Lesson 10:

Electrical Power Measurements

Masurarea rezistentei si impedantei
 Lesson objectives Contents

Electrical Power
 To define Electrical Power Measurement
measurement
 To describe and characterize
wattmeter Wattmeters
 To define measurement of active
power
 To describe Energy Metter Active power measurements
instrumentation
Energy Metter
Instrumentation
 Measurement of electrical power
 În c.c. Întreaga energie absorbită de la o sursă se consumă
 La c.a. deosebim puterea activă, reactivă și aparentă, este și factorul de putere, etc.
 Çând un curent i curge de la generatorul G la receptorul R puterea instantanee
furnizată receptorului R este egală p = v*i.
 Dacă tensiunea și curentul sunt c.c. puterea medie P=V*I este egală cu puterea
instantanee p=v*i.
 Dacă tensiunea și curentul c.a. sunt sinusoidale există o defazare φ între tensiune și
curent (fig). Valorile instantanee ale tensiunii v și curentului i au forma: v = Vmax cos
ωt și i = Imax cos (ωt - φ), unde ω, pulsul, este proporțional cu frecvența F (ω = 2πF).
Defazatul φ este (convențional), considerat pozitiv când curentul întârzie în raport cu
tensiunea.
 Puterea instantanee are valoarea: Vmax * Imax* cos ω * cos (ωt - φ). Trebuie să luați
valoarea medie a acestui produs într-o perioadă pentru a obține expresia puterii
furnizate de generatorul G receptorului R. Această putere se numește putere activă și
se exprimă prin formula:
 Măsurarea puterii în circuite de c.c. Metoda a și
V
 P = VRxIR IV = VR/RV (RV – rezistenta interna a voltmetrului)
 P = VR x IR = VR(IS-IV) = VR x IS – VR x IV = VR x IS – V2R/RV =
P indicată de instrument – Pierderi de putere în voltmetru

Căderea de tensiunea pe ampermetru VA = IR x RA unde RA - rezistența internă a

ampermetrului
Puterea consumată de rezistența de sarcină =
=VR x IR = (VS – VA) x IR – VS x IR – VA x IR = VS x IR – IR2 x RA =
= puterea indicată de instrument – pierderea de putere in
ampermetru
Tipuri de Wattmetre

 1) electrodinnamice
a) cu bobina mobilă suspendata
b) cu bobina fixată
 2) inductive
 3) electrostatică
 4) termice
 Masurarea cu Wattmetru in circuit c.c.
 Constructia wattmetrului de tip electrodinamic: 2 bobine fixe si
1 bobina mobile
 Bobinele fixe, denumite bobine de curent, arată curentul prin sarcină
în timp ce bobina în mișcare, denumită bobină de tensiune, arata un
curent proporțional ce trece via rezistorul cu considerarea tensiuni de pe rezistența de sarcină R. În consecință,
devierea bobinei mobile este proporțională cu puterea consumată de sarcină.
Într-o astfel de conexiune a wattmetrului, eroarea de inserare, ca în exemplul precedent cu ampermetru și voltmetru,
există. Poziționarea relativă β a bobinei de curent și a bobinei de tensiune în ceea ce privește sarcina, introduce erori
similare în măsurarea reală a puterii. În special, prin conectarea bobinei de tensiune între A și C, bobinele de curent
transportă surplusul de curent care curge prin bobina de tensiune. Pe de altă parte, prin conectarea
bobinei mobile între B și C, această eroare de curent poate fi evitată, dar acum bobina de
tensiune măsoară surplusul de cădere de tensiune pe bobinele de curent.
Masurarea puterii in circuit c.a.
 p(t) = v(t) x i(t)
 v(t) = Vm sin ωt
 i(t) = Im sin (ωt – φ)
Unde Vm si Im valorile de pick, iar ɷ - frecventa unghiulara
Atunci puterea instantanee p(t) = VmIm sin ωt sin (ωt - φ)
sau: p(t)- (VmIm/2)[cosφ – cos(2ωt – φ)]
Valoarea medie a puterii la un ciclu complet:

