CONTACTOARE CU

COMUTAȚIE STATICĂ

Coordonator: Studenți:
Pleșca Adrian Traian Chiticar Sorin Daniel
Erhan Daniel Vasile
 Aparate electrice de comutaţie fără contacte

Progresele realizate în construcţia dispozitivelor semiconductoare

comandate de putere (de tip tiristor sau triac în principal dar şi IGBT-uri de
exemplu), care pot funcţiona normal la tensiuni de ordinul kV şi la curenţi de
ordinul (102 – 103) A, au permis realizarea unor AEC fără contacte, deci fără arc
electric de întrerupere, având schema de principiu indicată în Fig. 2.18, pentru
funcţionarea în curent continuu.

Fig. 2.18: Schema de principiu pentru un AEC fără contacte

O comandă convenabilă în raport cu o mărime fizică, x, (curent electric,

tensiune electrică, temperatură, presiune etc.) permite modificarea rapidă în
timp, şi în limite largi, de la R*min la R*max şi invers, a rezistenţei electrice, R*(x),
care substituie practic contactul de comutaţie al AE, K. Dependenţa valorilor
rezistentei R*(x) în raport cu parametrul de comandă, x, este poate fi de forma
indicată în Fig. 2.19.

Fig. 2.19: Cu privire la funcţionarea AEC fără contacte

 Corespunzător valorii R*max, pentru circuitul presupus pur rezistiv,
curentul electric va avea valoarea minimă:

U
I min  , (2.17)
R  R *max

ce se asimilează cu starea “deconectat” a unui AEC.

Daca rezistenţa R*(x) dobândeşte valoarea R*min, ca urmare a modificării
parametrului x, curentul din circuit va fi desigur:

Imax  U , (2.18)
R  R *min

ce se asimilează cu curentul nominal şi deci cu starea “conectat” a AEC. De

menţionat că performanţele unui asemenea AE fără contacte depind de viteza
de variaţie în timp a rezistenţei R*(x), ceea ce presupune limite cât mai
restrânse de evoluţie a valorilor mărimii de comandă, x, fără a asigura însă
separarea galvanică fermă între sursa de alimentare şi consumator.

Evoluţia rapidă (10-4 s) şi în limite foarte largi, cu un grad de comutaţie:

R *max
γ  *  10 5  10 7 , (2.19)
R min

a rezistenţei R*(x) poate să corespundă trecerii din stare “blocată” în stare de

“conducţie” a unui semiconductor de putere comandat, de tip tranzistor,
tiristor, IGBT etc.
Schema de principiu a unui AEC fără contacte, realizat cu tiristoare, şi de
aceea numit de multe ori cu “comutaţie statică”, este dată în Fig. 2.20.
 Fig. 2.20: AEC fără contacte de tip contactor static de c.c.

