CUPRINS

Argument ………………………………………………………………………………..……..2

Capitolul I Masurarea intensitatii curentului. Ampermetre…………………….………………4

I.1 Intensitatea curentului electric………………………………………………………………4

I.2 Extinderea domeniului de masurare…………………………………………………………8

I.3 Extinderea domeniului de masurare in curent alternativ……………………………………8

Capitolul II Masurarea tensiunii electrice. Voltmetre………………………………………….12

II.1 Tensiunea electrica………………………………………………………………………...12

II.2 Extinderea domeniului de masurare…………………………………………………….…13

II.3 Extinderea domeniului de masurare in curent alternativ…………………………………..15

Capitolul III Aparate magnetoelectrice ………………………………………………………..19

Capitolul IV NTSM…………………………………………………………………………….24

Bibliografie……………………………………………………………………………………..26

Anexe………………………………………………………………………………….………..27

1
 ARGUMENT
Aparatele de mǎsurare a mǎrimilor analogice (galvanometre, ampermetre, voltmetre, ohmmetre,
wattmetre, frecventmetre, contoare, punti - de rezistente, de capacitati, de inductivitǎti etc. - se
compun din:
elemente active, numite si instrumente de mǎsurare între care se creeazǎ interactiunile (forte sau
cupluri) si care imprimǎ miscarea pǎrtilor mobile. Aceste elemente active pot fi: instrumentul
magnetoelectric, instrumentul feromagnetic, instrumentul electrodinamic, instrumentul
electrostatic si instrumentul de inductie.
elemente auxiliare, care valorificǎ interactiunile active producând deplasǎri proportionale cu
mǎrimea mǎsuratǎ si care pot fi fixe sau mobile.
Elementele auxiliare cele mai importante sunt: elemente care asigurǎ suspensia sistemului mobil,
elemente de producere a cuplului antagonist (dependent de unghiul de rotatie al echipajului
mobil), corectorul de zero
- regleazǎ exact pozitia de zero a dispozitivului de citire (buton sau surub), dispozitivul de citire
al deviatiilor (indicator si scarǎ gradatǎ), dispozitivul de amortizare
- produce un cuplu de forte proportional cu viteza unghiularǎ a sistemului mobil, elemente de
echilibrare (contragreutǎti), de fixare (sasiu), de protectie (ecrane, garnituri) de instalare (fixare
mecanicǎ în pozitie de lucru), de conectare (borne, mufe, conectoare, cleme).
Mijloace pentru masurarea marimilor electrice
Constituie un canal informational de-a lungul caruia circula un semnal energetic purtator al
informatiei de masurare, numit semnal metrologic.
Principiul de functionare se bazeaza pe transformarea marimii de masurat in informatie usor
perceptibila, care reprezinta rezultatul masurarii si care poate fi indicat sub forma analogica sau
digitala.
Aparatele de masura analogice
Rezultatul masurarii variaza continuu, poate lua orice valoare intr-un interval si este indicat in
dreptul unei scari gradate.
Aparatele de masura digitale sau numerice
Rezultatul masurarii este afisat in forma numerica.
Aparatele analogice

2
Principiul de functionare se bazeaza pe conversia marimii de masurat electrice intr-o marime
mecanica, care determina deplasarea unui indice in fata unei scari gradate pe care se citeste
valoarea masurata. De aceea se mai numesc si aparate electromecanice.

3
 CAPITOLUL I
MĂSURAREA INTENSITĂŢII CURENTULUI. AMPERMETRE

,,Măsurările electrice" sunt întâlnite de la cele mai complexe activităţi de cercetare şi proiectare
în domeniu , până la tehnica medicală de vârf, fără a mai aminti despre tehnica de calcul sau
activitatea productivă propriu-zisă. Măsurările electrice sunt astazi indispensabile atât în
cercetarea ştiintifică ,cât şi în producţie,în toate ramurile industriale, ca verigă importantă în
procesele productive, în controlul calităţii materiilor prime, a produselor intermediare şi finale, în
dezvoltarea cercetării în toate domeniile.

Măsurarea este procesul prin care se evaluează cantitativ mărimile fizice de acelaşi fel.
A măsura o mărime M înseamnă a o compara cu o mărime de aceeaşi natură, U, considerată
convenţional drept unitate de măsură, şi a vedea de câte ori unitatea de măsură se cuprinde în
mărimea de măsurat.
Unitatea de măsură este o mărime de aceeaşi natură cu mărimea de măsurat, aleasă în mod
convenţional.

