Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chestiuni de studiat
1. Datele nominale ale transformatorului:
Puterea nominală Sn = ...........VA ;
Tensiunile nominale U1n =...........V; U2n = ................V
Raportul de transformare kT = U1n / U2n =.............
Frecvenţa nominală fn =................Hz;
Se calculează pe baza relaţiei: Sn = U2n·I2n ≈ U1n·I1n curenţii nominali:
I1n =.............A; I2n =.................A
2. Funcţionarea transformatorului în regim de gol nominal (I2 = 0, U1 = U1n).
- determinarea curentului de mers în gol nominal I10n, respectiv ion şi a
componentelor sale activă şi reactivă: i0na şi i0nr;
- determinarea pierderilor în fier nominale: PFen;
- determinarea parametrilor schemei echivalente: RFe şi Xm.
3. Funcţionarea transformatorului în regim de scurtcircuit nominal (U2 = 0, I1 = I1n).
- determinarea tensiunii de scurtcircuit nominale U1scn, respectiv uscn şi a
componentelor sale activă şi reactivă: uscna şi uscnr;
- determinarea pierderilor în înfăşurări (de tip Joule) nominale: PJn;
- determinarea parametrilor schemei echivalente: R1sc şi X1sc.
4. Funcţionarea transformatorului în regim de sarcină rezistivă (U1= U1n şi I2 = 0...I2n).
- determinarea caracteristicii tensiunii secundare U2 = U2 (I2) pentru
cosφ2= 1 şi a căderii de tensiune de la mers în gol la sarcină nominală Δun.
- determinarea caracteristicii randamentului η=η (I2) pentru cos φ2 = 1 şi a valorii
factorului de încărcare optim β* = I / I pentru care η =η
2 2n . max
Schema de montaj
AT TRAFO
A a A a A a
A W A
~ V V A V Rs
X x X x X x
(regim de gol ) ( regim de s.c.) ( regim de sarcin _ )
1
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Modul de lucru
Măsurătorile de la pct. 4 încep cu funcţionarea în gol (Rs= ∞), apoi se scade valoarea
rezistenţei Rs până când I2 ≈ 1,2 I2n şi valorile măsurate se trec într-un tabel de forma:
La pct. 5. se calculează Δun = βn (uscna cosφ2 + uscnr sin φ2) = uscna şi ! * = PFen PJn .
Se vor compara cu valorile determinate experimental.
2
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat
1. Datele nominale şi determinarea raportului numerelor de spire :
Sn = ................... VA
U1n = U1nl = .........V conex......... U2n = U2nl = ...........V conex.........
U1nf = .......... V U2nf = ......... V kW = U1nf / U2nf = ...........
2. Verificarea experimentală a relaţiilor dintre tensiunile de linie şi de fază la
conexiunea triunghi, respectiv stea, a înfăşurărilor secundare, menţinând
înfăşurarea primară cu conexiunea stea. Determinarea, pentru fiecare schemă de
conexiuni, a intensităţii curenţilor de linie şi de fază corespunzători funcţionării
transformatorului la putere nominală. Determinarea, pentru fiecare schemă de
conexiuni, a raportului de transformare kT şi compararea lui cu raportul numerelor de
spire kW.
3. Determinarea grupei de conexiuni pentru schemele realizate anterior: Yy şi Yd.
4. Măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor de fază prin metoda industrială a
ampermetrului şi voltmetrului, într-un circuit de curent continuu şi verificarea relaţiei:
2
R1 ≈ (kW) R2.
schema de UAB UBC UCA Uab Ubc Uca UBb [V] UCb [V]
conexiuni [V] [V] [V] [V] [V] [V]
Yy
Yd
3
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Pentru fiecare schemă se determină raportul de transformare kT = U11 / U2l = UAB / Uab şi
raportul numerelor de spire kW = U1f / U2f . Datele calculate se trec în tabelul următor:
Conex Y...m U1l U2l I1l I2l U1f U2f I1f I2f kT kW
Yy ...
Yd ...