Comanda de conectare a unui asemenea AEC fără contacte de curent

continuu presupune trecerea în conducţie a tiristorului principal, T1, prin
alimentarea circuitului sau pe poartă cu tensiunea Uc1, eventual sub formă de
impuls. Se asigură, pe de o parte, alimentarea consumatorului (Rs, Ls), parcurs
de curentul Is de regim normal permanent, şi pe de altă parte încărcarea
condensatorului C, prin T1 şi rezistenţa R1, la o tensiune egală cu aceea a sursei
de alimentare, U, având polaritatea indicată în Fig. 2.20.
Comanda de deconectare presupune blocarea tiristorului principal T1 şi
apelează la un circuit de stingere ce cuprinde tiristorul auxiliar T2 şi
condensatorul C, deja încărcat: prin trecerea în conducţie a tiristorului T2, ceea
ce presupune aplicarea tensiunii Uc2 pe circuitul său de poartă, condensatorul C
se descarcă cu un curent iC, direct prin T2 dar invers pentru T1, astfel încât
curentul rezultant prin T1 este de fapt diferenţa între Is şi iC, inferior valorii de
menţinere, şi pentru T1 se blochează conducţia (comutaţie forţată),
întrerupându-se alimentarea consumatorului. Tiristorul auxiliar T2, care poate
fi de curent nominal inferior celui preconizat pentru T1 deoarece timpul de
intervenţie în procesul de deconectare este scurt şi poate fi controlat, se stinge
natural, după descărcarea condensatorului C şi datorită valorilor suficient de
mari ale rezistenţei R1. Costurile fac acceptabilă utilizarea unor asemenea AEC
fără contacte de curent continuu doar pentru funcţionalitatea de contactor,
dar prin adăugarea unor elemente de protecţie sensibile la viteza de creştere a
curentului se poate asigura şi funcţionalitatea de întrerupător, chiar ultrarapid
cu efect de limitare.
 Buna funcţionare a ansamblului impune valori suficient de mari pentru
capacitatea condensatorului C şi pentru rezistenta R1, ambele cerinţe
intervenind nefavorabil asupra timpului de încărcare a condensatorului C, deci
asupra frecvenţei de conectare a acestui tip de AEC. Utilizarea unei inductanţe
convenabile în circuitul de stingere (T1 – T2 – C) permite ameliorarea
performanţelor acestuia, atât prin diminuarea valorilor capacităţii C cât şi prin
creşterea frecvenţei de conectare. Consecinţe favorabile rezultă şi d.p.d.v. al
preţului şi al gabaritului ansamblului.
Se constată deci că în funcţionarea AEC fără contacte de curent continuu
principala problemă o reprezintă deconectarea, ce impune utilizarea unui
circuit de stingere, în fapt dublarea schemei ce asigură alimentarea
consumatorului.
Schema de principiu pentru un AEC fără contacte de curent alternativ
este prezentată în Fig. 2.21, cu un singur tiristor în diagonala unei punţi
redresoare, respectiv cu două tiristoare antiparalel, fiecare putând conduce
câte o semiperioadă. Prin aplicarea unei tensiuni de comandă, Uc, pe poarta
tiristoarelor ce intervin în aceste scheme de principiu, anume în fiecare dintre
semiperioadele favorabile conducţiei ale tensiunii alternative de alimentare,
u(t), se asigură alimentarea consumatorului Zs. La întreruperea semnalelor de
comandă pe poarta acestor tiristoare se întrerupe alimentarea
consumatorului, prin comutaţie naturală, datorită trecerii naturale prin zero a
curentului.
Se constată deci că pentru asemenea AEC fără contacte de curent
alternativ principala problemă este realizarea schemei ce furnizează semnalele
de comandă, Uc, care trebuie să se repete pentru fiecare tiristor la începutul
semiperioadei de conducţie. Deconectarea decurge natural pentru
funcţionalitatea de contactor. Folosirea unor circuite auxiliare de stingere,
comandate eventual cu ajutorul unor elemente de protecţie sensibile la viteza
de creştere a curentului, cum sugerează schema din Fig. 2.22, permite trecerea
de la funcţionalitatea de contactor la funcţionalitatea de întrerupător fără
contacte.
 Fig. 2.21: AEC fără contacte de c.a. de tip contactor static

Fig. 2.22: AEC fără contacte de c.a. de tip întrerupător static

Menţionăm că, de obicei, pentru scheme de AEC fără contacte de curent

alternativ se acceptă obişnuit utilizarea posibilităţilor comode de modificare a
puterii transferate consumatorului, pe seama modificării fazei impulsurilor de
comandă, Uc, astfel încât asemenea ansambluri, ce cumulează funcţia de
comutaţie şi funcţia de reglaj, sunt mai raspândite în instalaţii decât AEC de c.c.
fără contacte.
 Fig. 2.23: Scheme de principiu pentru AEC trifazate fără contacte

AEC fără contacte trifazate se realizează apelând la trei module

monofazate, însă există şi posibilitatea de a realiza scheme mai simple şi mai
ieftine, ce păstrează avantajele legate de cumularea funcţiei de comutaţie cu
aceea de reglaj al puterii transferate către consumator, prin utilizarea unor
ansambluri specializate tiristor – diodă antiparalel, aşa cum se poate urmări în
Fig. 2.23. De asemenea utilizarea unor elemente de protecţie specializate
permite trecerea la funcţionalitatea de întrerupător fără contacte, eventual
ultrarapid şi cu efect de limitare.