Unde V și I sunt valori RMS (efective), iar cos φ – factorul de putere pe

sarcină.
 Wattmetrul electrodinamic: bobinele de curent
Are două bobine conectate în moduri diferite la același circuit in
care puterea trebuie măsurată. Bobinele fixe sau bobinele de câmp
sunt:
 conectate în serie cu curentul în sarcină, denumite Bobine de
curent (CC) ale wattmetrului. Principalul câmp magnetic este
produs de aceste bobine fixe.
 este împărțită în două secțiuni, astfel încât să ofere un câmp
magnetic mai uniform aproape de centru și pentru a permite
amplasarea arborelui mobil al instrumentului.
 sunt de regulă înfășurate cu fire groase pentru transportul
curentului principal de sarcină prin ele.
 sunt montate rigid cu structurile de susținere a bobinei pentru a
preveni orice mic orice mișcare și distorsiunile câmpului
rezultate. Suporturile de montare sunt realizate din ceramică și
nu metalică, pentru a nu perturba distribuția câmpului magnetic.
 Wattmetrul electrodinamic: bobinele de tensiune
 Bobina în mișcare care este conectată în paralel cu tensiunea de alimentare, peste sarcina și transportă un curent
proporțional cu tensiunea ce cade pe sarcină. Deoarece bobina în mișcare poartă un curent proporțional cu tensiunea,
se numește bobina de tensiune. Bobina în mișcare este în întregime înconjurată de perechea de bobine fixe. Are
conectată o rezistență neinductivă de mare valoare în serie cu bobina de tensiune pentru a restricționa curentul prin
aceasta la o valoare mică și, de asemenea,
 Bobina în mișcare, realizată din fire fine, este înfășurată fie ca o bobină auto-susținută cu miez de aer, sau altfel
înfășurat pe un ax nemetalic.
 Curentul care circulă prin ele este direct proporțional cu tensiunea de alimentare. Indicatorul se
montează pe bobina mobilă.
Mișcarea indicatorului este controlată cu ajutorul arcului.
 Curentul care trece prin bobină crește temperatura
acestora. Fluxurile de curent se controlează cu ajutorul unui
rezistor care se conectează în serie cu bobina mobilă.
 Circuitul operaţional al wattmetrului
electrodinamic
 V = tensiunea de măsurat (Vrms)
 I = curent de măsurat (Irms)
 iP = curent instantaneu în bobina de tensiune
 iC = curent instantaneu în bobina de curent
 RV = rezistență externă conectată cu bobina de tensiune
 RP = rezistența circuitului bobinei de tensiune (rezistența R C +
RV)
 M = inductanță reciprocă între bobina curentă și bobina de
tensiune
 θ = unghiul de deviere al sistemului în mișcare
 ω = frecvența unghiulară de alimentare în radiani pe secundă
 φ = defazajul curentului I față de tensiunea V
 Mod de conectare a wattmetrului
 Indicaţia wattmetrului = Puterea consumată de
sarcină + pierderea de putere în bobina de curent
- pentru valori de sarcină mici

 Indicaţia wattmetrului = Puterea consumată de

sarcină + Pierderea de putere în bobina de
tensiune – pentru valori de sarcină mari
Digital wattmeter (up to 100 kHz)
Hall-power meter
 Measurement of Power. Single Phase

The voltage and current detected by the METER are the voltage and current
applied directly to the Load.

The indication on the Meter is the POWER being dissipated by the load.
 Measurement of Active Power
4-wire balanced three-phase measurement (3
phases + neutral)
4-wire balanced three-phase measurement (3 phases + neutral) The intensities
circulating in the three phases are equal in terms of rms values I1 = I2 = I3
and show the same phase shift φ in relation to the respective voltages of the 3
phases. If U1N is the simple voltage measured between phase 1 and neutral,
power P1 supplied by phase 1 will be obtained by connecting a wattmeter as
shown in figure 3. Its value will be: P1 = U1N*I1*cos ϕ The total power
supplied P will be equal to 3 P1.
Note: The expression P1 = U1N. I1 . cos ϕ in the scalar product of the 2 vectors

and in three-phase:
 Measurement in 3-wire balanced
three-phase (3 phases no neutral)

The intensities circulating in the three phases are equal I1 = I2 = I3. An artificial neutral is created using
three resistors R, R et R’. The sum R’ + r must be equal to R (r is the resistance of the voltage circuit of the
unit). This returns us to the previous case with U1N between phase 1 and the artificial neutral (figure).
P1 = Power supplied on phase 1
Totale P supplied P= 3 U1N. I1. cos φ = 3P1.
With many wattmeters, the balanced three-phase measurements (3 phases no neutral) are performed directly;
the artificial neutral point recreated by the resistors R, R and R’ is included in the instrument.
 Measurement in 3-wire unbalanced three-phase (3
phases no neutral) - method using two wattmeters.

Whether the circuit is balanced or not in the absence of a neutral, there remains I1 + I2 + I3 = 0. In this case, the general expression
of the power given above is simplified

and the measurement of the total power may be carried out using two wattmeters (figure).
 U13 and U23 are the phase-to-phase voltages measured respectively between phase 1 and phase 3 and then between phase 2 and
phase 3.
 Two cases may arise: a) P1 ≥ 0 and P2 ≥ 0, then Ptotal = P1 + P2
b) one wattmeter deviates to the right and the other is as far as it will go to the left. To read the second;
transfer the feed wires to the voltage circuit: U*.U’ becomes U’.U*.
The value will be considered negative and we will obtain: Ptotal = P1 – P2 If it is a digital wattmeter we will add together the
algebraic values displayed.
Note: it is possible to use a single wattmeter successively connected to 2 positions, using an inverter switch. This type of switch
Measurement in 4-wire balanced three-
phase (3 phases + neutral)
 We obtain Ptotal = P1 + P2 + P3 (figure).
 In this case, we must use 3 wattmeters and add the
readings together.
 If the measurement is stable, we can successively
carry out 3 measurements with a single wattmeter.
 Caution: it is recommended to use a system
preventing the intensity circuits from being cut off
during switching.
Energy Meter Instrumentations
Lesson 7:
Measurement of Resistances.
Ohmmeters. Multimeters.

Measurement of Impedance
 Lesson objectives Contents

Resistance

 To define resistance and

classification Measurement of resistance
 To describe measurements of
different types of resistance
 To define and characterize
Ohmmeters
ohmmeters
 Bibliografie: ASTM, “1987 Annual Book of ASTM Standards,” Section 10, Volume 10.02
Electrical Insulation (II): Wire and Cable, Heating and Electrical Tests. ASTM, “1986
Annual Book of ASTM Standards,” Section 10, Volume 10.05 Electronics (II): Electrical
Insulation and Electronics. “Low Current Measurements,” Application Note 100, Keithley
Instruments, Cleveland, Ohio, July, 2001. Low Level Measurements, Keithley Instruments,
Cleveland, Ohio, 1998.
 How to measure low resistance (<1Ω) ?

