CUPRINS:

 TEMA DE PROIECTARE
 PREZENTARE CONTACTOR
 FEMM-DISCRETIZARE SI FORMULE DE CALCUL
 DATE DE INTRARE
 CALCUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE
 SCHITE
 ANALIZA IN FEMM
 DATE DE IESIRE
 SCHEMA ECHIVALENTA CU RELUCTANTE
 CARACTERISTICI TEHNICE
 OBSERVATII
 TEMA DE PROIECT

CONTACTOR ELECTROMAGNETIC TRIFAZAT

CU COMUTAŢIE ÎN VID

Parametri nominali

Tensiunea nominală Un: 7,2 kV (nr.par condică); 12 kV (nr. impar condică)

Curent nominal In: (400+10n) A

Frecvenţa nominală fn: 50 Hz

Capacitatea de închidere I: (4000+50n) la cosφ=0,35±0,5

Capacitatea de rupere Ir: (3200+20n)A

Curent stabilitate termică Ir: (8+0,1n)kA

Curent stabilitate dinamică Id: (20+n)A

Curent choppat Ich: (0,5+0,1n)A

Supratensiune maximă: (23+n) kV

Categoria de utilizare: AC1, AC2, AC3, AC4

Puterea absorbită în poziţia închis: ~100W

Frecvenţa de conectare: 1200 con/h

Durata de viaţă mecanică: 107 cicluri

Durata de viaţă electrică: 106 cicluri

Tensiuni de comandă: 24, 48, 110, 220 V (AC-DC)

Contacte auxiliare

230/400 Vc.a.

220Vc.c.

Curent termic: 16A

Curent utilizat AC15: 7A la 230Vc.a.; cosφ=o,8

Curent utilizat DC 13: 2A la 110V c.c.; 5ms

Număr contacte auxiliare: 4NO + 3NC

Grad protecţie: IP-00

Masa netă: ~ 24 kg
 1. Prezentarea contactorului

DEFINIŢIE
Contactorul electromagnetic este un aparat de comutaţie, acţionat altfel
decât manual (electromagnetic), cu o singură poziţie de repaus, capabil să
stabilească, să suporte şi să întrerupă curenţi nominali şi curenţi mai mari decât
curenţii nominali, dar care apar în mod normal. Contactorul este destinat a
efectua un număr mare de comutaţii în sarcină dar şi un număr mare de comutaţii
fără sarcină. După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poate fi de curent
continuu sau de curent alternativ. Contactorul poate fi construit cu contactele
normal deschise sau normal închise. În acest ultim caz aparatul se mai numeşte şi
ruptor.

Contactul normal deschis – este contactul care se află deschis când aparatul
este în poziţie de repaus (în absenţa excitaţiei adică a lipsei de curent în bobina de
excitaţie a contactorului). Acest contact se va stabili, adică va deveni închis la
apariţia excitaţiei.

Contactul normal închis – este contactul care se află închis când aparatul este
în poziţie de repaus (în absenţa excitaţiei). Acest contact se deschide la apariţia
excitaţiei.

DOMENIILE DE UTILIZARE
Contactorul electromagnetic trifazat cu comutaţie în vid, care constituie
subiectul proiectului de faţă, este utilizat în principal la acţionarea motoarelor de
mare putere, bateriilor de condensatoare şi transformatoarelor din industrie,
minerit, agricultură şi pentru alte utilizări specifice similare.

GENERALITĂŢI
Principalele elemente constructive ale contactorului electromagnetic sunt:
carcasa aparatului ca suport material pentru elementele active, dispozitivul de
acţionare constituit dintr-un electromagnet, polii principali reprezentaţi de căile
de curent în bobine, contacte şi camera de stingere şi polii auxiliari, care cuprind
borne şi contacte normal închise şi deschise necesare automenţinerii, semnalizării
şi interblocajului.
 Carcasa aparatului

Constituie elementul de rezistenţă pe care sunt montate toate celelalte

subansamble ale contactorului electromagnetic. Ea trebuie să asigure rigiditatea
mecanică a întregului aparat, simultaneitatea închiderii şi deschiderii contactelor
pe toate fazele şi să reziste eforturilor mecanice cerute de dispozitivul de
acţionare. În acelaşi timp trebuie ca greutatea cadrului să fie cât mai mică posibil,
având o pondere importantă în greutatea totală a aparatului.