Subliniem faptul că realizarea AEC fără contacte de curent alternativ

poate apela şi la folosirea, în locul rezistenţei R*(x), a unei reactanţe
comandate, X*(x), practic o bobină comandată, de tip amplificator magnetic,
mult mai robustă pentru condiţii grele de funcţionare în circuitului
consumatorului, dar care prezintă dezavantajul că valorile timpului de răspuns
sunt destul de mari, ceea ce uneori se dovedeşte inacceptabil. Dacă se
consideră valorile extreme ale acestei reactanţe inductive, X*min (pentru starea
“conectat”) şi respectiv X*max (pentru starea “deconectat”), se poate defini
pentru un consumator pur inductiv de reactanţă Xs, curentul maxim normal de
funcţionare:

U
I max  2  , (2.20)
X S  X *min
curentul minim în starea “deconectat” a circuitului:

U
I min  2  , (2.21)
X S  X *max

precum şi gradul de comutaţie magnetică:

X *max
γ * , (2.22)
X min

având valori de doar 102 – 105. Acesta se constituie de asemenea într-un

contraargument pentru utilizarea AEC fără contacte cu bobine comandate,
care se folosesc doar atunci când condiţiile grele de funcţionare impuse de
consumator fac din robusteţea lor un avantaj decisiv.
Adesea totuşi reactanţele inductive de tip bobină comandată sunt
folosite ca element cu comutaţie continuă în raport cu o mărime electrică dată,
un curent electric sau o tensiune electrică, în vederea obţinerii unui reglaj
automat, apelându-se în acest scop la o buclă de reacţie.
  Principiul comutatiei statice

Comutatia statica, numita adesea si

comutatie fara contacte, propune
modificarea intre limite, de dorit cat mai
largi, a valorilor curentului din circuit,
asociind valoarea minima a acestuia cu
situatia de circuit deconectat, respectiv
valoarea sa maxima cu situatia de circuit
conectat. Acest deziderat se realizeaza cu
ajutorul unei impedante comandate Z*, ce
asigura modificarea valorilor curentului ce Fig. 5 Principiul comutatiei statice

parcurge consumatorul indicat prin

impedanta ZS (fig. 5).
In legatura cu aceasta se poate defini gradul de comutatie 𝛾, ca raport
intre valorile maxima si minima ale impedantei Z*:
∗
𝑍𝑚𝑎𝑥
𝛾 = ∗ . (1)
𝑍𝑚𝑖𝑛
Subliniem faptul ca aceasta comutaite statica poate decurge in mod
continuu, asa cum se vede in fig. 6a sau ca o comutatie de tipul TOT-NIMIC
(DA-NU), ilustrata in fig. 6b.

Fig. 6 Tipuri de comutatie statica: a-contiunua; b-prin salt.

 Prima situatie este propie mai ales unor bucle de reglaj automat, in
timpul ce a doua se refera la comutatia propiuzisa a circuitelor. Trebuie
remarcat ca pentru a realiza comutatia statica de tipul TOT-Nimic este necesar
ca impedanta Z* sa prezinte portiuni cu panta negativa in raport cu marimea
de comanda XC , printr-o caracteristica voltamper in N sau S.

O alta solutie pentru obtinerea comutatiei statice de tip TOT-NIMIC o

reprezita amplificatoarele cu reactie pozitiva suficient de intensa, a caror
caracteristica intrare-iesire dobandeste in asemenea conditii portiuni cu panta
negativa.

Rezulta deci ca pentru a realiza comutatia statica a circuitelor se poate

apela la una dintre solutiile de ma jos:
- Utilizarea unor elemente de circuit cu impedanta comandabila in raport
cu un anumit parametru, care prezinta portiuni cu panta negativa ale
caracteristicii lor voltamper, dintre care remarcam mai ales elementele
semiconductoare comandate de putere;
- Utilizarea unor circuite in care au loc fenomene neliniare, care permit
obtinerea unor discontinuitati (cu evolutii prin salt) in dependenta
impedantei echivalente in raport cu o marime de intrare (de comanda),
solutie ilustrata de amplificatoarele cu reactie pozitiva (electronice,
magnetice sau chiar hidraulice) ca si de fenomenul de ferorezonanta.
Pentru a contura inca mai clar domeniul comutatiei statice (fara
contacte) in tab. 1 se prezinta o sinteza a calitatilor, performantelor
reprezentative si particularitatilor propii aoaratelor cu contacte,
respectiv cu comutatie statica.
 Tab. 1