 Potentiometer method
 Voltmeter – Ammeter (four terminals) method (1%)
 Kelvin Bridge
 R/S = (a1/b1) – {C/S × (b/(a+b+C)) × (a1/b1 – a/b)}

Rezistența scăzută se găsește în întrerupătoare, bobine de cupru,

bobine de transformator, contacte întrerupătoare, conexiuni la
baterii, înfășurări de motor etc.
Construction of Low Resistances
Ammeter – Voltmeter method
(metoda în Aval)
Errors calculation
Remember:
V-A Four-Wire (Kelvin) Resistance Measurements

 Datorită limitărilor metodei cu două fire, este utilizată o abordare

diferită pentru măsurătorile de rezistență mică care reduc efectul
rezistenței firelor de contact. Pentru măsurarea cu rezistențe egale sau
mai mici de 1 kΩ, se poate utiliza conexiunea cu patru fire (Kelvin).
Deoarece tensiunea este măsurată la careva distanță, căderea de
tensiune în cablurile de testare este eliminată.Cu această configurație,
curentul de testare (I) este forțat să treacă prin rezistența de testare
(R) printr-un set de cabluri de testare, în timp ce tensiunea (VM) este
măsurată printr-un al doilea set de cabluri. Deși un curent mic (de
obicei mai mic de 100 pA) poate curge prin cablurile de detectare,
este de obicei neglijabil și poate fi ignorat în toate scopurile practice.
 Prin urmare, tensiunea măsurată de contor (VM) este practic aceeași
cu tensiunea (VR) pe rezistența (R). Ca rezultat, valoarea rezistenței
poate fi determinată mult mai precis decât prin metoda cu două fire.
 Rețineți că cablurile de detectare a tensiunii trebuie conectate cât mai
aproape de rezistorul testat, pentru a evita includerea unei părți a
rezistenței cablurilor de testare în măsurare.
Potentiometer method

 Metoda potențiometrului (POT) DC măsoară rezistența

necunoscută luând rezistența fixă sau standard ca valoare de
referință.
 Un reostat modifică rezistența și controlează curentul „I” din
circuit. Un ampermetru este conectat în serie cu rezistența
necunoscută și standard.
 Când comutatorul este în poziția 1, controlează rezistența
necunoscută și când este în poziția 2 controlează rezistența
standard.
 Căderea de tensiune pe rezistență este luată ca ieșire folosind
legea lui Ohms.
 Prin urmare, rezistența necunoscută este:
Rezistență necunoscută = (Scădere de tensiune la Rezistență
necunoscută/Scădere de tensiune la Rezistență standard) *
Rezistență standard
Rx = (URx/URs)Rs
Kelvin double Bridge method circuit
 Măsurarea cu puntea Kelvin are avantajul de a anula rezistențele
suplimentare de la cablurile și contactele de testare.
 Puntea folosește brațe cu raport dublu pentru a anula rezistența. „R” este
rezistența necunoscută și „S” este rezistența standard de valoare scăzută.
„C” este o conexiune grea de cupru. Brațele a, b, a1 și b1 sunt valori de
rezistență ridicate în comparație cu „R” și „S”.
 Ecuația pentru puntea dublă kelvin:
R/S = (a1/b1) – {C/S × (b/(a+b+C)) × (a1/b1 – a/b)}
 Pentru măsurarea corectă, raportul dintre „R”, „S” și a, b trebuie să fie
egal. Astfel circuitul este în stare de echilibru. Acest lucru va devia
curentul din galvanometrul „G”.
 Această punte măsoară rezistențe în intervalul 0,1 - 1 Ohm.
  Here, R is the unknown resistance to be measured, S is the
standard resistance and 'r' is the resistance of the connecting
lead. G is the galvanometer and is connected in such a way
that the effect of r is eliminated. The circuit incorporates two
sets of ratio arms i.e., X, Y, and x, y.
 Under balanced condition,Vab = Vacd
 From figure,

 Înlcouind ec. 2 in 1, obținem,

 Unde ecuația de echilibru:

 Dar,
 (V-A) Two-Wire Resistance Measurements

Principala problemă de măsurare cu metoda cu două fire, aplicată

măsurătorilor de rezistență mică este că rezistența totală a cablului
(RLEAD) este adăugată la măsurare. Deoarece curentul de testare (I)
provoacă o scădere mică, dar semnificativă de tensiune pe rezistențele
contactelor, tensiunea (VM) măsurată de contor nu va fi exact aceeași
cu tensiunea (VR) direct pe rezistența de testare (R), și poate rezulta o
eroare considerabilă.
Rezistențele tipice ale cablurilor suntv10mΩ - 1Ω, deci este foarte
dificil să se obțină măsurători precise de rezistență cu două fire atunci
când rezistența testată este mai mică de 100Ω, deoarece rezistența de
interes va fi complet acoperită de rezistența cablurilor, care va fi sursa Este practică la masurărori a rezistenței în
dominantă de eroare.
circuite integrate...
e.g. utilizarea cablurilor de testare cu o rezistență de 100 mΩ pentru a
efectua o măsurare a rezistenței cu două fire pe un rezistor de 500 mΩ
va avea ca rezultat o eroare de măsurare de 20% în plus față de cea a
instrumentului.
 3-wire resistance measurement

Deși conexiunea cu 3 fire nu este la fel de precisă ca cea cu 4 fire,

este foarte apropiată dacă toate cele 3 fire sunt similare și este
mult mai bună decât conexiunea slabă cu 2 fire. Prin urmare,
conexiunea cu 3 fire a devenit standard în multe aplicații industriale.
În schema de mai sus, partea inferioară are un singur fir. Deci,
conexiunea din partea inferioară ne amintește de conexiunea cu 2
fire, în timp ce conexiunea superioară este ca conexiunea cu 4 fire.
În partea superioară, contorul poate compensa rezistența firului, ca
în conexiunea cu 4 fire. Dar în partea inferioară, nu are niciun
mijloc de a compensa rezistența firului (Rw3).

