M II - Cap. 1-2 Componente, Aparatelor Electrice de J T

MII MONTAREA ȘI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
Cap.I COMPONENTELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
1.1. Componente electronice
Un circuit electronic este compus din componente electronice individuale, cum ar fi rezistori,
tranzistori, condensatori, inductanțe și diode, conectate între ele prin fire conductoare sau trasee de
cablaj imprimat (folii) prin care curentul electric poate circula. Combinația de componente și fire
permite realizarea de operații diverse simple și/sau complexe care trebuiesc efectuate: semnalele pot
fi amplificate, calculele pot fi realizate, iar datele pot fi mutate dintr-un loc în altul.
Echipamentele electronice din structura instalațiilor industriale se reprezintă prin scheme electrice de
circuite.
Componentele pot fi grupate in doua categorii: componente active si componente pasive.

Componentele pasive ex. rezistoare, condensatoare, bobine,…..
Componentele active ex. tranzistoare, Circuite Integrate (IC
Componentele dintr-un circuit sunt marcate cu semne convenționale conform, tabel 1.
1
Tabel . 1.
2
1.1 Componente electronice pasive din circuit
• Rezistorul
Rolul unui rezistor în circuit este acela de a limita intensitatea curentului electric. Cu cât un rezistor are
o rezistenta mai mare, cu atât intensitatea curentului electric din acel circuit va fi limitat mai mult
(conform legii lui Ohm, aceste mărimi sunt invers proporționale).
𝑈𝑈
I=
𝑅𝑅
Rezistorul este caracterizat de mărimea fizică numită rezistența. Unitatea de măsură pentru rezistența
este ohmul (simbolul pentru ohm este Ω).Simbolul literar din schemele de amplasare este R, iar la
rețelele de rezistori întâlnim RN (Rezistor Network) sau RP (Rezistor Pack).
Un rezistor se comportă identic în c.c şi în c.a.. El transformă, prin efect Joule,energia electrică în
căldură. Rezistenţa unui rezistor în curent alternativ este numitărezistenţă activă
Căderea de tensiune produsă la trecerea curentului alternativ printr-un rezistor
este, conform legii lui Ohm, u = R * i
Aceasta înseamnă că valorile instantanee u şi i trec simultan prin valori maxime
şi minime, adică sunt în concordanţă de fază.
Calculul rezistenţei unui conductor de o anumită lungime şi secţiune
𝑙𝑙
R= ρ 𝐴𝐴
- ρ este rezistivitatea statică, măsurată în ohm metri, Ωm (specifica materialului din care este
conductorul),Cu = 0,0172 mΩmm;
- R este rezistența electrică a unei mostre uniforme de material, măsurată în ohmi, Ω;
- l este lungimea mostrei, măsurată în metri;
- A este aria secțiunii transversale a mostrei, măsurată în metri pătrați, m².
Din această formulă derivă o alta, cu un caracter practic, o formulă care ne ajută să calculăm
suprafața secțiunii unui conductor destinat transportului de energie electrică:
S = (ρ x m x L)/(v x U²)
Unde
- S este aria secțiunii transversale a conductorului electric, în mm²;
- ρ este rezistivitatea electrică specifică (material);
- m este lungimea dublă a cablului de transport (traseul dus-întors), măsurată în metri;
- v este un coeficient de pierderi (0,01 pentru pierderi de max. 1%, 0,03 pentru pierderi de 3%)
- U este tensiunea electrică la care funcționează rețeaua de transport (în Volți V)
L este puterea absorbită de consumator (în Watti W)
În general, o încărcare de 7 - 10 A/mm² a cablurilor de transport, poate fi acceptată în practică.
- Conductibilitatea electrică este proprietatea materialelor de a permite trecerea curentului

electric.
- Conductanța electrică este mărimea care exprimă capacitatea a unui conductor sau circuit
dat de a conduce curentul electric. Conductanța se măsoară în siemens (S) și este mărimea
inversă rezistenței electrice măsurate în ohmi (Ω).
3
Conectarea rezistorilor se poate face in circuit in mai multe feluri :

in serie , paralel si mixt .Pentru fiecare dintre aceste conexiuni ale rezistori-lor va rezulta o rezistenta
echivalenta care va fi calculată in mod diferit pentru fiecare tip de conexiune .
La conectarea in serie a mai multor rezistori rezistorul echivalent va avea rezistenţa data de
următoarea formula :
Fig. 1.1. Conectare serie
Unde Re reprezintă rezistenta rezistorului echivalent iar R1 , R2 , R3 ,Rn reprezintărezistenta

specifica rezistorilor respectivi .
In cazul conectării rezistorilor in paralel , rezistenta rezistorului echivalent va fi calculat utilizând
formula următoare :
Fig. 1.2. Conectare parale
Pentru calculul rezistentei rezistorului echivalent in cazul in care rezistorii sunt conectați in conexiune
mixta se va utiliza formulele de mai sus ( cea pentru conectarea serie si cea pentru conectarea paralel
a rezistori-lor ) .
La calculul rezistorului echivalent rezistorii se vor grupa in funcție de modul in care sunt conectaţi,
calculându-se rezistenţa echivalentă până la calcularea valorii rezistorului echivalent .
4
Fig. 1.3. Conectare mixtă
Condensatorul
După cum se cunoaşte, între armăturile unui condensator este un strat izolator numitdielectric, ce nu
permite trecerea curentului electric prin el.
Rolul unui condensator în circuit este acela de a înmagazina sarcini electrice, pe care apoi, le
returnează acestuia. Descărcarea condensatorului se face mai lent sau mai rapid, în funcție de
rezistenta circuitului din care face parte. Condensatorul este caracterizat de o mărime fizică numită
capacitate. Capacitatea este cantitatea de sarcini electrice per volt stocata de un condensator.
Unitatea de măsură pentru capacitate este faradul (F).O capacitate de 1F este foarte mare si se
atribuie capacității pământului.
Faradul fiind o valoare foarte mare,in consecinta condensatorii au valori derivate:

– 6)
micro (10 farad sau µF.valoare 1/1.000.000 F.
-9
nano (10 ) farad sau nF. valoare 1/1.000.000.000 F.
-12
pico farad (10 ) sau pF. Valare 1/1.000.000.000.000 F.
Simbolul literar al condensatorului în schemele de amplasare este C, iar pentru rețele de condensatori
întâlnim CN sau CP. Exista doua mari grupe de condensatori:
- condensatori polarizati - au polarizare (implicit orientare)+ -;

- condensatori nepolarizati - nu au orientare.
Din categoria condensatorilor polarizaţi fac parte condensatorii electrolitici si condensatorii

cu tantal. Din categoria condensatorilor nepolarizaţi fac parte condensatorii de tip chip si condensatorii
de tip molded. Condensatorii ceramici pot să aibă sau nu polarizare. Un condensator polarizat este
format din doua armaturi, separate printr-un material izolator numit dielectric, fiecare dintre acestea
fiind încărcate cu sarcini electrice. Condiţia ca o componentă să aibă polarizare este aceea de a
avea doua părţi, una încărcată cu sarcini electrice pozitive, iar cealaltă încărcată cu sarcini electrice
negative. Într-un circuit de curent alternativ, condensatorul are o comportare diferită, deoarece el se
încarcă şi se descarcă electric periodic, determinând prezenţa unui curent electric prin circuitul exterior
lui.
5
Simbolurile grafice cu care poate sa apara un condensator într-un circuit electric sunt:
a. b. c.
Fig.1. 4. a,b - polarizați, c - nepolarizați
Conectarea condensatoarelor in circuit se poate face in serie, paralel și mixt .
Pentru fiecare tip de conexiune a condensatorilor va rezulta un condensator ce va avea o capacitate

echivalenta. La conectarea in serie a mai mulţi condensatori condensatorul echivalent va avea o
capacitate echivalenta data de formula :
Fig. 1.5. Conectarea serie
In cazul in care condensatorii sunt conectati in parallel , capacitatea condensatorului echivalent va fi

calculata utilizand formula:
Fig. 1.6. Conectare paralel
6
Calculul capacităţii condensatorilor conectati in conexiune mixta se face prin gruparea

condensatoarelor in funcţie de cum sunt conectati ( serie , parallel ) si calcularea capacitatii acestora
pana la reducerea la un singur condensator cu o capacitate echivalenta .C1 , C1 , C3 , Cn reprezinta
condensatoarele valoarea capacităţi condensatoarelor iar Ce reprezinta valoarea capacitatii
echivalente .
Fig. 1.7. Conectare mixtă
• Bobina
Rolul unei bobine în circuit este acela de a concentra câmp magnetic în jurul ei. Bobina este
caracterizată de mărimea fizică numita inductanță. Unitatea de măsură pentru inductanță este henry
(H). Bobina este alcătuită dintr-un grup de spire, înfășurate în jurul unui miez feromagnetic (de tip
cilindric sau toroidal în general). După cum se cunoaște sensul curentului electric care trece printr-o
sârma, determina sensul liniilor de câmp magnetic. De aceea este foarte important sensul de bobinaj.
În funcție de acest lucru putem spune dacă acea bobină are sau nu orientare. Oricum o bobina care
are priza (prize) intermediara (iar aceasta nu este mediana) are si orientare. În figura 8. exemplificam
aceasta situație posibilă, unde capătul 3 este priza intermediara. Acest caz este întâlnit la
transformatoare.
Fig. 1.8. Bobina cu orientare
După cum se observa, distanta dintre priza intermediară și capătul superior al bobinei este
diferită în cele doua situații. De aceea trebuie sa ținem cont de orientare. În orice caz, dacă avem o
componentă la care trebuie să ținem cont de orientare, aceasta va avea întotdeauna un semn
distinctiv (cheie) care să indice acest lucru.
Simbolul literar al bobinei din schemele de amplasare este L, dar putem întâlnim si FB. Simbolul
grafic cu care se întâlnește în circuitele electrice este foarte variat, cel mai răspândit fiind următorul:
7
Fig. 1.9.
• Dioda
Dioda conduce curentul electric într-un singur sens, motiv pentru care se tine cont de
polarizare (are un terminal încărcat cu sarcini electrice pozitive si unul încărcat cu sarcini electrice
negative). Spre deosebire de alte componente, marcarea polarității se face pentru terminalul negativ
(catod). O dioda conectata în sens invers se comporta ca un circuit deschis. Din acest motiv nu este
permisă conectarea inversă a acestei componente.
Simbolul literar cu care apare această componentă în schemele de amplasare este D sau CR.
Simbolurile grafice cu care apare în circuitele electrice sunt reprezentate mai jos.
Aceste simboluri sunt si în funcție de rolul pe care îl au în scheme electrice.
O dioda este montată corect dacă semnul de pe componentă este în dreptul vârfului săgeții de pe
Semnul de pe placă
simbol. Mai jos sunt prezentate Dioda montată corect situațiile posibile.
a
Dioda montată incorect
8
Fig. 1.10.
• Tranzistorul
Tranzistorul este o componentă semiconductoare, fără unitate de măsură. Ea are 3 sau mai
multe terminale, în acest din urmă caz doar 3 având rol funcțional, celelalte având rol de răcire.
Denumirea terminalelor funcționale este baza, emitor şi colector. Rolul unui tranzistor în circuit este
acela de amplificare (în circuitele analogice) sau de comutație (în circuitele digitale). În figura 1.11 se
indică simbolul unui tranzistor în circuit.
Simbolul literar întâlnit în schemele de amplasare este Q.
Simbolul grafic este prezentat mai jos
Fig. 1.11.. Simbolul grafic tranzistorului
Tranzistoare capsulate
a– SOT; b –
SOT89; c –
SOT 143 b c
Fig.1.12.
• Tiristorul
Tiristorul este un dispozitiv semiconductor realizat dintr-un cristal cu patru zone alternate ca
polaritate, PNPN, și care are trei electrozi (terminale) numiți anod (A), catod (K) și grilă (G) sau poartă.
Are schema echivalentă cu două tranzistoare, unul PNP și altul NPN.
9
Tiristorul poate fi privit ca format din două tranzistoare complementare (unul pnp și celălalt
npn), conectate între ele astfel încât baza unuia să fie legată la colectorul celuilalt.
Fig. 1.13
• Circuitul integrat
Circuitul integrat este o componenta electronica care conține o multitudine de componente