Căile de curent

Căile de curent ale contactorului sunt constituite în general din cupru şi aliajele
sale. Nu există o normalizare a căilor de curent, însă pentru a se realiza
conectarea la reţea în condiţii optime au fost alcătuite norme pentru bornele de
conectare.

O atenţie deosebite se acordă fixării căilor de curent pe cadru. Trebuie

asigurată rigiditatea lor împotriva deplasărilor şi deformărilor care apar datorită
trecerii curenţilor şi în acelaşi timp izolaţia electrică necesară pentru a evita
străpungerea şi scurtcircuitele în aparat în timpul funcţionării.

Contactele electrice

Contactele electrice reprezintă unul dintre subansamblele cele mai importante

ale contactorului, deoarece ele trebuie să asigure trecerea curentului în bune
condiţii pe durata cât aparatul este anclanşat şi întreruperea curenţilor în circuit,
fără generarea de tensiuni mari de restablilire şi să permită funcţionarea la o nouă
anclanşare.

Contactoarele sunt aparate cu acţionare frecventă şi din acest motiv

contactele electrice trebuie să prezinte o bună rezistenţă la eroziune.

Pentru contactoarele de medie tensiune materialul de contact folosit pentru

construcţia contactelor în vid este pseudoaliajul WCu30 sinterizat în vid.

Principiul de funcţionare
Principiul de funcţionare al contactorului electromagnetic este simplu. În vid, în
poziţia închis, rigiditatea dielectrică este asigurată, la tensiuni mari şi distanţe
relativ mici.

Clasificare

a) Dezvoltarea contactoarelor a suferit o evoluţie semnificativă funcţie se scopul

urmărit de constructorul de aparate, domeniul de utilizare şi de evoluţia
parametrilor ceruţi de sistemele energetice. Constructorii de aparate urmăresc în
principal realizarea de:

- aparate simple, robuste, nesupravegheate cu siguranţă mare în exploatare;

- aparate cu consumuri minime de materiale active

- aparate sigure împotriva pericolului de explozie la deconectare

- aparate destinate a funcţiona în climate speciale ca altitudine, climat tropical,

industrial, marin, temperaturi foarte scăzute

- aparate silenţioase la comutaţie, destinate a funcţiona în mediul urban

b) După tipul constructiv distingem:

- contactoare ce folosesc ca mediu de stingere aerul

- contactoare ce folosesc ca mediu de stingere vidul

Parametrii principali ai uni contactor electromagnetic sunt:

- Tensiunea nominală Un , pentru care este proiectat contactorul, la care se

dimensionează şi se verifică izolaţia aparatului şi distanţele de străpungere şi de
conturnare

- Frecvenţa de conectare: repreintă numărul maxim de acţionări pe care

întreruptorul le poate executa pe oră (prin acţionare ănţelegându-se o închidere
şi o deschidere)
- Capacitatea de închidere nominală I: se poate defini pe baza curentului pe care
aparatul îl poate închide de un anumit număr de ori, fără producerea sudurii
contactelor, pentru anumite valori ale tensiunii, ale fgactorului de putere sau ale
constantei de timp a circuitului

- Capacitatea de rupere nominală Ir: se poate defini pe baza curentului pe care

aparatul îl poate întrerupe de un anumit număr de ori fără o uzură exagerată a
contactelor.

- Curent stabilitate termică Ir

- Curent stabilitate dinamică Id:

- Curent choppat Ich:

- Puterea absorbită în poziţia închis:

Producători contactoare electromagnetice cu comutaţie în vid:

- Siemens
- ABB
- AEG
- Secheron
- ICPE
SINTEZA CONDIŢIILOR DE TIP STANDARD

Caracteristicile tehnice ale contactorului sunt conform standardului S REN 60470-

2003 respectiv CEI 60470-2003

Cerinţe de mediu înconjurător pentru exploatare

- funcţionarea în climat temperat N, cf, STAS 6535-83

- gradul de agresivitate al atmosferei: greu, conf. STAS 6705-90
- gradul de poluare: 3, conform SREN 60947-1-2001
 2. FEMM-DISCRETIZARE SI FORMULE DE CALCUL