Deci, cum funcționează conexiunea? Măsurătorul de rezistență are comutare internă, astfel încât mai întâi poate măsura
doar rezistența buclei superioare (rezumatul Rw1+Rw2), apoi împarte acel rezultat la 2 și obține rezistența medie a
acestor două fire. Contorul presupune apoi că al treilea fir (Rw3) are aceeași rezistență ca media Rw1 și Rw2. Apoi
trecem la o conexiune normală (în desen) pentru a măsura impedanța conectată R și folosește rezultatele rezistenței
firelor măsurate mai devreme în rezultatul măsurării.
În aplicațiile industriale, conexiunea cu 3 fire este un compromis bun; este suficient de precis și trebuie să utilizați un fir
mai puțin decât cu măsurarea perfectă cu 4 fire.
 Metode de comparaţie
 În acest caz, rezistenţa de măsurat se compară cu o rezistenţă de valoare
cunoscută. Există mai multe metode de comparaţie cele mai importante fiind:
- metoda substituţiei;
- metoda comparării tensiunilor; R0 Rx
- metoda de punte 2 1
 E K
Este prezentată o schemă de măsurare ce utilizează metoda substituţiei.
E – sursă de tensiune continuă A
R0 – rezistenţă etalon variabilă Măsurarea rezistenţei
prin metoda substituţiei
K – comutator cu două poziţii
A – ampermetru

 Cu comutatorul K pe poziţia 1 se măsoară curentul prin circuit I=E/R x. Se

E E
trece
 K pe poziţia 2 şi se reglează R0 până când curentul prin acest circuit este
R x R0
egal cu curentul prin circuitul anterior, astfel încât:
şi deci Rx=R0

 Precizia acestei metode depinde de precizia rezistenţei etalon şi de precizia

ampermetrului.
 Metoda comparării tensiunilor este o
metodă de măsurare foarte precisă, în
special în cazul rezistențelor de valori
mici, în care se compara doua rezistente
de valori apropiate, R0 si Rx în serie, (Fig.
 Se foloseste un voltmetru care masoara
succesiv tensiunea Ux la bornele
rezistenței Rx si U0 la bornele rezistentei
R0 (cunoscută), curentul fiind mentinut la
aceeași valoare I=U0/R0=Ux/Rx, cu
ajutorul reostatului Rh.
 Rezistența Rx se determină cu formula:
 Substitution Method

In this method the unknown resistance Rx is measured with respect to the standard variable resistance S. The circuit also
contains a steady voltage source V, a regulating resistance r and an ammeter. A switch is there to connect Rx and S in the
circuit alternately.
To start with, the switch is connected in position 1, so that the unknown resistance Rx gets included in the circuit. At this
condition, the regulating resistance r is adjusted so that the ammeter pointer comes to a specified location on the scale. Next,
the switch is thrown to position 2, so that the standard resistance S comes into circuit in place of Rx . Settings in the regulating
resistance are not changed. The standard variable resistance S is varied till ammeter pointer reaches the same location on scale
as was with Rx . The value of the standard resistance S at this position is noted from its dial. Assuming that the battery emf has
not changed and also since the value of r is kept same in both the cases, the current has been kept at the same value while
substituting one resistance with another one.
The two resistances thus, must be equal. Hence, value of the unknown resistance Rx can be estimated from dial settings of the
standard resistance S.
Wheatstone Bridge at Balance:
Two A-m V-m Methods

The voltmeter–ammeter method is a direct application of ohm’s law in which the

unknown resistance is estimated by measurement of current (I) flowing through it and the
voltage drop (V) across it. Then measured value of the resistance is

This method is very simple and popular since the instruments required for
measurement are usually easily available in the laboratory. Two types of
connections are employed for voltmeter–ammeter method as shown in
 Substitution Method

In this method the unknown resistance Rx is measured with respect to the standard variable resistance S. The circuit also
contains a steady voltage source V, a regulating resistance r and an ammeter. A switch is there to connect Rx and S in the
circuit alternately.
To start with, the switch is connected in position 1, so that the unknown resistance Rx gets included in the circuit. At this
condition, the regulating resistance r is adjusted so that the ammeter pointer comes to a specified location on the scale. Next,
the switch is thrown to position 2, so that the standard resistance S comes into circuit in place of Rx . Settings in the
regulating resistance are not changed. The standard variable resistance S is varied till ammeter pointer reaches the same
location on scale as was with Rx . The value of the standard resistance S at this position is noted from its dial. Assuming that
the battery emf has not changed and also since the value of r is kept same in both the cases, the current has been kept at the
same value while substituting one resistance with another one.
The two resistances thus, must be equal. Hence, value of the unknown resistance Rx can be estimated from dial settings of the
standard resistance S.
Series-type Ohmmeter
 Dacă valoarea rezistorului este necunoscută și trebuie măsurată
prin plasarea lui în serie cu ohmmetrul, atunci acel ohmmetru se
numește ohmmetru în serie.
 Acum, să discutăm despre scara de calibrare a ohmmetrului în
serie.