CURENT CONTINUU
I.1 Intensitatea curentului electric este definită ca fiind sarcina electrică ce trece
prin unitatea de suprafaţă în unitatea de timp şi se notează cu I
Intensitate a curentului electric se definește ca fiind cantitatea de sarcină electrică ce trece prin
unitatea de suprafață (metrul pătrat) în unitatea de timp (secunda). Prin analogia de mai sus,
intensitatea electrică este echivalentul debitului din fizica fluidelor.
Într-un circuit de curent continuu, sensul convenţional al curentului este stabilit ca fiind de
la borna pozitivă (+) la borna negativă (-) a sursei de alimentare (bateriei).
În realitate, într-un circuit de curent continuu, sarcinile electrice se deplasează de la borna
negativă (-) la borna pozitivă (+).

4
Într-un circuit de curent continuu, intensitatea curentului electric este dată de legea lui Ohm,
respectiv, intensitatea curentului electric I este egală cu raportul dintre tensiunea aplicată la
bornele acestuia – U şi rezistenţa electrică echivalentă a circuitului – R.

Fig. 1
Intensitatea curentului electric se măsoară prin metode directe, cu aparate indicatoare numite, în
tehnică, ampermetre.
În schemele electrice, simbolul ampermetrului este:A

Indicaţia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se impune ca

aparatul de măsurat să fie montat în serie cu circuitul respectiv.

Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ), schema
echivalentă de măsurare a intensităţii curentului electric va ţine seama de tensiunea U (E) şi
rezistenţa consumatorului R : .
I=U/R
Scheme electrice de măsurare a intensităţii curentului electric

5
 Fig.2

Atenţie !! :Nu se conectează ampermetrul direct la baterie, fără consumator ( bec sau rezistor).Se
va arde ampermetrul !
Se conectează borna + a bateriei la borna pozitivă (roşie,de obicei) a ampermetrulului.
Intensitatea curentului electric se poate măsoara si cu multimetrul montat în serie cu
consumatorul!
Se reglează selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat cu A

Fig.3

6
Conectarea ampermetrului în circuitul de măsurare nu trebuie să influenţeze valoarea mărimii de
măsurat şi, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, oricât de precise ar fi aparatele de
măsurat folosite, acestea vor introduce erori de măsurare.
Între valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi cea reală, care exista înainte de
conectarea acestora în circuitul de măsurare, este o diferenţă determinată de rezistenţa aparatului
de măsurat (RA – rezistenţa ampermetrului nu este zero).

În concluzie, eroarea introdusă este cu atât mai mare cu cât consumul aparatelor de măsurat este
mai mare. Se impune o corecţie care depinde de rezistenţa internă a aparatului de măsurat.
Aceasta trebuie să fie mult mai mică decât rezistenţa consumatorului, pentru a nu influenţa
măsurarea: *(mult mai mică)
Înainte de montarea ampermetrului în circuit intensitatea curentului electric, care trece prin
consumator, este: I=U/R
Montând ampermetrul, în circuitul de măsurat , intensitatea curentului electric, care trece prin
consumator, este: I=U/R+RA
Curentul măsurat de ampermetrul A (IA) se doreşte a fi egal cu intensitatea curentului ce trece
prin consumator (I).

Pentru aceasta trebuie ca rezistenţa totală (R + RA) să fie apropiată de valoarea R. Condiţia poate
fi îndeplinită numai dacă rezistenţa ampermetrului RA este mult mai mică decât rezistenţa
consumatorului R.

Concluzie: Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică faţă de rezistenţa consumatorului, cu
atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci calitatea măsurării este mai bună.
Observaţie: La montarea greşită a ampermetrului, în derivaţie faţă de conectarea în serie, în
circuitul de măsurare, ampermetrul se va deteriora (rezistenţa ampermetrului fiind foarte mică,
curentul care va trece prin aceasta va fi foarte mare). Pentru a preveni distrugerea (“arderea”)
aparatelor electrice, acestea sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile, care se topesc dacă intensitatea
e prea mare, întrerupând curentul şi protejând piesele mai valoroase ale aparatului.

7
I.2 EXTINEDEREA DOMENIULUI DE MASURARE
Pentru a mări domeniul de măsurare al unui ampermetru se legă în paralel cu acesta un rezistor
numit șuntul ampermetrului.

