INTRODUCERE:TRANSFORMATORUL ELECTRIC DE SUDURA

Transformatorul electric este o main electromagnetic static de curent alternativ, care transform o energie electromagnetic primar de anumii parametrii (u1,i1) ntr-o energie electromagnetic secundar de ali parametrii (u2,i2), frecvena rmane ins constant (f1=f2=ct.). Cei doi parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea i i-curentul, sufer prin transformare schimbri inverse, astfel dac tensiunea se micoreaz, curentul se mrete i invers.La baza funcionrii transformatorului st principiul induciei electromagnetice. Din punct de vedere constructiv, transformatorul are dou pri principale: 1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier i construit din tole de oel electrotehnic pentru reducerea pierderilor n fier; 2)circuitele electrice- reprezentate de dou sau mai multe nfurri din Cu sau Al, realizate n jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic. Infurarea care primete energia de la o surs se numete infurare primar, iar cea care cedeaz energia unei reele sau unui consumator se numete infurare secundar. Dup cum tensiunea nfurrii secundare este mai mare sau mai mic decat cea a nfurrii primare, transformatorul este ridictor sau coborator de tensiune. Rolul circuitului magnetic: 1)Concentrarea liniilor de cmp 2)Sustinerea nfasurarilor 3)Transmiterea cuplului , fortelor 4)Transmiterea caldurii Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valorilor mrimilor nscrise pe plcua indicatoare a transformatorului i care caracterizeaz funcionarea n condiii prescrise (regimul de sarcin pentru care a fost proiectat). Datele nominale ale unui transformator sunt: -puterea nominal-SN (VA)- reprezint puterea aparent la bornele circuitului secundar; -tensiunea nominal primar-U1N(V)-reprezint tensiunea aplicat nfurrii primare n regim nominal;
3

-tensiunea nominal secundar-U2N(V)-este tensiunea rezultat la bornele secundare, la mersul n gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea U1N ; -raportul nominal de transformare- k- este raportul ntre tensiunea primar i cea secundar la mersul n gol; -curentul nominal (primar i secundar)- curentul de linie I1N,I2N(A); -tensiunea nominal de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicat unei nfurri cand cealalt este legat n scurtcircuit, iar n nfurarea alimentat curentul are valoare nominal; -frecvena nominal- 50Hz n Europa, 60 n America de Nord; -randamentul-; -schema i grupa de conexiuni. In funcie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare : -transformatoare de putere folosite n transportul i distribuia energiei; -transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare Cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc. -transformatoare pentru reglarea tensiunii; -autotransformatoare; -transformatoare de msur; -transformatoare pentru ncercri de izolaie de nalt tensiune. Transformatoarele pentru sudare :

Transformatoarele de sudare sunt construite sa functioneze in urmatoarele conditi : - umiditate relativa a aerului, 95% la +20 grade C ;

- temperatura mediului inconjurator, -20 grade C .... + 40 grade C ; - altitudinea , pana la 1000m ; - medii lipsite de agenti corosivi, fara pericol de incendiu sau explozie. Transformatoarele trebuie sa fie dimensionate pentru a suporta curentul de sudare nominal, sub tensiunea de lucru nominala, la o durata activa de functionare (DA) de 60% cu un ciclu de lucru avand durata de 5 min, repatizate astfel : - durata de sudare, 3 min ; - durata pauzei, 2 min ; - tensiuni primare nominale , 220 V, 380 V sau 660 (500) V ; - frecventa nominala, 50 Hz 2.3. Tensiunea conventionala de lucru (U2) este o functie ontinua de curentul de sudare (I2). Valorile standardizate ale acestei tensiuni de lucru sunt: Pentru un curent de sudare pana la 100A - 22V de la 100 A pana la 150 A - 24 de la 150 A pana la 200 A - 26 V de la 200 A pana la 250 A - 28 V de la 250 A pana la 300 A - 30 V de la 300 A pana la 350 A - 32 V de la 350 A pana la 400 A - 34 V de la 400 A pana la 450 A - 36 V de la 450 A pana la 500 A - 38 V de la 500 A pana la 550 A - 40 V de la 550 A pana la 600 A - 42 V