Dacă Rx=0Ω, atunci bornele A și B vor fi scurtcircuitate între ele. Deci, curentul contorului este împărțit între
rezistențele, R1 și R2. Dacă variem valoarea rezistorului, R2 astfel ca întregul curent al contorului să circule
prin rezistența R1, atunci contorul arată curentul de deviere la scară completă. Prin urmare, acest curent de
deviere la scară completă poate fi reprezentat ca 0Ω.
Dacă Rx=∞Ω, atunci bornele A și B vor fi deschise între ele. Deci, nu trece curent prin rezistența, R1. În acest
caz, contorul arată un curent de deviere nul. Prin urmare, această deviație nulă a contorului poate fi
reprezentată ca ∞Ω. În acest fel, luând în considerare diferite valori ale Rx, contorul arată diferite deflexiuni
calibrate respectiv în ohmi.
Ohmetrul serie este bun pentru valori mari ale rezistenței măsurate
 Multi-range Series Ohmmeter

 The additional shunt resistances R3 , R4…,

R7 are used to adjust the meter current to
correspond to 0 to FSD scale each time the
range of the unknown resistance Rx is changed.
 Shunt resistances are changed by rotating the
range setting dial of the ohmmeter.
Shunt-type Ohmmeter

Dacă valoarea rezistorului este necunoscută și trebuie măsurată prin plasarea

lui în paralel (șunt) cu ohmmetrul, atunci acel ohmmetru se numește
ohmmetru șunt. (pentru valori mici ale Rx.
Închideți comutatorul, S al circuitului de mai sus în timp ce acesta este în uz.

Dacă Rx=0Ω, atunci bornele A și B vor fi scurtcircuitate între ele. Din această cauză, întregul curent, I1 trece
prin bornele A și B. În acest caz, nici un curent nu trece prin galvanometrul . Prin urmare, deviația nulă a
galvanometrului poate fi reprezentată ca 0Ω.
Dacă Rx=∞Ω, atunci bornele A și B vor fi deschise și nu trece curent prin bornele A și B. În acest caz,
întregul curent, I1 curge prin galvanometru. Dacă este necesar, variați (ajustați) valoarea rezistenței, R1 până
când galvanometrul arată curentul de deviere la scară completă. Prin urmare acest curent de deviere la scară
completă al galvanometrului poate fi reprezentat ca ∞Ω
În acest fel, luând în considerare diferite valori ale Rx, contorul arată diferite deflexiuni corespunzatore
calibrarii in ohmi.
Compararea scalei ohmmetrelor
MultiMeters
 Measurements by using Multimeter
Multimeter is an instrument used to measure DC & AC voltages, DC & AC currents and resistances
of several ranges. It is also called Electronic Multimeter or Voltage Ohm Meter (VOM).
 DC voltage Measurement
  The part of the circuit diagram of Multimeter, which can be used to measure DC voltage is shown
in below figure.
DC voltage Measurement by Multimeter

 The above circuit looks like a multi range DC voltmeter. The combination of a resistor in series with PMMC
galvanometer is a DC voltmeter. So, it can be used to measure DC voltages up to certain value.
 We can increase the range of DC voltages that can be measured with the same DC voltmeter by increasing the
resistance value.
 the equivalent resistance value increases, when we connect the resistors are in series.
 In above circuit, we can measure the DC voltages up to 2.5V by using the combination of resistor, R5 in series with
PMMC galvanometer.
 By connecting a resistor, R4 in series with the previous circuit, we can measure the DC voltages up to 10V.
DC Current Measurement by MULTIMETERS
 The part of the circuit diagram of Multimeter, which can
be used to measure DC current is shown in below figure.
 The above circuit looks like a multi range DC ammeter.
The combination of a resistor in parallel with PMMC
galvanometer is a DC ammeter. So, it can be used to
measure DC currents up to certain value.
 We can get different ranges of DC currents measured
with the same DC ammeter by placing the resistors in
parallel with previous resistor.
 In above circuit, the resistor, R1 is connected in series
with the PMMC galvanometer in order to prevent the
meter gets damaged due to large current.
 We can measure the DC current that is flowing through
any two points of an electric circuit, by connecting the
switch, S to the desired current range
AC voltage Measurement by Multimeters
The part of the circuit diagram of Multimeter,
which can be used to measure AC voltage is
shown in below figure.
The above circuit looks like a multi range AC
voltmeter. We know that, we will get AC
voltmeter just by placing rectifier in series
(cascade) with DC voltmeter.
The above circuit was created just by placing the
diodes combination and resistor, R6 in between
resistor, R5 and PMMC galvanometer.
We can measure the AC voltage across any two
points of an electric circuit, by connecting the
switch, S to the desired voltage range.
Resistance Measurement by Multimeters
The part of the circuit diagram of Multimeter, which can
be used to measure resistance is shown in below figure.
We have to do the following two tasks before taking any
measurement.
 Short circuit the instrument
 Vary the zero adjust control until the meter shows full
scale current. That means, meter indicates zero
resistance value.
Now, the above circuit behaves as shunt ohmmeter and
has the scale multiplication of 1, i.e. 100.
We can also consider higher order powers of 10 as the
scale multiplications for measuring high resistances
 High Resistance Measurements

