Sunteți pe pagina 1din 14

Lucrare de

laborator
la disciplina:Maini

electrice

Tema:Cercetarea
transformatorului monofazat
(Aplicaia T-1)

Scopul aplicaiei: Cercetarea nsuirilor transformatorului


monofazat la funcionarea n regim: de mers n gol, scurt circuit i n
sarcin.
Datele nominale ale transformatorului, si
caracteristicile tehnice: I1=3.6 ,A
I2=6.3 ,A

-4

Waux= 28

Sc=30*10 ,m

U1/U2=220/127 ,V Sn=800 ,VA


220 V

QF1

TV1

PV1
L1

I1
PA1

L2

I2
PW

A
A
PV3

PA2
PV2

QF2

Fig.1. Schema de ncercare a transformatorului

Tabelul 1
Rezultatele experimentale
Uaux
U1
U2

I0

Rezultatele calculelor
W1
W2

Spire

Spire

K=W1/W2

220

122

14,5

0,72

425

230

1,85

Calculm numrul de spire al primarului i secundarului conform


formulei:
U1

W W
1

aux

aux

220
28
425
14.5

W W
2

U2

425

U1

122

230

226

Determinm raportul de transformare:


W 425
1,85
K 1
W2 236
Tabelul 2
Nr.
D/o

Rezultatele experimentale pentru mersul n


gol
U1
I0
U2
P0 Limitele vatmetrului

Coef.
K =N/5

div.

div.

(IW) curent

245

4,8

132

79

(UW)
tensiune
75

220

3,6

122

66

75

0.2

195

4,6

109

105

75

0.1

170

3,4

97

85

75

0.1

145

2, 5

86

69

75

0.1

120

1,8

72

137

30

0.1

95

1,4

57

92

30

0.1

70

22

50

30

0.1

50

0,7

25

30

0.1

0.2

Tabelul 3
Nr.
D/o

Rezultatele calculate pentru mersul n gol


U1

I0

P0

Cos 0

245

220

195

170

145

120

95

70

50

Cw

0,96

39,5

0,167942

0,5

0,72

33

0,208333

0,5

0,46

26,25

0,292642

0,25

0,34

21,25

0,367647

0,25

0,25

17,25

0,475862

0,25

0,18

13,7

0,634259

0,1

0,14

9,2

0,691729

0,1

0,1

0,714286

0,1

0,07

2,5

0,714286

0,1

CW=(Iw*Uw*K)/150
P0 calc=P0*CW
Io calc= Io*K;
cos(0)= P0calc/ U10* Io calc.

Exemplu de calcul a componentelor: activ I0a


i reactiv I0r
alecurentului de
funcionare n gol, ct i cos 0 pentru U0=Un:
0, 722
I 02 Ia0
2
I0a
0,152
33
I0r

0, 704
220 0,15

P0
U1

Calculul parametrilor transformatorului:

P0
r0 I 2 33 63, 657
0
0, 2
72
Z
0

U1n

220 305,
I0 0, 556
72

2
x0 z20 r 2 0 305,556 63,
6572
Tabelul 4

I0a

I0r
0,161224
0,15
0,134615
0,125
0,118966
0,114167
0,096842
0,071429
0,05

0,946365
0,7042017
0,4398621
0,3161882
0,21988
0,1391617
0,101102
0,0699854
0,0489898