ECUATII RELEVANTE CU DERIVATE PARTIALE

Probleme de magnetostatica

Problemele de magnetostatica sunt problemele in care campurile sunt

invariante in timp. In acest caz, intensitatea campului (H) si inductia campului (B)
au relatiile:

×H = J (1.1)

·B = 0 (1.2)

Astefel rezulta relatia constitutiva dintre B si H pt orice material:

B = μH (1.3)

In materialele neliniare permeabilitatea magnetica este o functie de B:

(1.4)

FEMM cauta campul care satisface relatiile 1.1 – 1.3 cu ajutorul unui
potential magnetic vector. Densitatea de flux scrisa cu ajutorul potentialului
magnetic vector A este:

B = ×A (1.5)

Acum, aceasta definitie a lui B va satisface intotdeauna relatia 1.2. apoi 1.1
poate fi scrisa ca:

(1.6)

Pt un material liniar izotropic, relatia 1.6 se reduce la:

(1.7)

Probleme de camp magnetic variabil in timp

 Daca campul magnetic este variabil in timp, curentii rezultati pot fi indusi in
materialele care nu au conductivitate 0. Cateva dintre legile lui Maxwell raportate
la distributia campului electric, pot de asemenea sa fie raportate si la campul
magnetic. Notand intensitatea campului electric cu E si densitatea de curent cu J,
relatia dintre E si J este:

J = E (1.8)

Astfel rezulta campul electric indus ca fiind:

(1.9)

Inlocuind potentialul vector al lui B in 1.9 rezulta:

×E = −× ˙A (1.10)

In cazul problemelor 2D, relatia 1.10 poate fi integrata rezultand:

E = −˙A −V (1.11)

Iar din relatia constitutiva 1.8 reiese:

J = −˙A −V (1.12)

Inlocuind in 1.6, rezulta o ecuatie cu derivate partiale:

(1.13)

Unde Jsrc reprezinta sursele de curent. este un gradient de tensiune, care, in

problemele 2D este constant in corpul conductor.

FEMM ia in considerare 1.13 in cazul in care are o frecventa fixa de variatie.

In acest caz, o transformare fazoriala duce la o ecuatie in regim stabilizat care e
rezolvata in functie de amplitudinea si faza lui A. Aceasta transformare este:

A = Re [a(cost + j sint) =] = Re[aejwt] (1.14)

 In care a este un nr complex. Inlocuind in 1.13 si impartind termenul complex
exponential, rezulta ecuatia care de fapt FEMM o foloseste pt a rezolva problemele
de camp magnetic variabil:

(1.15)

In care reprezinta transformata fazoriala a surselor de curent.

Drept vorbind, permeabilitatea magnetica μ trebuie sa fie constanta in

problemele de camp magnetic variabil. Totusi FEMM retine o relatie nonlineara,
permitandu-i sa aproximeze efectele saturarii in faza si amplitudine a
fundamentalei, in distributia campului magnetic. Forma curbei B-H nu este la fel
ca in cazul curentului continuu. Insa, „permeabilitatea efectiva” μe f f este aleasa
sa dea o corecta amplitudine a fundamentalei sub excitatie sinusoidala.

FEMM de asemenea permite includerea unei permeabilitati complexe si

dependente de frecventa in problemele armonice. Aceste optiuni permit
programului sa modeleze materiale laminate foarte subtire, si sa aproximeze
modele cu efect de hysterezis.

ANALIZA ELEMENTULUI FINIT

Desi ecuatiile diferentiale de interes par relativ compacte, este foarte dificil
sa obtii solutii apropiate de cele reale pt toate, in afara de geometriile simple. Aici
este locul in care intra analiza elementului finit. Ideea elementului finit este de a
sparge problema intr-un nr mare de regiuni, fiecare cu o simpla geometrie(de
exemplu triunghi). De exemplu, figura de mai jos arata o harta a Massachusetts
impartita in triunghiuri. Peste aceste simple triunghiuri, valoarea “adevarata” pt
potentialul dorit este aproximata cu o simpla functie. Daca sunt folosite destule
regiuni mici, potentialul aproximat se apropie foarte mult de solutia exacta.
 Avantajul spargerii domeniului intr-un nr de mici elemente este ca problema
se transforma dintr-o problema mica dar dificil de rezolvat, intr-o mare problema
dar relativ simplu de rezolvat. In procesul de discretizare, o problema de algebra
liniara este transformata intr-o problema cu zeci de mii de necunoscute. Totusi,
algoritmii existenti, ne permit ca problema sa poate fi rezolvata intr-o perioada
scurta de timp.