 Rezistența se măsoară cel mai adesea cu un multimetru digital,care

poate face măsurători până la aprox. 200MΩ. Cu toate acestea, în
unele cazuri, rezistențele de cca GOhm.
 Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui electrometru, care poate
măsura atât curentul foarte mici, cât și cel mare tensiune de
impedanță. Folosind un electrometru, rezistențe până la10x18Ω poate
fi măsurat în funcție de metoda utilizată.
Loss of Charge Method

 The unknown resistance R to be measured is connected across the capacitor

C and their parallel combination is connected to the dc voltage source.
 Let the capacitor is initially charged up to a voltage of V while the switch is
kept ON.
 Once the switch is turned OFF, the capacitor starts to discharge through the
resistance R.
 During the discharge process, the voltage v across the capacitor at any
instant of time t is given by.
 This method, though simple in principle, require careful choice of the
capacitor. The capacitor C itself must have sufficiently high value of its
own leakage resistance, at least in the same range as the unknown
resistance under measurement.
 The resistance of the voltmeter also needs to be very high to have more
accurate results.
 Sunt utilizate două metode pentru a măsura rezistența mare, metoda tensiunii constante și metoda
curentului constant.
 În metoda tensiunii constante, se obține o tensiune cunoscută se aplică și un picoampermetru sau
ampermetrul electrometru este folosit pentru a măsura curentul rezultat. În metoda curentului constant, un
curent constant este apliat prin rezistența necunoscută și căderea de tensiune pese rezistența se măsoară.

 În această metodă, o sursă de tensiune constantă, V, este

plasată în serie cu rezistența necunoscută, R, și un
ampermetru electrometru, A. Deoarece scăderea tensiunii la
un electrometru-ampermetrul este neglijabil, în esență toată
tensiunea cade pe R . Curentul rezultat este măsurat de
ampermetru și rezistența este calculată folosind legea lui
Ohm, R=V/I.
 Pentru a efectua aceste măsurători, sunt necesare un
electrometru sau picoampermetru și o sursă de tensiune
constantă. Sensibilitateaa electrometrului este mult mai bun
decât 1pA. Unele electrometreiar picoampermetrele au o
sursă de tensiune constantă încorporată în instrument, cum ar
fi electrometrul model 6517A
Volume and Surface Resistivity Measurements

Se calculează rezistivitatea din geometria electrozilor

și grosimea probei. Rezistivitatea suprafeței se
măsoară prin aplicarea unei tensiuni pe suprafața
probei, între cei doi electrozi inferiori. Se măsoară
curentul rezultat și rezistivitatea este calculat.
Dimensiunea recomandată a eșantionului pentru aceste
dispozitive este trei până la patru inci în diametru și
între 0,001 și 0,125 inch grosime. Procedura ASTM
descrie, de asemenea, câteva alte leconfigurațiile
electrozilor, în funcție de dimensiunea și forma
specimen.
 Constant Current Method

 Curentul de la sursa de curent constant, I, curge prin rezistența necunoscută, R, iar căderea de tensiune este măsurată cu
electrometrul voltmetru, V. Folosind această metodă,pot fi măsurate rezistențe de până la aproximativ 10x14 Ω. Chiar
dacă procedura de bază pare destul de simplă, trebuie luate unele măsuri de precauție. Impedanța de intrare a
voltmetrului trebuie să fie de cel puțin 100 ori mai mare decât rezistența necunoscută pentru a evita erorile de încărcare.
De obicei, impedanța de intrare a electrometruluivoltmetrul este de aproximativ 10x14Ω. De asemenea, rezistența de
ieșire a sursei de curent trebuie să fie mult mai mare decât rezistența necunoscută pentru ca măsurarea să fie liniară.
Deoarece tensiunea pe eșantionul depinde de rezistența eșantionului pentru care este dificil de luat în considerare
coeficientul de tensiune atunci când utilizați metodă de curentul constant. La determinare se folosește metoda
curentului constant rezistivitate ridicată folosind sonda în patru puncte sau tehnica Van der Pauw. Aceste metode de
determinare a rezistivității sunt adesea folosite pe material semiconductor.
 The Four-Point Probe Technique
Tehnica sondei coliniare în patru puncte de măsurare a rezistivității implică aducerea a patru pini
conducători electrici, la distanță egală, în contact cu materialul cu rezistență necunoscută. Matricea este
plasată în centrul materialului. O diagramă a acestei tehnici este prezentată în figura .Un curent
cunoscut este trecut prin cei doi pini exteriori, iar tensiunea este detectată la cei doi pini din interior.
Rezistivitatea este apoi calculată din următoarea ecuație:

unde
t = the wafer thickness in centimeters
k = a correction factor based on the ratio of the probe to wafer diameter and on the
ratio of wafer thickness to probe separation
După cum se arată în Fig, un circuit mai realist ar fiinclude o rezistență
de contact la fiecare sondă (r), o rezistență finită de lO la împământare
atât a curentuluisursa (RC) și voltmetrul (RV) și rezistența de intrare a
voltmetrului (RIN). În funcție de material, rezistența contactului r, poate
fi de până la 300 de ori sau mai mult decât rezistența măsurată, R2.
Acest lucru necesită ca sursa curent să aibă o tensiune de conformitate
considerabil mai mare decât s-ar putea aștepta,iar voltmetrul trebuie să
aibă o rezistență de intrare mult mai mare.Deoarece sursa de curent nu
este complet izolată de împământare, devine din ce în ce mai necesară
utilizarea unui electrometru diferenţial
 The Van der Pauw Technique

