Principiul de funcționare al transformatorului are la bază fenomenul de inducție electromagnetică.

 Când aplicăm bobinei primare o tensiune alternativă u1 (de valoare efectivă U1), în primar apare un
curent i1 (de valoare efectivă I1) care dă naștere unui flux magnetic variabil.
 Fluxul magnetic variabil din primar determină apariția în cele N 1 spire ale primarului o t.e.m. de
autoinducție

 Fluxul magnetic variabil din primar determină apariția în cele N2 spire ale secundarului o t.e.m. de
inducție

Prin împărțire obținem:

Conform legii lui Ohm aplicată circuitului primar avem:

u 1 + e1 = R 1 ∙ i 1
Valoarea rezistenței primarului R1 este foarte mică și produsul R1 ∙ i1 poate fi neglijat și astfel obținem:
e1 ≅ -u1
Semnul minus arată că t.e.m. de autoinducție e1 este în opoziție de fază cu tensiunea rețelei de alimentare a
transformatorului u1.
La funcționarea în gol a transformatorului, t.e.m. de inducție e2 este egală cu tensiunea u2 de la bornele
secundarului :
e2 = u2
Prin împărțire obținem:

🔦 Observație
T.e.m. e1 și e2 sunt în fază, iar tensiunile u1 și u2 sunt în opoziție de fază (semnul minus din fața raportului u1/u2
indică o defazare de π radiani).

Dacă la bornele secundarului se leagă un rezistor cu rezistența R, prin circuitul secundarului apare un curent
alternativ.
Pierderile prin efect Joule sunt mici, astfel încât se poate considera că puterea P 1 din primar este aproximativ
egală cu puterea P2 din secundar.
P1 ≅ P2
U1 ∙ I1 ≅ U2 ∙ I2
În funcție de raportul de transformare K, transformatoarele pot fi:
1) Transformatoare ridicătoare de tensiune la care K < 1 și U1 < U2.
Transformatoarele ridicătoare de tensiune se folosesc la transportul la distanță mare a energiei electrice (linii de
250-400 kV), la posturile de televiziune, generatorul de raze X, osciloscop etc.

2) Transformatoare coborâtoare de tensiune la care K>1 și U1 > U2.

Transformatoarele coborâtoare de tensiune se folosesc la jucării electrice, epilatoare, aparate electrice folosite în
laboratoarele școlare etc.

3) transformatoare separatoare de tensiune la care K=1 și U1 = U2, având rolul de a separa electric
circuitele cuplate magnetic.
Transformatoarele separatoare de tensiune se folosesc în radiotehnică.
Un transformator are două borne la intrare și cel puțin două borne la ieșire.
Transformatorul se reprezintă în schemele electrice prin unul din următoarele simboluri:

Randamentul transformatorului (η) este cuprins între 90-99 %, întrucât nu are piese în mișcare, având pierderi
de energie foarte mici.

unde:
P2 este puterea activă furnizată de secundar
P1 este puterea activă primită de către primar de la rețeaua de alimentare
Diferența P2 – P1 reprezintă puterea pierdută în transformator, ce se compune din pierderile prin efect Joule în
bobinele transformatorului (pierderi în cupru, PCu ) și pierderile prin curenți turbionari în miezul de fier (pierderi
în fier, PFe).

🔦 Observație
Transformatorul funcționează la alimentarea de curent alternativ și nu poate funcționa cu curent
continuu. Dacă tensiunea nominală de curent continuu este aplicată pe înfășurarea primară, un flux de
magnetic constant va fi configurat în miezul transformatorului și prin urmare, nu va exista o generare de
tensiune electromotoare autoindusă și nici indusă.
Cu toate acestea, s-au descoperit soluții pentru a se transforma o tensiune continuă în alta tot continuă.
Pentru transformatoarele ridicătoare de tensiune continuă se folosește un comutator cu semiconductor
care se activează și se oprește foarte rapid (MOSFET, o diodă și un condensator).
Pentru transformatoarele coborâtoare de tensiune continuă se folosește un reductor scăzător de tensiune.
Este un tip de convertor DC-DC, astfel încât îndeplinește sarcina de a reduce tensiunea folosind câteva
tranzistoare și o bobină.