In special, FEMM discretizeaza domeniul problemei folosind elemente

triunghiulare. Peste fiecare element, solutia este aproximata printr-o interpolare
liniara a valorilor potentialelor din varfurile triunghiului. Problema de algebra
liniara este formata prin minimizarea erorii dintre ecuatia diferentiala exacta si
ecuatia diferentiala aproximata scrisa in termenii procesului functiilor liniare.

METODE NUMERICE

Toate formulele sunt derivate folosind formule variationale(bazate pe

minimaizarea energei, conform lui GALERKIN). Explicatia bazata pe variatii pentru
problemele 2D cu triunghiuri de ordinul I sunt raspandite in literatura.

Pentru toate problemele sunt folosite variatii ale metodei iterative a

solverului cu Gradient Conjugat. Aceasta tehnica este buna pt problemele
rezolvate de FEMM, pt ca matricile sunt simetrice si rare. Este folosita o schema
bazata pe salvarea in coloane, in care numai elementele diferite de 0 de pe
diagonala si triunghiul superior sunt rezolvate.

Totusi, folosind algoritmii asa cum au fost descrisi de FREUND, timpul in care
rezulta o solutie este inacceptabil de lung. Pt a scadea acest timp, algoritmul BCG
a fost modificat pt a include si preconditionarea SSOR. Incluzand-o si pe aceasta in
complexa simetrie BCG, randamentul creste in rezolvarea problemei.

In toate problemele este folosita numerotarea nodurilor. Totusi, schemele

gradientului conjugat merg bine fara numerotare, dar numerotarea pare sa
injumatateasca timpul gasirii unei solutii. Este un mare avantaj in folosirea
numerotarii, pt ca timpul cerut pt efectuarea numerotarii este mic in comparatie
cu timpul cerut pt a rula CG sau BCG. FEMM foloseste metoda CUTHILL-MCKEE in
numerotarea nodurilor. Numerotarea accelereaza CG si BCG prin reducerea erorii
intre aproximarea SSOR a lui A-1 si valoarea exacta a lui A-1.

Din moment ce FEMM foloseste triunghiuri de ordinul 1, solutia rezultata pt

B si H obtinute prin diferentierea lui A este constanta pt fiecare element. Daca
coloana B si H sunt folosite de post-procesor, densitatea de puncte ale lui B si
puncte ale lui H in interiorul coonturului definit de utilizator arata teribil. Valorile
lui B si H de asemenea nu sunt precise.

Folosirea finetii pt a recupera precizia pierduta din diferentele lui A este

cunoscuta ca superconvergenta. Ideea de baza este ca solutiile pt B sunt cele mai
precise in centrul elementului triunghiular(cunoscut ca si punctul lui GAUSS). Un
avantaj al profilului continuu al lui B este ca poate fi interpolat de la valorile
nodale in acelasi fel ca reprezentarea potentialului vector A. Aceasta problema
este solutia “coloana” a lui B care are mai multe valori in orice punct nodal, aceste
valori fiind diferite valori constante ale lui B in orice element care inconjoara
punctul nodal. Apropierea pt estimarea valorii adevarata a lui B in orice nod se
face prin crearea unui plan din patrate mici printre valorile lui B, in punctele Gauss
la toate elementele care inconjoara nodul de interes, si se ia valoarea planului din
punctul de interes ca fiind valoarea medie a lui B.
 O alta metoda este ca, in locul matratelor mici, FEMM pur si simplu
“cantareste” valorile densitatii de flux in fiecare element Gausst adiacent, cu o
valoare invers proportionala cu distanta de la punctul Gauss la nodul de interes.
Departe de margine, rezultatele par a fi la fel de bune ca si cu metoda precedenta.
La margini si interfete, solutia nu este mai rea decat solutia nefinisata.