 Tehnica Van der PauwTehnica Van der Pauw pentru măsurarea

rezistivității utilizează, de asemenea, o metodă de curent constant.
Această tehnică folosește patru contacte izolate la limita unei forme
arbitrare a probei lamilare.
 Un total de opt măsurători sunt făcute în jurul eșantionului, așa cum se
arată în Figura. Aceste citiri sunt combinate matematic pentru a obține
o rezistivitate medie a probei. Frmula pentru determinarea rezistivității
se găsește în ASTMMetoda F76. Această metodă este deosebit de utilă
cu foarte mici probe din moment ce dimensiunile probei și distanța dintre
contactele sunt neimportante.
 Alternating Polarity Method

La măsurarea materialelor cu rezistivitate foarte mare, curenții de fond pot cauza erori de măsurare. Curenți de fond
se pot datora sarcinii stocate în material (absorbție dielectrică), sarcinii statice sau triboelectrice sau efecte
piezoelectrice. Curenții de fond pot fi egali sau mai mari decât curentul stimulat de tensiunea aplicată. Dacă curentul
de fond este de aceeași polaritate ca și curentul măsurat, rezultanta măsurată va fi mult mai mare decât valoarea
adevărată. Dacă polaritatea curentului este opusă polarității tensiunii aplicate, rezistența calculată va fi mai mică.
Metoda polarității alternative poate elimina practic efectele curenților de fond din eșantion. Metoda de polaritate
alternativă aplică o tensiune de polarizare de polaritate pozitivă, atunci curentul este măsurat după o anumită
întârziere. Apoi, polaritatea este inversată și curentul este măsuratdin nou, folosind aceeași întârziere. Procesul de
inversare a polarității poate fi repetat de câte ori. Rezistența se calculează pe baza de o medie ponderată a celor mai
recente măsurători. Electrometrul model 6517A are alternanta polarității încorporată într-o secvență de testare. Cu
această metodă,utilizatorul introduce tensiunea de testare, timpul de măsurare și numărul deiterații.
 What is Electrical Impedance?
 In electrical engineering, electrical impedance is the measure of the
opposition that a circuit presents to a current when a voltage is
applied. Impedance extends the concept of resistance to AC
circuits. Impedance possesses both magnitude and phase, unlike
resistance, which has only magnitude.
 Unlike electrical resistance, electrical impedance’s opposition to
current depends on the frequency of the circuit. Resistance can be
thought of as impedance with a phase angle of zero.
 A circuit where the current lags 90° (electrical) in respect of the
applied voltage in a purely inductive circuit. A circuit where current
Where R is the value of circuit leads 90° (electrical) in respect of the applied voltage in a purely
resistance and X is the value of
circuit reactance. capacitive circuit. A circuit where the current does not lag nor lead
The angle between applied in respect to the applied voltage in a purely resistive circuit. When a
voltage and current is circuit is driven with direct current (DC), there is no distinction
between impedance and resistance.
 Impedance

 The inductive reactance is taken as positive and capacitive reactance is taken as

negative.
 Impedance can be represented in complex form. This is

 The real part of a complex impedance is resistance and the imaginary part is
reactance of the circuit.
 Măsurarea impedanţelor
 Impedanţa este o mărime ce caracterizează funcţionarea elementelor de circuit în curent
alternativ. Ea se defineşte cu ajutorul legii lui Ohm aplicată în curent alternativ:
Z=U/I [Ω]
 Deoarece rezistenţa în curent continuu şi impedanţa în curent alternativ au aceiaşi relaţie
de definiţie, metodele utilizate pentru măsurarea rezistenţelor în curent continuu se pot
adopta şi la măsurarea impedanţelor în curent alternativ, cu următoarele observaţii:
- circuitele de măsurare vor fi alimentate în curent alternativ;
- aparatele de măsură folosite trebuie să funcţioneze la frecvenţa f a sursei de alimentare;
- elementele de circuit, fiind alimentate în curent alternativ, se vor comporta ca
impedanţe.
Metodele de măsurare a impedanțelor în funcție de modul de comparare cu elementul de referinţă se
împart în:
 metode cu comparare simultană şi metode cu comparare succesivă.
 În dependenţă de modul de realizare a experimentului fizic, metodele de măsurare a impedanțelor se
divizează în metode cu citire nemijlocită, metode cu echilibrare şi metode cu coincidenţă.
 Conform celui de al treilea criteriu de clasificare, metodele de măsurare a impedanțelor pot fi:
a) Metode de nul – în care valoarea măsurii întotdeauna se reglează până la valoarea mărimii
necunoscute, iar rezultatul se prezintă în forma: M X = ME , (1) unde: MX – valoarea mărimii
necunoscute; ME – valoarea mărimii de referinţă.
b) Metode diferenţiale – în care se determină diferenţa dintre valoarea necunoscută şi măsură, iar
rezultatul se prezintă în forma: MX = ME +ΔM , (2) unde: ΔM – diferenţa dintre valoarea mărimii
necunoscute şi valoarea mărimii de referinţă.
c) Metode de raport – în care se determină raportul dintre valoarea mărimii necunoscute şi valoarea
măsurii, iar rezultatul poate fi prezentat în forma: M X = k1ME + k2ΔM , (3) unde: k1 şi k2 – coeficienţi
ce depind de raportul elementelor auxiliare din circuitul de măsurare.
Clasificarea metodelor de
măsurare a componentelor
impedanțelor
Măsurarea impedanței prin metoda
„ampermetrului”