electronice mai simple (rezistori, condensatori, tranzistori, etc.) cuprinse în aceeași capsulă. Rolurile
pe care le poate avea un circuit integrat sunt foarte variate.
Simbolul literar cu care întâlnim circuitul integrat în schemele de amplasare sunt: U sau IC.
În cazul unui circuit integrat se tine cont de orientare, aceasta indicând pinul numărul 1,
ceilalți pini numerotându-se în sens invers acelor de ceasornic. Vom exemplifica în figura 1.14
numerotarea pinilor la mai multe tipuri de circuit integrat.
Fig. 1.14. Numerotarea pinilor la circuitele integrate
10
1.2. Contacte electrice
1.2.1.Arcul electric
In construcția tuturor aparatelor electrice se gasesc contacte electrice. Acestea asigură "legătura"
dintre doua porţiuni de circuit. Contactul se realizează cu ajutorul a cel puţin două piese de contact.
La separarea contactelor unui aparat electric se succed, într-un timp foarte scurt ,următoarele
fenomene (fig 2.1)
Fig. 2.1. Etapele de formare a arcului electric de intrerupere
a -contacte inchise :curentul electric trece prin mai multe puncte de contact ; b - contacte in curs de
deschidere : a rămas un singur punct de contact care concentrează toate liniile de curent ;
c - contactele in primul moment al deschiderii : curentul continuă să treacă printr-o punte de metal
lichid ; d - contactele deschise :din puntea de metal lichid s-a format un arc electric : 1 - puncte de
contact ; 2 - piesele de contact ; 3 - punte de metal lichid ; 4 - arc electric
Stingerea arcului electric in aparatele de comutaţie reprezintă o "cursa", dar dacă viteza de inchidere
este suficient de ridicată efectul termic al acestui proces este nesemnificativ.Ca metodă de stingere a
arcului electric este divizarea arcului electric (fig 2.2.)
Fig. 2.2.
a- Stingerea arcului electric cu ajutorul campului magnetic: 1 - miez magnetic; 2- tub izolant; 3-
bobina de suflaj magnetic; 4- placa polară; b- camera de stingere largă; c- vedere camera de
stingere contactor
11
1.2.2.Tipuri de contacte electrice
Dupa modul de realizare a imbinarii de contact,se deosebesc trei tipuri de contacte ( fig 2.3.)
-contacte permanente(fixe)
-contacte de intrerupere
-contacte de alunecare(glisante)
Fig. 2.3. Tipuri de contacte
Contactele permanente raman intotdeauna inchise,indiferent dacă functioneazî sau nu instalaţia

electrică având numai rolul de a realiza continuitatea circuitului.Ele realizaeaza imbinarea mecanică a
conductoarelor,de obicei prin strângere cu şuruburi.
Contactele de intrerupere sunt folosite pentru stabilirea şi intreruperea circuitelor.Legatura intre

conductoare se realieaza in general prin apăsare,cu ajutorul unor resorturi( arcuri)
Contactele deget servesc atât drept contact de lucru (de regim), cât şi drept contact de rupere (care
suportă efectele arcului electric de comutaţie).
Contactele de alunecare au rolul de a stabili un circuit electric intre doua piese de contact (dintre
care una se află in miscare, iar cealaltă este imobilă)( de exemplu: intre perii şi inele la maşinile de
curent alternativ cu inele, intre perii şi colector la maşinile de curent continu, intre troleu şi firul de cale
de tramvaie, troleibuze şi locoomotive electrice).
Forma pieselor de contact diferă foarte mult de la un aparat la altul,dar oricare ar fi aceasta,
contactele se incadrează din punct de vedere al aspectului geometric, al suprafetei de contact,in unul
dintre urmatoarele trei tipuri:
12
Fig 2.4. Contact alunecătorFig. 2.5. Contacte plane
-contacte plane(de suprafata)
-contacte liniare
-contacte punctiforme
Contactele plane se folosesc,indeosebi, la imbinarea barelor conductoare,la legături de conductoare

( fig 2.5.) prin papuci şi drept contact de lucru la unele separatoare si sigurante.
Contactele liniare sunt acelea la care contactul electric se obţine prin presiune şi frecare.Este forma
de contact cea mai des intâlnită la aparatele de curenţi "tari".Ca forme specializate de contacte liniare
se intâlnesc contactele deget ,lalea şi perie.
Contactele deget servesc atât drept contact de lucru (de regim) cât şi drept contact de rupere (care
suportă efectele arcului electric de comutaţie).Contactele deget se execută intotdeauna din cupru tare,
prin presare la cald in matriţe sau taiere din profile laminate ( fig 2.6.)
Fig. 2.6. Contacteliniare şi de suprafaţă
Contactele lalea sunt contacte de lucru folosite indeosebi in construcţia aparatului de inaltă tensiune
datorită capacităţii de a suporta curenţi de valori mari (fig 2.7.)
Fig. 2.7. Profiluri ale contactelor 'lalea'
13
a- contacte deget masive ; b- cu contacte lamelare ; c- cu contact in 'Z' ; 1- contact mobil-tija de

cupru ; 2- contact fix-degete de cupru
Contactele perie se obţin prin inmănuncherea unui pachet de foi din material conductor având o
elasticitate foarte bună. Contactele punctiforme sunt contacte de presiune fără frecare;ele prezintă
avantajul unei contrucţii simple şi al necesităţii unei apăsări reduse pentru contact.Sunt folosite drept
contacte de intrerupere, la argint pentru curenţi mici,materiale sintetizate pentru curenţi mijlocii şi mari
(fig 2.8.).
Pentru a fi bun ca material de contact,un metal sau aliaj trebuie:

-să aibă conductibilitate electrica si conductibilitate termincă foarte bune;
-să aibă duritate suficientă;
-să nu se oxideze şi să nu fie atacat de agentii chimici;
-să aibă temperatură de topire căt mai ridicată;
-să fie uşor de prelucrat ;
-să aibă cost redus.
Ca materiale pentru contacte sunt folosite :cuprul, argintul,materiale dure,materiale sintetizate
Cuprul este unul dintre cele mai folosite materiale de contact.
Argintul este unul dintre cele mai bune şi mai folosite metale de contact, atât la intensităţi mici, cât şi
la intensităţi mari ale curentului. (argintul are cea mai mică rezistenţă de contact,cea mai mare
conductibilitate electrică şi termică, este un material preţios deci scump,iar in atmosfera de sulf
formează un strat de sulf izollator, dăunător calităţii contactului electric).
Fig, 2.8. Tipuri de contacte
Dintre materialele dure,wolframul este folosit ca material de contact si numai pentru contacte de
rupere.
Materialele de contact sinterizate cele mai folosite sunt:cupru-wolfram,argint-wolfram,argint-nichel si

argint-oxid de cadmiu (pentru un contact care indeplineste functiile de contact principal si contact de
rupere este necesar sa combinam doua metale cu emperaturi diferite de topire.Asocierea lor se
realizeaza prin sinterizare.)Prin sinterizare si intelege tratamentul termic al amestecului de pulberi
metalice la o temperature inferioara punctului de topire al componentului principal
1.2.3.Camere de stingere
Prin cameră de stingere se inţelege o cameră de material izolant sau izolată electric faţă de restul
circuitului, amplasată in zona de formare a arcului electric de comutaţie şi concepută astfel incât să
impiedice contactul arcului electric cu alte părţi ale aparatelor şi să favorizeze stingerea acestuia
Camerele de stingere sunt absolute necesare in exploatarea aparatelor ,deoarece in lipsa lor pot
apărea scurtcircuite intre faze(provocate de arcul electric a cărui acţiune nu mai este limitată) şi o
14
uzare rapidă a pieselor de contact. Camerele de stingere se execută din materiale electroizolante cu
mare rezistenţă la temperaturi ridicate (termoceramit,azbociment, plăci de azbest).
Fig. 2.9. Camere de stingere
Pentru intensitati mari se folosesc de obicei camere cu gratar de deionizare .Placutele de deionizare (
fig 2.10.)pot avea diferite forme ,dependente si de forma contactelor de rupere ale aparatului in
vecinatatea imediată a căruia sunt montate. Materiatul din care sunt confecţionate placuţele este
oţelul protejat impotriva coroziunilor prin zincare,nichelare sau cadmiere.Grosimea placuţelor este de
0,5..2,5 mm, iar distanţa dintre ele , de 2.5 mm.
Fig. 2.10. Camere de stingere cu gratar de de ionizare
a- principiul de functionare ; b- diferite forme de placute ; c- placute cu fanta ingusta asimetrica (c1 )
si principiul de functionare (c2) ; 1-contact mobil ;2- placute de deionizare; 3 -arcul electric
1.2.4. Izolatoare electrice
Se numesc izolatoare elementele de instalatie sau partile de aparat special construite pentru a
sustine mecanic si pentru a asigura izolarea electrica a cailor de current.Ele trebuie sa faca fata
solocitarilor termice provocate de curentii de regim si scurtcircuit pentru care au fost dimensionate
elementele conducatoare de current. Elementele izolatoare folosite pentru aparate electrice sunt
foarte variate.O clasificare a lor se poate face in functie de mediul in care trebuie sa lucreze.
Se deosebesc:
- izolatoare de interior destinate sa lucreze in incaperi inchise fara ploaie si depuneri importante
de praf
- izolatoare de exterior destinate sa lucreze in aer liber
Izolatoarele suport de interior si exterior servesc pentru izolarea cailor de curent ale separatoarelor si
la sutinerea si izolarea bobinelor de reactanta pentru limitarea curentilor de scurtcircuit ( fig 1.11.).
15
Izolatoarele de trecere servesc la trecerea dintr-un mediu in altul.Una din partile izolatorului se afla
todeauna in aer (in interiirul sau exteriorul incaperii),pe cand cealalta parte poate fi in interiorul unei
incaperi,intr-o cuva umpluta cu aer comprimat sau ulei,cum este cazul intreruptoarelor automate ,sau
intr-o cutie umpluta cu masa izolanta,ca in cazul cutiilor terminale.
Fig. 2.11. Izolatoare-suport de interior pentru statii si aparate de medie tensiune:
a- cu armare exterioara b- cu amare interioara prin chituire c- cu armare interioara mecanica:

1-izolator de portelan; 2- armature; 3- flanse ;
La tensiuni de peste 60 kV,pentru a izola barele conducatoare de curent,grosimea portelanului ar fi

exagerata ; de aceea s-a construit izolatorul tip condensator.
Fig. 2.12. Izolatoare de suspensie pentru linii aeriene
a- tip CT (cu capa si tija); b- tip mosor; c-tip tija pentru conditii normale; d-tip tija pentru medi cu
depuneri mari de praf sau in aer marin; e-vedere
1.2.5. Piese electroizolante
In constructia aparatelor electrice sunt utilizate o serie de peise din material electroizolant cu scopul
de a proteja partile interioare ale aparatului impotriva agentilor atmosferici sau de atingere a acestor
parti aflate sub tensiune.Piesele electroizolante au rol de izolare a partilor aflate sun tensiune sau de
fixare a unor elemente componente din aparatul respective.Exista o gama variata de piese
electroizolante.
Materialele din care sunt confectionate aceste piese sunt:

-sticla
-rasinile de tunare(polistirenul,polietilena,policlorura de vinil,pertinaxul,textolitul,sticlotextolitul etc.)
-mesele ceramice(portelanul,stearitul,termoceramitul,mesele ceramice aluminoase)
-lemnul
-hartia
-azbocimentul
-clingheritul
16
-prespanul etc.
In figura 2.13. sunt prezentate cateva piese electroizolante componente ale aparatelor electrice de
joasa si medie tensiune (carcasa aparat de masurat,capac sigurate fuzibile,carcasa contactor,inel
ceramic pentru siguranta fuzibila,capac comutator ,inele pentru butoane de comanda etc).
Fig. 2.13. Diferite piese electroizolante
1.2.6.Elemente arcuitoare si resorturi
Diferitele conditii legate de principiul de functionare al fiecarui aparat in parte impugn adesea folosirea
unor piese cu propietati arcuitoare,construite de obicei din resorturi metalice.
Cele mai frecvente utilizari ale elementelor arcuitoare,in constructia aparatelor electrice,sunt:
- asigurarea presiunii de contact

- deschiderea brusca a aparatelor de conectare prin acumulare de energie in timpul inchiderii
- amortizarea miscari unor organe la capatul cursei
Fig. 2.14. Resorturi din otel.Forme constructive
a- resorturi elicoidale cilindrice ; b- resorturi simple(plane) ; c-pachet de resorturi-disc
- legarea elastica intre diferite organe ale unor mecanisme

