Universitatea “Dunarea de Jos Galati”

Facultatea de Inginerie Electrica si Electronica

DETERMINAREA RAPORTULUI DE
TRANSFORMARE LA
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT SI
MASINA ASINCRONA CU ROTOR
BOBINAT

Student:
gr. EM31
Profesor: Paraschiv Ion
1. Determinarea raportului de transformare la transformatorul trifazat

Raportul de transformare al transformatoarelor trebuie sa se

determine foarte exact pentru a se putea aprecia dca acestea pot functiona in
paralel. Verificarea raportului de transformare se face pentru toate treptele de
reglaj ale infasurilor si pe toate fazele, pentru prizele accesibile prin
comutare. Se verifica raportul de transformare atat pentru priza nominala cat
si pentru celelalte prize. Aceasta verificare se face inainte si dupa
asamblarea completa a transformatorului. La incercarea transformatoarelor
cu trei infasurari, se poate verifica raportul de transformare numai pe doua
perechi de infasurari, alimentarea fiind facuta pe a treia infasurare.
Masurarile se fac la acele perechi de infasurari care au tensiunile de
scurtcircuit cele mai mici.
Se aplica transformatorului tensiunea sa primara nominala si i se
masoara tensiunea secundara. Raportul de transformare al unui
transformstor trifazat reprezinta raportul dintre tensiunile de linie omoloage
din primar si secundar, la functionarea in gol.
Spre deosebire de transformatoarele monofazate, in cazul
transformatoarelor trifazate exista doua rapoarte de transformare:
 raportul de transformare de linie
 raportul de transformare de faza
Ambele rapoarte se masoara cand transformatorul functioneaza in gol,
iar infasurarea primara este alimentata cu tensiune nominala.
Raportul de transformare de linie , notat cu k este egal cu raportul
tensiunilor de linie.
U l1 U AB U BC U CA
k= = = =
U l 2 U ab U bc U ca
Raportul de transformare de faza, notat cu k f , este egal cu raportul
tensiunilor de faza.
U f1 U NA U NB U NC
kf = = = =
Uf2 U na U nb U nc
In cazul transformatoarelor de inalta tensiune, determinarea raportului
de transformare se poate face aplicand primarului o tensiune redusa a carei
valoare nu trebuie sa fie mai mica de 10% din valoarea nominala a tensiunii
primare, pentru puteri pana la 560 kVA si sub 2% pentru puteri mai mari.
Transformatorul poate fi alimentat pe joasa tensiune sau pe inalta
tensiune, circuitul nealimentat fiind deschis.

2
 Daca raportul de transformare depaseste valoarea 25:1 va fi utilizata
masurarea lui prin metoda potentiometrica.
La determinarea raportului de transformare al transformatoarelor
trifazate este necesar ca tensiunile utilizate la masurare sa fie simetrice. Spre
deosebire de rapoartele de transformare de faza, cele de linie depind de
grupa de conexiuni a transformatorului. In tabelul urmator se dau valorile
N1
raportului de transformare k in functie de raportul N al numerelor de spire
2

(pe faza), pentru diferite scheme de conexiuni. Aceste valori se calculeaza

tinandu-se seama de relatiile de legatura dintre tensiunea de linie si de faza
3U f
U f ), triunghi ( U l = U f ) sau zigzag ( U l =
pentru conexiunile stea ( U l = 3 �
2
)

Conexiune Dd Dy Dz Yy Yd Yz
a
Relatia de
N 2 N1
legatura k=
N1 k=
1 N1
� k=
2 N1
� k=
N1 k = 3�1 k = �
N2 3 N2 N2 3 N2
k = U l1 / U l 2 3 N2 N2

Metodele industriale pentru verificarea raportului de transformare

sunt:
 metoda celor doua voltmetre;
 metoda transformatorului etalon diferential;
 metoda compensarii (metoda puntii).
Indiferent de metoda folosita pentru determinarea raportului de
transformare, una din infasurari se alimenteaza, celalalta fiind in circuit
deschis(la gol). La alimentarea infasurarii primare, tensiunea electromotoare
E1 nu este riguros egala cu U1 datorita caderii ohmice de tensiune provocata
de curentul de magnetizare absorbit I 0 . Astfel, raportul tensiunilor la
functionarea in gol va constitui raportul de transformare masurat km ,
neglijand rezistenta ohmica a infasurarii :
U1 � I0 �
km = = kf 1
� +
� E �
X s 1 �
U 20 � 1 �
unde X s 1 reprezinta reactanta de scapari pe faza, pe care va aparea
caderea de tensiune datorata curentului I 0 .