 Conform legii lui Ohm, pentru realizarea conversiei impedanță – curent se utilizează un
circuit format dintr-un generator GU de tensiune constantă UG şi impedanța. Pentru
măsurarea curentului ce curge prin circuit, în cel mai simplu caz, se poate utiliza un
ampermetru A. Valoarea indicată de acesta va fi:

 Principalul neajuns al acestei metode îl constituie precizia de măsurare mică datorită

instabilităţii generatorului de tensiune, rezistenţei interne a ampermetrului diferită de zero
dar şi a erorii de măsurare a ampermetrului. În plus, la măsurarea impedanțelor complexe
trebuie alimentat circuitul de la un generator de tensiune alternativă şi utilizarea unui
ampermetru vectorial, de aceea, această metodă, de regulă, este folosită doar la măsurarea
componentei active a impedanțelor complexe.
 Dacă nu aveți LC-metru? Metoda I-V

 Metoda I-V folosește valoarea

tensiunii și curentului pe dispozitivul
sub test (DUT) pentru a calcula
impedanța (L sau C) necunoscută,
Zx.
 Curentul este măsurat prin măsurarea
căderii de tensiune pe un rezistor de
precizie în serie cu DUT așa cum se
arată în Fig. Ecuația 1 arată modul în
care circuitul poate fi utilizat pentru a
găsi Zx. Ecuația 1:
Măsurarea impedanţelor prin metoda
„voltmetrului”
 Metoda „voltmetrului” asigură măsurarea impedanței prin conversia acesteia în
tensiune şi măsurarea directă a acesteia din urmă. Acest tip de conversie are la bază
ecuaţia:
 Conform legii lui Ohm, pentru realizarea conversiei impedanță – tensiune se poate
utiliza un circuit format dintr-un generator de curent GI de valoare constantă IG şi
impedanța ZX. Pentru măsurarea tensiunii pe impedanţă, în cel mai simplu caz, se
utilizează un voltmetru V. Valoarea indicată de acesta este

 unde: ZX – impedanța de valoare necunoscută; IZ – curentul ce circulă prin impedanță.

La utilizarea unui voltmetru cu impedanţa de intrare de valoare infinită Z V→∞, relația
se transformă astfel
 Conform relației date la menținerea valorii constante a curentului generatorului G I
(IG=const) se asigură o proporţionalitate între tensiunea măsurată direct U X şi
impedanţă.
 Principalul neajuns îl constituie precizia de măsurare mică datorită instabilităţii
generatorului de curent, rezistenţei interne a voltmetrului de valoare finită, dar şi
erorii de măsurare a voltmetrului.
 Ca şi în cazul metodei „ampermetrului”, măsurarea impedanțelor complexe
necesită alimentarea circuitului de la un generator de curent alternativ şi utilizarea
unui voltmetru vectorial .
 În practică această metodă se utilizează doar la măsurarea componentei active a
impedanțelor complexe şi este larg implementată în cadrul multimetrelor
 Din metodele de măsurare a impedanțelor prin
determinarea componentelor de raport prin
comparare succesivă face parte metoda „volt-
ampermetrului” care combină metodele
„voltmetrului” şi „ampermetrului”, în modul
acesta excluzându-se influenţa instabilităţii
sursei de semnal asupra valorii măsurare a
impedanțelor
 Rămâne însă problema impedanţelor interne
ale V şi A, în plus, rezultatul devine dependent
şi de modul de conectare în circuit a acestora
Scheme ale circuitului de măsurare:
a) schema montajului în aval;
b) schema montajului în amonte
Aplicarea practică a metodei „volt-ampermetrului” se confruntă cu o serie
de neajunsuri: -
 prezenţa unei erori de metodă datorită influenţei impedanţelor de
intrare ale V și A ;
 necesitatea selectării montajului adecvat în funcție de valoarea
impedanțelor măsurate;
 limitarea benzii de valori a mărimii de măsurat în funcţie de benzile de
valori ale voltmetrului şi ampermetrului;
 necesitatea utilizării unor aparate vectoriale pentru măsurarea
impedanțelor complexe;
 necesitatea efectuării unor calcule suplimentare pentru determinarea
valorii impedanțelor măsurate etc
  Neajunsurile enumerate mai sus
sunt eliminate prin utilizarea unor
blocuri suplimentare: detectoare de
fază, convertoare curent-tensiune,
convertoare analogo-digitale, unităţi
de comandă, generatoare digitale,
comutatoare etc

În structura acestor aparate ZX

curentul prin circuitul de măsurare este
transformat în tensiune, iar impedanța
măsurată este determinată prin raportul

Structura circuitului de măsurare a Agilent 4194A

KIU – coeficientul de conversie curent-tensiune; U I – tensiunea la ieşirea
convertorului curent-tensiune; UX – tensiunea pe impedanța măsurată. În general,
coeficientul KIU reprezintă o rezistenţă R şi determină banda de valori a impedanței
măsurată
 Măsurarea impedanţei prin substituţie
 Comutatorul k în poziţia 1 - se măsoară curentul I = U/ZX
 Trecem k în poziţia 2. Reglăm Ro până când valoarea curentului se egalează
cu valoarea curentului prin circuitul anterior, astfel:

 Concluzie: metoda permite măsurarea globală a impedanţei, dar nu a

componentelor R, L, C

unde:
G – generator c.a. - sursa de tensiune alternativă cu
valoarea efectivă de U şi frecvenţa de f;
R0 – rezistenţa etalon variabilă;
K + comutator cu 2 poziţii;
A + ampermetru de c.a.