Particularitati performante Aparate cu contacte Aparate fara contacte

Existenta ansamblului Exista, nr. de manevre Nu exista ansamlu
mobil si uzura acestuia fiind limitat la 107 mobil si uzura
mecanica
Aparitia arcului electric si Apare arc electric si se Nu apare arc electric si
uzura electrica a limiteaza nr. de nu este limitat d.p.d.v
componentelor manevre pe criterii electric numarul de
6
electrice la 10 manevre
Timp de actionare si Timpi de actionare de Timp de actionare de
-1 -2
frecventa de conectare 10 ..10 s, frecventa 1ms, frecvebta de
de conectare de pana la conectare de 105..106
103 cicluri/ora cicluri/ora
Stabilitate la socuri si Afecteaza buna Nu influenteaza
vibratii functionare a acestora functionarea
Comportarea in medii Pot fi utilizate doar Functionare normala
periculoase cand se adopta masuri
speciale de protectie
Posibilitatea modificarii Nu Da
lente a curentului din
circuit cu trecere de la
regimul TOT-NIMIC
Gradul de comutatie si Grad de comutatie Grad de comutatie 107,
separatie galvanica in stare 1014, cu separare necesita pol separator
deconectat galvanica exterior
Pierderi de energie si Mici, datorita caderii Mari, caderea de
incalzirea elementelor de neglijabile de tensiune tensiune pe contacte
comutatie pe contacte (mV) fiind de circa 1V
Comportarea la aparitia Sunt suportati de Necesita masuri
unor curenti aparat speciale de protectie
Cost Poate fi inca scazut De cateva ori mai mare
comparativ cu
aparatele clasice
Fiabilitate Ridicata, dar depinde Foarte buna si nu
de calitatea intretinerii depinde de intretinere
Dimensiunile aparatului Constructii compacte De cateva ori mai mari
in comparatie cu cele
cu contacte
Efecte secundare ale comut Acustice si luminoase Lipsesc
 Optiunea specialistului pentru una sau alta dintre solutiile posibile
pentru a realiza comutatia statica a circuitelor va tine desigur seama atat de
particularitatile de functionare proprii fiecarei variante cat si de restrictiile
corespunzatoare diferitelor tipuri de consumatori. Practic definirea unor
indicatori sintetici care sa permita compararea multiplelor solutii ce permit
realizarea comutatiei statice a circuitelor si aprecierea oportunitatii optiunii
pentru o anumita rezolvare, reprezinta o preocupare deplin justificata a
cercetarilor in acest domeniu. Informatii partiale cu privire la comutatia statica
a circuitelor ofera indicatori de tipul:

- Factorul de multiplicare KI, evaluat ca raport intre valorile maxima si

minima ale curentului din circuit:
𝐼𝑚𝑎𝑥
𝐾𝐼 = ; (2)
𝐼𝑚𝑖𝑛
- Factorul de multiplicare a puterii Kp, obtinut ca raport intre valoarea
maxima a puterii comandate in circuitul consumatorului, Psmax si puterea
consumata in circuitul de comanda, Pcmin:
𝑃𝑠𝑚𝑎𝑥
𝐾𝑝 = . (3)
𝑃𝑐𝑚𝑖𝑛
La acestia se adauga indicatori tehnico-economici, care raporteaza de
obicei performantele sau costurile la unitatea de volum a ansamblului ca si
informatii cu privire la timpul de actionare, fara a permite totusi compararea
concludenta a unor variante constructive distincte.
  Contactoare cu comutatie statica

Comutatia statica s-a impus pentru utilizari industriale curente, atat ca

efect al progreselor realizate in domeniul semiconductoarelor cat si datorita
calitatilor deosebite ale unor asemenea ansambluri la functionarea in regim
dinamic. Realizarile actuale prefera folosirea semiconductoarelor comandate
de tip tiristor sau triac insa exista numeroase solutii care au utilizat tranzistoare
de putere de exemplu.
Schema de principiu a unui contactor
static de curent continuu este prezentata in fig.
22. Contactorul contine tiristorul T1 care, la o
comanda convenabila asigurata de tensiunea
Uc1, continua sau sub forma de impuls, trece in
stare de conductie si asigura alimentarea
consumatorului RS, LS. In timpul procesului
tranzitoriu de conectare se realizeaza si

incarcarea condensatorului C pe traseul T1-C-R.