Tensiunea de mers in gol trebuie sa corespunda valorilor indicate pe eticheta transformatorului. Valoarea maxima a tensiunii secundare admise este de 75 V. Transformatorul de sudare care perite functionarea la un curent de sudare mai mare decat cel nominal, la o durata activa de functionare redusa si care nuh are un dispozitiv de blocare, de depasire sau o schema de proectie termica, trebuie prevazut obligaoriu cu o eticheta care sa indice corespondenta intre curentul de sudare si durata activa de functionare, Reglarea curentului de sudare poate fi continua, in trepte sau mixta. Curentul de sudare maxim reglat la o tensiune de lucru conventionala nu trebie sa fie mai mare decat curentul de sudare admis la sudare manuala cu DA=30%. Curentul de sudare minim reglat trebuie sa asigure o sudare corespunzatoare in conditii optine de sudare(grosime tabla, grosime electozi etc.) Transformatoarele pentru sudare trebuie sa functioneze in bune conditii, realizand o sudare corespunzatoare la variatia tensiunii retelei de alimentare cu + 10% si - 15%. Curentul de sudare minim reglat la o tensiune de lucru conventionala nu trebuie sa depaseasca 1/3 din curentul nominal de sudare. Pe transformator vor exista cel putin doua borne de protectie. Una din acestea, borna de protectie prin legare la nul va fi plasata in cutia cu borne, in apropierea bornelor circuitului bornelor de alimentare; cea dea a doua, borna de protectie prin legare de pamant, va fi plasata pe carcasa intr-un loc usor accesibil. Bonele de protectie vor fi confectionate din suruburi de minimum M 8, din alama sau otel, acoperi cu un strat de protectie electrochimic si vor fi marcate durabil si clar cu inscriptia "Pamant" sau prin semnul conventional de legare la pamant. Bornele se vor acoperi suplimentar cu un stra de vaselina tehnica. Bornele transformatorului penru sudare vor fi montate intr-o pozitie accesibila, ferite de lovituri, protejate contra atingerilor accidentale. Distanta intre borne va fi suficiet de mare pentru evitarea scurtcircuitului intre papucii cablurilor de sudare. bornele circuitului primar si cele ale circuitului secundar vor fi montate pe fete diferite, vor asigura un contact bun si vor fi marcate in mod vizibil si durabil cu inscriptia "Retea de alimentare" , respectiv "Circuit de sudare".

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze un echipament pentru sudare cu arc electric, bazat pe un transformator pentru sudare, avnd urmatoarele date nominale: - Puterea aparenta: SN = Sn=2500+160*(nr-1) VA; -Nr=11 - Tensiunea primara: U1N =230 V; - Tensiunea secundara de gol: U20 =60V; - Frecventa tensiunii: f = 50Hz;

BREVIAR DE CALCUL DE DIMENSIONARE TRANSFORMATOR DE SUDARE CU ARC ELECTRIC

1. Miezul feromagnetic
1.1. Sectiunea geometrica transversala a coloanei / jugului :
= =c =mn

(1)

c=4 [ Se recomanda: m

, Fig. 2

1.2. Sectiunea transversal a miezului feromagnetic

unde: = (2) = 0,95, este coeficientul de umplere al pachetului feromagnetic.

1.3. Alegerea inductiei magnetice in miez

Valoarea amplitudinii inductiei magnetice se alege in intervalul: = 0,7...1 [ T ].