4. Pentru măsurarea rezistenţelor de fază se utilizează schema electrică în montaj aval, tipică
rezistenţelor de valori mici (mult mai mici decât rezistenţa internă a voltmetrului Rv). Schema
utilizează o sursă de tensiune continuă, aparatele de măsură A şi V pentru mărimi în c.c., cât şi
un reostat Rr pentru reglajul curentului la o valoare cel mult egală cu 20% din valoarea
nominală a curentului de fază al înfăşurării respective (pentru ca rezistenţa să nu se
încălzească în timpul probei). Rezistenţa măsurată se evaluează cu relaţia R≈ U / I. Se
recomandă măsurarea mai multor perechi de valori (U, I) pentru aceeaşi rezistenţă şi medierea
lor. Rezistenţa corespunzătoare regimului termic stabilizat se poate evalua cunoscând
o
temperaturile mediului şi pe cea de lucru (în cazul de faţă 115 C, corespunzător clasei de
3 1
izolaţie F). Recalcularea se face cu relaţia: R" = R (1 + #!t ). Pentru cupru α = 4·10 C- . Datele
se trec în tabelul următor:
Intrebări. Comentarii
1. Comparaţi valorile lui kW determinate din datele nominale (pct.1) respectiv din
măsurători (pct. 2).
2
2. Cum explicaţi relaţia R1 ≈ (kW) R2 ? Se verifică experimental?
4
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
5.a 5.b 6.
5
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Rp [Ω]
Ip [A]
ip = Ip / In
Pornirea directă a motorului asincron cu rotorul în colivie (schema 2) se realizează prin
alimentarea de la reţea, la tensiunea nominală, a înfăşurării statorice a motorului.
La pornirea cu comutator stea - triunghi (schema 3) se va reduce şocul de curent la pornire
prin asigurarea succesiunii conexiunilor stea şi triunghi selectând corespunzător poziţiile
comutatorului de schimbare a conexiunii.
La pornirea cu bobină de reactanţă (schema 4) se va observa cum, la accelerarea rotorului şi
scăderea curentului absorbit din reţea, tensiunea la bornele motorului creşte lent, până în
apropierea tensiunii nominale.
Intrebări. Comentarii:
1. Când trebuie realizată trecerea din conexiunea stea (Y) în triunghi (D) şi de ce?
2. Cum se modifică cuplul de pornire la pornirea reostatică în comparaţie cu pornirea directă?
3. Ce altă metodă cunoaşteţi pentru pornirea indirectă a motorului asincron cu rotor în colivie?
4. De câte ori se reduc valorile curentului şi cuplului de pornire la pornirea cu comutator Y / D. Dar
la pornirea cu bobină de reactanţă?
6
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Schema de montaj:
TRUSA DE MASURA
AG
A1
3~
U1 A U2 V
E1
W MAs G
E2
VG
50 Hz
V1 A V2 TG Rs
W1 V A W2 n A2
Re
Ae
1. Generatorul de sarcină:
UGn = .........V; IGn = ..........A; nGn = .......... rot/min= ………. rot/s;
2. Motorul asincron:
2.1 Mărimile înscrise pe plăcuţa indicatoare:
Puterea nominală Pn = ...........kW; Turaţia nominală nn = ........... rot/min
=……..….rot/s
Tensiunea nominală Un =...........V; Curentul nominal In =..….........A;
Conex...........
Factorul de putere nominal cos φn = ........ Frecvenţa nominală fn = ......... Hz
Clasa de izolaţie ..................... Tipul de protecţie .......................
2.2 Mărimi nominale calculate:
Puterea absorbită de la reţea în regim nominal de sarcină Pabsn = 3 UnIn cosφn=........W
Pn
Randamentul în regim nominal "n = = ............
3U n I n cos ! n
Pn [W ]
Cuplul nominal util la ax Mn = = ...............[ Nm]
2! nn [rot / s ]
Numărul de perechi de poli ai înfăşurării p = Int (60 fn / nn) = .............
Turaţia de sincronism (turaţia cîmpului învîrtitor) n1=fn/p = …..... [rot/s]
n ! nn
Alunecarea nominală sn = 1 100 = .................[%]
n1
Modul de lucru:
1. Pornirea motorului se realizează prin cuplare directă la reţea, la tensiunea nominală. La
motorul cu rotor în colivie şocul de curent la pornire Ip/ In= (5,5 .... 8), deci ampermetrele trusei de
măsură trebuie protejate prin alegerea unui domeniu de măsură corespunzător.