Fig.4
Dacă dorim să mărim domeniul de măsură al unui ampermetru de n ori atunci rezistența șuntului
trebuie să aibă o valoare dată de relația:

I.3 EXTINEDEREA DOMENIULUI DE MASURARE IN CURENT

ALTERNATIV

Transformatoarele de masura
Sunt transformatoare electrice speciale, destinate atat extinderii domeniului de masurare a
aparatelor de masurat, cat si izolarii acestor aparate de circuite de inalta tensiune, periculoase
pentru personalul de deservire. In acelasi timp transformatoarele de masura permit standardizarea
aparatelor de masurat si de protectie (relee) pentru anumite valori, comode la fabricarea acestora:
5 sau 1A pentru circuitele de curent si 100 sau 110V pentru circuitele de tensiune.

Dupa marimea pe care o reduc,transformatoarele se inpart in:

 Transformatoare de curent

8
  Transformatoare de tensiune.
Transformatoarele de curent produc o ieșire proporțională cu curentul care circulă prin
înfășurarea primară, ca rezultat al unui potențial constant pe circuitul primar.

Transformatorul de curent (TC) este un tip de „transformator de instrument“, proiectat pentru

a produce un curent alternativ în înfășurarea secundarului, care este proporțional cu curentul de
măsurat din primarul său. Transformatoarele de curent reduc curenții de înaltă tensiune la o
valoare mult mai mică și oferă o modalitate convenabilă de monitorizare în siguranță a curentului
electric real care circulă într-o linie de transmisie AC folosind un ampermetru standard.
Principiul de funcționare al unui TC este puțin diferit de cel al unui transformator obișnuit de
tensiune.

Fig. 5
Spre deosebire de transformatorul de tensiune sau de putere privit anterior, TC constă dintr-o
singură sau foarte puține spire în înfășurarea din primar. Această înfășurare poate avea fie o
singură spiră plană, o bobină de sârmă strâns înfășurată în jurul miezului sau doar un conductor
sau o bară de magistrală plasată printr-o gaură centrală așa cum este arătat.
Datorită acestui tip de aranjament, TC este deseori referit și ca un "transformator serie", deoarece
înfășurarea primară, care nu are mai mult de câteva spire, este în serie cu conductorul care
transportă curentul ce alimentează o sarcină.
Dar, înfășurarea secundară poate avea un număr mare de spire de bobină înfășurate pe un miez
laminat cu material magnetic cu pierderi reduse. Acest miez are o arie mare a secțiunii
transversale, astfel încât densitatea fluxului magnetic creată este scăzută folosind sârmă cu

9
secțiune transversală mult mai mică, în funcție de cât de mult curent trebuie scăzut, deoarece
încearcă să emită un curent constant, independent de sarcina conectată.

Înfășurarea secundară va furniza un curent fie într-un scurtcircuit, sub forma unui ampermetru,
fie într-o sarcină rezistivă, până când tensiunea indusă în secundar este suficient de mare pentru a
satura miezul sau pentru a provoca defectarea de la tensiunea excesivă de străpungere.
Spre deosebire de un transformator de tensiune, curentul din primar al unui TC nu depinde de
curentul de sarcină din secundar, dar este în schimb controlat de o sarcină externă. Curentul din
secundar este de obicei nominalizat la un standard de 1 amper, sau 5 amperi pentru curenți mai
mari în primar.
Există trei tipuri de bază ale transformatoarelor de curent: bobinat, toroidal și bară.
 TC bobinat - Bobina primarului este conectată fizic în serie cu conductorul care
transportă curentul măsurat care circulă în circuit. Amplitudinea curentului din secundar
depinde de raportul de spire al transformatorului.
 TC toroidal - acesta nu conține o înfășurare primar. În schimb, linia care transportă
curentul care circulă în rețea este trecut printr-o fereastră sau o gaură în transformatorul
toroidal. Unele TC au un "miez împărțit" care permite deschiderea, instalarea și
închiderea lui fără deconectarea circuitului la care sunt atașate.
 TC de tip bară - Acest tip de TC utilizează cablul de curent sau bara-magistrală a
circuitului principal ca bobină primară, echivalentă cu o singură spiră. Ele sunt izolate
complet de tensiunea mare de funcționare a sistemului și sunt, de obicei, înșurubate la
dispozitivul de transport al curentului.
TC pot reduce sau "coborî" nivelele de curent de la mii de amperi până la o ieșire standard de un
raport cunoscut fie de 5 A, fie de 1 A pentru funcționare normală. Astfel, instrumentele mici și
precise și dispozitivele de comandă pot fi utilizate cu TC deoarece sunt izolate departe de orice
cablu de înaltă tensiune. Există o varietate de aplicații de măsurare și utilizări pentru TC, cum ar
fi wattmetre, contoare pentru factor de putere, contoarele watt-oră, releele de protecție sau
bobinele de întrerupere a circuitelor magnetice (MCB).

