Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

UNITATEA DE INVATARE APLICATIA 2-SALA DE LABORATOR

P012

ÎNCERCARILE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC MONOFAZAT

CONTINUT
FUNCTIONAREA TRANSFORMATORULUI ELECTRIC
MONOFAZAT IN GOL
FUNCTIONAREA TRANSFORMATORULUI ELECTRIC
MONOFAZAT IN SCURTCIRCUIT
FUNCTIONAREA TRANSFORMATORULUI ELECTRIC IN SARCINA
FUNCTIOANREA A DOUA TRANSFORMATOARE ELECTRICE
MONOFAZATE IN PARALEL

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 2 sunt:

La sfarsitul acestor lucrari studentul va fi familiarizat cu regimurile de
functionare ale transformatorului electric monofazat.
Va intelege si va lucra cu marimile caracteristice transformatorului;

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla vizionare.Daca
sunt elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta,
daca sunt relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Încercările transformatorului electric monofazat

Prezentarea funcţionării şi a teoriei transformatorului monofazat este structurată pe cele

trei regimuri de funcţionare: mers în gol, sarcină şi scurtcircuit.
Teoria transformatorului real se prezintă în mod gradual introducându-se unele ipoteze
simplificatoare la care apoi se poate renunţa pentru a ne putea apropia de cazul real. Astfel se
introduce noţiunea de transformator ideal care se referă la un transformator ce are un cuplaj
mag-
netic perfect (fară câmp magnetic de dispersie) rezistenţele termice ale celor două înfăşurări se
consideră nule (R1 = R2 = 0 ) deci, nu avem pierderi Joule şi de asemenea, pierderile în fierul
transformatorului (datorită curenţilor turbionari şi histerezisului) se considera nule.
Miezul de fier sub actiunea câmpului magnetic se consideră nesaturat, punctul de
functi-
onare pe caracteristica de magnetizare - corespunzator fluxului maxim - este pe portiunea
liniară foarte aproape de cotul curbei.
În această ipoteză dacă tensiunea aplicată primarului de la reţea este sinusoidală,
curentul de mers în gol va fi sinusoidal ca şi fluxurile prin miez ceea ce ne va permite sa trecem
mărimile
sinusoidale de timp în complex.

Funcţionarea transformatorului în gol

Scopul lucrării :
- determinarea caracteristicilor la mersul în gol: pierderi în fier, valoare efectivă
curent primar, factor de putere funcţie de valoarea efectivă a tensiunii primare ;
- calculul raportului de transformare ;
- determinarea parametrilor schemei echivalente, respectiv ai celor reali ai
transformatorului .

Suport teoretic :
În acest regim de funcţionare, impedanţa la bornele secundarului (de sarcina) Z ⇒ ∞,
iar curentul secundar I2 ⇒ 0, deci înfăşurarea secundară nu este strabatută de curent.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Figura 1

Deoarece în secundar nu se transferă energie (I20 = 0), întreaga energie absorbită de

primar de la reţea serveşte la crearea câmpului magnetic din miez şi cel de dispersie (energie
reactivă) şi la acoperirea pierderilor Joule din primar (energie activă). Experienţa arată că
intensitatea curentului primar de mers în gol este mult mai mică decât intensitatea curentului
primar nominal [ I10 = ( 2÷10) % I1n].
Bilanţul de puteri active la mersul în gol va fi:
P10 = PFe + PCu1 ( 1)
în care:
- P10 - puterea activă absorbită în primar de la reţea;
- Pfe - sunt pierderile în fierul transformatorului compuse din pierderile datorate curenţilor
turbionari PT şi pierderile datorate histerezisului magnetic PH ( PH = PT + PH) ;
- PCu1 - sunt pierderile prin efect termic (Joule) din cuprul înfăşurării primare de rezistenţă
R1 ( PCu1 = R1 ⋅ I 102 )
Întrucât I10 << I 1n, se pot neglija pierderile din cuprul înfăşurării primare :
PCu1 = R1 ⋅ I 102 ≈ 0 şi relaţia (1.1) devine:

P10 ≈ PFe ( 2)
Relaţia (2) ne arată că se pot aproxima pierderile în fierul transformatorului cu puterea
activă absorbită în gol (amintim că pierderile în fier depind de tensiune şi aceasta la mersul în
gol este cea nominală). Rezultă, de aici, că printr-o încercare de mers în gol, la tensiunea
nominală, se pot determina experimental pierderile nominale în fierul transformatorului.
În figura 2 sunt prezentate diagrama de fazori şi schema echivalentă a transformatorului
electric monofazat la mersul în gol.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Figura 2

În schema s-au folosit notaţiile:

Rm – rezistenţa echivalentă pierderilor în fier :
P10
P10 = Rm ⋅ I 102 ⇒ Rm =
I 102
Xm – reactanţa magnetică corespunzătoare fluxului principal Φ10, şi se determină din
puterea reactivă consumată de la reţea pentru formarea acestui câmp magnetic :
Q10
Q10 = X m ⋅ I 102 ⇒ X m =
I 102
Schema echivalentă, serveşte prin urmare la calculul parametrilor transformatorului.

Mod de lucru şi schema de montaj :

Din autotransformatorul AT se variază tensiunea primară între 0 şi 1,2UN şi se masoară
curentul primar I10 , tensiunea secundară U20 şi puterea absorbită de transformator P10.
Măsurând rezistanţa primară R1 se pot determina pierderile în fier cu :
PFe = P10 − R10 I 102

Se calculează de asemenea factorul de putere cu :

P10
cos ϕ 0 =
U 1n I 10
şi se completează tabelul 1. Se ridică apoi cu datele din tabel caracteristicile: PFe = f(U10), I10
= f(U10) şi cosφ0 = f(U10).
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Tabelul 1
U10[V] I10[A] P10[W] U20[V] PFe[W] cosφo

Pentru tensiunea primară nominală se determină factorul de putere, raportul de

transformare şi parametrii schemei echivalente la mersul în gol cu :
U 1N
k=
U 20
2
P U 
R10 = 102 (rezistenţa echivalentă pierderilor in Fe) ; X 10 =  1N  − R102
I 10  I 10 
I 10
i0 = ⋅ 100 (%) ; Z 10 = R102 + X 102
I 1N

Rezultatele se trec de asemenea în tabelul 2

Tabelul 2
U1N[V] I10[A] P10[W] Z10[Ω] R10[Ω] X10[Ω] cosφ0 k i0
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

MASA 1
APLICAŢIA 1

FUNCŢIONAREA TRANSFORMATORULUI MONOFAZAT ÎN

GOL ALIMENTAT PRIN ATR

1. Se verifică cu atenţie următoarele:

- cablul de alimentare al ATR-ului prevăzut cu steker să fie scos din priza de 220V c.a.
amplasată sub TABLOU
- cursor ATR-ului să fie pe poziţia “0”
- automatele Q01, Q02, Q100 să fie decuplate
- întrerupatorul (roşu cu lampă) amplasat pe ATR-ul monofazic să fie pe poziţia “0”

2. Se vor executa legăturile desenate cu linie punctată conform ANEXEI 1:

- în şirul de cleme “L2” se vor face legăturile (3-5, 4-6)

3. Se verifică corectitudinea operaţiilor de la punctul 1 şi 2.

4. Se conectează automatele Q01, Q02 şi Q100

- se alimentează ATR-ul monofazat prin introducerea stekerului în priză
- se verifică înca odata poziţia cursorului ATR-ului să fie pe poziţia “0”
- se conectează întrerupătorul “I” de pe ATR, astfel: TR1 se alimentează cu tensiune variabilă

5. Pentru ridicarea caracteristicii de mers în gol se creşte treptat tensiunea 0 ÷ 240 V c.a.
- parametrii se vor citi pe trusa de masură “G0” amplasată în TED

6. După terminarea aplicaţiei se vor executa următoarele operaţii:

- se aduce cursorul ATR-ului pe poziţia “0”
- se deconectează întrerupătorul de pe pupitru ATR-ului şi se revine pe poziţia “0”
- se deconecteaza automatele Q01, Q02, Q100 din TED
- se desfac punţile (3-5,4-6) din şirul de cleme L2
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