- preluarea jocurilor de dilatare
- asigurarea piulitelor impotriva desurubarii.
Materialele cele mai folosite pentru realizarea elementelor acruitoare sunt:
- unele aliaje pe baza de cupru,cu propietati elastice (alama,tombacul-Cu-Zn,bronzurile pe

baza de staniu,broznurile cu beriliu)
- otelurile speciale pentru arcuri
- cauciucul si materialele plastice
Forma pe care o iau elementele arcuitoare folosite in constructia aparatelor electrice poate fi foarte
diferita,ea trebuind sa incadreze cat mai bine in ansamblul constructiei.Oricare ar fi insa,in
17
detaliu,aceasta forma,ea se incadreaza in general intr-una dintre urmatoarele forme de baza( fig 1.16.)
:
- resorturi lamelar;
- resorturi elicoidale;
- resorturi spirale;
- resorturi-disc.
1.2.7.Termobimetale
Bimelatele sunt formate din doua metale cu coeficient de dilatare diferit.Cele doua metale sunt presate
la cald sau sudate,dupa care urmeaza o laminare la cald. Bimetalele au propietatea de a-si schimba
forma sub actiunea caldurii.Incalzind un bimetal,stratul cu coefficient de dilatare mai mare tinde sa se
alungeasca,iar cel cu coeficinet mai mic se opune acestei alungiri.Ca urmare se produce o
incovoiere(fig 1.17.).In exteriorul curbei fiind partea cu coeficientul de dilatare mai mare.Sageata x a
bimetalului putand avea valori inseminate,utilizarile acestor bimetale sunt foarte variate.Se pot folosi la
relee termice,relee indicatoare,limitatoare automate,termoregulatoare,elemente de temporizare etc.
Fig. 2.15. Termobimetale-forme constructive
a- bimetale lamelare: a1 -lamela dreapta ,a2- în forma de U,a3-lamela cu decupare
longitudinala si crestaturi de colt,pentru usurarea montajului; b1,b2 - bimetale disc;
c1,c2 - bimetale spirale si elicoidale; d-bimetal -element component al releului termic
tip TSA 63 A
1.2.8.Mecanisme de asctionare
Aparatele electrice au in compunerea lor mecanisme care sunt utilizate pentru a actiona o serie de
elemente componentein vederea stabilirii unei anumite pozitii a aparatului in circuitul electric(inchis-
deschis pentru o cale de curent. Aceste mecanisme de actionare difera de la o clasa de aparate la
alta.
Exemple:
- actionarea separatoarelor se poate face manual sau prin servomotoare;

- actionarea contactoarelor se face cu ajutorul electromagnetilor;
- actionarea butoanelor de comanda se face manual;
18
- actionarea intreruptoarelor de inalta tensiune se face pneumatic sau cu ajutorul unui motor electric
etc.
Indiferent de tipului aparatului,mecanismul de actionare stabileste un contact electric,pe calea de
current,fie printr-o miscare de translatie(butoane de coamnda,unele contactoare,relee termice,relee
intermediare etc.),fie printr-o miscare de rotatie (separatoare ,intreruptoare de sarcina,intreruptoare cu
came,intreruptoare de inalta tensiune,controlere,limitatoare de cursa etc.)
Dupa constructia dispozitivului,mecanismele de actionare pot fi cu :
-parghie
-transmisie prin melc-roata melcata
-volan
-prajini
-resorturi
-came
-electromotoare
-aer comprimat
-ulei si aer comprimat
1.2.9.Electromagneţi
Fig. 2.16. Miez magnetic al unui electromagnet de curent alternativ in forma de E
a- vedere ;b-sectiune prin pachetul de tole ; c- vedere in perspectiva ; 1- spira in scurtciruit;
2- flanse de impachetare ;3- tola de capat ; d- vedere-miezuri feromagnetice
Electromagnetii sunt utilizati in contructia aparatelor ,pot avea diferite forme in functie de marimea
cursei si caracteristica fortei,care reprezinta conditii impuse.In general,valoarea curentului absorbit de
bobina trebuie sa fe ca mai mica,electromagnetul trebuind sa aiba un consum mic de energie si sa
functioneze in conditii bune la variatii ale tensiunii. Principalele criterii de clasificare a
electromagnetilor utilizati la constructia aparatelor sunt :
- felul tensiunii de alimentare a bobinei;

- forma geometrica a miezului magnetic;
- felul miscarii armaturii mobile(translatie sau rotatie).
Electromagnetii de curent continuu au o constructie foarte simpla si sunt formati dintr-un miez de
otel masiv pe care se aseaza o bobina alimentata in curent continuu si o armatura mobila in forma de
clapeta.La electromagnetii de curent continuu,curentul absorbit de bobina nu variaza deloc cu
19
intrefierul ei este practic constant. Forta variaza invers proportional cu patratul intrefierului.Astfel,la
intrefier mare(pozitia deschis) forta electromagnetului trebuie sa fie suficienta pentru a invinge fortele
antagoniste si a atrage armatura mobila.Pentru intrefier foarte mic(pozitia inchis)forta este de cateva
zeci de ori mai mare decat valoarea corespunzatoare intrefierului initial.Ca urmare,la inchiderea
armaturii se produce un soc puternic.Pentru a evita socurile prea mari la inchiderea armaturii mobile
se foloseste o rezistenta electrica,legata in serie cu bobina.Cand bobina electromagnetului nu mai
este alimentata,armatura mobila mai poate fi mentinuta atrasa,datorita fenomenului de remanenta
magnetica.Acest fenomen este mai accentuat la elecromagnetii de curent continuu si poate fi prevenit
prin utilizarea unui intrefier suplimentar (permanent).
Electromagnetii de curent alternativ sunt confectionati din pachete de tabla silicioasa( fig 2.16.)
pentru a se impiedica aparitia curentilor turbionari si deci cresterea pierderilor in fier. In constructia
aparatelor se utilizeaza mai frecvent trei tipuri de electromagneti( fig 2.16.) .Magnetul in forma de U cu
clapeta este cea mai veche si mai simpla forma.Magnetul in forma de E are trei miezuri bobina fiind
situata pe miezul central.Armatura mobila are tot forma de E si intra in interiorul bobinei. Forta
portanta a unui electromagnet de cuent alternativ variaza cu patratul valorii curentului ce trabate
bobina.Aceasta forta este o marime variabila in timp,osciland de 100 de ori pe secunda intre valoarea
maxima si zero,ceea ce face ca magnetul sa vibreze,producand uneori un zgomot foarte
sparator.Variatia in timp a fortei portante mareste si pericolul de desprindere a armaturii ,la scaderi
accidentale ale tensiunii.
Fig. 1.19. Diferite forme de electromagneti de curent alternativ
I - electromagneti monofazati (a- electromagnet in forma de U,cu o singura bobina ; b- electromagnet

in forma de U cu doua bobine ; c- electromagnet in dublu E inegal)
II - miezul unui electromagnet monofazat cu circuit magnetic realizat in benzi ;
III- electromagnet trifazat ; d-diferite forme de electromagneti de curent alternativ utilizate la
contactarele de c.a. si relee de temporizare
20
1.2.10. Simboluri.
Pentru marcarea aparatelor sau mașinilor se utilizează simboluri literale (tab. 1)

iar pentru indicarea bobinelor, butoanelor, contactelor se folosesc simboluri
convenționale (tab. 2) intuitivesi simboluri grafice cu exemple (tab. 3)
Tabel 1.Simboluri literale vechi și noi
Grupa de aparate Simbol Exemple

sau maşini Vechi Nou
Întrerupătoare a Q
Întrerupătoare S
auxiliare
b
X
Contactoare c K
Contactoare d K
auxiliare
Dispozitive de e F
protecţie
Transformatoare f T
de măsură
Aparate de g P
măsură pentru
mărimi electrice
21
Avertizoare h H
luminoase şi
acustice
Condensatoare şi C
bobine
k
L
G
Maşini,
transformatoare
m
M
Redresoare n G
Tuburi electronice, p V
semiconductoare
Rezistoare r R
Alte dispozitive de s Y
acţionare
Dispozitive
complexe A
Amplificator
D
Memorie cu ferite
u E
Cuptor electric
N
Regulator
U
Convertor de frecvenţă
Elemente logice y D
Circuitul logic SAU
Armături v E
mecanice diverse
Robinet
22
Tabel 2.Simboluri grafice
Semnul Denumirea Semnul Denumirea

Legare la masă
Rezistor
Legare la pământ
Potenţiometru Legare la pământ de

protecţie
Bobină. Înfăşurare.
Inductivitate. Element galvanic sau de
a. Semn recomandat acumulator OBS: linia lungă
b. Semn tolerat este polul pozitiv
Contact normal deschis (ND)
Bobină cu miez de fier

Contact normal închis (NI)
Condensator
Contacte ale limitatorului de
Condensator variabil cursă : a-ND ; b-NI
Bornă Mişcare întârziată. OBS:

Întârzierea are loc în sensul
Derivaţie deplasării arcului către
centrul său
Priză şi fişă Contacte ND cu tempori-
zare: a - la acţionare; b - la
revenire
Cablu
23
Tabel 2. (continuare)
Semnul Denumirea
Contact principal al
contactorului
Contact de forţă normal

închis
Contact comutator
Contact NI al releului
termic
Legătură mecanică
Comandă mecanică
manuală (semn general)
Comandă prin împingere
Comandă prin tragere
Comandă prin rotire
Butoane acţionate prin

împingere: a – ND; b – NI
24
Întrerupător mecanic Semnul Denumirea

(semn general) Bobina releului maximal
de curent
Întrerupător tripolar Contacte NI cu
temporizare: a – la
Întrerupător cu declanşare acţionare; b – la revenire
automată
Avertizor acustic (hupă)
Comutator complex.
OBS: În schemă se Diodă semiconductoare
precizează tabelul de
comutare a contactelor (A- anod; K- catod)
Bobină de releu sau Diodă Zener
contactor
Tiristor (G – grilă sau
Bobine de releu cu
poartă)
temporizare :
a – la acţionare ;
Diodă luminescentă
b – la revenire
(LED)
Lampă de semnalizare Tranzistor PNP (E-
emitor; B-bază; C-
colector)
Tranzistor NPN
Tranzictor NPN, cu
colectorul legat la
capsulă
Element de afişare cu
şapte segmente
Punte monofazată : a –
reprezentare
simplificată ;
b – reprezentări cu
figurarea diodelor.
OBS : plusul punţii se
obţine de la catozii a
două diode, iar minusul
de la anozii celorlalte
Tabel 2. (continuare)
25
Semnul Denumirea Semnul Denumirea

Element de comandă al Siguranţă fuzibilă
releului termic
Transformator monofazat.
Redresor. OBS : Săgeata OBS : Înfăşurarea cu mai
arată sensul conversiei multe semicercuri are
număr mai mare de spire
Înfăşurare de excitaţie
serie Motor monofazat cu
Înfăşurare de excitaţie colector şi excitaţie serie
derivaţie, independentă
Înfăşurare de orice fel
Motor asincron monofazat
Motor de c.c. cu excitaţie cu fază auxiliară şi rotor în
prin magnet permanent scurtcircuit
Motor de c.c. cu excitaţie Motor asincron trifazat cu

serie rotorul în scurtcircuit
Motor pas cu pas

Motor de c.c. cu excitaţie
derivaţie
Motor sincron
Generator de c.c. cu
excitaţie independentă
Motor asincron trifazat cu

Autotransformator reglabil rotorul bobinat
Orice schema electrica, care se doreste a fi utilizata în actionarile electrice, este supusa
simbolizarii grafice conform standardelor în vigoareSR EN - 60417 (semne conventionale în
electrotehnica), respectiv simbolurilor grafice utilizate pentru scheme electrice - SR EN 60617.
26
Tabel 3. Exemple
Simbol Standard/SECŢIUNEA Descriere
SR EN 60617 - 707 - 22 - 01 Eclator
SR EN 60617 - 707 - 22 - 03 Paratraznet
Descarcator

SR EN 60617 - 707 - 21 - 07
Siguranta fuzibila -
întreruptor
SR EN 60617 - 707 - 21 - 08
separator
SR EN 60617 - 707 - 21 - 09
întreruptor - separator
(separator de sarcina)
Întreruptor pârghie, semn

general, semn utilizat în
schemele monofilare
27
SR EN 60617 - 707 - 21 - 01
Siguranta fuzibila, semn

general
SR EN 60617 - 707 - 15 - 01
Bobina de releu, simbol
general
Dispozitiv de comanda,
simbol general
SR EN 60617 - 707 - 15 - 21
Dispozitiv de comanda al
unui releu termic
SR EN 60617 - 707 - 09 - 03
Contact normal închis al

unui releu termic (contact
activat prin efect termic).
SR EN 60617 - 707 - 15 - 08
Întreruptor - separator,
separator de sarcina
SR EN 60617 - 707 - 15 - 09
Întreruptor - separator
(separator de sarcina) cu
deschidere automata
provocata de un releu de
masura sau un declansator
încorporat
28
SR EN 60617 - 707 - 13 - 02
Contactor
Contact principal de
închidere al unui contactor
(Contact deschis în pozitia

neactivata)
SR EN 60617 - 707 - 13 - 03
Contactor cu declansare
automata provocata printr-
un releu de masura
încorporat
SR EN 60617 - 707 - 13 - 05
Întreruptor de putere
Disjunctor