2. Infasurari
2.1. Numarul de spire
; Numerele de spire se rotunjesc. (3)

2.2. Aproximarea curentilor nominali

= ; (4)

2.3. Sectiunea transversala a conductoarelor infasurarilor

Se alege valoarea densitatii de curent in infasurari: j = 3...5 [ ]. Infasurarea primara se realizeaza cu conductor rotund, cu diametrul , avand valori standardizate in STAS 685-74, respectiv infasurarea secundara cu conductor dreptunghiular, cu sectiunea avand valori standardizate in STAS 2873-68. Ariile sectiunilor se calculeaza cu relatiile: ;

(5)

2.4. Dimensiunile conductoarelor

Pentru primar, diametrul conductorului izolat rezulta: (6,a) Pentru secundar, diametrul conductorului dreptunghiular, rezulta: (6,b) Grosimea izolatiei se estimeaza la: 0,05 [ mm ] 0,1 [ mm ]

(6,c)

2.5. Aranjarea bobinajului

Se aranjeaza bobinajul pe straturi, conform Fig. 3. Se calculeaza: - Numarul de spire pe strat: Numarul de straturi: = ;

(7)

(8)

unde: y = 0,5 [ mm ], este grosimea izolatiei dintre straturi (prepan). Inaltimea bobinajului: =

(9,a)

Latimea bobinajului: = ( + y) = ( + y) Se urmareste respectarea conditiei: . Se verifica incadrarea bobinajelor in fereastra transformatorului: + + m +3 max( , ) + m +2 unde: = 3...5 [ mm ], este distanta necesara de aranjare si izolare a bobinajului.

2.6. Rezistentele infasurarilor

Se considera o latime medie a infasurarilor, B, respectiv o lungime medie egala a spirelor, : B= ( + ); = + m +2 (10)

Rezistentele infasurarilor sunt date de relatiile: = ; = unde: =2 [ m ]. Rezistenta infasurarii secundare, raportata la primar: =( )

(11)

(12)

2.7. Parametrii de scurtcircuit ai transformatorului

unde: iar Rezistenta de scurtcircuit ( raportata la primar): = + Reactanta de scurtcircuit ( raportata la primar): =2 f ( ) =4 = B [ ], = , respectiv: (15) (16) (13) (14)

, este factorul lui Rogovschi, dat de relatia: = 1-

Impedanta de scurtcircuit: = (17)

Tensiunea procentuala de scurtcircuit: = = ; [%] = 100 (18)

Se verifica conditia: = 70...90 [% ]. - Curentii de scurtcircuit: = =( ) (19)

3. Calcule de verificare
3.1. Verificarea tensiunii secundare de gol:
= (20) fata de valoarea data in tema de

Se verifica daca valoarea calculata difera cu mai putin de proiectare.

3.2. Determinarea caracteristicilor de iesire (V-A, W-A):

Caracteristicile externe, ( ), respective caracteristicile puterii determina pentru doua cazuri, ]: Variatie liniara ( indice ): = + ; =

( ) Fig. 4 si Fig. 5 se

(21,a)

Variatie eliptica ( indice b ): = ( ) ; = (21,b)

Caracteristici mediate, Fig. 4: =

U 2 =ct

(21,c)

Domeniul de variatie este: [ 0, ].

10

3.3. Verificarea curentilor nominali

Curentii nominali (primar/secundar) se calculeaza din caracteristicile mediate, corespunzator unei tensiuni ecundare nominale, [ V ] , Fig. 4: = ; = (22)

Valorile recalculatepentru curentii nominali folosind caracteristicile externe nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% fata de cele calculate la punctual 2.2. Se verifica raportul dintre curentul secundar nominal si curentul secundar de scurtcircuit: ( 1,1...1,3) (23)

4.Determinarea pierderilor de putere si a randamentului

4.1. Pierderi in miez
= (24)

unde masa miezului feromagnetic este: = = [ 2m n ( + )] (25)

Densitatea miezului se considera = 7600 [ ]. Pierderile specifice in miez , [ ] se determina din catalogul de miezuri din tole de otel electrotehnic (orientativ, = 0,5 [ ] , la 1 [ T ] si 50 [ Hz ], pentru tole din table silicioasa laminate la rece cu cristale orientate, cu grosimea de 0,35 mm).

