
3  Rc  I total  cos   100% 3  0,0156  26,5 A  0,9  100%
U c[%]    0,17%  1%
Un 380V
3  Rc  I total _ p  cos   100
3  0,0156  120 A  0,9  100%
U c[%]
_p    0,76%  1%
Un 380V
Sectiunea aleasa satisface conditia de cadere de tensiune pe coloana (<1%)

Verificav sectiunii coloanei la curentul maxim de durata

I 1  26,5 A  corespunde _ unei _ sec tiuni _ cu _ S min  6mm 2
S  50mm 2 satisface conditia
Dimensionarea circuitului motorului

Determinam sectiunea circuitului motorului din conditia caderii de tensiune

in regim permanent

U c[V_ ]m  3  Rc  I n _ m  cos 
U c _ m 3  Rc  I n _ m  cos 
[V ]

U c _ m  100%   100%
[%]

U1 Un
U c _ m  U1
[%]

Rc 
3  I n _ m  cos   100%
U c _ m  U 1
[%]
l
 1 
sc 3  I p  cos   100%
3  I p  cos   100% 1 mm 2 3  118,75 A  0.9  100%
s c    l1    30m   2,54mm 2
U c _ m
[%]
 U1 32 m (3%  0,17%)  380V

Alegem pentru circuitul motorului sectiunea: s=4mm2

Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

I mp 112,5 A A A
p   2
 28 2
 20  conditie neindeplinita
sc _ m 4mm mm mm 2
Alegem treapta urmatoare de sectiune sc_m=6 mm2 si verificam din nou la densitatea de
curent de pornire

19 din 20

Succes natural!
 www.stoianconstantin.wordpress.com

I2p 112,5 A A
p    18,75 2
 20  conditie indeplinita
S2 6 mm mm 2

Verificam caderea de tensiune in regim permanent pe circuitul motorului

3  Rc _ m  I n _ m  cos   100% 3    l c _ m  I n _ m  cos   100%

U c[%]
_m   U 1 
Un sc _ m  U n
1 mm 2 3  18,75 A  0,9  100%
U [%]
  30m   0,17%  1,2%  0,17%  1,37%  3%
6mm 2  380V
c_m
32 m
Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia

Verificam caderea de tensiune la pornirea motorului

3  Rc _ m  I m _ p  cos   100% 3    l c _ m  I m _ p  cos   100%

U c[%]
_m_ p   U coloana _ p 
Un sc _ m  U n
1 mm 2 3  112,5 A  0,9  100%
U [%]
  30m   0,17%  7,21%  0,76%  7,97%  8%
6mm 2  380V
c_m_ p
32 m
Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia

Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent

I n _ m  18,75 A  corespunde _ unei _ sec tiuni _ S min  4mm 2

Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia

Calculam sectiunea circuitului lampilor din conditia caderii de tensiune in regim

permanent

3  I lampi  100% 1 mm 2 3  17,72 A  100%

sc _ lampi    l1    35m   2,1mm 2
U c _ m  U1
[%]
32 m (2%  0,17%)  380V
Alegem desctiunea sc_lampi=2,5mm2

Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent

I 3  7,72 A
Sectiunea S  2,5mm 2 satisface conditia

Concluzii:
1. sectiune coloana: Scoloana = 50 mm2
2. sectiune circuit motor: Smotor = 6 mm2
3. sectiune circuite lampi Slampi = 2,5 mm2
20 din 20

Succes natural!