SR EN 60617 - 707 - 07 - 01
Întreruptor cu comanda
manuala, simbol general
SR EN 60617 - 707 - 07 - 02
Întreruptor cu buton de
apasare care contine
contact de închidere
(deschidere) si cu revenire
automata
29
SR EN 60617 - 707 - 05 - 01(03) Contact de închidere

temporizat când
dispozitivul care contine
contactul este activat (cu
temporizare la închidere-
deschidere)
SR EN 60617-707 - 05 - 02 (04)
Contact de închidere
temporizat când
dispozitivul care contine
contactul nu mai este
activat (cu temporizare la
închidere)
SR EN 60617 - 707 - 02 - 01
Contact de închidere
(contact de lucru, contact
normal deschis)
Simbol general de
întreruptor
SR EN 60617 - 707 - 02 - 03 Contact de deschidere

(contact de repaus, contact
CEI 60617 - 7 / 1999 normal închis)
Simbol Standard / SECŢIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 6
Masina de curent continuu
Excitatie:
30
a - independenta;
b - serie;
c - derivatie; d - mixta
SR EN 60617 - 6 06 - 06 / 01- 05 / Motor de curent alternativ: a - serie,

monofazat; b - cu repulsie, monofazat; c - serie, trifazat; d - asincron trifazat cu rotorul în
scurtcircuit; e - asincron cu rotorul bobinat; f - generator sincron, trifazat cu rotor în stea si
neutru accesibil
SR EN 60617 - 6 13 / 01, 02, 03,04, 05, Transformatoare
SR EN 60617 /06 - 10 /15, 16 06 - 11 - 01, 02, 03, 04, 05, 06
31
Simboluri pentru componente de circuit electrice si electronice

0 1 2 3
Nr.
Denumire
Simbol grafic Imagine
componenta
crt.
Sursa de tensiune
1. continua (baterie
electrica)
Sursa de tensiune
2.
alternativa
3. Siguranta fuzibila
Bec, lampa cu
4.
filament
5. Bobina, solenoid
Bobina cu miez de
6.
fier
7. Transformator
8. Motor electric
9. Rezistor
32
Termistor – rezistor
cu rezistenta
10.
variabila cu
temperatura
Rezistor cu
11. rezistenta variabila
(potentiometru)
12. Semireglabil
13. Fotorezistenta
Condensator
14.
electrolitic
Condensator
15.
nepolarizat
Condensator
16.
variabil
Condensator
17.
semireglabil (trimer)
Dioda
18.
semiconductoare
33
Dioda stabilizatoare
19.
(dioda Zener)
Dioda cu capacitate
20.
variabila (Varicap)
21. Fotodioda
22. Fotoelement
Tranzistor bipolar
23.
de tip npn
Tranzistor bipolar
24.
de tip pnp
25. fototranzistor
Tranzistor cu efect
de camp cu
26. jonctiuni, cu canal n
(J FET- Canal N)
Tranzistor cu efect
de camp cu
27. jonctiuni, cu canal p
(J FET- Canal P)
34
Tanzistor cu efect de
camp cu structura
Metal-Oxid-
28.
Semiconductor
(MOS cu canal n)
Tanzistor cu efect de
camp cu structura
Metal-Oxid-
29.
Semiconductor
(MOS cu canal p)
Tranzistor
30. unijonctiune tip n
(TUJ de tip n)
Tranzistor
31. unijonctiune tip p
(TUJ de tip p)
Dioda
electroluminiscenta
32.
( LED)
33. Optocuplor
34. Tiristor
35. Triac
36. Diac
35
37. Microfon
38. Difuzor
39. Buzzer
Traductor
40.
piezoelectric
Releu
41.
electromagnetic
42. Circuit integrat (IC)
43. Amplificator
36
Cap. II APARATE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
Din definiția rețelei electrice, " ansamblu de linii și instalații electrice conectate între ele ,
care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum ", rezultă că
această este formată din elemente care asigură transmiterea propriu-zisă a energiei
electrice - liniile electrice - și puncte de conexiuni " un ansamblu unitar de dispozitive,
aparate și echipamente care asigură exploatarea rețelei, în sensul conectării liniilor electrice,
a surselor și receptorilor, a protejării acestora și a măsurării mărimilor ce le caracterizează
funcționarea în regim normal și de defect ".
Pentru ca o rețea electrică să poată fi controlată sunt necesare echipamente electrice
cu care să se închidă ( conecteze ) și să se deschidă (deconecteze) circuite electrice (
surse, linii electrice, receptori), când acestea sunt parcurse de curenți normali sau de defect.
Echipamentul electric cu care se asigură această activitate este diferit ca : aparate
electrice de conectare și separare.
2.1. Funcţii de bază
Funcţiile specifice de bază ale aparatajului electric utilizat în instalaţiile de joasă

tensiune sunt:
• Separare;
• Protecţia electrică a materialelor şi echipamentelor;
• Protecţia persoanelor contra riscurilor electrice;
• Comanda şi întreruperea de urgenţă.
2.1.1. Separarea
Separarea are drept scop izolarea unui circuit de orice sursă de energie electrică.
Această funcţie trebuie asigurată de un dispozitivspecific la începutul oricărei instalaţii, fiind
necesară pentru asigurarea securităţii personalului de întreţinere înainte de intervenţiile în
instalaţie Aparatele de separare trebuie să fie cu acţiune omnipolară (acţionează asupra
tuturor conductoarelor active şi asupra celui neutru) şi simultană (printr-o singură manevră
acţionează asupra tuturor conductoarelor).
2.1.2. Protecţia electrică a materialelor
Această funcţie permite ca aparatul să poată evita sau limita efectele distructive ale
supracurenţilor separând segmentul cu defect de restul instalaţiei. Protecţia presupune două
aspecte , ce pot fi independente sau nu:
- detectarea defectului (asupra curenţilor);

- întreruperea circuitului afectat.
2.1.3. Protecţia persoanelor contra riscurilor electrice
În această situaţie aparatele au rolul de a evita pericolele, pentru fiinţele umane,

datorate contactului cu piese metalice sub tensiune.
Există două tipuri de contacte ce pot fi periculoase pentru om:
• Contactul direct
- Contactul unei persoane cu o parte activă (orice parte conducătoare
destinată a fi sub tensiune în serviciu normal) a unui circuit electric .
În acest caz, întregul curent de fugă parcurge corpul uman.
• Contactul indirect
- Contactul unei persoane cu o parte metalică ajunsă accidental sub
tensiune (ca urmare a unui defect de izolaţie, de exemplu). În acest
37
caz, doar o parte din curentul de fugă parcurge corpul uman,

rămânând însă la fel de periculos.
2.1.4. Comanda funcţională şi întreruperea de urgenţă
Aceaste două funcţii permit intervenţiii voluntare într-o instalaţie electrică sub
tensiune.
• Comanda funcţională este destinată punerii sau scoaterii de sub
tensiune a instalaţiilor sau receptoarelor. Un aparat de comandă trebuie
instalat la începutul instalaţiei, fie la nivelul receptoarelor. Aparatele ce
îndeplinesc această funcţie pot fi acţionate manual (prin intervenţia
nemijlocită a operatorului asupra organului de acţionare), sau
semiautomată (telecomandă electrică).
• Întreruperea de urgenţă este destinată scoaterii rapide de sub tensiune
a unui receptor sau a unui circuit în cay de pericol. Un astfel de aparat
trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- Asigură întrerupperea simultană a tuturor conductoarelor active;
- Dispune de un organ de acţionare (buton, manetă, etc) uşor
identificabil şi accesibil ( situat în zona receptoarelor de protecţie).
- Poate fi comandat de la distanţă prin intermediul unor dispozitive de
oprire de urgenţă (denumite şi tip lovitură de pumn).
2.2. Caracteristicile aparatelor electrice

Datorită solicitărilor electrice, mecanice şi de mediu la care este expus un aparat electric,
acesta trebuie să aibă caracteristici corespunzătoare locului din rețea în care va fi montat.
Pe seama solicitărilor electrice și a caracteristicilor mediului ambiant , rezultă că un aparat
electric este necesar să fie caracterizat prin următoarele trei tipuri de caracteristici :
2.2.1.Caracteristici electrice
• Curentul nominal ( In ), este valoarea maximă de durată pe care o poate
suporta calea de curent a aparatului electric, respectiv valoarea curentului ce
asigură stabilitatea termică în regim de lungă durată. Această valoare este
indicată de producător pentru anumite condiții de mediu.Valorile standardizate
ale curentului nominal termic al aparatelor de joasă tensiune sunt trecute în
tabel 1 .
Tabelul 1
2 2,5 3,15 4 6,3 8 10 16
20 25 31,5 40 63 80 100 160
200 250 315 400 630 800 1000 1600
200 2500 3150 4000 - - - -
- Curentul nominal de utilizare(I n ) se stabileşte de constructorul în funcţie
de diverşi parametri (tensiunea de utilizare, mediu etc) şi este indicat în cataloagele
de aparate electrice.
- Curentul limită termic (I lt ) este curentul(valoarea efectivă) pe care un
aparat de conectare, în stare complet închisîl poate suporta un timp determinat în
condiţii prestabilite, fără nici un element component să depăşească limitele de
temperatură admise.
- Curentul llimită (I lt ) dinamic este valoarea de vârf a celui mai mare curent
pe care un aparat de conectare îl poatesuporta, în poziţia închis, din punct de vedere
al solicitărilor electromagnetice în condiţii prescrise de întrebuinţare, funcţionare şi
timp.
- Capacitatea de rupere nominală a unui aparat de întrerupere reprezintă
cel mai mare curent, exprimat în kiloamperi, pe care îl poate întrerupe aparatul, rămânând în
38
stare de funcţionare atunci când la bornele sale este aplicată o tensiune egală cu tensiunea
sa nominală.
- Curentul de rupere al unui aparat este curentul pe care-l poate întrerupe
acel aparat, la o tensiune de restabilire convenită, în condiţii prescrise de funcţionare, la o
frecvenţă, dată şi la un factor de putere dat.
- Curentul de închidere al unui aparat de conectare este valoarea curentului
de închidere virtual (posibil) în condiţii prescrise de fucţionare.
• Tensiunea nominală ( U n ), este determinată de nivelul de izolație al
aparatului, dimensionată să asigure protecția împotriva atingerilor indirecte
( a carcasei ). Pentru aparatele electrice se disting :
- tensiunea nominală de utilizare, tensiunea la care este folosit aparatul ;
- tensiunea nominală de de comandă, tensiunea de alimentare a sistemului
de comandă de la distanţă a aparatului ( de exemplu tensiunea de alimentare
a bobinei electromagnetului de acţionare) ;
- tensiunea de izolare, tensiunea pentru care a fost dimensionat aparatul.
Tensiunile nominale au valori standardizate, aceasta înseamnă că valorile respective sunt
fixe prin standarde şi că lor le corespund condiţii bine precizate de încercare prin care sunt
redate cât mai fidel solicitările reale, din exploatare. Valorile standardizate ale tensiunilor
normale sunt prezentate în tabel 2 . Conform SR-CEI-939/95) :
Tabelul 2.
c.a [V]* 60 250 380 500 660 800 1000
de c.c[V]* 60 250 440 600 800 1200 -
izolare ÎT [kV] 6 10 20 110 220 400 750
de c.c[V] 34 36 48 60 110 220 -
TENSIUNE
NOMINALĂ
utilizare c.a[V]* 250 380 440 500 660 750 1000

de c.a[V]* 12 18 24 36 42 127 220
comandă
c.c[V] 12 - 24 - 48 60 220
*valori intre faze
• Serviciul nominal, poate fi de durată peste (8 ore), intermitent și de scurtă

durată. În instalațiile electrice o mărime electrică de care trebuie să se țină
seama este puterea electrică. În rețelele electrice de curent alternativ se
întâlnesc următoarele puteri :
- puterea aparentă – S = UI (în c.a monofazat)[VA]
- S =√3*U*I*cos ᵠ (în c.a. trifazat) [VA]
- puterea activă - P = U*I*cos ᵠ (în c.a monofazat)[W]