10
 Fig. 6

În general, TC și ampermetrele sunt utilizate împreună ca o pereche adecvată, în care proiectarea

TC este de așa natură încât să asigure un curent maxim în secundar, corespunzător unei deplasări
la scală maximă pe ampermetru. În majoritatea TC există un raport de spire aproximativ invers
proporțional cu cei doi curenți din înfășurările primar și secundar. Acesta este motivul pentru
care calibrarea TC este, în general, specifică pentru un tip de ampermetru.

Majoritatea TC au o valoare secundară standard de 5 amperi, cu curenții din primar și secundar

fiind exprimați ca un raport de 100/5. Acest lucru înseamnă că curentul în primar este de 20 de
ori mai mare decât curentul în secundar, astfel încât atunci când 100 amperi circulă în
conductorul principal va avea ca rezultat 5 amperi care circulă în înfășurarea secundarului. Un
TC de exemplu 500/5, va produce 5 amperi în secundar pentru 500 amperi în conductorul
primar, de 100 de ori mai mare.
Prin creșterea numărului de înfășurări în secundar N2, curentul în secundar poate fi făcut mult
mai mic decât curentul din circuitul primar măsurat deoarece, pe măsură ce N2 crește, I2 coboară
cu o valoare proporțională. Altfel spus, numărul de spire și curentul în înfășurările primar și
secundar sunt legate de o proporție inversă

11
 CAPITOLUL II
MĂSURAREA TENSIUNII ELECTRICE. VOLTMETRE

CURENT CONTINUU
II.1 Tensiunea electrică
Tensiunea electrică (U) între două puncte ale unui circuit este o mărime fizică a cărei unitate de
măsură în S.I este voltul: [U]S.I. = V.
Notaţia de pe o baterie (ex.: 9 V) reprezintă valoarea tensiunii electrice produsă de ea.
Litera V este simbolul voltului, unitatea de măsură pentru tensiunea electrică.
Notaţia de pe un bec (ex. 1,2 V) reprezintă tensiunea electrică la care funcţionează normal becul.

MASURAREA TENSIUNILOR . VOLTMETRE

In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire directa, cu aparate gradate in
volti, numite voltmetre. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metede de comparatie.
MONTAREA VOLTMETRELOR IN CIRCUIT
Pentru ca un voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit, el
trebuie montat in paralel pe circuit intre doua puncte, astfel incat tensiunea de masurat sa fie
egala cu tensiunea la bornele sale

Fig. 7

Tensiunea electrică la bornele becului se măsoară cu voltmetrul, legat în paralel cu bec

12
 Fig. 8
Instrumentul de măsură pentru tensiunea electrică este voltmetrul.
Pentru a măsura tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit se leagă voltmetrul în
paralel, între cele două puncte. Pentru ca un receptor legat la un generator să funcţioneze normal
trebuie ca tensiunea generatorului să fie egală cu tensiunea receptorului.

II.2 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE

De obicei, caderea de tensiune nominalla la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica,
sub un volt. Cand tensiunea de masurat U esta mai mare decat tensiunea nominala a aparatului,
se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unnor dispositive numite rezistente aditionale.

Rezistenta aditionala este o rezistenta de valoare mare, care se monteaza in serie cu aparatul
magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masurat.
pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din figura 7. Se observa ca
atat prin instrumental de masurat, cat si prin rezistenta aditionala , trece acelasi curent,I n

Din acasta relatie se poate deduce :

13
 ,
in care n indica de cate ori tensiunea de masurat este mai mare decat tensiunea nominala si se
numeste coeficient de multiplicare.

Fig 9

Din relatia : se obtine rad = ra (n-1)

Decai pentru a extinde de n ori intervalul de masurare al unui voltmetru, este necesara o
rezistenta aditionala de n - 1 ori mai mare decat rezistenta aparatului magnetoelectric.De aceea,
in relatia : U = Ia( ra + r ad ) se poate neglija ra si se obtine :

Fig. 10

Voltmetre cu mai multe domenii de masurare

14
Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai multe domenii de
masurare, ce se schimba cu ajutorul unui comutator.
Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cate una pentru fiecare interval de masurare, sau
pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie (fig 5 a si b). Pentru cel de-al doilea caz :
rad1 = R1 rad2 = R1 + R2
..............
radk = R1 + R2 +. . . +Rk