298,851

r0
43,767
63,657
129,63
183,824
276
422,84
469,388
500
510,204

Z0
257.895
305,556
433,333
573.529
580
666,67
678,571
700
714,286

x0
254.154
298,851
413,49
543,272
510,122
515,414
490,035
489,898
499,896

Tabelul 5
Rezultatele obinute la ridicarea caracteristicilor externe
Carart
er.
U1
I1
U2
P1
I2
Limitele vatmetrului
sarcini
i
220
2,8
111
74
8
10
75
220
2,6
112
62
7,5
10
150
220
2,5
112
53
7
10
150
220
4,3
112,5 93
6,5
5
150
220
4,2
114
84
6
5
150
220
3,8
114,5 73
5,5
5
150
220
3,6
114,7 62
5
5
150
RL
220
3,2
115
52
4,5
5
150
220
3
116
45
4
5
150
220
2,7
117
37
3,5
5
75
220
2,5
119
30
3
5
75
220
2,2
120
25
2,5
5
75
220
1,9
121
21
2
5
75
220
2,7
114
110
8
10
150
220
2,5
115
99
7,5
10
150
220
2,3
115
92
7
10
150
220
4,2
115,2 85
6,5
5
300
220
4
115,5 80
6
5
300
220
3,6
110
75
5,5
5
300
C
220
3,4
117
68
5
5
300
220
3
117
60
4,5
5
300
220
2,8
117,5 55
4
5
300
220
2,5
118
48
3,5
2
300
220
2,2
119,5 45
3
2
150
220
3,6
137
108
7,7
5
30
220
2,7
134
76
5,5
5
30
220
3,2
130
47
3,2
2
75
R
220
3,3
128
38
1,8
1
150
220
3
128
30
1,2
1
75

Observ.
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
2
2
1
1
1
1
1
1
0,4
0,4
1
1
0,4
0,2
0,2

Tabelul 6
Rezultatele
obinute
caracteristicilor externe
Cararterul
U1
I1
.
sarcinii
220
5,6
220
5,2
220
5
220
4,3
220
4,2
220
3,8
RL
220
3,6
220
3,2
220
3
220
2,7
220
2,5
220
2,2
220
1,9
220
5,4
220
5
220
4,6
220
4,2
220
4
C
220
3,6
220
3,4
220
3
220
2,8
220
2,5
220
2,2
220
3,6
220
2,7
R
220
1,28
220
0,66
220
0,6

la

ridicarea

U2

P1

I2

Coeficientul
Cw

111
112
112
112,5
114
114,5
114,7
115
116
117
119
120
121
114
115
115
115,2
115,5
110
117
117
117,5
118
119,5
137
134
130
128
128

370
310
265
232,5
210
182,5
155
130
112,5
92,5
75
62,5
52,5
550
495
460
212,2
200
187,5
170
150
137,5
48
41
270
190
47
19
15

8
7,5
7
6,5
6
5,5
5
4,5
4
3,5
3
2,5
2
8
7,5
7
6,5
6
5,5
5
4,5
4
3,5
3
7,7
5,5
3,2
1,8
1,2

5
5
5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
5
5
5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
1
1
2,5
2,5
1
0,5
0,5

Tabelul 7
Nr.

Rezultatele experimentale ale caracteristicii pentru mersul n scurtcircuit


U1sc

I1sc

Psc

80

63

47

4
5

D/o

Coef.

IW(curent)

UW(tens.)

Wt

Ktc=N/5 Cw

350

75

2,5

200

75

2,5

115

75

2,5

32

50

75

2,5

10

10

75

2,5

Isc Isc
ktc
CW

Limitele wattmetrului

5 1 5

U n In kn 5 75 1 2, 5

150
150

Ps P 70 5 175
sc
c
Cw
Tabelul 8
Nr.

Rezultatele calculate pentru mersul n scurtcircuit


U1sc

Isc

Psc

Cos sc

80

175

0,4375

63

100

0,396

47

57.5

0,407

32

25

0,39

10

0,5

D/o

Calculul parametrilor transformatorului:

rs
c

Psc

I n2

175
3, 13, 503
2
6

unde: Psc.n pierderile corespunztoare curentului nominal, I1n .

zsc
Uscn
In

80
3, 22, 222
6

unde: Usc.n tensiunea de scurtcircuit corespunztoare curentului


nominal.

xsc z2sc r2 sc 22, 2222 13,5032 17,648

Calculul componentelor activ Usc.a i reactiv Usc.r ale tensiunii


de scurtcircuit:

Usc.a %

U
sc.r %

Usc

I1nrsc

U1n

100%

I1n xsc

3, 6 13, 503

100%

U1n

3, 6 17, 648

100% 28,878%

220

U sc.a% U sc.r
2

220

100% 22,361%

28,8782 22, 0952 36,361%

Calculul amplitudinii fluxului magnetic m i induciei Bm :


m

U20
4, 44
f1W2

B
m

127
4, 44 50
236
0,

0, 002

002

0, 002

0, 044
Sc K f

30 10 1,8 0, 00279

Construim curbele dependenei randamentului funcie de coeficientul


de sarcin al transformatorului.
Pentru a construi dependena f ( ) utilizm urmtoarele expresii:
I2

I2n

cos2

7, 7
6,3

1, 222

S 800 1, 222

U2
I2
0,926
7, 7 137

unde:

P2 Sn cos2 800 1 800


Po 33
n

Psc

40

P0n Psc.n
1 S cos P 2 P 100%

n
1
on
sc.n

Tabelul 9
Coeficientul
I
de
sarcin
2

I2n

1,222
0,873
0,507
0,285
0,14

Factorul de
putere

Randamentul 1

cos 1

P1

U1 I1

0,926
0,947
0,975
0,989
0,729

P2

%
90,708
91,242
90,135
86,151
70,733

Graficile caracteristicilor
transformatorului: Caracteristica
funcionrii n gol:
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0

50

100

150

200

250

300

Caracteristicile externe pentru sarcina de caracter activ, activinductiv i capacitiv:


160
140
120
100
C

80

RL
60

40
20
0
0

Caracteristicile funcionrii n scurtcircuit:


20
0
18
0
16
0
14
0
12
0
10
0
8
0
6
0

1
0

2
0

3
0

4
0

5
0

6
0

7
0

8
0

9
0

4
0
2
0
0

Graficul dependenelor f ( )

R
10
0
9
0
8
0
7
0
6
0
5
0
4
0
3
0
2
0
1
0
0

0.
2

0.
4

0.
6

0.
8

1.
2

1.
4

Concluzie:
Transformatorul monofazat poate functiona in 3 regimuri: mers la
gol, scurtcircuit si in sarcina.
Regim de functionare in gol a transformatorului.
Este acel regin in care infasurarea primara este conectata la retea, iar
cea secundara este deconectata (i 2=0).Circuitul in cazul dat este parcurs
de curentul i0, care are 2 componente una activa (i oa) si una reactiva
(ior).Datorita acestor curenti sunt create 2 fluxuri magnetice unul util, iar
celalalt de dispersite care este creat de partea activa a curentului i .o, care
provoaca pierderi,care sunt caracterizate de pierderile magnetice .O data
cu scaderea tensiunii aplicate la primar , scade curentul si respectiv
pierderile active si cos (f) se mareste.
Regim de scurtcircuit
Acest regim se caracterizeaza prin curenti de 15-20 ori mai mare fata de
cei nominali, iar
. . fata de cei de mers la gol de cca 500-600 ori. Acest
regim se numeste avariat si daca transformatorul nu este deconescta
t=1s. Forta care o parte a infasurarii este atrasa spre coloana , iar alta
indepartata este proportionala cu patratul curentului (F I 2).Datorita
curentului mare , bobina secundara se incalzeste foarte mult si sunt
provocate pierderi.Factorul de putere cos(f) ramine aproape constant
datorita tensiunilor mici de incercare si ca rezultat nu are loc saturatia
miezului magnetic .
Regim de sarcina
Este acel regin in care infasurarea primara este conectata la retea, iar la
infasurarea secundara este conectata la o sarcina. In dependenta de
caracterul sarcinii caderile de tensiune sunt diferite. Pentru o sarcina
rezistiva si inductiva U0, si tensiunea la bornele secundarului se
micsoreaza, iar pentru o sarcina capacitiva caderea de tensiune este
negativa U0 si tensiunea la bornele secundarului creste.Acest fenomen
se explica prin directia fluxului de rezistenta.

S-ar putea să vă placă și