Fig. 22 Contactor static de c.c.
Pentru a realiza deconectarea contactorului se
comanda trecerea in conductie a tiristorului T2;
se asigura astfel activarea circuitului de stingere, ce intervine prin descarcarea
condensatorului C cu un curent direct pentru T2, respectiv cu un curent invers
pentru T1, pe traseul C-T1-T2. Daca valoarea rezultanta a curentului prin T1, ca
diferenta dintre curentul nominal ce parcurge consumatorul si curentul de
descarcare al condensatorului C, este sub limita minima de conductie, se
obtine stingerea acestui tiristor si deci intreruperea circuitului.
De mentionat faptul ca stingerea tiristorului auxiliar T2 se realizeaza daca
valorile rezistentei R sunt suficient de mari; aceasta are efecte nefavorabile
asupra frecventei de conectare a contactorului a carui functionare presupune
condensatorul C incarcat, datorita cresterii valorilor constantei de timp RC.
Preocuparile pentru realizarea contactoarelor statice de curent continuu au
fost dominate de ideea scaderii valorii capacitatii condensatorului C, care se
reflecta hotarator atat in gabaritul cat si in pretul de cost al ansamblului. In
acest scop s-a preferat folosirea descarcarii rezonate a condensatorului,
adaugand in serie cu acesta o inductanta convenabil calibrata. S-a urmarit de
asemenea posibilitatea micsorarii valorii curentului nominal al tiristorului
auxiliar T2, prin controlarea riguroasa a timpului sau de conductie, stiut fiind
faptul ca tiristoarele suporta supracurenti mari pentru durate suficient de
micim sub 10ms. Protectia la supratensiuni a tiristoarelor schemei, ca si la
amorsarea falsa pentru viteze prea mari de crestere a tensiunii, se realizeaza
cu ajutorul unor circuite R-C conectate in paralel. Protectia impotriva amorsarii
tiristoarelor datorita vitezelor mari de variatie a curentului din circuit se obtine
prin amplasarea in serie a unei inductante de valoare convenabila, daca
inductanta LS a consumatorului nu este suficient de mare. Pentru separarea
galvanica a consumatorului fata de sursa de alimentare in situatia deconectat
se poate apela la un pol separator exterior. Incalzirea excesiva a tiristorului T1
datorita pierderilor de putere in regim normal de functionare este evitata prin
folosirea radiatoarelor.
Una dintre cele mai importante probleme legate de realizarea
contactoarelor cu comutatie statica este aceea a asigurarii semnalelor de
comanda Uc1 si Uc2. Acestea pot fi de tipul tensiune continua sau sub forma de
impulsuri, a doua solutie fiind mai convenabila atat prin trecerea ferma in
conductie a tiristoarelor cat si datorita consumului mai redus de putere in
circuitul de comanda. Cum de obicei sursa de alimentare a circuitului asigura si
semnale necesare de comanda, apare necesitatea de a realiza separarea
galvanica dintre circuitul de forta si circuitul de comanda al contactorului
static. Acest lucru se obtine fie prin utilizarea unor transformatoare de
separare la iesirea formatorului de impulsuri, fibre optice etc. Atunci cand pe
alnga infasurarile primara respectiv secundara, transformatorul de separare
are si o infasurare de premagnetizare (Np), asa cum se observa in fig. 23, este
posibila in plus o prelucrare logica a impulsurilor.

Fig. 23 Transformator cu Fig. 24 Optocuploare pentru comanda

premagnetizare tiristoarelor

Solutiile actuale prefera comanda optica a tiristoarelor din schemele de

contactoare statice, realizata cu optocuploare cu sau fara fibre optice.
Optocuplorul este un ansamblu dioda luminiscenta-fototranzistor sau dioda
luminiscenta-fototiristor, care converteste impulsurile de comanda aplicate pe
dioda luminiscenta in semnale luminoase. Acestea sunt capabile sa asigure
trecerea in conductie a fototranzistorului respectiv a tiristorului aferent, cu
care este asamblat de obicei intr-o aceeasi capsula fig. 24.