4.2. Pierderile in infasurari

Pierderile se determina pentru curentii nominali recalculate la punctual 3.3.: = ; = (26)

4.3. Randamentul transformatorului

Puterile nominale se determina cu relatiile: = = (27) +( + + ) = 20 [ V ], conform pct. 3.3.

corespunzator unei tensiuni secundare nominale Randamentul transformatorului este: = 0,8

(28)

11

5. Factorul de putere si condensatorul de compensare

5.1. Factorul de putere
Factorul de putere se calculeaza in doua situatii: La functionarea in regim de sarcina nominal: cos = La functionarea in gol: cos = si componentele sale active, (29,b) respectiv reactiva, , sunt date

(29,a)

unde curentul primar de gol, de relatiile: = = =

( )

(30)

Valoriile intensitatii campului magnetic in coloana, respective in jug, , se determina din curba de magnetizare a miezului considerat, iar intensitatea corespunzatoare intrefierului = 0,1...0,3 [ mm ], se calculeaza cu relatia: = (31)

5.2. Calculul bateriei de condensatoare

Calculul se face pentru regimul nominal, in conditiile compensarii la factorul de putere neutral, cos = 0,92 - Capacitatea condensatorului este: C=
( )

(32)

Din catalog, se alege un condensator, sau o grupare, avand capacitatea de valoare apropiata celei calculate , Fig. 1. - Rezistorul de descarcare al bateriei se calculeaza cu relatia: = (33) ( )
( )

unde se considera, [ 6 ]: 60 [ s ] 42 [ V ] - Puterea disipata in rezistorul de descarcare: =

(34) (35)

12

%DATE INITIALE nr=11; Sn=2500+160*(nr-1) U1n=230; U20=90; f1=50;

%n=nr din grupa %[VA] %[V] %[V] %[Hz]

%SECTIUNEA GEOMETRICA TRANSVERSALA A COLOANEI/JUGULUI c=4*10^(-4); %[m^2*J^(-1/2)] Ac=c*(sqrt(Sn/f1)) %sectiunea geometrica transversala a coloanei Aj=c*(sqrt(Sn/f1)) %sectiunea geometrica transversala a jugului m=sqrt(Ac) n=m %SECTIUNEA TRANSVERSALA A MIEZULUI FEROMAGNETIC k_fe=0.95; %coeficientul de umplere al pachetului fetomagnetic A_fe=k_fe*Ac %sectiunea transversala a miezului feromagnetic Bc=0.72; %valoarea inductiei magnetice in miez

%NUMARUL DE SPIRE N1=U1n/(4.44*f1*A_fe*Bc) N1_rotunjit=ceil(N1) N2=U20/(4.44*f1*A_fe*Bc) N2_rotunjit=ceil(N2)

%numarul de spire din primar %numarul de spire din secundar

%APROXIMAREA CURENTILOR NOMINALI I1n=Sn/U1n %curentul din primar I2n=Sn/U20 %curentul din secundar j=4.44; %[A/mm^2] valoarea densitatii de curent in infasurari

%ARIILE SECTIUNILOR CONDUCTOARELOR s1_calculat=I1n/j %aria sectiunii conductorului din primar s2_calculat=I2n/j %aria sectiunii conductorului din secundar s1=3.941*10^(-6) %[m^2] s2=10.3*10^(-6) %[m^2] %DIMENSIUNILE CONDUCTOARELOR delta_izr=0.05*10^(-3); %[m] delta_izd=0.1*10^(-3); %[m] %petru primar,diametrul conductorului izolat rezulta: d1=2.24*10^(-3); %[m] d_iz=d1+2*delta_izr %pentru secundar,dimensiunile conductorului dreptunghiular,rezulta: a=1.4*10^(-3); %[m] b=7.5*10^(-3); %[m] a_iz=a+2*delta_izd %[m] b_iz=b+2*delta_izd %[m] %ARANJAREA BOBINAJULUI %NUMARUL DE STRATURI y=0.5*10^(-3); %[m] n1=sqrt(N1_rotunjit)