SCHEMA LUCRARII IN LABORATOR

ANEXA 1

FUNCŢIONAREA TRANSFORMATORULUI MONOFAZAT ÎN GOL

 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Funcţionarea transformatorului monofazat în

scurtcircuit

Obiectul lucrării. Determinarea parametrilor de funcţionare în scurtcircuit a

transformatorului electric monofazat. Regimul de funcţionare în scurtcircuit este caracterizat
prin U2 = 0 şi se obţine când bornele secundarului transformatorului se conectează în
scurtcircuit, valoarea impedanţei circuitului de sarcină fiind Z = 0. În acest caz, alimentarea
înfăşurării primare se face cu o tensiune variabilă U1k şi mult mai mică decât tensiunea
nominală U1N. În cazul când bornele înfăşurării secundare sunt scurtcircuitate, iar înfăşurarea
primară este alimentată la tensiunea nominală, regimul de scurtcircuit reprezintă un regim de
avarie caracterizat prin curenţi foarte mari. De aceea înfăşurarea primară se alimentează de la
o sursă de tensiune reglabilă astfel încât curenţii prin înfăşurări să nu depăşească 10 - 20 %
peste curenţii nominali, ceea ce constituie scurtcircuitul de probă. Schema echivalentă şi
diagrama de fazori a transformatorului în regim de scurtcircuit este dată în figura 1 .

Figura 1 Schema echivalentă şi diagrama de fazori la funcţionarea în scurtcircuit a

transformatorului monofazat
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Schema de montaj

Figura 2 Schema de montaj la funcţionarea în scurtcircuit a transformatorului electric monofazat

Date nominale transformator

Denumire Sn U1n U2n I1n I2n

aparat de [VA] [V] [V] [A] [A]
încercat
Transformator 1600 380 220 4.21 7.27
monofazat

Modul de desfăşurare al lucrării

Transformatorul se alimentează la reţea prin intermediul unui autotransformator pentru
a avea posibilitatea reglării tensiunii în primar ca în secundar să nu avem un curet de scurtcircuit
mare, astfel evitând distrugerea transformatorului.
Tensiunea de alimentare a transformatorului U1k se măsoară cu voltmetrul V, curenţii
prin cele două înfăşurări cu ampermetrele A1 si A2, iar cu wattmetrul W se măsoară puterea
absorbită de transformator la scurtcircuit Pk .
Cu rezultatele obţinute se formează un tabel şi se trasează caracteristicile la
funcţionarea în scurtcircuit I1k = f(U1k), Pk = f(U1k) şi cosϕ = f(U1k), caracteristici a căror alură
este reprezentată în figura 3.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Figura 3 Forma caracteristicilor de funcţionare în scurtcircuit a transformatorului

Tabel cu mărimi măsurate şi mărimi calculate

I1k U1k Pk I2k cosϕ ik1 ik2 uka

[A] [V] [W] [A] [%] [%] [%]
0.5 1 1 0.9
1 2.7 1.5 1.7
1.5 3.9 5 2.55
2 5.3 7 3.4
2.5 6.6 12.5 4.2
3 8 19.5 5
3.5 9.4 23 5.9
4 10.7 41 6.6
4.21 11.4 50.5 7.27

Exemple de calcul

I 1k Pk X k = Z k2 − Rk2 uk = ukr2 + uka2

ik1 = u ka = ⋅ 100
I 1n SN

I 2k Pk U kr = X k ⋅ I1N
ik 2 = Pk =
I 2n I1k2

Pk Rk U kr
cos ϕ = Zk = ukr = ⋅100
U 1k ⋅ I 1k cos ϕ k U1N
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Funcţionarea transformatorului monofazat în sarcină

În acest regim de funcţionare, la bornele înfăşurării secundare se află conectată o

impedanţă de sarcină Z prin care va circula curentul secundar i2 (figura ). Înfăşurarea primară
este alimentată la tensiunea U1 = U1n = constantă, iar energia electrică furnizată acesteia de
către reţeaua de alimentare este transmisă pe cale electromagnetică secundarului (impedanţei
de sarcină Z). În aceste condiţii ne interesează cum variază curenţii prin înfăşurări şi tensiunea
la bornele secundarului, precum şi bilanţul puterilor.