Fig. 25 Contactor static cu Fig. 26 Contactor static cu

fototranzistor fototiristor

In fig. 25 este prezentata o varianta de contactor static de curent

nominal limitat de fototranzistorul din schema, la valori de ordinul sute de
miliamperi, care utilizeaza diode semiconductoare in locul obisnuitelor
tiristoare. Schema de principiu care asigura comanda de conectare pentru un
contactor static de curent continuu folosind un fototiristor este data de fig. 26.
Limitarea curentului prin fototiristor se obtine pe seama ansamblului
rezistentelor RS si R2. Circuitul RC asigura protectia la supratensiuni.

Fig. 27 Scheme de contactoare Fig. 28 Comanda prin

statice de c.a. subordonare
 Scheme de principiu ale unor contactoare statice monofazate de curent
alternativ sunt prezentate in fig. 27. Se constata ca cele doua tiristoare
antiparalel ale primei variante pot fi inlocuite cu un triac, dar exista si
posibilitatea de a folosi un singur tiristor in diagonala unei punti redresoare cu
diode. Principala problema cu privire la functionarea unor asemenea
ansambluri este repetarea semnalului de comanda pe poarta tiristoarelor
pentru fiecare semiperioada de conductie. Semnalul de comanda poate fi
desigur o tensiune continua insa solutia care s-a impus este comanda cu
impulsuri, mai sigura si mai economica. In plus aceasta permite si reglarea
comoda a fazei impulsurilor de comanda, ceea ce asigura atat comutatia cat si
reglarea puterii transferate prin contactorul static catre consumator. Pentru a
simplifica schemele de comanda ale contactoarelor statice de curent alternativ
se poate accepta comanda doar pentru unul din cele doua tiristoare
antiparalel, trecerea in conductie a celui de al doilea realizandu-se prin
subordonare, asa cum se poate observa in schema din fig. 28.
Schemele de contactoare statice trifazate se realizeaza in mod obisnuit
ca un ansamblu de trei module monofazate, cu cate doua tiristoare antiparalel
pe faza, fig. 29a, impetanda de sarcina ZS putand fi conectata in stea sau in
triunghi. Considerente legate de pretul de cost al unui asemenea contactor
static, dar si simplificarea circuitelor de comanda, au impus in ultimul timp
folosirea unor module tiristor-dioda antiparalel, livrate ca atare de firmele
producatoare de elemente semiconductoare de putere. Functionarea unui
asemenea contactor static trifazat decurge similar, fig. 29b, insa presupune
comanda a doar trei tiristoare, eventual chiar cu impulsuri de faza reglabila.
Pentru anumite aplicatii s-au realizat si scheme speciale de contactoare statice
trifazate ce utilizeaza doar trei tiristoare, care prin trecerea in conductie
asigura conectarea pe conductorul neutru a sistemului trifazat de tensiuni.

Fig. 29 Scheme de contactoare statice trifazate

 Problema separarii galvanice a circuitului de comanda fata de circuitul
de forta la functionarea contactoarelor statice de curent alternativ se rezolva
folosind solutii similare cu cele anuntate mai sus pentru contactoarele statice
de curent continuu.

Fig. 30 Contactor static monofazat cu separare galvanica

O solutie de separare galvanica intre circuitul de comanda si cel de forta

pentru un contactor static monofazat ce foloseste un optocuplor si tiristor
auxiliar de mica putere este prezentata in
fig. 30.
Schema de principiu a unui
contactor static trifazat cu posibilitati de
programare a fazei de conectare si a
timpului de deschidere este prezentata in
fig. 31. O asemenea realizare permite pe
de o parte studiul regimurilor tranzitorii
pentru diferite tipuri de receptoare
electrice, dar anunta de asemenea
posibilitatea utilizarii unei protectii
electronice eficiente la supracurenti ce
asigura si cresterea fiabilitatii aparatului
de comutatie.