%numarul de spire pe strat in primar

13

n10=N1_rotunjit/n1 B1=n10*(d_iz+y) n20=B1/(a_iz+y) B2=n20*(a_iz+y) n2=N2_rotunjit/n20 A1=n1*d_iz A2=n2*b_iz

%numarul de straturi (primar) %latimea bobinajului (primar) %numarul de straturi (secundar) %latimea bobinajului (secundar) %numarul de spire pe strat in secundar %inaltimea bobinajului (primar) %inaltimea bobinajului (secundar)

% Se verifica ncadrarea bobinajelor n fereastra transformatorului A1=B1=B2; delta=5*(1e-3); %reprezinta distanta necesara de aranjare si izolare a bobinajului; Lc=A1+A2+m+3*delta %[m]; Lj=max(B1,B2)+m+2*delta %[m]; %REZISTENTELE INFASURARILOR % Se considera o latime medie a nfasurarilor,B; B=(B1+B2)/2 %[m] Dm1=B1+m+2*delta %[m] Dm2=B2+m+2*delta %[m] Dm=(Dm1+Dm2)/2 %[m] %Rezistentele infasurarilor: q_cu=2*10^(-8); %[ohm*m] R1=q_cu*N1_rotunjit*pi*Dm1/s1 R2=q_cu*N2_rotunjit*pi*Dm2/s2 %Rezistenta infasurarii secundare raportata la primar R2_redus=((N1_rotunjit/N2_rotunjit)^2)*R2 %PARAMETRII DE SCURTCIRCUIT AI TRANSFORMATORULUI %Rezistenta de scurtcircuit (raportata la primar) R1sc=R1+R2_redus %Reactanta de scurtcircuit (raportata la primar) u0=4*pi*10^(-7); %[H/m] kR=1-((A1+A2+2*delta)/(2*pi*B)) %factorul lui Rogovschi LH=B/kR X1sc=(2*pi*f1*u0*N1_rotunjit^2*pi*Dm/LH)*(delta+(A1+A2)/3) %Impedanta de scurtcircuit Z1sc=sqrt(R1sc^2+X1sc^2) %Tensiunea procentuala de scurtcircuit u_sca=(I1n*R1sc*100)/U1n u_scr=(I1n*X1sc*100)/U1n u_sc=sqrt(u_sca^2+u_scr^2)*10^-3 %Curentii de scurtcircuit I1sc=U1n/Z1sc I2sc=(N1_rotunjit/N2_rotunjit)*I1sc

14

%CALCULE DE VERIFICARE U20=(N2_rotunjit/N1_rotunjit)*U1n %DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE IESIRE(V-A,W-A) %Variatie liniara (indice a) I2=0:I2sc/40:I2sc; U2a=(-U20./I2sc).*I2+U20; P2a=U2a.*I2; %Variatie eliptica (indice b) U2=0:U20/40:U20; U2b=U20.*sqrt(1-(I2./I2sc).^2);; P2b=U2b.*I2; I2a=((U20-U2)./U20).*I2sc; I2b=I2sc.*(sqrt(1-(U2./U20).^2)); %Caracteristici mediate I2med=(I2a+I2b)/2; P2=U2.*I2med; figure,plot(I2,U2b,'-o',I2,U2a,'-*',I2med,U2,'-^'),grid,title('Caracteristici externe, U2a(I2a), U2b(I2b), U2(I2)'),xlabel('I2 [A]'),ylabel('U2 [V]') figure,plot(I2med,P2,'-o',I2a,P2a,'-*',I2b,P2b,'-^'),grid,title ('Caracteristici ale puterii de iesire, P2a(I2a), P2b(I2b), P2(I2)'),xlabel('I2 [A]'),ylabel('P2 [V]')