Funcţionarea în sarcină a transformatorului electric monofazat

U1[V] I1[A] P1[W] U2[V] cos φ Sarcina

Sarcină rezistivă [Ω ]
180 Ω
180 Ω
180 Ω
180 Ω
180 Ω
98 Ω
98 Ω
98 Ω
98 Ω
98 Ω
Sarcină inductivă [H]
1H
1H
1H
1H
1H
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

SCHEMA APLICATIEI
MASA 1

FUNCŢIONAREA TRANSFORMATORULUI MONOFAZAT CU

SARCINĂ REZISTIVĂ (INDUCTIVĂ) ALIMENTAT PRIN
AUTOTRANSFORMATOR
1. Se verifică cu atenţie următoarele:
- cablu alimentare ATR prevăzut cu steker să fie scos din priza de 220Vc.a. amplasată sub
tabloul TED.
- cursorul ATR-ului să fie pe poziţia zero “0”
- automatele Q01, Q02, Q100 să fie decuplate
- întrerupătorul ( roşu cu lampă) amplasat pe ATR-ul monofazic să fie pe poziţia zero ’’OFF’’.

2. Se vor executa legăturile desenate cu linie punctată conform ANEXEI 2

- în şirul de cleme L2 se fac punţile ( 3-5, 4-6)

3. Cursor reostat sarcină să se afle pe poziţia “MAX” obligatoriu.

4. Pentru conectarea sarcinii rezistive se vor executa urmatoarele punţi:

L1-29 cu L2-7
L1-30 cu L2 -8

- se cuplează automatele Q01, Q02, Q100

- întrerupătorul ( roşu cu lampă) amplasat pe ATR-ul monofazic să fie pe poziţia ’’ON’’.

!!!!!ATENŢIE LA CORECTITUDINEA ACESTOR LEGĂTURI!!!!!!

5. Se verifică cu atenţie corectitudinea legăturilor de la pct. 1,2,3, şi 4.

6. Pentru ridicarea caracteristicii de funcţionare cu sarcină rezistivă în secundar se creşte

tensiunea treptat prin acţionarea cursorului ATR-ului, urmarindu-se cu atenţie parametrii
electrici indicaţi de trusa de măsură “G0”.

ATENŢIE! A nu se depăşi IN , deoarece se poate distruge transformatorul TR1 (220/220V).

 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Observaţie: Dacă cursorul ATR-ului ajunge la MAX şi nu s-a atins valoarea IN al TR1, cu
atenţie se va manevra cursorul reostatului “RS” uşor spre pozitie MIN până la atingerea valorii
nominale IN al TR1. În tot acest timp se va urmări continuu trusa de măsura “G0” să nu
depăşească valoarea lui IN.

După ridicarea caracteristicii de funcţionare se parcurg urmatoarele etape :

- se aduce cursorul reostatului sarcină RS pe poziţie “MAX”
- se revine cu cursorul ATR-ului pe poziţia “0” zero
- se deconectează întrerupătorul de pe pupitrul ATR-ului pe poziţia “OFF”
- se deconectează următoarele automate din TED : Q100, Q02, Q01
- se desfac punţile executate după cum urmează:
L2 ( 3-5; 4-6) şi L1-29 cu L2-7 (pentru sarcina rezistivă)
L1-30 cu L2-8

şi L1- 31 cu L2-2 (pentru sarcina inductivă)

L1- 32 cu L2-8
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

SCHEMA APLICATIEI
ANEXA 2

FUNCŢIONAREA TRANSFORMATORULUI MONOFAZAT CU SARCINĂ

REZISTIVĂ ALIMENTAT PRIN ATR
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare aplicatii nr.2

1.Ce marimi se pot determina in timpul functionarii transformatorului

in gol?
2.Ce marimi se pot determina in timpul functionarii in scurtcircuit?

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la întrebările din

testul de autoevaluare nr.2

1.Curentul de mers in gol

2. tensiunea de scurtcitcuit

Bibliografie
Ciucur V, Nedelcu E, Indrumar de laborator “Masini electrice”,
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura
Printech, Bucuresti, 2000;
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia
UPB, 1989;
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;