Bariere si obstacole in comunicare

Ori de cte ori scriem sau vorbim, ncercnd s convingem, s explicam, s influenm, s
educm, sau s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare,
urmrim ntotdeauna patru scopuri principale:
s fim receptai (auziti sau citii);
s fim nelei;
s fim acceptai;
s provocm o reacie (o schimbare de comportament sau atitudine).
Atunci cnd nu reuim s atingem nici unul dintre aceste obiective, nseamn c ceva n
derularea comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic ceva a interferat n transmiterea
mesajelor. Orice interfereaz cu procesul de comunicare poart denumirea de barier,
dificultate sau noise.
Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat nu recepteaz
sau interpreteaz greit sensul dorit de ctre emitor. Scopul studierii comunicrii este acela
de a reduce motivele care cauzeaz aceste fenomene. Aa cum am mai spus, nelesurile se
regsesc n oameni i nu n cuvinte, astfel c identificarea factorilor care conduc la
interpretri greite este primul pas spre a realiza o mai bun comunicare. Este vorba de:
oDiferene de perceptie modul n care noi privim lumea este influentat de experientele
noastre anterioare, astfel ca persoane de vrste diferite, nationalitati, culturi, educatie,
ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile n mod
diferit. Diferentele de perceptie sunt de multe ori numai radacina a numeroase bariere de
comunicare.
oConcluzii grabite deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa
auzim, evitnd sa recunoastem realitatea n sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune a
face doi plus doi sa dea cinci.
Stereotipii nvatnd permanent din experientele proprii, vom ntmpina riscul de a trata
diferite persoane ca si cnd ar fi una singura: Daca am cunoscut un inginer (student,
maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti.
oLipsa de cunoastere este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie
diferita de a noastra, ale carei cunostiinte n legatura cu un anumit subiect n discutie sunt
mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita ndemnare din partea celui care
comunica; el trebuie sa fie constient de discrepanta ntre nivelurile de cunoastere si sa se
adapteze n consecinta.
oLipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depasite.
Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de nteles, trebuie sa se actioneze cu abilitate
pentru a directiona mesajul astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor celui care
primeste mesajul.
Dificultati n exprimare daca emitatorul are probleme n a gasi cuvinte pentru a-si
exprima ideile, aceasta va fi sigur o bariera n comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si
mbogateasca vocabularul.

oEmotii emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera.

Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii. O metoda
de a mpiedica acest blocaj consta n evitarea comunicarii atunci cnd emitatorii sunt afectati
de emotii puternice. Totusi, uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat
de o persoana care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considernd-o plictisitoare astfel ca
emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.
oPersonalitatea nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea probleme, ci,
deseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare,
comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii.
oCiocnirea personalitatilor este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului n
comunicare. Nu ntotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea
celuilalt dar, cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a
observa daca o schimbare n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare.
Acestia sunt doar ctiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta, sau chiar sa
esueze complet. Potentialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de
emitator, ci si de conditiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa
le controlam pentru ca procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient.
ncercnd o clasificare a barierelor comunicationale. lund n considerare si motivele care le
genereaza, avem:
cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba n special de barierele fizice: zgomot, lipsa
concentrarii (adica ndemnari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni n
timpul transmiterii (atunci cnd se comunica prin telefon, radio),
ceea ce se aude nu poate fi nteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce ntelege este
influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; nentelegerea limbajului
semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de
traducere, de vocabular, de punctuatie, gesturilor non-verbale;
ceea ce este nteles nu poate fi acceptat: ascultatorul ntelege dar nu poate accepta datorita
unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de
subiectul pus n discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci cnd climatul
este formal, sentiment ce poate deveni o bariera n comunicare n momentul n care provoaca
nencrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de
exemplu socul cultural sau etnocentrismul; Socul cultural semnifica incapacitatea de a
ntelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite. Etnocentrismul,
adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci cnd
comunicarea conduce la o atitudine de superioritate.
Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca de sus sau sa li se spuna ca ideile lor sunt
interesante, dar gresite.
vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , nteles, acceptat.
Barierele pot fi gasite n orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca
mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.
Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oamenii sa-si desfasoare o

activitate eficienta n cadrul diferitelor culturi. Comunicarea n acest context este foarte
complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale
Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii de-a lungul
procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului transmis. Important
este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, in unele
situatii, poate fi perturbat atat de puternic incat informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul
diferita fata de cea transmisa de emitent.
Bariere care apar pe traseul comunicarii
In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:
Bariere de limbaj apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze
ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de
pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de
specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si
starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului
transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii
confuze sau idei preconcepute.
Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca
necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii
informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise.
Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai multe ori
acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau
interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice.
Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate
produce, de asemenea, confuzii.
Bariere de conceptie presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in
procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata
de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta.
Metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale:
in primul rand comunicarea trebuie planificata;
determinarea precisa a scopului este impetuos necesara;
momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales;
ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate;
limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.
Factorii perturbatori care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii
diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot
avea in procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte.
Cultura, background-ul si influentele Intreaga noastra experienta poate influenta
uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor
perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu
se incadreaza in contextul culturii de baza.

 Propria persoana cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria
persoana, acesta rateaza ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la
confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem
senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem
senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi
suntem centrul discutiei).
Fond sonor unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale
comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un
efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie
nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa.
Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca
o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale.
Perceptia Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu
articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel,
atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta.
Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru
care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii
particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu,
cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile
comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun,
cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele
asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.