- P = √3*U*I* sinᵠ ( în c.a. trifazat) [W]
- puterea reactivă – Q = U*I*sinᵠ (în c.a. monofazat)[var]

- Q = √3*U*I*sinᵠ (în curent trifazat)[var]
• Rezistență de izolație , caracterizează calitatea izolației și determină

pierderile de energie electrică transversale, limitează posibilitățile de
electrocutare în cazul unei atingeri directe sau indirecte în rețele cu neutrul
39
izolat . Normativele impun că valoarea acestei rezistente să fie de cel puțin

10 MΩ în stare uscată și de 2 MΩ în cazul stării umede a izolației aparatului.
• Rezistenţa nominală la uzura electrică, reprezintă capacitatea pieselor cu
care se realizează contactele electrice, de a rezista acţiunii curentului şi a
arcului electric . Se exprimă în procente din rezistenţa la uzura mecanică şi
exprimă câte comutatii suportă camera de stingere a aparatului.
2.2.2. Caracteristici mecanice
• Rezistenţa nominală la uzura mecanică, reprezinta numarul de actionari pe

care-l suporta aparatul, în gol. Aceasta este o caracteristica a mecanismului
de actionare a aparatului ;
• Durata relativa nominala de conectare, exprima în procente durata trecerii
curentului (Δt conectat ) pe parcursul unui ciclu ( Δt ciclu)
si este specifica aparatelor de conectare cu functionare ciclica.
• Frecveța de conectare,indică numărul de cicluri pe care le efectuează un
aparat, într-o oră. Frecvenţa este corelată cu uzura mecanică, însă ia în
calcul şi :
• - încălzirea provocată de curentul de pornire şi de funcţionare ;
- efectele supratensiunii care însoţesc deconectarea ;
- răcirea pe durata pauzei.
2.2.3. Caracteristici constructive
Caracterizează aparatul din punct de vedere a condițiilor de mediu în care poate funcționa,
a asigurării securității personalului ce îl deservește, precum și protectia sa intrinsecă .
Codul utilizat este IP, ca și în cazul tuburilor izolante și de protectie , urmat de doua sau trei
cifre , având urmatoarea semnificatie :
• Prima cifra cu valori cuprinse intre 0-6 , caracterizează :
- Gradul de protectie împotriva accesului la partile periculoase
interioare, de exemplu :
0 - neprotejat ;
1 - protejat împotriva accesului cu dosul palmei ;
2 - protejat împotriva atingerii, cu un deget ;
6 – protejat împotriva tingerii, cu o sârma sau alte obiecte metalice.
- Gradul de protectie împotriva patrunderii corpurilor straine, inclusiv
praf , de exemplu :
0 - neprotejat ;
1 - protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50
2 - idem, cu diametrul mai mare de 12,5 mm ;
5 - protejat împotriva prafului ;
6 - etanș la praf .
• A doua cifră, cu valori între 0 - 8, indică gradul de protecție asigurat, prin
carcasare împotriva efectelor dăunatoare asupra aparatului datorate
pătrunderii apei, de exemplu :
0 - neprotejat ;
1 - protejat impotriva căderilor verticale ale stropilor de apă ;
3 - protejat împotriva apei pulverizate ;
7 - protejat impotriva efectelor unei scufundari temporare în apă ;
8 – protejat împotriva efectelor unei scufundări prelungite în apă.
• A treia cifră, cu valori cuprinse intre 0 – 5, caracterizează gradul de protecție
mecanică
40
În cazul asigurării protejării prin carcasare pe lângă primele doua cifre, codul poate conține
una sau doua litere dintre care prima se consideră adițională ( A,B,C,D), iar a doua
suplimentară (H, M, S, W).
Litera adițională arată gradul de protecție a persoanelor împotriva accesului la părțile
periculoase.
• Literele aditionale se utilizeaza numai :
- dacă protecția reală împotriva accesului la părțile periculoase este mai ridicată
decât cea indicată prin prima cifră caracteristică ;
- sau dacă este menționată numai protecția împotriva accesului la părțile
periculoase, prima cifra caracteristică fiind înlocuita printr-un X.
Exemplu :
- A - protejat împotriva accesului cu dosul mâinii ;
- B - idem, cu un deget ;
- C - idem, cu o scula ;
- D - idem, cu o sârma .
Litera suplimentară, permite ca în standardele specifice de produs să se poată adăuga o
informație suplimentară și se amplasează după a doua cifră caracteristică sau după litera
adițională.
Exemplu :
- H - aparat de înaltă tensiune ;
-M - încercare de verificare a protecției împotriva efectelor dăunătoare datorate pătrunderii
apei , efectuată la echipamente care au părți mobile în mișcare ( de ex. rotorul unei mașini
electrice );
- S - idem, cu părți mobile staționare ( de ex. statorul unei mașini electrice) ;
- W - echipament conceput să poată fi utilizat în condiții atmosferice specifice și unde sunt
prevazute măsuri sau procedee suplimentare de protecție.
Pentru aparatele care lucrează în medii cu gaze sau vapori explozivi s-au stabilit grade
speciale de protecție.
Pentru aparatele electrice folosite de publicul larg, din punct de vedere a modului în care se
asigură protecția împotriva electrocutării, există o clasificare specială .
• Marcarea bornelor.
- Bornele unui aparat electric se marcheaza cu litere si simboluri pentru a usura
efectuarea legăturilor .
- Bornele aparatului electric care se leaga la sistemul trifazat al sursei de
alimentare se marcheza cu literele R,S,T.
- Începutul înfașurărilor unui motor electric, sau bornele aparatului ce se leagă la
acestea se marcheză cu literele A,B,C.
- Sfârsitul înfasurarilor unui motor electric sau bornele aparatului electric ce
urmează să se lege la acestea se marchează cu literele x,y,z .
- Borna aparatului electric sau a unui receptor , care se leaga la pamânt sau la
conductorul de nul de protectie ( PE ) se marcheza cu simbolurile ┴ ,┴ .
2.3. Clasificarea aparateleor electrice
Aparatele electrice au elemente funcţionale parcurse de curentul electrc ele putând realiza,
închiderea, deschiderea sau comanda circuitelor electrice, protecţia sau măsurarea
parametrior. Distingem următoarele clase de aparate electrice :
• Aparat electric de acţionare , aparatul care determină punerea în mişcare a
maşinilor sau instalaţiilor ;
• Aparat electric de comandă, aparat care determină variaţia unor mărimi
electrice sau neelectrice şi astfel contribuie la comanda unui proces ;
• Aparat de conectare, aparatul care determină închiderea sau comutarea
unor circuite electrice ;
• Aparat electric de măsură, aparatul folosit pentru măsurarea unor mărimi
electrice, direct sau neelectrice, indirect, prin intermediul mărimilor electrice ;
41
• Aparat electric de protecţie, aparat electric care serveşte la protecşia

instalaţiilor electrice la supratensiuni, curenţi de scurtcircuit sau supracurenţi ;
• Aparat electric de reglare, aparatul care serveşte la reglarea unui proces
tehnic prin modificarea programată a unei mărimi electrice sau neelectrice
În funcţie de utilizare. Aparatele electrice pot fi clasificate astfel :
1. Aparate industriale, destinate instalaţiilor industriale de putere ;

O clasificare a aparatelor industriale poate fi făcută conform tabelului 4
Tabelul 4.
Utilizarea Tipul Denumirea aparatului
aparatului aparatului
Comutator stea –triunghi
Inversor de sens
Comutator de număr de poli
MANUAL Autotransformator de pornire
Comanda Reostat de pornire şi reglare
motoarelor Reostat de excitaţie
Controlere
Contactoare de c.c.
Contactoare de c.a.
AUTOMAT Disjunctoare
Comutatoare stea-triunghi
Inversoare de sens
Comutatoare de poli
Protecţia Siguranţe fuzibile
motoarelor şi CU ÎNLOCUIRE Descărcătoare
reţelelor CU ARMARE Blocuri de relee termice
electrice MANUALĂ SAU Contactoare cu relee
AUTOMATĂ Întrerupîtoare diferenţiale
Întreruptoare automate
Acţionări Butoane, Chei
Întreruptoare
MANUALE Comutatoare
Microîntreruptoare
Limitatoare
AUTOMATE Relee
Ventile
Electromagneţi
Semnalizare OPTICE Lămpi
Hupe
ACUSTICE Sonerii
Buzere
2. Aparate pentru instalaţii, aparate destinate instalaţiilor de mică putere.

Aparatele destinate instalaţiilor de mică putere şi aparatele pentru instalaţii de iluminat şi
prize se clasifică după tabel 5.
42
Tabelul : 5.
Cu pârghie
Cu came
Unipolare
Întreruptoare Bipolare
Unipolare dublu
Cu came
Comutatoare Scară
Cruce
Serie
Prize – fişe Bipolare
Cuple Bipolare cu contact de protecţie
Pentru soneri
Butoane Pentru lumină
Pentru semnalizare
2.4. Aparate industriale
2.4.1. Aparate de comandă manuală
Aparate de comandă manuală sunt destinate stabilirii şi întreruperii voite a unor

circuite, aparatele fiind acţionate manual de către un operator. Aceste aparate nu au rol de
protecţie.
O clasificare a acestor aparate se poate face astfel:
• aparate pentru conectare(fig.2.1 a,b) (comutatoare şi întreruptoare cu came,
comutatoare cu pârghie);
Fig. 2.1.
43
• aparate pentru acţionarea manuală a maşinilor electrice (comutatoare stea-triunghi,

inversoare de sens, controlere, reostate de pornire);
• Comutator stea – triunghi

Comutatoare stea-triunghi, sunt folosite in instalațiile trifazate,pentru angrenarea
unor utilaje cu motoare electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit.Pentru a se putea reduce
curentul absorbit in timpul pornirilor,pentru comanda pornirii și opririi. Aceste comutatoare
sunt utilizate numai la motoarele care au bobinajul statoric realizat ca să poată fi conectat in
triunghi,la funcționarea normală.
• Inversoare de sens
Pentru inversarea sensului de rotaţie al unui motor asincron trifazat este suficient
să fie schimbate între ele, două faze ale reţelei de alimentare la bornele motorului.
Inversoarele de sens sunt aparate care realizază această schimbare, comandând
inversarea sensului de rotaţie a motoarelor electrice.
Fig.2.2. Inversor de sens
• Reostate,rezistențe fixe,reostate de pornire,reostate de escitație

In instalațiile electrice de forță,comandă sau interioare sunt utilizate rezistoare electrice,intalnite
in literatura de specialitate sub denumirea de rezistențe,reostate de pornire sau reglare( fig.2.3.).Aceste
aparate sunt montate in circuitele respective pentru a facilita pornirea sau reglarea parametrilor
consumatorilor din avalul instalatiei.Aceste rezistente au o incarcare mare si ca atare pot fi realizate la
dimensiuni reduse.Rezistențele de reglare,dat fiind solicitarea lor pe termen nedefinit,au dimensiuni
mari.Pentru răcirea lor se apelează fie la o ventilare naturala,fie la una forțată. Materialul din care sunt
confectionate aceste rezistențe depinde de mărimea intensității curentului pe care trebuie să-l
suporte,respective de regimul de incărcare.
Fig.2.3.
44
2.4.2. Aparate de comandă conectare automat
Contactorul
Contactoarele şi ruptoarele sunt aparate care servesc la stabilirea, întreruperea sau
comutarea diferitelor circuite electrice.
Închiderea şi deschiderea circuitelor se va realiza, automat, prin deplasarea contactelor
mobile sub acţiunea unei forţe electromecanice, forţă obţinută prin parcurgerea unui
electromagnet de către un curent electric, comandat de un operator sau un calculator.
Contactoarele (fig.3.11) sunt cele mai răspândite aparate din instalaţiile de comandă şi
automatizare. Practic pentru conectarea şi deconectarea fiecărui motor electric, la fel ca şi
pentru alte receptoare, cum sunt rezistenţe, condensatoare, instalaţii de iluminat, cuptoare
etc. se folosesc contactoare, deoarece ele permit acţionarea de la distanţă la primirea unui
impuls care poate fi dat manual sau automat.
Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de manevră, închizând sau deschizând, sub
sarcină, circuitul principal, la comanda voită a unui operator.
Contactoarele au o frecvenţă mare la uzura electrică şi mecanică.
Fig. 2.4. Tipuri de contactoare.
Oricare ar fi varianta constructivă a contactorului, el este alcătuit din următoarele