2. Caracteristicile de funcţionare în sarcină şi caracteristica mecanică se determină pe baza
aceluiaşi set de măsurători. Incărcarea în sarcină a motorului asincron se realizează prin mărirea
7
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
puterii cerute de generator, deci reglând, în trepte, rezistenţa de sarcină a acestuia, de la valoarea
(IG = 0), la o valoare corespunzătoare cel mult IGn. Generatorul de c.c. va avea un curent de
excitaţie corespunzător producerii tensiunii nominale la borne.
Mărimi calculate:
IG/IGn 0,025 0,1 0,15 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1
ηG 0,5 0,79 0,84 0,85 0,86 0,86 0,855 0,85 0,84 0,835 0,825 0,815 0,8
Putil
M= - cuplul la arborele motorului (atenţie la unităţile de măsură);
2" n
n "n
s= 1 100 - alunecarea motorului; η = Putil / Pabs - randamentul motorului.
n1
!
Caracteristicile de funcţionare se reprezintă grafic pe aceeaşi diagramă, cu abscisa
comună şi ordonate gradate pentru fiecare mărime în parte. Se poate utiliza şi
! reprezentarea în mărimi raportate, prin impărţirea fiecărei valori la valoarea nominală a
mărimii respective. In acest caz, atât abscisa cât şi ordonata vor fi gradate între valorile 0
şi 1.
Intrebări. Comentarii:
8
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat:
Construcţia selsinelor:
In principiu, selsinele sunt obţinute din două sau mai multe maşini identice,
asemănătoare constructiv cu maşina asincronă cu inele (rotorul fiind bobinat cu o
înfăşurare monofazată) sau cu maşina sincronă având statorul echipat cu o înfăşurare
trifazată, conectată în stea, iar rotorul echipat cu o înfăşurare monofazată alimentată
de la o sursă de c.a. de frecvenţă şi tensiune constante, prin contact alunecător perie -
inele colectoare. Una dintre maşini are rolul de selsin emiţător (transmiţător de
semnal), cealaltă (sau celelalte) fiind selsine receptoare. Infăşurările statorice sunt
întotdeauna conectate în paralel, adică bornele omoloage sunt conectate împreună;
circuitul înfăşurării de excitaţie (înfăşurarea rotorică) diferă, pentru emiţător şi
receptor, în funcţie de regimul de funcţionare al selsinelor.
Schemele de montaj:
9
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Modul de lucru:
Intrebări. Comentarii:
10
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat:
Schema de montaj:
TRUSA DE MASURA IMPEDAN _A
REGLABIL A
F
U R W A R
3" GS V S A S
50 Hz MAs W T V T
A
F1
MOTORUL DE
ANTRENARE Rex
F2
A ex
+ !
MOTORUL
DE ANTRENARE GENERATORUL CIRCUITUL
(motor asincron) SINCRON DE SARCINA
11
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Caracteristicile externe
cos φ 1 0 ind
Iex[A]
I [A] 0 0
U [V] Un= Un=
U 0 " U(I)
Se calculează căderea de tensiune la bornele generatorului Δu [%] = ! 100
U0
pentru cos φ = 1: Δu [%] = ........ respectiv pentru cos φ = 0 ind.: Δu [%] = ...............
Caracteristicile de reglaj
cos φ 1 0 ind
U [V]
I [A] 0 0
Iex [A]
Intrebări. Comentarii:
1. Cum se modifică tensiunea la bornele generatorului, la funcţionarea în gol, dacă turaţia
motorului de antrenare scade la 0,8 nn? Dar frecvenţa tensiunii?
2. Explicaţi de ce, la acelaşi curent de sarcină, tensiunea la bornele generatorului este mai
mică în sarcină inductivă, decât în sarcină pur rezistivă? Cum se modifică tensiunea la bornele
generatorului la încărcarea în sarcină capacitivă?