%VERIFICAREA CURENTILOR NOMINALI U2n=20; %[V] I2a20=((U20-U2n)/U20)*I2sc I2b20=I2sc*(sqrt(1-(U2n/U20)^2)) I2nn=(I2a20+I2b20)/2 I1nn=(N2/N1)*I2nn I2scv=1.19*I2nn %PIERDERILE IN MIEZ gamaFe=7600; M_fe=gamaFe*(2*m*m*(Lj+Lc)) pfe=0.5; Pfe=M_fe*pfe %PIERDERILE IN INFASURARI Pcu1n=R1*((I1nn)^2) Pcu2n=R2*((I2nn)^2) %RANDAMENTUL TRANSFORMATORULUI P2n=U2n*I2nn P1n=P2n+(Pfe+Pcu1n+Pcu2n) randament=P2n/P1n %FACTORUL DE PUTERE SI CONDENSATORUL DE COMPENSARE cosfi1n=P1n/(U1n*I1nn) I10a=Pfe/U1n

15

Hd=Bc/u0 Hc=Hd; d=0.12*1e-3; I10r=(2*(Hc*Lc+Hc*Lj)+(2*d*Hd))/(sqrt(2)*N1) I10=sqrt((I10a)^2+(I10r)^2) cosfi10=(Pfe+(R1*(I10)^2))/(U1n*I10) %CALCULUL BATERIEI DE CONDENSATOARE cosfin=0.92; fin=acos(cosfin) fi1n=acos(cosfi1n) C=(P1n*(tan(fi1n)-tan(fin)))/(2*pi*f1*(U1n)^2) td=55; Ucadm=37; Rd=td/(C*(log(sqrt(2)*U1n)-log(Ucadm))) Pd=(U1n)^2/Rd

16

Rezultatele obtinute in urma simularii:

Sn = 4100 Ac =0.0036 Aj =0.0036 m =0.0602 n =0.0602 A_fe =0.0034 N1 =418.1690 N1_rotunjit =419 N2 =163.6314 N2_rotunjit =164 I1n =17.8261 I2n =45.5556 s1_calculat =4.0149 s2_calculat =10.2603 s1 =3.9410e-006 s2 =1.0300e-005 d_iz =0.0023 a_iz =0.0016 b_iz =0.0077 n1 =20.4695 n10 =20.4695 B1 =0.0581

n20 =27.6825 B2 =0.0581 n2 =5.9243 A1 =0.0479 A2 =0.0456 Lc =0.1687 Lj =0.1283 B =0.0581 Dm1 =0.1283 Dm2 =0.1283 Dm =0.1283 R1 =0.8572 R2 =0.1284 R2_redus =0.8379 R1sc =1.6951 kR =0.7166 LH =0.0811 X1sc =12.4580 Z1sc =12.5728 u_sca =13.1380 u_scr = 96.5550 u_sc = 0.0974
17

I1sc =18.2935 I2sc = 46.7377 U20 =90.0239 I2a20 =36.3543 I2b20 =45.5697 I2nn =40.9620 I1nn =16.0286 I2scv =48.7448 M_fe =16.3528 Pfe =8.1764 Pcu1n =220.2249 Pcu2n =215.3952 P2n =819.2407

P1n =1.2630e+003 randament =0.6486 cosfi1n = 0.3426 I10a = 0.0355 Hd =5.7296e+005 I10r =575.7629 I10 =575.7629 cosfi10 =2.1459 fin =0.4027 fi1n =1.2211 C =1.7603e-004 Rd =1.4374e+005 Pd =0.3680

18

19

ANEXE FIGURI

20

Dimensiunile bobinajului transformatorului si variatia intensitatii cmpului magnetic.

21

Curba de magnetizare pentru tabl silicioas laminat la rece (ARMCO M6, grosimea = 0,35mm; pierderi specifice pFe=0,5W/kg; NOT: Valorile intensitii 2 cmpului magnetic H, se nmulesc cu 10 ).