elemente (fig. 2.5):
• circuitul principal de curent;
• circuitul de comandă;
• circuite auxiliare;
• camerele de stingere;
• elemente izolante;
• elemente metalice;
• elemente de fixare.
45
Fig.2.5. Elemente
componente ale
contactorului RG – 10A
1 – bobină;
2 – contacte principale;
3 – contacte auxiliare
normal închise – NI;
4 – contacte auxiliare
normal deschise – ND;
5 – armătura mobilă;
6 – carcasă;
7 – bornele bobinei.
Gama nouă de contactoare modulare

permite interconectarea unor
elemente ce fac posibilă mărirea
gamei funcţionale. Pentru contactorul
din seria DIL, specificaţia cifrelor
este următoarea:
1 – contactor tip DIL;
2 – contacte auxiliare laterale;
3 – blocaj mecanic;
4 – contacte auxiliare frontale;
5 – releu de temporizare electronic
6 – releu de temporizare pneumatic;
7 – releu termic;
8 – dispozitiv de protecţie.
Fig. 2.6. Elemente interschimbabile utilizate pentru contactorul tip DIL.
Durata de serviciu a contactelor este egală cu 1/10…1/5 din durata de serviciu

mecanică şi este foarte mult influenţată de natura sarcinii din circuitul comandat.
În regimuri grele de lucru, se recomandă, pentru a se evita uzura rapidă a contactelor,
să fie ales un contactor supradimensionat.
De regulă, contactoarele se montează în circuit însoţite de relee.
Fig. 2.7. Schema electrică de funcţionare a unui contactor
46
• Demaroare
Demaroarele sunt aparate electrice utilizate pentru pornirea directă a motoarelor electrice
În plus, faţă de contactoarele electrice, demaroarele asigură protecţia la suprasarcină a
motoarelor electrice trifazate care acţionează diverse utilaje.
Fig. 2.8. Demaroare: tipuri de demaroare; schema electrică.
Fig. 2.9. Elemente component ale demaroarelor încasetate.
Un demaror se compune din carcasă izolantă, capacul prevăzut cu butoane de

acţionare, blocul de relee termice şi presgarniturile. Schema electrică a unui demaror este
prezentată în figura ( 2.8). Pentru semnalizarea stării de funcţionare a motorului se folosesc
contactele auxiliare. Dacă se conectează butoane în paralel cu butoanele de pornire şi oprire
ale demarorului, atunci poate fi realizată comanda de la distanţă a acelui motor
• Inversoare de sens
Inversarea sensului de rotatie a motoarelor electrice poate fi facută daca:
- la motoarele asincrone trifazate se schimbă,la circuitul de alimentare,doua faze intre ele;
- la motoarele de curent continuu se schimbă, polaritatea circuitului de alimentare.
47
Fig. 2.10. Inversor de sens
• Softstartar
Softstartarele sunt variatoare de tensiune alternativa, compacte, cu tensiune redusă de

pornire,multifunctionale, ușor de instalat și de programat. Au ca principal rol pornirea
motorului, fiind concepute pentru a controla accelerarea si decelerarea acestuia, cu optiune
disponibila pentru intervale de curent de la 0,8 pana la 1000 amperi si tensiune de
alimentare: 208, 230, 400, 460 Vac . Cu ajutorul softstarterelor se elimină șocurile care pot
apărea la pornirea motorului. Astfel, atăt tensiunea, căt și cuplul cresc, făcând ca motorul să
accelereze. Softstarterele pe care vi le propunem au interfata intuitivă, sunt ușor de utilizat și
au capacitați de configurare, lucruri ce au ca efect maximizarea performanțelor sistemului
Fig. 11
48
Fig. 12
• Controlere
Controlere-sunt comutatoare cu schema complexă,utilizate in circuite de pornire,de reglaj sau

de comandă.Controlerul(fig.2.11 ) are un număr mare de poziții și de contacte fixe,care se inchid sau
se deschid prin intermediul unui tambur, pe care sunt asezate o serie de piese de contact sau prin
intermediul unor came asezate pe un ax.Conexiunile pe care le poate face un controler se reprezintă
fie prin reprezentarea desfașurată a bornelor legate la contacte fixe și a pieselor de contact de pe
tambur,fie printr-un tablou in care printr-o cruce sau un punct se indică contactele inchise la o anumită
poziție a controlerului.Controlerele sunt folosite la pornirea,oprirea,inversarea sensului de mers și la
reglajul vitezei motoarelor diferitelor utilaje (tramvaie,locomotive electrice,sonde actionate
electric,trolii,poduri rulante,macarale etc.).
Fig. 2.13
49
2.4.3. Aparate de protecţie

Protejarea instalaţiilor electrice se face cu ajutorul siguranţelor fuzibile şi a releelor
(magnetoelectrice, electromagnetice, electrodinamice, electrotermice).
• Siguranţe fuzibile
Aparatul de protecţie a cărui menire este de a proteja, prin deschide, un circuit
străbătut de un curent ce depăşeşte o valoare prescrisă este siguranţa fuzibilă. Deschiderea
circuitului are loc prin fuziunea (topirea) uneia sau mai multor elemente dimensionate în
acest sens.
Fig. 2.14 Siguranţe fuzibile – tipodimensiuni.
În fig. 2.14. sunt prezentate siguranţe fuzibile filetate cu legătură faţă (LF, LFi), de mare
putere de rupere (MPR).
În general, componentele principalele ale unei siguranţe sunt:
Fig. 2.15
- soclul siguranţei - partea fixă prevăzută cu borne racordate la reţeaua de energie electrică;
- patronul fuzibil (elementul de înlocuire) - cuprinde sistemul de fuzibile ce poate fi înlocuit
după funcţionare;
- portfuzibilul (capacul) - partea unei siguranţe destinată a purta elementul de înlocuire.
Siguranţele fuzibile cu filet pot fi cu legătură faţă sau legătură spate. Elemente
componente ale acestor siguranţe sunt prezentate în fig. 2.16.
50
Fig. 2.16 Siguranţe fuzibile cu filet:

a – 1 – Siguranţă fuzibilă tip LFi – 25 A; 2 – corp siguranţă; 3 – patron fuzibil; 4 – corp
izolant, 5 – inel; 6 – capac siguranţă. b – schema electrică a siguranţei fuzibile.c – 1 –
Siguranţă fuzibilă tip LS – 25 A; 2 – corp izolant; 3 – patron fuzibil; 5 – inel; 6 – capac
siguranţă; d – secţiune prin patronul fuzibil al unei siguranţe fuzibile cu filet-25 A: 1 – corp
porţelan; 2 – fir fuzibil; 3 – firul indicatorului; 4 – nisip fin; 5 capac de contact; 6 – indicator
de funcţionare.
Fig. 2.17Tipuri de sigurante fuzibile cu element fuzibil
Codul culorilor normate pentru siguranţe şi şuruburile de reglare.
1,6 A 2A 4A 6A 8A 10A 13A 16A
negru roz maro verde verde roşu bej gri

deschis
20 A 25A 32A 40A 50A 63A 80A 100A
albastru violet galben negru alb cupru argint roşu
Scara curenţilor nominali pentru fuzibilul siguranţei este următoarea: 2–4–6–10–16–

20–25–35–50–63–80–100–125–160–200–224–250–300–315–355–400–500–630 A.
Pentru protecţia motoarelor electrice se vor folosi siguranţe fuzibile a căror fuzibile
trebuie corelate cu puterea consumatorului.
La protecţia instalaţiilor prin care trec curenţi cu valori mari se utilizează siguranţe de
mare putere de rupere (fig. 2.25).
51
6 7 2 1 5
4 3
a b
Fig. 2.18 Siguranţe tip MPR:

a– Soclu pentru siguranţă MPR 630 A cod 2380, b – Secţiune prin patronul
fuzibil al unei siguranţe de joasă tensiune cu mare putere de rupere: 1 – tub
de porţelan; 2 – fir fuzibil; 3 – cuţit de contact; 4 – capac de închidere; 5–
inel de fixare; 6 – rondelă de azbest; 7 nisip cuarţos.
Ca materiale pentru fuzibilul siguranţei fuzibile se folosesc: cuprul (utilizat în cazul

valorilor mari ale curentului electric), argintul şi aliajele acestuia (pentru siguranţele
ultrarapide).
Materialele electroizolante utilizate la confecţionarea siguranţelor fuzibile sunt:
materialele ceramice (porţelanul, steatitul) şi materialele plastice (materiale obţinute prin
stratificare din pânză de sticlă impregnată cu răşină epoxidică sau răşină siliconică).
Pentru mediul de stingere a arcului electric se foloseşte nisipul cuarţos. Acesta are o
granulaţie foarte mică.
Penetrarea pe piaţa industrială a aparaturii modulare face ca şi siguranţele fuzibile să
se adapteze acestei cerinţe. Ca atare port-fuzibilele modulare s-au construit în variante
monopolare, bipolare sau tripolare (fig. 2.26). Acestea folosesc cartuşe fuzibile cilindrice care
sunt calibrate pentru curenţi standardizaţi.
Schimbarea fuzibilului la siguranţa fuzibilă a determinat ca firmele, cu prestigiu în

industria de aparataj electric, să realizeze tablouri electrice ce cuprind siguranţe fuzibile care
por fi uşor de schimbat (fig.2.19).
Fig. 2.19. Port-fuzibile şi cartuşe fuzibile industriale în varianta modulară.
52
• Descarcatorul la supratensiune
Pentru o protecţie eficientă la supratensiune, avem soluţii concrete:
protecţia în două trepte de putere ca protecţie generală, protecţia de la unu până la
patru poli ca protecţie medie şi un aparat pentru protecţia fină a echipamentelor.
Aparatele pentru protecţia la supratensiune din locuinţe şi birouri sunt uşor de instalat
şi corespund nivelului actual al tehnicii. Pentru a reduce la minim riscurile provocate
de către descărcările atmosferice, protecţia la supratensiune se recomandă în toate
zonele în care se pot produce pagube la instalaţiile interioare sau la aparatura
electrocasnică. Descărcătorul(fig. 2.20) are un indicator pe partea sa frontală. Cand
acest indicator işi schimbă culoarea înseamnă că descărcătorul nu mai este
funcţional şi deci nu işi mai îndeplineşte funcţia pentru care a fost montat.
Fig. 2.20
• Disjunctoare
Spre deosebire de contactoare, disjunctoarele au prevăzute, pe lângă funcţia de
conectare – deconectare sub sarcină a circuitului electric şi funcţii de protecţie magneto-
termice. Aceste aparate sunt acţionate manual cu ajutorul unor manete sau butoane ce sunt
amplasate în aparat sau în carcasa aparatului.
Disjunctoarele pot fi monopolare, bipolare sau tripolare. O gamă nouă de disjunctoare
este prevăzută şi cu protecţii diferenţiale (fig. 2.21)
Disjunctoarele pot fi montate pe panouri frontal sau cu ajutorul şinelor speciale, caz în care
aparatura poate fi uşor modulată.
Fig. 2.21. Tipodimensiuni de disjunctoare
53
Fig. 2.22. Disjunctoare mono, bi şi tripolare. Disjunctoare cu protecţie diferenţială
• Intreruptoare automate
Intreruptoare automate (fig.2.23 ),diferentiale si combinate-sunt aparate electrice
de comutatie utilizate la inchiderea si deschiderea circuitelor electrice,pentru stabilirea
sau intreruperea curentului electric din circuitul considerat.Intreruptoarele automate sunt
prevazute cu dispozitive de protectie,care comanda automat deschiderea circuitului in
anumite conditii prescrise.Ele pot fi comandate de operator pentru stabilirea sau
intreruperea curentului de sarcina.Pot fi de tip disjunctor,avand numai declanastoare
automate.
Fig.2.23
• Declanșator
Declansatoarele-indiferent de varianta constructive (fig. 2.24 ),
in componentaintrerupatoarelorautomate,pe lângă mecanismul de acționare,circuitul principal de
curent,camera de stingere,piesele electroizolante și cutia aparatului,se afla și elementele de protectie
- DT – declansator termic;
- DE-declansator electromagnetic;
- DTm-declansator de tensiune minima si declansator de deschidere.
Declansatorul magneto-termic TM are reglajul pragului de declansare a protectiei la
suprasarcina,reglajul pragului de declansare a protectie la scurtcircuit.Pragurile de declansare a
protectiilor se regleaza utilizand comutatoare.La declansatoarele electronice protectia la scurtcircuit
este temporizată și instantanee in două variante:
-protecție cu temporizare cu prag de declanșare reglabil și temporizare fixă a declanșării;
54
-protectie instantanee cu prag fix de declansare.