3.DATE DE INTRARE

Date de intrare:

Curentul nominal : In= 555.55 A;

Densitatea de curent: J0=2*106 A/m2;

Masa: m=2kg;

Duritatea materialului: H=50*107 ;

Rezistivitatea cuprului: 𝝆0=1.75*108 Ωm;

Rezistivitatea fierului: 𝝆=4*108 Ωm;

Forta minima la intrefier maxim : Fmin = 20N;

Forta maxima la intrefier minim : Fmax >N;

Tensiunea nominala de alimentare : Ualim = 220V;

4.CALCUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE
Valori date (Contact ρc ; cale de curent ρ0)
24
In  200  400  555.556 A curentul alectromagnet
27
8
0  1.75 10 Ω*m rezistivitate cupru
8
  4 10 Ω*m rezistivitate fier
6
J  2 10 A/m2 densitatea de curent
3
I  In 10  5.556  10 A curent de suprasarcina
I 3
A   2.778  10 m2 arie spire
J

  12
A
a   0.03 m raza spire

DD  2 a  0.059 m diametrul spire
lp    DD  0.187 m lungimea spire
  373

2 A
0max  0 J   86.728 0C
 lp
r  0.004
0max
max   132.797 0C
1  r  0max

t  1000 0C

a  30 0C

c  t  max  a  837.203 0C temperatura contact

Uc  c 8     0.316 V tensiune contact

Uc 5
Rc   5.69  10 Ω rezistenta contact
I

 4
ac   3.515  10 raza contact
2 Rc

2 7
Ac    ac  3.881  10 m2 aria contactului

7
H  50 10 duritatea

Fc  H Ac  194.064 N forta in contact

Calculul fortelor resoartelor

acc  10 m/s2 acceleratia la inchidere

m  10 kg masa contactelor

Fe  Fc  m acc  294.064 N forta electromagnet

Fs  10 N

3
delta  3 10 m intrefierul
5
p  10 Pa presiunea atmosferica

2
Db  3 10 m diametrul burdufului

2
Db
Fa  p     70.686 N/m forta atmosferica
4

g  9.81 m/s2 acceleratia gravitationala

ky  Fa  Fs  m g  178.786

1 ( Fa  m a  m g  ky) 4
k   6.863  10 N/m constanta resort
delta

1 3
y   ( Fe  Fa  m g  k delta)  6.885  10 m compresiune resort
k

FR  k y  472.553 N forta resort

Date (cu forta prezumata) - CALCUL. POZITIA INCHIS

7 6
0  4   10  1.257  10 H permeabilitate magnetica aer

r  1000 H permeabilitate magnetica vid

3
  0 r  1.257  10 H

B  1.15 T inductia magnetica de saturatie

2 Fc 0 4
Amin   3.688  10 m2 aria circuit magnetic
2
B

aem  Amin  0.019 m latime circuit magnetic

3
Ib  100 10  0.1 A curentul bobinei

U  220 V tensiunea bobinei

 U 3
R   2.2  10 Ω rezistenta bobinei
Ib

2
P  R Ib  22 W puterea consumata de bobina

Lem  4 aem  0.077 m lungimea electromagnetului

Hem  4 aem  0.077 m inaltimea electromagnetului

Fmin  FR  472.553 N forta electromagnetului

0 Fmin 4
Aem   2.245  10 m2 aria circuitului magnetic
2
2 B

6
deltai  50 10 m marime intrefier in pozitia inchis

CALCULUL RELUCTANTELOR

deltai 5
Rma   1.772  10 1/H reluctanta magnetica aer
0 Aem

Hem 5
Rmc   2.723  10 1/H reluctanta magnetica coloane
  Aem

Lem 5
Rmj   2.124  10 1/H reluctanta magnetica jug
  Aem

6
Rm  2 Rma  2 Rmc  2 Rmj  1.324  10 1/H reluctanta magnetica totala

0 Aem Fmin 4

   2.582  10 Wb fluxul magnetic
2

NI  Rm   341.807 solenatia

NI 3
N   3.418  10 nr spire
Ib

CALCULUL BOBINELOR

3
Sb  0.9 Lem 0.9 Hem  2.91  10 m2 aria bobinei

Sb 4
d_max   9.226  10 m diametrul conductor
N

Lem
Diam  aem   0.045 m diametrul bobinei
2
 0  aem 
Lem 
  2   N
R_min 
 2   25.269 Ω rezistenta minima a bobinei
2
 d_max   
 