4. De ce caracteristica Isc 3 = f (Iex) nu porneşte din originea sistemului de coordonate?
12
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
MOTORUL SINCRON
Chestiuni de studiat
1. Pornirea în asincron a motorului sincron.
2. Determinarea experimentală a caracteristicilor de reglaj (curbele în V):
I = f(Iex) pentru U, f, P2 = const.
3. Determinarea experimentală a caracteristicilor electromecanice:
P1, I, M, cos φ, η = f (P2) pentru U, f, Iex = const.
Schema de montaj
TRUSA DE MASURA AG
A1
W A
U1 U2 E1 E2
3~ VG
V1
A V2 MS G Rs
50 Hz W1 V A W2 Re
A2 Ae
F1
K1 Rex
A ex +
F2 K2 Rp
!
Modul de lucru
Motorul trebuie să fie echipat cu colivie de pornire realizată din bare introduse în crestături
practicate în talpa polului şi scurtcircuitate de inele la capete. Dacă maşina are poli masivi, curenţii
turbionari induşi joacă rolul coliviei de pornire.
In perioada pornirii înfăşurarea de excitaţie se închide pe o rezistenţă de valoare mare
(întreruptorul K2 din schemă închis) pentru a reduce efectul de rotor monofazat. Pornirea se face
alimentând direct înfăşurarea statorului la tensiunea nominală. După ce motorul se accelerează la
turaţia de mers în gol ca motor asincron, se comută înfăşurarea de excitaţie pe reţeaua de c.c. (se
deschide K2 şi se închide K1), polarizând inductorul. După un scurt proces tranzitoriu rotorul intră
în sincronism, fapt semnalat de scăderea curenţilor absorbiţi de la reţea de înfăşurarea statorului,
prin anularea componentei transmise de colivia rotorului, deoarece la n = n1 t.e.m. induse şi
curenţii din bare sunt nuli. Dacă trecerea la sincronism se face la un curent de excitaţie apropiat
de valoarea optimă (vezi curbele în “V”), curentul absorbit din reţea scade şi prin pierderea
componentei reactive la trecerea din regim asincron în sincron. Este posibil ca la maşinile cu polii
aparenţi rotorul să fie “tras în sincronism” chiar fără alimentarea înfăşurării de excitaţie, datorită
3U 1 1
cuplului de anizotropie care are expresia: M = " sin 2 ! .
2 Xq Xd
Pentru ridicarea caracteristicilor de reglaj se variază curentul de excitaţie al motorului pentru
diferite valori constante ale puterii debitate de generatorul de sarcină (UGIG = const.) şi se măsoară
curentul I absorbit de motor din reţea. La determinarea caractersiticilor electromecanice se
13
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Caracteristicile de reglaj:
P1= I1 [A]
[W] Iex [A]
P’1= I1 [A]
[W] Iex [A]
Se reprezintă pe acelaşi grafic cele două caracteristici de reglaj (curbele în “V”) punându-se în
evidenţă punctele de minim (corespunzătoare la Iex = Iex 0 şi puterea reactivă absorbită Q1 = 0).
Caracteristicile electromecanice:
Mărimi măsurate Mărimi calculate
f1 U1 IA IB IC P1 Iex UG IG I1 cosφ P2 M η
Hz V A A A W A V A A - W Nm -
Mărimi calculate:
I1 = (IA + IB + IC) / 3 - valoarea medie a curentului de linie absorbit de la reţea;
cos ! = P1 3U 1 I 1 - factorul de putere în circuitul electric statoric;
P2 = (UG IG) / ηG - puterea utilă a motorului transmisă integral generatorului, prin cuplaj
Randamentul generatorului ηG se detemină din curba de tarare a acestuia:
IG/IGn 0,1 0,15 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1
ηG 0,79 0,84 0,85 0,86 0,86 0,855 0,85 0,84 0,835 0,825 0,815 0,8
P2
M= - cuplul la arborele motorului (atenţie la unităţile de măsură);
2" n
η = P2 / P1 - randamentul motorului.
Caracteristicile electromecanice de funcţionare se reprezintă grafic pe aceeaşi diagramă, cu
abscisa comună şi ordonate gradate pentru fiecare mărime în parte.
!
Intrebări. Comentarii:
1. Cum se modifică cuplul motorului sincron dacă tensiunea reţelei de alimentare scade la
0,1 Un?