Pragurile de declanșare a protecțiilor se reglează utilizand comutatoare
Fig. 2.24
• Blocuri de relee termice

Instalaţiile electrice au în compunerea lor diferite tipuri de relee. Acestea au rolul de a
interveni în funcţionarea instalaţiei atunci când apar depăşiri a parametrilor instalaţiei
(tensiune, curent, frecvenţă etc.).
În protecţia instalaţiilor sunt utilizate rele (fig. 2.25):
• electrice (acţionate de o mărime electrică);
• termice (acţionate de o mărime termică);
• mecanice de nivel sau de presiune.
electrice electronice termice de nivel de presiune
Fig. 2.25
Funcţionarea releelor are la bază doar două stări distincte: închis - deschis, releul
aflându-se într-o stare sau alta, după valoarea semnalului de comandă.
55
• Relee termice
La baza funcţionării releelor termice stă modificarea proprietăţilor fizice ale corpurilor
datorită încălzirii. Cel mai simplu releu termic constă dintr-un tub de sticlă închis, prevăzut cu
doi electrozi, în interiorul tubului găsindu-se mercur. Închiderea contactului are loc ca urmare
a dilataţiei mercurului, în momentul în care nivelul mercurului aduce în contact electric cei doi
electrozi.
Cele mai răspândite relee termice sunt releele cu bimetal. După modul în care se
realizează încălzirea bimetalului se deosebesc relee cu încălzire directă, indirectă şi mixtă.
La cele cu încălzire directă curentul electric trece prin bimetal, iar la cele cu încălzire
indirectă bimetalul este încălzit de la un rezistor, prin care trece curentul electric.
Releele termice sunt utilizate, în

special, la protecţia motoarelor electrice
împotriva supracurenţilor de durată.
Trecerea unui curent electric printr-un
bimetal va face ca lamela bimetalică, să se
deplaseze. Constructiv aceste relee sunt
realizate cu fir cald (fig. 2.23.a) sau cu lamă
bimetalică (fig. 2.23.b). a
b pol bimetalic releu

Principiul de funcţionare a releelor termice.
Fig. 2.26
Pentru protecţia instalaţiei de suprasarcinile care pot să apară accidental, se folosesc releele
termice. De regulă releele termice sunt realizate monobloc (fig.2.27.).
Fig. 2.27. Blocuri de relee termice tip TSA (10, 16, 32 A), cuplabile pe contactor.
Utilizarea termobimetalului sub formă lamelară, cu încălzire directă, indirectă sau

mixtă, face posibilă declanşarea unui mecanism la trecerea unui curent mai mare decât
curentul nominal al circuitului.
Cele mai multe relee termice sunt dotate cu compensatoare de temperatură, care
permite asigurarea unei zone de insensibilitate faţă de variaţiile de temperatură ale mediului
ambiant.
56
Fig. 2. 28. Blocuri de relee termice compensate.
Blocurile de relee termice sunt montate în circuitele electrice împreună cu

contactoarele electrice, fie prin interconexiuni directe, fie făcând corp comun cu acestea (fig.
2.29).
Fig. 2.29
Blocurile de relee termice trebuie să respecte condiţiile impuse de standardele în

vigoare cu privire la protecţia motoarelor electrice:
- să nu declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,05.Ir (Ir – curentul
reglat);
- să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2.Ir;
- să declanşeze la un curent egal cu 6.Ir, într-un timp mai mare de 2 secunde la releele
pentru porniri uşoare şi mai mare de 5 secunde la releele pentru porniri grele.
57
2.4.4. Aparate de acționare manuală
• Manipulatoare
Manipulatoare-sunt aparate utilizate pentru a facilita comenzi multiple cu o singura maneta
care se misca in patru grade de libertate.Aceste aparate sunt utilizate,de regula pentru
instalatii de ridicat de transport sau de manipulare.
Fig. 2.30 Manipulator
• Butoane de comandă
Butoanele de comanda sunt aparate neautomate cu o singura pozitie de repaus,
care se utilizeaza in circuitele de comanda ale actionarilor electrice. Ele sunt prevazute cu
unul sau mai multe grupuri de contacte normal inchise (de oprire) si normal deschise (de
pomire).
Fig. 2.31 Butoane de comandă
2.4.5. Aparate pentru actionari automate
• Microîntrerupător
Microântrerupatoarele sunt aparate neautomate, foarte des utilizate in schemele de
automatizare datorită gabaritului redus (adesea sub 20×15×6 mm), vitezei mari de raspuns
la comanda primita, numarul mare de manevrari sub sarcina (5 10
milioane). Microintrerupatoarele suporta curenti nominali de 2 8 A si tensiuni de 125, 220,
380 V c.a. sau 48, 110 Vc.c..
Fig. 2.32
• Limitatoare
58
Limitatoarele de cursa se folosesc pentru reglarea lungimii cursei organelor

mobilealemasinilor-unelte sau ale altor utilaje similare. Ele se monteaza fie in circuitul
principal, fie in cel de comanda.
Dupa forma constructiva a elementului palpator limitatoarele de cursa pot fi:cu tija, cu
rola, cu bila, cu parghie sau rotative.
Fig.2.33
• Relee intermediare
Cand in circuitele de comandă sunt necesare mai multe contacte auxiliare
sauamplificarea unui curent de ieșire a unor circuite electronice se folosesc relee auxiliare
care deși nu sunt niste aparate electrice de comutatie propriu-zise, pot fi folosite in acest
scop. Aceste relee se utilizează in special in instalatiile de automatizare, comandă și
semnalizare, ca elemente amplificatoare cu o functionare discontinuă și acționate de
electromagneti (fig.2.34 )
Fig.2.34
Nevoia miniaturizarii aparatelor electrice a aparut atât din nevoia economisirii

energiei electrice cât și a reducerii gabaritului echipamentelor electrice, mai ales a celor ce
intra in componenta circuitelor electronice
1-borna, 2-tub de sticlă, 3-bobinaj, 4-contact.
Fig. 2.35 Releu Reed
• Relee de temporizare
59
Releele de timp sunt echipamente care realizează o comandă în circuitul de ieşire după
un anumit interval de timp reglabil, înregistrat din momentul modificării semnalului de
intrare. Releele de timp pot fi realizate cu temporizare la acţionare sau la revenire, după
cum modificarea semnalului de intrare constă în aplicarea unei tensiuni în circuitele de
intrare, respectiv în întreruperea acesteia.
Fig. 2.36. Relee de temporizare electronice
2.4.5. Aparate de semnalizare
• Lămpi de semnalizare
Lămpi de semnalizare-prezenta sau lipsa tensiunii in instalatiile electrice poate fi semnalizată
optic cu ajotorul lămpilor de semnalizare. Alimentarea acestor lampi de semnalizare se poate face
direct sau prin intermediul unor transformatoare de tensiune.
Fig. 2.37
2.5. Aparate pentru instalații
60
2.5.1 Aparate electrice de joasă tensiune
Aparatele electrice de joasă tensiune sunt utilizate, cu preponderenţă, în instalaţiile

electrice pentru îndeplinirea funcţiilor de comutare, comandă şi protecţie
• Comutaţiei:
- Întreruptoare;
- Separatoare;
- Contactoare.
• Protecţiei:
- Relee termice;
- Relee electromagnetice;
- Siguranţe fuzibile.
2.5.1.1. Aparate de conectare manuală
Aparatele de conectare sunt destinate în special pentru conectarea şi deconectarea

circuitelor de distribuţie şi de alimentare a receptoarelor. Din această clasă fac parte aparate
care pot fi manevrate manual sau automat. Se disting diverse moduri de comandă asupra
aparatelor de comutaţie:
 manuală, realizată prin intervenţia umană;
 automată, realizată fără intervenţia umană, în condiţii predeterminate;
 directă, realizată dintr-un punct situat pe aparat sau în imediata vecinătate a acestuia;
 la distanţă (telecomandă), dintr-un punct îndepărtat faţă de aparatul comandat.
• Întreruptoare cu pârghie
Intrerupatoare cu pârghie , bi sau tripolare , acopera gama de curenti nominali( 25 ÷
1000 A) si se folosesc pentru punerea si scoaterea de sub tensiune a tablourilor
electrice, pentru comanda în grup a unui numar mare de receptoare de iluminat,
precum si pentru alimentarea unor receptori de forta . Capacitatea de rupere egala
ca valoare cu valoarea curentului nominal este asigurata pe seama vitezei de
deplasare a contactului mobil , actionat de energia acumulata într-un resort
Fig. 2.38
În funcţie de puterea consumatorului aceste întreruptoare pot fi: cu pârghie, cu came,

separatoare.
2. La întreruptoarele – pârghie închiderea şi deschiderea circuitului se realizează cu

ajutorul unui contact mobil în formă de braţ cu pârghie (fig. 2.38).
61
Fig. 2.39 Întreruptoare cu pârghie.
Aceste aparate sunt destinate a conecta şi întrerupe manual un circuit de lumină şi

forţă în reţele de joasă tensiune.
Simbolizarea acestor apare se poate observa în (fig. 2.39. a.), desfăşurată sau
monofazată, fig.2.36.b.
Montarea acestor întreruptoare cu pârghie se face în serie cu siguranţe fuzibile (fig.
2.39.c).
Indiferent de forma gamei constructive, întreruptoarele – pârghie au două poziţii de
funcţionare vizibile.
• Separatoare
Separatoarele sunt aparate destinate închiderii/deschiderii circuitelor electrice lipsite de
sarcină.
Separatorul se caracterizează prin:
 închidere şi deschidere manuală, cu viteză dependentă de operator;
 două poziţii de repaus (închis – deschis);
 în poziţia deschis, evidenţiabilă în mod clar (fie prin dispozitive de semnalizare, fie vizibil
cu ochiul), realizează o distanţă de izolare corespunzătoare, care asigură protecţia
personalului la intervenţia în instalaţia din aval;
 nu poate fi manevrat în sarcină, ci numai în gol;
 realizează funcţia de separare;
 suportă timp nelimitat curenţii normali şi, pentru scurt timp, curenţi de suprasarcină şi de
scurtcircuit, până la eliminarea acestora de către aparate specializate din circuit.
Fig. 2.40
62
Fig. 2.41. Separator de medie tensiune: poziţii de funcţionare.

închis distanţă de toleranţă deschis vedere
Funcţiile a două aparate, separatoare şi întreruptoare, sunt preluate de noua gamă de

aparate cunoscute sub denumirea de întreruptoare – separatoare.
Fig. 2.42. Întreruptoare – separatoare.
Aceste aparate (fig. 2.42) permit realizarea funcţiilor cunoscute, de închidere

deschidere a unui circuit sub sarcină, eliminând montarea a două aparate distincte,
separatorul şi întreruptorul.
a. Comandă laterală b. Comandă c.Comandă centrală

frontală
Fig.2.43. Dispozitive de comandă ale întreruptoarelor – separatoare.
Întreruptorul – separator poate fi realizat cu dispozitiv de comandă laterală (fig. 2.43.a)

şi cu dispozitiv de comandă frontală (fig. 2.43.b).
Întreruptoarele – separatoare pot fi executate pentru a fi comandate din exteriorul sau
interiorul tablourilor de comandă sau a dulapurilor de distribuţie. Schema electrică a unui
întreruptor – separator care are în compunerea sa şi siguranţe fuzibile de mare putere de
rupere este redată în (fig. 2.43 ).c.
63
Fig. 2.44 Separatoare cu siguranţe: a – b; c – schema electrică.
Închiderea şi deschiderea sub sarcină poate fi făcută cu ajutorul separatoarelor de

sarcină. Separatorul de sarcină estecaracterizat prin:
 închidere şi deschidere manuală, în general cu viteză independentă de operator;
 două poziţii de repaus (închis, deschis);
 suportă şi întrerupe curenţi nominali, inclusiv curenţi de suprasarcină;
 poate fi manevrat în sarcină;
 suportă, un timp specificat, curenţi de scurtcircuit, până la eliminarea acestora de către
alte aparate specializate înseriate în circuit,
 realizează funcţiile de comutaţie funcţională şi separare.
Fig. 2.45Separatoare de sarcină.
64
• Intreruptor, comutator
Sunt aparate pentru instalaţii electrice interioare (întreruptoare, comutatoare)
Fig. 2.46
• Prize si fise industriale