 2 

alfa  15

Al  Hem   2 ( aem  Lem)  2   ( aem  Lem)  aem   0.062 m2 aria circuit magnetic
2 2

2
R Ib
   23.63 0C temperatura bobinei
alfa Al

VERIFICARE POZITIE DESCHIS

Fmind  20 N forta minima electromagnet

delta 7
Rmad   1.063  10 1/H reluctanta magnetica aer
0 Aem

7
Rmd  2 Rmad  2 Rmc  2 Rmj  2.224  10 1/H reluctanta magnetica totala

4
d  2 0 Aem Fmind  1.062  10 Wb fluxul magnetic
3
NId  Rmd  d  2.362  10 solenatia

NId 4
Nd   2.362  10 nr spire
Ib

Sb 4
dmax   3.51  10 m diametru spire
Nd
Diam
Rmin  Nd  0  603.438 Ω rezistenta minima a spirelor
2
 dmax
 2 
 

2
Rmin  Ib
d   6.481 0C temperatura bobinei
alfa Al
5.SCHEMA ECHIVALENTA CU RELUCTANTE
6.ANALIZA IN FEMM

Mesh 4000 noduri

Mesh 34 000 noduri

7. DATE DE IESIRE

- Temperatura la care ajunge contactul Ѳc = 837.2030C

- Forta in contact Fc = 194.064 N
- Constanta resortului K = - 6.863*104 N/m
- Alungirea resortului y = - 5.885*10-3 m
 - Forta resortului FR = 472.553 N
- Lungimea circuitului magnetic L = 0.077 m
- Inaltimea circuitului magnetic Hem = 0.077 m
- Numarul de spire al bobinei 3418 spire
- Forta electromagnetului F = 380 N

8.SCHITE
9. CARACTERISTICI TEHNICE

Technical data
Tensiune nominală de utilizare - Rated working voltage 7,2 kV 7,2 kV 12 kV 12 kV
Curent nominal termic - Rated thermal current 400 A 630 A 400 A 630 A
Frecvenţa nominală - Rated frequency 50 Hz
Parametrii de exploatare – Work parameters:
- motor - motor 3200 kW 4500 kW 5000 kW 7500 kW
- transformator - transformer 3200 kVA 5000 kVA 5000 kVA 7500 kVA
- baterie de condensatoare - capacitor bank 3500 VAR 5500 VAR 5500kVAR 9000 kVAR
Capacitatea de închidere - Rated making capacity
(cos ϕ = 0,35 +0,05 ) 4000 A 6300 A 4000 A 6300 A
Capacitatea de rupere - Rated breaking capacity
(cos ϕ = 0,35 +0,05 ) 3200 A 5040 A 3200 A 5040 A
Curentul de stabilitate termică –Rated thermal short –
time current 8 kA
Curentul de stabilitate dinamică - Rated dynamic current 20 kA max
Curent choppat - Chopped current 0,5 A
Supratensiune maximă de deconectare - Switching
over voltage max. 23 kV
Categoria de utilizare - Utilization category AC1, AC2, AC3, AC4
Poterea absorbită în poziţie închis (cu rezistenţă
economizoare) - Absorbed power in closed position (with
economizer resistance )
108 W
Frecvenţa maximă de conectare - Class of the
interrupting service 1200 cycles per hour
Anduranţa mecanică - Mechanical endurance 10 7 operaţii
10 6 cycles.
Anduranţa electrică - Electrical endurance (400A) fig. 1
Tensiunea nominală de comandă
Control voltage (making)
(24, 48, 110, 220) Vc.a. sau (24, 48, 110, 220) Vc.c.
(24, 48, 110, 220) Va.c. or (24, 48, 110, 220) Vd.c.
Contacte auxiliare - Auxiliary switches
- tensiunea nominală - rated voltage 230/ 400V c.a; 220 V c. c
230/ 400V a.c; 220 V d. c
- current nominal termic - rated thermal current 16 A
- current de utilizare în regim AC 15 - current for AC15 7A la 230 V c.a., cosϕ = 0,8
- current de utilizare în regim DC 13 - current for DC13 2A la 110 V c.c., τ = 5 ms
- număr de contacte auxiliare - number of auxiliary contacts 4NO + 3NC
Grad de protecţie - Protection degree of contactor IP – OO
Dimensiuni de gabarit – Overall dimensions 406 x 463 x 188 mm
Masa netă – Net weight 24 kg

