Exemplul A.15-5. Să se calculeze tensiunile pe barele de m.t.

ale posturilor de
transformare
şi căderile de tensiune pe un distribuitor 20kV alimentat radial, realizat din cablu tip
A2YSY
11,6/20 kV; sarcinile in puteri aparente MVA/cos φ, lungimile şi secţiunile pe tronsoane,
sunt date
in fig. A.14-2 de mai jos. Tensiunea in punctul cel mai indepărtat faţă de sursă,
U3=20kV. Nu se va
lua in considerare efectul capacitiv al liniei.
Fig. A.15-2. Date ale schemei monofilare pentru exemplul A.15-5
Soluţie
Se determină parametrii tronsoanelor LEC 20 kV, având în vedere datele de material:
Z1 = (0,202 + j × 0,111) × 2 = 0,404 + j × 0,444 Ω
Z 2 = (0,202 + j × 0,111) × 2,8 = 0,565 + j × 0,31 Ω
Z3 = (0,253 + j × 0,115) × 1,5 = 0,38 + j × 0,17 Ω
Puterile active şi respectiv de consum sunt:
P1=0,9 MW; P2=0,8 MW; P3=1,2 MW
Q1=0,43 Mvar; Q2=0,6 Mvar; Q3=0,9 Mvar;
Căderile de tensiune longitudinale, conform relaţiei (3.128) sunt:
kV V
U
0,0277 0,0319 0,0305 0,0901 90,1
20
0,38 1,2 0,17 0,9
20
0,565 0,8 0,31 0,6
20
0,404 0,9 0,444 0,43
=--==-
D=×-×+×-×+×-×=
Căderile de tensiune transversale sunt:
kV V
U
0,0112 0,0045 0,0069 0,0002 0,2
20
0,17 1,2 0,38 0,9
20
0,31 0,8 0,565 0,6
20
0,444 0,9 0,404 0,43
=--=-=-
d=×-×+×-×+×-×=
Căderile de tensiune pe fiecare tronson al liniei vor fi:
1 (27,7 11,2) ; 2 (31,9 4,5) ; 1 (30,5 6,9) ; D U = + j × V D U = + j × V D U = + j × V
Tensiunile pe barele posturilor de transformare şi în punctul de alimentare având în vedere că
U3 =
20 kV:
U2 = U3 + ΔU3 = 20000 + 30,5 – j∙6,9 = 20030,5 – j∙6,9 V;
U1 = U2 + ΔU2 = 20030,5 – j∙6,9 + 31,9 – j∙4,5 = 20062,4 – j∙11,4 V;
U0 = U1 + ΔU1 = 20062,4 – j∙11,4 + 27,7 + j∙11,2 = (20090,1– j∙0,2) V.
Se constată că valoarea componentei transversale a căderii de tensiune este practic
neglijabilă.
Pagina 128 din 146
NTE 007/08/00
Exemplul A.15-6. O linie de curent alternativ monofazat avand Unom=230V, lungă de
300m,
alimentează la capăt un consumator care preia un curent de 60A (fig. A.15-3).
Se cere să se calculeze căderea de tensiune in două cazuri:
a) linia este in cablu avand ro = 0,35 Ω/km şi xo = 0;
b) linia este aeriană avand ro=0,35 Ω/km şi xo=0,35 Ω/km.
In fiecare dintre cele două cazuri, pentru consumator, se va admite că are succesiv:
cosφ = 1,
cosφ = 0 şi cosφ = 0,8.
Soluţie:
Cazul a) Rezistenţa liniei: R=r0 ∙l = 0,35・0,3=0,105 Ω.
Componentele active şi reactive ale curentului:
- pentru cos φ = 1: I = 60・1 + j∙60・0 = 60 A
- pentru cos φ = 0: I = 60・0 + j∙60・1 = – j60 A
- pentru cos φ = 0,8: I = 60・0,8 + j∙60・0,6 = 48 – j∙36 A
Se calculează căderea de tensiune:
- pentru cos φ = l: ΔUl = 2∙R∙Ia=2·0,105·60=12,6 V (fig. A.15-3, b);
- pentru cos φ = 0: ΔUl = 2·0,105·0=0 (fig. A.15-3, c);
- pentru cos φ = 0,8: ΔUl = 2∙0,105·48=10,08 V (fig. A.15-3, d).
Se observă că pentru cos φ = 0, proiecţia fazorului 2∙R∙I pe direcţia lui U1 este zero. În acest
caz,
căderea de tensiune care a rezultat, zero, se poate verifica calculându-se |U0| şi făcându-se
diferenţa |U0| –
|U1| = ΔUl
|U0| se calculează astfel :
2 ( )2 2 ( )2
01U = U + 2 × R × I = 230 + 2 × 0,105× 60 ; 230,36 0 U = V
deci
D = 230,36 - 230 = 0,36 l U V
0 300 1
I = 60 A
U0
UI 1 1
2RIa 900
I1
U0
U1
2RI
abc
U1
U0 I1
j1
2RI1
2RII cosj
j1
U0
U1 2RI1
2XI1
I1
900
U1 2RI1
2 1 XI
U0
I1
def
U0
U1
I1
2RI1
2 1 XI
j 1j 1
j1
g
Fig. A.15-3. Linie electrică monofazată cu un singur consumator:
a - schema de calcul; b, c, d, e, f, g - diagrame fazoriale pentru diferite tipuri de consumatori
Rezultă deci că şi prin calculul exact valoarea obţinută pentru căderea de tensiune este foarte
mică
şi poate fi neglijată.
Cazul b) Impedanţa liniei Z = R + j × X = 0,3× (0,35 + j × 0,35) = 0,105 + j × 0,105
Pentru calculul căderii de tensiune se foloseşte relaţia
D U = 2× (R× I × cosj + X × I × sinj )
- pentru cos φ = l: ΔU = 2·(0,105·60·1 + 0,105·0)=12,6 V (fig. A.14-3, e);
- pentru cos φ = 0: ΔU = 2·(0,105·60·0 + 0,105·60·1)=12,6 V (fig. A.14-3, f);
Pagina 129 din 146
NTE 007/08/00
- pentru cos φ = 0,8: ΔU = 2·(0,105·60·0,8 + 0,105·60·0,6)=17,64 V (fig. A.14-3, g).
 pentru anexa 6