Prize si fise industriale-conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a
consumatorilor mobile se realizeaza cu ajutorul prizelor si fiselor industriale,respective cu
ajutorul cuplelor.Prizele si fisele industriale,spre deosebire de cele destinate instalatiilor
electrice interioare,sunt,de regula,utilizate pentru racordarea consumatorilor trifazati.Ca atare
aceste prize sunt pervazute cu doua contacte de protectie.Montarea prizelor se face
apparent si in locatii care san u puna in pericol ata personalul operator cat si instalatiile
interioare.
Fig.2.47. Prize și fise
2.5.1.2.Aparate automate
• Întreruptor de joasă tensiune
Fig.2.48
65
Componentele unui întreruptor de joasă tensiune uzual pentru utilizatorii casnici sunt:
1. pârghie pentru acţionare manuală; indică şi poziţia întreruptorului (închis sau
deschis). Majoritatea întreruptoarelor sunt proiectate astfel încât au o cursă uşor de
realizat până la fixarea în poziţia închis. Această caracteristică este cunoscută sub
denumirea de „cursă liberă”.
2. Mecanism de acţionare (aduce contactele în atingere sau le separă)
3. Contacte
4. Borne
5. Termobimetal
6. Dispozitiv de calibrare (permite fabricantului să ajusteze valoarea curentului după
asamblare)
7. Bobină de suflaj
8. Cameră de stingere cu divizarea arcului
2.6 Verificarea şi montarea aparatelor electrice
2.6.1 Verificarea înainte de montare

Carcasele trebuie să îndeplinească, în urma verificării, următoarele condiţii
• Integritate
- verificare vizuală, în special, în cazul utilizării maselor plastice;
- o carcasă spartă se înlocuieşte cu alta identică, procurată de la furnizor;-
- înlocuirea cu carcase metalice nu se recomandă, dar, ca soluţie temporară, este
admisă cu condiţiile obligatorii de a căptuşi carcasa din tablă cu carton
electrotehnic şi de a executa legarea ei la pământ.
-
• Etanseitate
- verificarea strângerii şuruburilor;
- verificarea garniturilor de etanşare;
- garniturile de etanşare nu trebuie să fie rupte sau să prezinte;
- fisuri cauciucul garniturilor nu trebuie să fie sfărâmicios;
- garniturile strivite sau cele care şi-au pierdut elasticitate sau sunt fisurate,se
înlocuiesc cu garnituri de rezervă confecţionate din
cauciuc cât mai moale posibil;
- în cazul cuvelor cu ulei, etanşeitatea se verifică prin examinarea scurgerilor de
ulei care apar la exterior, cuvele fisurate se repară după golire prin lipire sau
sudare.
Cadrul sau placa de bază se examinează vizual – mai ales când este
realizat(ă) din material izolant (bachelită, melamină, poţelan) – pentru a verifica să nu
prezinte fisuri sau spargeri.Dacă se constată aceste defecţiuni, aparatul va fi înlocuit cu unul
nou.
Căile de curent ale aparatelor electrice sunt executate din cupru sau aliaje
ale cuprului (mai rar, din oţel sau din aluminiu). Cuprul se oxidează foarte
uşor în aer, formând compuşi care nu conduc curentul electric şi sunt foarte
rezistenţi din punct de vedere mecanic, îndepărtându-se greu de pe suprafaţa de
contact. Datorită acestei proprietăţi, suprafaţa căilor de curent se protejează prin
acoperire galvanică (argintare, nichelare).
Verificarea căilor de curent vizează următoarele elemente:
starea contactelor din punct de vedere al oxidării
Contactele care sunt oxidate sau “pătate” (datorită începerii procesului de
oxidare) se curăţă cu o pilă fină sau cu hârtie de şmirghel, apoi se şterg cu benzină
şi se suflă cu aer pentru a îndepărta pilitura.
poziţionarea corectă a contactelor fixe şi mobile, unul faţă de celălalt
Forţa de apăsare pe contact, indicată în instrucţiunile de exploatare, se
66
măsoară cu un dinamometru, iar momentul separării contactelor se observă cu exactitate

folosind:
- fie o hârtie subţire care se prinde între contacte;
- fie o lampă de 24 V, alimentată printr-un transformator şi legată în serie cu
contactele
Dispozitivele de stingere a arcului electric sunt componente a căror complexitate
constructiv creşte pe măsură ce aparatul trebuie să întrerupă un curent mai mare sau, pe
măsură ce creşte tensiunea sa de lucru. Verificarea acestor dispozitive prin observare
vizuală urmăreşte ca ele să fie complete.
Dispozitivele de acţionare sunt componente specifice fiecărei categorii de aparate. De
exemplu, contactoarele au ca dispozitiv specific de acţionare, un electromagnet.
2.6.2. Condiţii si reguli generale pentru montarea aparatelor electrice

După verificarea aparatelor electrice, pentru a constata că sunt apte pentru
montare, trebuie verificate dacă sunt respectate următoarele:
În cursul efectuării lucrărilor de montare, trebuie respectate următoarele:
• Condiţii generale
- concordanţa între caracteristicile nominale şi de lucru ale aparatelor şi cele
ale instalaţiei electrice;
- corespondenţa între regimul de funcţionare din instalaţie şi regimul de
funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim care este indicat
fie în prospecte, fie în instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul)
utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de
lucru existent în instalaţie.
• Reguli generale
- poziţia de funcţionare a aparatelor – indicată în catalog sau în instrucţiuni –
se va respecta întocmai;
- legăturile la borne se realizează cu conductoare având secţiunea
corespunzătoare curentului nominal al aparatului;
- NU se vor folosi conductoare mai groase care nu pot fi bine fixate la
borne şi care pot produce deformarea căii de curent din cauza efortului
mecanic mărit pentru a forţa realizarea legăturii;
- NU se vor folosi nici conductoare mai subţiri pentru că se pot încălzi
peste limitele admisibile;
şuruburile de borne se strâng bine cu şurubelniţe sau chei adecvate ca
mărime şi formă;
- legătura la pământ sau la masă se execută în toate punctele în care este
prevăzută, cu conductorul indicat, iar şurubul de legătură se va strânge bine
componentele aparatului demontate pentru a uşura montarea (de exemplu,
capacele, camerele de stingere etc.) se completează integral;
- blocajele mecanice (acolo unde sunt prevăzute) se verifică în conformitate
cu instrucţiunile de exploatare;
- se curăţă aparatul şi locul de montare;
- contactele electrice se ung cu vaselină neutră dacă intervalul de timp între
montare şi darea în exploatare este mai mare;
- subansamblele speciale (de exemplu, declanşatoarele) se reglează în funcţie
de parametrii instalaţiei;
- se reface stratul de vopsea de acoperire la piese sau carcase dacă acesta
s-a deteriorat – prin lovire sau prin zgâriere – în timpul montării;
- se măsoară rezistenţa de izolaţie a diferitelor aparate din instalaţie pentru
a verifica să fie peste 10 MΩ;
- se verifică funcţionarea dispozitivelor de acţionare “la rece”, adică fără a
aplica tensiune la bornele de intrare ale căilor de curent.
67
2.6.3. Montarea aparatajului de instalaţii - generalităţi

Principalele aparate de instalaţii sunt:
- întreruptoarele şi comutatoarele de instalaţii;
- prizele şi fişele casnice şi industriale;
- butoanele de sonerie şi de lumină;
- tablourile casnice cu siguranţe;
- tablourile casnice cu siguranţe, contor şi sonerie.
• Comutator Y - ∆
Comutatorul din figură realizează, pe fiecare dintre cele două poziţii marcate pe capacul său,
conexiunile notate cu “x” şi reprezentate colorat (pentru conexiunea stea) , legăturile care se
stabilesc în fiecare caz.
L1-R-A-A-A(motor)
L2-S-B-B(motor) ş.a.m.d.
Fig. 2.49
68
• Comutator cu came cu o singură poziție
Fig. 2.50
• Inversorul de sens cu acționare manuală
Fig. 2.51
69

M II - Cap. 1-2 Componente, Aparatelor Electrice de J T

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M II - Cap. 1-2 Componente, Aparatelor Electrice de J T

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MII MONTAREA ȘI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Cap.I COMPONENTELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

1.1. Componente electronice

Componentele pot fi grupate in doua categorii: componente active si componente pasive.

1.1 Componente electronice pasive din circuit

În general, o încărcare de 7 - 10 A/mm² a cablurilor de transport, poate fi acceptată în practică.

- Conductibilitatea electrică este proprietatea materialelor de a permite trecerea curentului

Conectarea rezistorilor se poate face in circuit in mai multe feluri :

Fig. 1.1. Conectare serie

Unde Re reprezintă rezistenta rezistorului echivalent iar R1 , R2 , R3 ,Rn reprezintărezistenta

Fig. 1.2. Conectare parale

Fig. 1.3. Conectare mixtă

Faradul fiind o valoare foarte mare,in consecinta condensatorii au valori derivate:

- condensatori polarizati - au polarizare (implicit orientare)+ -;

Din categoria condensatorilor polarizaţi fac parte condensatorii electrolitici si condensatorii

Fig.1. 4. a,b - polarizați, c - nepolarizați

Conectarea condensatoarelor in circuit se poate face in serie, paralel și mixt .

Pentru fiecare tip de conexiune a condensatorilor va rezulta un condensator ce va avea o capacitate

Fig. 1.5. Conectarea serie

In cazul in care condensatorii sunt conectati in parallel , capacitatea condensatorului echivalent va fi

Fig. 1.6. Conectare paralel

Calculul capacităţii condensatorilor conectati in conexiune mixta se face prin gruparea

Fig. 1.7. Conectare mixtă

Fig. 1.8. Bobina cu orientare

Aceste simboluri sunt si în funcție de rolul pe care îl au în scheme electrice.

Simbolul literar întâlnit în schemele de amplasare este Q.

Simbolul grafic este prezentat mai jos

Fig. 1.11.. Simbolul grafic tranzistorului

Circuitul integrat este o componenta electronica care conține o multitudine de componente

Fig. 1.14. Numerotarea pinilor la circuitele integrate

1.2. Contacte electrice

Fig. 2.1. Etapele de formare a arcului electric de intrerupere

1.2.2.Tipuri de contacte electrice

Fig. 2.3. Tipuri de contacte

Contactele permanente raman intotdeauna inchise,indiferent dacă functioneazî sau nu instalaţia

Contactele de intrerupere sunt folosite pentru stabilirea şi intreruperea circuitelor.Legatura intre

Fig 2.4. Contact alunecătorFig. 2.5. Contacte plane

-contacte plane(de suprafata)

Contactele plane se folosesc,indeosebi, la imbinarea barelor conductoare,la legături de conductoare

Fig. 2.6. Contacteliniare şi de suprafaţă

Fig. 2.7. Profiluri ale contactelor 'lalea'

a- contacte deget masive ; b- cu contacte lamelare ; c- cu contact in 'Z' ; 1- contact mobil-tija de

Pentru a fi bun ca material de contact,un metal sau aliaj trebuie:

Fig, 2.8. Tipuri de contacte

Materialele de contact sinterizate cele mai folosite sunt:cupru-wolfram,argint-wolfram,argint-nichel si

Fig. 2.9. Camere de stingere

Fig. 2.10. Camere de stingere cu gratar de de ionizare

1.2.4. Izolatoare electrice

Fig. 2.11. Izolatoare-suport de interior pentru statii si aparate de medie tensiune:

a- cu armare exterioara b- cu amare interioara prin chituire c- cu armare interioara mecanica:

La tensiuni de peste 60 kV,pentru a izola barele conducatoare de curent,grosimea portelanului ar fi

Fig. 2.12. Izolatoare de suspensie pentru linii aeriene

1.2.5. Piese electroizolante

Materialele din care sunt confectionate aceste piese sunt:

Fig. 2.13. Diferite piese electroizolante

1.2.6.Elemente arcuitoare si resorturi

- asigurarea presiunii de contact

Fig. 2.14. Resorturi din otel.Forme constructive

a- resorturi elicoidale cilindrice ; b- resorturi simple(plane) ; c-pachet de resorturi-disc

- legarea elastica intre diferite organe ale unor mecanisme

Materialele cele mai folosite pentru realizarea elementelor acruitoare sunt:

- unele aliaje pe baza de cupru,cu propietati elastice (alama,tombacul-Cu-Zn,bronzurile pe

Fig. 2.15. Termobimetale-forme constructive

- puterea activă - P = UIcos ᵠ (în c.a monofazat)[W]

- puterea reactivă – Q = UIsinᵠ (în c.a. monofazat)[var]