Fig. 1 Durata electrică de viaţă – Electrical life

10.OBSERVATII
- destinatia contactorului este in principal comutatia si protectia motoarelor electrice
- contactorul electromagnetic are organul motor un electromagnet de curent continuu pt
a nu vibra si pt a avea o durata de viata mare, pana la 10 6 manevre electrice si pana la
10 7manevre mecanice.
- Constructia contactorului este robusta, iar schema cinematica a acestuia este simpla.
- Verificarea termica a contactorului se face in doua situatii:
 Verificare in regim permanent
 Verificare in regim de scurta durata (1s)
- Incalzirea contactelor este o incalzire in regim adiabatic.
- Numarul punctelor de contact este cuprins intre 20 si 100.
- La comutatia in vid fortele trebuie sa fie f mari zeci de kilograme forta (sute de Newtoni)
fapt care a rezultat din calculele realizate mai sus.
- Forta datorita presiunii atmosferice se exercita pe scutul din capatul burdufului.
- Caseta cu resoartele de presiune in contact asigura forta in contact in cazul in care forta
presiunii atmosferice nu este suficienta, in general pt I=100 A este suficienta.
- Viteza de inchidere a contactelor trebuie sa fie cuprinsa intre 0.8 si 0.9 m/s.
- Timpul in care contactul mobil se afla in apropierea celui fix sub actiunea arcului electric
trebuie sa nu depaseasca 1-2 ms; migratia de material reduce durata de viata a
contactelor, acestea fiind punctul sensibil al contactorului.
- In cadrul proiectarii electromagnetului s-au avut in vedere 3 puncte:
 Calculul preliminar prin intermediul caruia se doreste stabilirea structurii
geometrice si dimensiunile principale ale electromagnetului. Pt realizarea acestui
𝐵𝜕 𝐴
lucru s-au folosit: relatia lui Maxwell, 𝐹 = , legea circuitului magnetic,
2 µ0
𝐵𝜕 𝜕 4 𝜌 𝐿𝑚 𝑁 𝐼𝑏
𝑁 𝐼𝑏 = , si relatia tensiunii la bornele bobinei, 𝑈𝑏 =
µ0 𝜋 𝑑2
 Proiectarea dupa norme si cu materiale standardizate
 Calculul de verificare (carcteristica statica) care a cuprins conformitatea fortei de
actionare (forta de actionare sa fie mai mare decat forta rezistenta in pozitia
deschis)
- Succesiunea efectuarii calculelor a fost urmatoarea: s-a pornit de la curentul nominal In,
s-a calculat incalzirea contactelor si a rezultat forta in contact, apoi pornind de la
aceasta s-a facut echilibrarea fortelor prin calculul constantei resortului si a distantei de
compresiune a acestuia, si astfel, pornind de la forta resortului s-a calculat forta
electromagnetului (respectiv geometria si solenatia acestuia); Forta electromag-netului
rezultand a fi apropiata de cea a resortului.
- Dupa efectuarea a doua mesh-uri diferite, eroarea dintre cele 2 valori ale fortei rezultate
nu este mare. Sursa de eroare mai este si modul de calcul a potentialului magnetic
vector conjugat. De asemenea folosirea superconvergentei pt a putea afla valorile lui B
si H este o sursa de eraore. Pe frontiera, potentialul magnetic vector este considerat 0.
 CONTACTOR ELECTROMAGNETIC TRIFAZAT
CU COMUTAŢIE ÎN VID

TANASE IOANA
GRUPA 142 SE