3
 De regula, valoarea masurata km a raportului de transformare este mai
mare decat valoarea calculata k f . Pentru reducerea abaterii dintre km si k f se
I0
va urmari ca raportul E si reactanta X s 1 sa fie cat mai mici. Din acest
1

motiv, valoarea tensiunii de alimentare la masurarea raportului de

transformare trebuie sa fie cuprinsa intre (1-50)% U1N .
Metoda compensarii (metoda puntii) este cea mai folosita datorita
preciziei ridicate, a comoditatii si operativitatii pe care o prezinta. Masurarea
raportului de transformare se face cu o punte prevazuta cu compensare, ce
asigura citirea directa a raportului de transformare sau indica abaterea
procentuala fata de raportul de transformare calculat.
dispozitivul se compune dintr-un compensator in curent alternativ, la
care infasurarea la joasa tensiune a transformatorului este compensata cu o
parte a tensiunii inalte a aceluiasi transformator, obtinuta de la un divizor
rezistiv de tensiune.
Raportul de transfrmare masurat va fi dat de relatia:
U1 R + Re
km = =
U0 R
citit direct de la galvanometrul G.
Masurarea raportului de transformare prezinta o importanta deosebita
in cazul transformatoarelor conectate in paralel unde, o functionare normala,
impune printre alte conditii si abateri foarte mici pentru valoarea raportului
de transformare (se stie ca la doua transformatoare cu rapoarte de
transformare diferite, la functionarea in paralel apar curenti de circulatie care
provoaca incalzirea suplimentara a transformatoarelor si scaderea
randamentelor).

4
 2.Determinarea raportului de transformare la masina asincrona
cu rotor bobinat

Pentru determnarea raportului de transformare la masinile asincrone

cu rotor bobinat se utilizeaza urmatoarele metode :
 metoda alimentarii trifazate a infasurarii statorice ;
 metoda alimentarii trifazice, succesiv, a infasurarii statorice si
rotorice;
 metoda alimentarii unei faze a infasurarii statorice.
In mod obisnuit, raportul de transformare se determina prin metoda
alimentarii infasurarii statorice. Pentru determinari de precizie se poate
folosi una din celelalte doua metode.
Metoda alimentarii trifazate a infasurarii statorice. Pentru
determinarea raportului de transformare, se aplica infasurarii statorice un
sistem simetric trifazat de tensiuni, cu infasurarea rotorica deschisa, reostatul
de pornire deconectat si rotorul imobil.
Se masoara cele trei tensiuni de linie la bornele infasurarii statorice si
la inelele de contact.
La motoarele asincrone cu tensiuni nominale pana la 660V inclusiv, se
aplica infasurarii statorice tensiunea de linie nominala. La motoar5ele
asincrone cu tensiunea nominala mai mare de 660V se aplica infasurarii
statorice 10-15% din tensiunea de linie normala.
Raportul de transformare kt se determina cu relatia:
Us
kt =
Ur
in care:
- U s reprezinta media aritmetica a valorilor tensiunilor de linie ale
infasurarii statorice;
- U r media aritmetica a tensiunilor de linie ale infasurarii rotorice.
Metoda alimentarii trifazate a infasurarii statorice si rotorice. Pentru
determinarea raportului de transformare se procedeaza astfel:
a. se determina raportul de transformare ca la punctul anterior;
b. se aplica infasurarii rotorice un sistem trifazat de tensiuni,
infasurarea statorica fiind deschisa si rotorul fiind blocat;
c. se masoara cele trei tensiuni de linie la bornele infasurarii statorice
si la inelele de contact.
La motoarele asincrone cu tensiunea nominală a înfăşurării rotorice
mai mică sau egală cu 660V, se aplică la inelele de contact tensiunea de linie
nominală. La motoarele cu tensiunea nominală a înfăşurării rotorice mai

5
mare de 660V se aplică la inelele de contact 10... 15% din tensiunea de linie
nominală.
Metoda alimentării unei faze a înfăşurării statorice.Pentru determinarea
raportului de transformare prin această metodă se procedează astfel:

a. se alimentează o singură fază (de exemplu faza U1 , U 2 ) a

infasurarii statorice cu tensiune alternativa, de valoare data,
mentinuta constanta;
b. fazele constante ( V1V2 , WW
1 2 ) ale statorului sunt deconectate;

c. infasurarea rotrica este deschisa , iar rotorul este imobil;

d. se roteste usor rotorul (manual) pana cand se obtine valoarea cea
mai mare a tensiunii electromotoare, masurata intre doua inele
oarecare;
e. se masoara concomitent valoarea cea mai mare a tensiunii
electromotoare U er , intre doua inele ale rotorului si tensiunile electromotoare
U eV si U eW la bornele fazelor libere ale infasurarii statorice.
Raportul de transformare se determiina cu relatia:
kt =
( U eV + U eW )
3�
U er
in care:
- U eV reprezinta tensiunea electromotoare indusa in fazele libere ( V1V2 ,
WW1 2 ) ale infasurarii statorice;

- U er reprezinta valoarea cea mai mare, in functie de pozitia rotorului,

a tensiunii electromotoare induse in doua din fazele infasurarii rotorice,
conectate in stea.