Fig. 31
 Fig. 32 Comanda motorului asincron cu contactor static

Un exemplu de utilizare a unui contactor static trifazat pentru

alimentarea unui motor asincron este ilustrat in figura de mai sus, fig. 32, unde
comanda tiristoarelor se realizeaza cu ajutorul unui amplificator magnetic
trifazat AM, functionand in regim autosaturat prin modificarea curentului ce
parcurge infasurarea de comanda NC.
Evolutia in domeniul contactoarelor statice trifazate in ultimii 10 ani se
explica in principal pe seama fiabilitaii lor, acestea fiind desigur preferate in
medii cu pericol de explozie. Plaja de utilizare se refera in prezent la puteri
medii si mari, realizarile actuale rezolvand atata problema comutatiei cat si
probleme speciale de control pentru anumite marimi in timpul functionarii.
Trebuie subliniat faptul ca aparatelor electrice de comutatie cu
functionalitate de contactor li se impune sa suporte curentii de scurtcircuit
pana la deconectarea asigurata de un aparat specializat de tip intrerupator;
aceasta inseamna ca, in schemele de contactoare statice prezentate anterior,
se subintelege faptul ca semiconductoarele comandate de tip tiristor sau triac
trebuie sa suporte valorile mari ale curentilor de defect, desigur prin
acceptarea supradimensionarii acestora, fiind recunoscuta capacitatea lor
scazuta de a suporta supracurenti. Cumuland functia de comutatie cu functia
de reglare a puterii transferate prin contactor catre consumator, contactoarele
statice de curent alternativ au patruns mai usor in instalatiile industriale.
Perspectiva unanim acceptata este insa substituirea comutatiei naturale a
tiristoarelor cu comutatia fortata, astfel incat prin adaugarea unor elemente de
protectie adecvate si eficiente sa se treaca de la functionlitatea de contactor
static la ceea de intrerupator static.
Asa cum a fost mentionat la contactoarele cu comutatie static s-a cautat
mereu evolutia lor crescand avantajele si scazand dezavantajele. Astfel dar in
cele ce urmeaza se prezinta anumite contactoare cu comutatie statica
moderne si de ultima generatie.
Gefran este una dintre firmele actuale ce produc contactoare statice, iar
in cele ce urmeaza se prezinta un contactor static monofazat, fig. 38, si un
contactor static trifazat, fig. 39.

Contactor static monofazat

 Conexiunea monifazata

Conexiunea stea trifazata cu neutru

Conexiunea stea sau triunghi fara neutru pe doua faze

Fig. 38

Contactor static trifazat

Tensiunea de iesire si activarea protectiei la supratemperaturi

Conexiunea trifazata in triunghi sau stea (cu si fara neutru)

Fig. 39
 Concluzie!
In cazul AEC fără contacte, în situaţia “conectat”, căderea de tensiune pe
elementul semiconductor în conducţie e de ordinul voltului şi deci, în această
zonă se disipă o putere de circa 1 kW, care, pe lângă faptul că reprezintă o
pierdere de energie în bilanţul de funcţionare a AE, trebuie evacuată pentru a
evita distrugerea termică a joncţiunilor semiconductoare: acest lucru
presupune utilizarea unor radiatoare, asigurarea unui curent de aer prin
utilizarea unor ventilatoare sau chiar a unor trasee prin care circulă apa ca
lichid de răcire.
Pierderile de energie la funcţionare în zona echivalentă contactului sunt
încă mai mari la utilizarea bobinelor comandate ca element de comutaţie.
Avantajele certe ale AEC fără contacte cu privire la procesele tranzitorii de
conectare sau de deconectare sunt deci plătite scump, pe seama acestor
pierderi de energie şi a accesoriilor pe care le implică.
Bibliografie
 Adrian Baraboi: Tehnici moderne in comutatia de
putere, Editura A 92, Iasi, 1996;
 http://www.apar.pub.ro/indrumar/A11.pdf
 http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/electrotehnica/teh
nici-moderne-in-comutatia-de-putere-la-joasa-tensiune-
110623.html
 http://www.digikey.com/Web%20Export/Supplier%20C
ontent/Crydom_172/PDF/Crydom_RHP_Series.pdf?redir
ected=1
 http://www.freepatentsonline.com/6650245.html
 http://www.gefran.com/en/product_categories/172-
static-contactors(rc94)/products/36-gts-monophase-
solid-state-power-units-with-heat-sink-vdc-logic-
control#downloads
 http://www.gefran.com/en/product_categories/172-
static-contactors(rc94)/products/31-gtz-triphase-solid-
state-power-units-with-heat-sink-logic-control