2. Care va fi turaţia motorului dacă frecvenţa reţelei scade la 48 Hz?
3. Pentru ce curent de excitaţie (comparat cu Iex0) motorul debitează energie reactivă în
reţeaua de alimentare la P = const.? Ce valoare are cosφ la Iex0 pentru o anumită putere
debitată de motor?
14
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat
1. Construcţia generatorului;
2. Caracteristica de funcţionare în gol: U0 = f(Iex), pt. I= 0 şi f = const. (n = const.)
3. Caracteristica externă: U = f(I), pentru Iex = const. şi f = const. (n = const.)
Schema de montaj
Modul de lucru
Constructiv, generatorul are inductorul pe rotor şi indusul pe stator. Inductorul este de
tip unipolar, cu înfăşurarea de excitaţie alimentată în c.c. şi are 2p poli aparenţi realizaţi
sub forma unor dinţi întrepătrunşi (ghiare), care se polarizează prin traseul liniilor de
câmp dirijat prin mărimea întrefierului (a se studia paragraful 4.3.1 pentru descrierea
elementelor constructive).
Intrefierul dintre stator şi rotor fiind mult mai mic decât cel dintre doi poli succesivi, linia
de câmp se va închide în jurul înfăşurării de excitaţie prin jugul rotor, polul ghiară N,
dinţii din jugul statorului, polul ghiară S.
Statorul este echipat cu o înfăşurare trifazată simetrică cu p perechi de poli, conectată
în stea. Când inductorul se roteşte cu turaţia constantă n [rot/sec] în înfăşurarea
statorului se induc t.e.m. de frecvenţa f = p·n [Hz] care formează un sistem trifazat
simetric.
15
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
U0 Ur1= Ur2=
[V]
Iex Iex max
[A] 0 0
U [V] U0=
I [A] 0
Intrebări. Comentarii
1. Unde se foloseşte generatorul sincron cu polii în ghiare?
2. Ce mărimi nominale se modifică dacă se foloseşte un motor de antrenare cu turaţia
de sincronism egală cu jumătate din turaţia de sincronism a motorului folosit? La ce
valori aproximative?
16
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat:
Schema de montaj:
Rs reostat de sarcinǎ;
Rex reostat de reglaj al curentului Iex;
A , V ampermetru şi voltmetru de c.c. (la valorile nominale);
Aex ampermetru de c.c. pentru curentul de excitaţie (la val. Iex);
Modul de lucru:
La determinarea caracteristicii de funcţionare în gol, curentul de excitaţie se
regleazǎ de la Iex = 0 (corespunzǎtor tensiunii remanente U0 = Ur1), fiind crescut
monoton pânǎ la atingerea unei tensiuni la borne de (1,1 - 1,2)Un, apoi scǎzut pânǎ la
valoarea zero, corespunzǎtoare tensiunii remanente Ur2. Ramura ascendentǎ şi cea
descendentǎ a caracteristicii sunt diferite, datoritǎ histerezisului caracteristicilor de
magnetizare ale materialelor feromagnetice.
U0 Ur1= Ur2=
[V]
Iex 0 0
[A]
17
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Cele douǎ ramuri ale caracteristicii se reprezintǎ grafic, se traseazǎ curba medie şi se
translateazǎ în origine, determinând factorul de saturaţie la tensiunea nominalǎ (vezi
figura): ks = AC / AB.
Intrebǎri. Comentarii:
1. Comentaţi alura caracteristicilor externe pentru generatorul cu excitaţie
independentǎ şi derivaţie, explicând deosebirile dintre ele.
2. Apreciaţi prin calcul sau din grafice valorile curenţilor de scurtcircuit pentru cele douǎ
tipuri de generatoare şi faceţi o comparaţie între ele.
18
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat:
1. Datele nominale ale motorului:
Puterea nominalǎ Pn = ..............kW Tensiunea nominalǎ Un =.................V
Curentul nominal In =..................A Turaţia nominalǎ nn = ............ rot/min
Rezistenţa înfǎşurǎrii indusului R= .......... Ω =...............rot/s
Dacǎ nu este înscrisǎ pe plǎcuţǎ, rezistenţa înfǎşurǎrii indusului poate fi aproximatǎ din
pierderile Joule în circuitul indusului, în regim nominal de sarcinǎ: PJn≈ 2/3 (ΣP), unde ΣP = UnIn
2
- Pn reprezintǎ suma pierderilor la funcţionarea în regim nominal, iar R = PJn / In .