22

ANEXA 1 Dimensiunile i seciunile conductoarelor rotunde din cupru(extras din STAS 685-74)

Diametrul nominal [mm] 0,020 0,025 0,032 0,040 0,050 0,063 0,071 0,080 0,090 0,100 0,112 0,125 0,140 0,160 0,180 0,200 0,224 0,250 0,280 0,315 0,355

Seciunea nominal [mm2] 0,000314 0,000491 0,000804 0,00126 0,00196 0,00312 0,00396 0,00503 0,00636 0,00785 0,00985 0,01227 0,01539 0,02011 0,02545 0,03142 0,03941 0,04909 0,06156 0,07793 0,09898

Diametrul nominal [mm] 0,400 0,450 0,500 0,560 0,630 0,710 0,750 0,800 0,850 0,900 0,950 1,000 1,060 1,120 1,180 1,250 1,320 1,400 1,500 1,600 1,700

Seciunea nominal [mm2] 0,1257 0,1590 0,1964 0,2463 0,3117 0,3959 0,4418 0,5027 0,5675 0,6362 0,7088 0,7854 0,8825 0,9852 1,094 1,227 1,368 1,539 1,767 2,011 2,270

Diametrul nominal [mm] 1,800 1,900 2,000 2,120 2,240 2,360 2,500 2,650 2,800 3,000 3,150 3,350 3,550 3,750 4,000 4,250 4,500 4,750 5,000

Seciunea nominal [mm2] 2,545 2,835 3,142 3,530 3,941 4,374 4,909 5,515 6,158 7,069 7,793 8,814 9,898 11,04 12,57 14,19 15,90 17,72 19,64

23

ANEXA 2 Dimensiunile si sectiunile conductoarelor dreptunghiulare din cupru (extras din STAS 685-74)

a
0,9 1
6,48 5,89 7,29 7,79 8,29 8,79

1,06
7,31 7,73 8,27 8,80 9,33

1,12
7,29 7,74 8,19 8,75 9,31 9,87 11,0

1,18
8,10 9,22 10,4

1,25
8,16 8,66 9,16 9,79 10,4 11,0 11,7 12,3 13,8

1,32
9,16 9,68 10,4 11,0 11,7 13,0 13,8 14,6

1,4
9,16 9,73 10,3 11,0 11,7 12,4 13,1 13,8 14,6 15,5 17,3

1,5
10,4 11,8 13,3 14,8 16,6 18,5

1,6
10,5 11,2 11,8 12,6 13,4 14,2 15,0 15,8 16,8 17,7 18,7 19,8 20,9 22,2

1,7
11,7 12,3 13,2 14 14,9 16,6 17,6 18,7 20,9 22,0 23,4

1,8
11,7 12,4 13,1 14,0 15,0 15,8 16,7 17,6 18,7 19,8 20,9 22,1 23,4 24,8 26,6 28,4

1,9
13,1 13,8 14,8 15,7 16,7 18,6 19,7 20,9 23,4 24,7 26,2 28,1 31,9

2
13,0 13,8 14,7 15,6 16,6 17,6 18,6 19,6 20,8 22 23,2 24,6 26,0 27,6 29,6 31,6 35,6

2,12
14,7 15,5 16,6 17,6 18,7 20,3 22,1 23,4 26,1 27,6 29,3 31,4 33,6 35,6 37,7

2,24
14,7 15,5 16,4 17,6 18,7 19,8 20,9 22,0 23,4 24,7 26,1 27,6 29,2 31,0 33,2 35,5 37,7 40,0 42,2 44,4

2,36
16,2 17,1 18,3 19,5 20,7 23,0 24,4 25,9 29,0 30,7 32,5 34,8 37,3 39,5 41,9 44,2

2,5
16,2 17,2 18,2 19,5 20,7 22,0 23,2 24,5 26,0 27,5 29,0 30,7 32,4 34,5 37,0 39,5 44,5 49,5

2,65
18,3 19,4 20,7 22,0 23,3 26,0 27,6 29,1 32,5 34,6 36,6 39,2 41,8 44,5 47,2 49,3 52,5

b
6,7 7,1 7,5 8 8,5 9 9,5 10 10,6 11,2 11,8 12,5 13,2 14 15 16 17 18 19 20 22 25 26,5 28 30 32 36
5,86 6,22

