1

Tema 14. Transformatorul monofazic. Construcţia şi principiul de fincţionare.

Pierderile şi randamentul. Transformatorul de sudare.
Transformator se numește aparat electromagnetic care transformă curentul alternativ de o
tensiune în curent alternativ de o altă tensiune.
La baza funcționarii transformatorului stă fenomenul inducției electromagnetice.
14.1. Constricţia și principiul de funcţionare.

Cel mai simplu transformator constă din 2 bobine, cu numărul de

spire n1 și n2, înfășurate pe același miez de fier, ce formează un circuit magnetic închis.
Bobina cu numarul de spire n1, conectată la sursa de tensiune alternativă, se numește bobina
primară. Bobina cu numarul de spire n2, conectată la consumator, se numește bobina secundară.
Miezul de fier este confecționat din foi de oțel electrotehnic, izolate între ele cu lac. Această
izolație se face cu scopul de a împedica formarea curenților turbionari ce duc la încălzirea
miezului de fier.
Coeficientul de transformare.
Pentru fiecare transformator marimea și variația fluxului magnetic e aceași, deci în fiecare spiră
din bobina primară și secundară se induce tensiune electromotoare de aceeași marime. Dacă
neglijem de caderea de tensiune în bobinele transformatorului primim:
U1/U2=n1/n2=k;
unde: k – coeficientul de transformare,
U1 – tensiunea în bobina primară,
n1 – numarul de spire în bobina primară,
U2 și n2 – tensiunea și numărul de spire în bobina secundară.
Dacă: k<1, U2 > U1 – transformator ridicător de tensiune.
k>1, U2 < U1 – transformator coborator de tensiune.
k=1, U2 = U1 – transformator separator de tensiune.
Transformatorul are 3 regimuri de lucru: a). în gol,
b). în sarcină,
c). în scurtcircuit.
Destinația și gruparea transformatoarelor.
Transformatoarele larg se folosesc în sistemele de transportare a energiei electrice, ce
considerabil micșorează pierderile de energie electrica în linie.
La locul de producere, la centrale electrice, tensiunea energiei electrice este de≈500 V.
Transportul economic necesită tensiuni foarte înalte – 400-800 KV. La locul de utilizare
energia electrică trebue sa posede o tensiune joasă 220-380 V.
În acest caz este necesar transformarea curentului de o tensiune în altă tensiune cu ajutorul
transformatoarelor. Așa transformatoare sunt numite transformatoare de putere.
 2
Transformatoarele pot fi monofazate și trifazate.
După sistemul de racire transformatoarele se împart: 1). Cu răcire în aer (uscate).
2). Cu răcire în ulei.
14.2. Perderile și randamentul transformatorului monofazic.
Randamentul transformatorului este raportul dintre puterea utilă și puterea consumată a
transformatorului: ή=P2/P1;
P=P2 – P1 – se numește puterea pierdută și este cauzată de:
Pierderile electrice în spirile de cupru a bobinelor – numite pierderi în cupru, PCu.
Pierderi histerezis și prin curenții turbionari în miezul de fier, numite pierderi în fier, PFe.
P=PCu +PFe;
P1= P2+P= P2+PCu +PFe;
Primim: ή=P2/(P2+PCu +PFe);
Puterea activă consumată din rețea de către transformatorul ce funcționează în gol, practic
este formată numai din pierderile de putere în miezul feromagnetic PFe (pierderile în
înfășurare sunt considerate nule: PCu =0). Aceste pierderi constau din pierderi histerezis
(70 – 80 %) și prin curenți turbionari (30 – 20 %).
PFe = Pgol = U1nom·I1gol ;
Pierderile în miezul de fier sunt proporționale cu pătratul tensiunii aplicate la primar
PFe = U12.
Pentru determinarea practică a pierderilor de putere în înfășurări se efectuează încercarea în
scurt circuit, care se realizează cu tensiune redusă, astfel încât curenții în înfășurare să nu
depășească valorile nominale. Această tensiune poate avea valori între 3 – 10 % din tensiunea
nominală. La asemenea tensiuni reduse pierderile de putere în miez sunt foarte mici față de
pierderile în înfășurările transformatorului, de aceea se consideră că pierderile sun nule în miez:
PFe =0; PCu = Ps.c. = U1s.c.·I1nom ;
14.3. Transformatorul de sudare.
Transformatorul de sudare micșorează tensiunea de 220 V sau 380 V până la 60 – 70 V, care
nu este periculoasă pentru muncitorul la sudare.
Transformatoare obișnuite nu sunt potrivite pentru alimentarea arcului electric de sudură,
pentru că se schimbă brusc rezistența electrică de sudare.
În timpul procesului de sudare tensiunea variază de la 70 V (regimul de lucru în gol) până la
0 V (regimul de lucru în scurt circuit, când electrodul se atinge de piesa de sudare), în
transformatorul de sudare curentul de sudare se mărește maxium de 2 ori.
În circuitul de sudare inductivitatea e mărită (cosφ=0,4-0,5). Pentru marirea inductivității,
transformatoarele de sudare artificial au perdirile magnetice mari în mezul de fier, ce duc la
creșterea considerabilă a rezistenței reactive inductive.
Transformatoarele de sudare se pot executa constructiv în doua variante:
1). Bobina secundară a transformatorului este conectată în serie cu o bobină reactivă separată.
2). Bobina reactivă și bobina secundară, sunt amplasate pe același miez de fier a
transformatorului.
Randamentul transformatorului constitue 83-90%.