6
 Pentru motoarele asincrone cu rotorul bobinat, infasurarile statorica si
rotorica avand o destinatie precisa, raportul dintre numarul de spire si
tensiunile de faza nominale ale acestora poate fi oarecare. De asemenea, cele
doua infasurari difera una de celalalta nu numai prin numarul de spire
conectate in serie, ci si prin factorii de bobinaj, iar in unele cazuri chiar si
prin numarul de faze.
determinarea experimentala a raportului de transformare se face
aplicand tensiune infasurarii statorului , avand rotorul in circuit deschis si
masurandu-se tensiunile dintre faze la ambele infasurari. Valoarea tensiunii
aplicate infasurarii statorului este cea nominala, pentru motoarele cu
tensiunea nominala sub 500V si de 10-15% din tensiunea normala pentru
motoarele cu tensiunea nominala peste 500V. Valoarea reala a raportului de
transformare se adopta ca fiind raportul dintre mediile aritmetice ale
valorilor masurate ale tensiunilor la rotor respectiv stator. Este de dorit ca
diferenta dintre diferitele valori masurate sa nu depaseasca 1%. Concomitent
cu incercarea pentru determinarea raportului de transformare, se face si
verificarea de simetrie a bfazelor infasurarilor rotorice si statorice. Deoarece,
in ceea ce priveste tensiunea la bornele infasurarii statorului, aceasta difera
de tensiunea indusa corespunzatoare, datorata caderii de tensiune din
infasurarea creata de curentul absorbit, valoarea raportului de transformare
difera de cea calculata din numarul de spire si factorul de bobinaj. Astfel,
valoarea determinata prin aceasta incercare a raportului de transformare K 'T
este mai mare decat valoarea obtinuta din calculul KT . Pentru o verificare
mai precisa a valorii calculate pentru raportul de transformare, se repeta
incercarea avand infasurarea statorica in circuit deschis si alimentand
infasurarea rotorica cu o tensiune reprezentand aceeasi fractiune din
tensiunea nominala rotorica ca si cea la alimentarea infasurarii statorului,
obtinandu-se in acest caz o valoare micsorata K "T a raportului de
transformare al masinii. Ca valoare determinata a raportului de transformare,
se va considera media aritmetica sau geometrica a celor doua masurari,
valoare mult mai apropiata decat cea obtinuta prin calcul:
K 'T + K "T
KT = = K 'T �
K "T
2
Limitarea erorilor metodei, poate fi realizata determinand raportul de
transformare ca raport al tensiunilor induse pe faza din rotor si stator. Cu
rotorul deschis, se alimenteaza o singura faza a statorului de la o sursa de
curent alternativ, celelalte faze fiind deconectate. Se masoara cu un
voltmetru tensiunea electromotoare de la bornele libere ale fazelor statorului
EB si EC . Considerand masina simetrica din punct de vedere electric si

7
magnetic, tensiunile EB si EC pot fi exprimate in functie de tensiunea E A ,
indusa de fluxul util infaza A , cu relatia :
2p 1
EB = EC = E A cos = EA
3 2
Astfel, masurandu-se tensiunea indusa in infasurarea fazei alimentate,
se verifica simetria constructiva a masinii prin egalitatea EB = EC .
Pentru determinarea raportului de transformare, este necesar sa se
cunoasca tensiunea maxima indusa intr-o faza a rotorului.
Conectand un voltmetru la doua borne oarecare ale rotorului (de
exemplu a si c) si rotind manual rotorul, se constata ca tensiunea indicata de
voltmetru variaza intre 0 si o valoare maxima. Valoarea maxima corespunde
pozitiei rotorului in care infasurarile a si c, la bornele carora este conectat
voltmetrul, imbratiseaza un flux magnetic util maxim, in timp ce infasurarea
b nu este imbratisata de un flux magnetic. Aceasta situatie corespunde
cazului in care axele geometrice ale infasurarilor rotorica b si statorica A a
p
sunt perpendiculare, iar axele celorlalte infasurari orientate la un unghi de
6
radiani electrici. Tensiunea indusa e, masurata la bornele ac va reprezenta
suma geometrica a tensiunilor electromotoare e 'a si e 'c . Notand cu ea si ec
tensiunile induse in fazele a si c , cand axele geometrice ale acestora coincid
cu axa geometrica a fazei statorice inductoare A, intre valorile efective ale
acestor tensiuni pot fi scrise relatiile:
p 3
E 'a = E 'c = E cos = E
6 2
unde: Ea = Ec = E , respectiv Eac = E 'a + E 'c = 3E .