Datele excitaţiei: Uex = Un = ............V; Iex =............ A ; Rex = ............ Ω
Dacǎ nu este precizat pe plǎcuţa indicatoare, curentul de excitaţie al motorului se considerǎ Iex
< 0,05 In, pentru ca pierderile în circuitul de excitaţie (Pex = Un Iex) sǎ nu afecteze cu mai mult
de 5% valoarea randamentului motorului.
Se determinǎ randamentul nominal şi cuplul nominal la arbore.
Pn Pn [W ]
!n = = ............... Mn = = ............ [Nm]
UnIn 2! nn [rot / s ]
2. Dimensionarea reostatului de pornire Rp pentru un curent de pornire :
Ip = 1,5 In = ............ A
U " !U p
La pornire E=kenΦ=0 , rezultǎ I = I p = , ΔUp≈ 2 V. Rezultǎ Rp= ............Ω.
R + Rp
3. Ridicarea experimentalǎ a caracteristicii mecanice naturale n(M) şi a caracteristicilor
mecanice artificiale: caracteristica reostaticǎ şi respectiv caracteristica ridicată la
slǎbirea fluxului (curentului) de excitaţie.
Schema de montaj:
Rp (Rr) I IG
+ A AG
A1 VTG A1 K
E1 E2 E1 E2 Ie
M G
V
Aex TG VG UG Rs
Un Re A2
A2 n Re Uex
Ae
!
SCHEMA MOTORULUI SCHEMA GENERATORULUI DE SARCINA (GEN. DE C.C. CU EXCIT. INDEP.)
Modul de lucru:
Atenţie! La realizarea montajului şi la manevrarea reostatului Rex evitaţi întreruperea
circuitului de excitaţie. Iex →0 conduce la creşterea periculoasǎ a turaţiei motorului.
19
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
U " #U p R + Rr n0
n= " M slabire flux (Rr=0; Rex°0)
ke$ ke km$2
naturala (Rr=0; Rex=0)
reostatica (Rr°0; Rex=0)
!
M
Datele se trec pentru fiecare caracteristicǎ într-un tabel de tipul urmǎtor:
Intrebǎri. Comentarii:
20
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Chestiuni de studiat:
Dacă R şi Rex nu sunt înscrise pe plăcuţă, suma lor poate fi aproximată din pierderile Joule în
circuitul serie al indusului, în regim nominal de sarcină: PJn ≈ 2/3 (∑P), unde ∑P = UnIn - Pn
2
reprezintă suma pierderilor la funcţionarea în regim nominal, iar (R+Rex )= PJn / In .
Se vor determina randamentul nominal şi cuplul nominal la arbore.
P Pn [W ]
! n = n = .......... Mn = = ...........[ Nm]
UnIn 2! nn [rot / s ]
Schema de montaj:
21
Masini si actionari electrice – lucrari de laborator
Modul de lucru:
IG/IGn 0,1 0,15 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1
ηG 0,79 0,84 0,85 0,86 0,86 0,855 0,85 0,84 0,835 0,825 0,815 0,8
Intrebări. Comentarii:
1. Explicaţi rolul reostatului utilizat la pornire. Ce alte metode cu efecte similare se pot
aplica la pornirea motorului serie?
2. Comentaţi eficienţa metodei de reglaj reostatic al turaţiei d.p.d.v. al lărgimii gamei de
turaţii, al economicităţii în funcţionare, al costului instalaţiei, etc. Ce alte metode de
reglare a turaţiei motorului de c.c. cu excitaţie serie cunoaşteţi?
3. Explicaţi fenomenul de ambalare a motorului la întreruperea curentului de sarcină din
circuitul generatorului.
4. Pentru motorul încercat să se calculeze pierderile în înfăşurarea indusului şi în cea
de excitaţie la sarcină nominală PJn, respectiv PJex.
22