24

ANEXA 2 Dimensiunile si sectiunile conductoarelor dreptunghiulare din cupru (extras din STAS 685-74) - continuare -

a
2,8 3
20,7 23,4 26,4 29,5 33,0 37,0 41,4 47,5 59,5 74,5

3,15
20,6 21,8 23,1 24,6 26,2 27,8 29,4 30,9 32,8 34,7 36,6 38,8 41,0 43,6 46,7 49,9 53,0 56,2 59,3 62,5 68,8 78,2 83,0 87,7

3,35
23,2 24,6 26,3 28,0 29,6 33,3 35,0 37,0 41,3 43,7 46,4 49,7 53,0 56,4 59,8 63,1 73,1 83,2 88,2 93,2

3,55
23,2 24,7 26,1 27,9 29,6 31,4 33,2 35,0 37,1 39,2 41,3 43,8 46,3 49,2 52,7 56,3 59,9 63,4 66,9 70,5 77,5 88,2 93,5 98,9 106

3,75
25,8 27,3 29,1 31,0 32,9 36,6 38,9 41,1 46,0 48,7 52,0 55,3 59,1 62,9 66,6 70,4 81,6 92,9 98,5 104 112 119

4
25,9 27,5 29,1 31,1 33,1 35,1 37,1 39,1 41,5 43,9 46,3 49,1 51,9 55,1 59,1 63,1 71,1 79,1 99,1 111 119 127 143

4,25
29,3 31,0 33,1 35,2 37,4 41,6 44,2 46,7 52,3 55,2 58,6 62,9 67,1 71,4 75,6 79,8 92,6 105 111 118 127 135 152

4,5
29,3 31,1 32,9 35,1 37,4 39,6 41,9 44,1 46,8 49,5 52,2 55,4 58,5 62,1 66,6 71,1 75,6 80,1 84,6 89,1 98,1 112 118 125 134 143 161

4,75
32,9 34,8 37,1 39,5 41,9 46,6 49,5 52,3 58,5 61,8 65,6 70,3 75,1 79,8 84,6 89,3 101 118 125 132 142 151 170

5
34,6 36,6 39,1 44,1 46,6 49,1 52,1 55,1 58,1 61,6 65,1 69,1 74,1 79,1 89,1 99,1 109 124 139 149

5,3
36,8 38,9 41,5 44,2 46,8 52,1 55,3 58,5 65,4 69,1 73,3 78,6 83,9 89,2 94,6 100 116 132 140 148 158

5,6
38,9 41,1 43,9 46,7 49,5 52,3 55,1 58,5 61,9 65,2 69,1 73,1 77,5 83,1 88,7 94,3 100 106 111 122 139 147 156 167

6
41,7 44,1 47,1 50,1 53,1 59,1 62,1 66,3 74,1 78,3 83,1 89,1 95,1 101 107 113 119 131 149 158 167

6,3
43,8 46,3 49,5 52,7 55,8 62,1 65,9 69,7 77,8 82,3 87,3 93,7 100 106 112 119 125 138 157

7,1

10

b
6,7 7,1 7,5 8 8,5 9 9,5 10 10,6 11,2 11,8 12,5 13,2 14 15 16 17 18 19 20 22 25 26,5 28 30 32 36
18,2 19,3 20,5 21,9 23,3 24,7 26,0 27,5 29,1 30,8 32,5 34,5 36,4 38,7 41,5 44,3 47,1 49,9 52,7 61,1 69,5 49,3 52,4 55,9 59,3 63,0 70,1 74,3 78,7 87,9 92,8 98,5 106 113 120 127 134 141 155 63,1 67,1 71,1 79,1 83,9 88,7 99,1 105 111 119 127 135 143 151 159 80,1 89,1 94,6 100 112 118 125 134 99,1 111 124 139 149

25