Fig. 11

II.3 EXTINEDEREA DOMENIULUI DE MASURARE IN CURENT

ALTERNATIV

Un transformator de tensiune clasic (VT) este un dispozitiv care convertește o valoare în alta.
Procesul este însoțit de o pierdere parțială de putere, dar este justificat în situațiile în care este
necesar să se schimbe parametrii semnalului de intrare. În proiectarea unui astfel de
transformator, sunt prevăzute elemente de înfășurare, cu calcularea corectă a cărora este posibil
să se obțină tensiunea de ieșire necesară.
Scopul principal al transformatoarelor de tensiune este de a converti semnalul de intrare la
nivelul specificat de sarcinile utilizatorului - atunci când potențialul de operare trebuie redus sau
crescut. Acest lucru poate fi realizat datorită principiului inducției electromagnetice, formulat ca
lege de oamenii de știință Faraday și Maxwell. Potrivit lui, în orice buclă situată aproape de o
altă rotație similară a firului, un CEM este indus cu un curent, proporțional cu fluxul de inducție
magnetică care le pătrunde.

15
Mărimea acestei inducții în înfășurarea secundară a transformatorului (constând din multe astfel
de rotații) depinde de curentul din circuitul primar și de numărul de rotații din ambele bobine.

Fig.12

Generalitati
În instalatiile de înalta tensiune,instrumentele de masurat,releele,regulatorii automati,se
conecteaza prin intermediul transformatorilor de masura de intesitate si de
tensiune.Transformatori de masura trebuie sa aibe o anumita precizie la variatia tensiunii primare
sau a curentului primar,limite stabilite , trebuie sa fie asigurata o anumita corespondenta, atât
între valorile tensiunilor (respective ale curentilor) în primar si secundar , cat si între fazele lor.
Precizia unui transformator de masura poate fi asigurata cu conditia ca rezistenta circuitului
secundar care se compune din instrumente si din conductori sa nu depaseasca limitele
stabilite .În scopul deserviri instrumentului de masurat si a releelor în afara de orice pericol ,
infasurarile secundare ale transformatorilor de masura se leaga la pamant.
Prin acestea se elimina pericolul tensiunii înalte care poate sa apara în instrumente , în cazul
defectari izolatiei transformatorului de masura.

Principiul de functionare

16
Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator cu cel al transformatoarelor
de forta si consta în transferul de enrgie electromagnetica la o înfasurare primara cu o înfasurare
secundara,prin fenomenul de inductie electromagnetica

Fig. 13
Din punct de vedere constructiv si din punctul de conectare , transformatorul de tensiune , este
analog transformatorului de forta si se deosebeste de acesta , in special prin valoarea puteri . În
scopul asigurari unei precizi de masurare cât mai mari posibile se limiteaza încarcarea
transformatorului de tensiune astfel , încat , el functioneaza in conditi foarte apropiate de
conditile de mers in gol, curentul magnetizat fiind astfel comparabil cu curentul de sarcina.

Pentru masurarea tensiunilor alternative ce depasesc 100V ajungând la 400KV , se folosesc

voltmeter de 100V sau 110V împreuna cu transformatoarele de tensiune
Scheme de conexiune
În sistemele trifazate trebuie masurata tensiunea intre faze si tensiunea fazelor fata de
pamant.Tensiunile între faze se aplica la înfasurarile de tensiune ale instrumentelor de masura
(voltmetre,watmetre,contori)si ale releelor.Tensiunea fazelor fata de pamantse foloseste pentru
protectia prin relee, cum si pentru detectarea scurt circuitelor monofazate în retelele la care
neutrele generatorilor sau ale transformatorilor nu sunt puse la pamânt , sau sunt puse la pamânt
printr-o rezistenta mare.

Transformatorii de tensiune pentru tensiuni nominale pana la 35KV înclusiv se executa aproape
ca si transformatori de forta .

17
Diferenta consta în faptu ca transformatorul de tensiune are dimensiuni si greutate mica ,cum si
in faptul ca el nu este prevazut cu dispozitive de racier , datorita puteri sale neinsemnate.
Pentru a reduce erorile unui transformator de tensiune se tinde , în limitele posibilitatilor sa se
micsoreze caderea de tensiune in înfasurari ,cum si curentul de mers in gol .

Acest lucru se realizeaza prin reducerea reactanti de scapari prin micsorarea interfierului dintre
înfasurarile de joasa si cele de înalta tensiune , în masura în care conditiile de izolatie permit
acest lucru, prin limitarea sarcinii normale a transformatorului fata de puterea limitata care este
determinata de încalzire ,prin utilizarea unei table de otel si de transformator în circuitul
magnetic de foarte buna calitate si prin alte masurari

18
 CAPITOLUL III
APARATE MAGNETOELECTRICE (CU BOBINA MOBILA)

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea dintre campul magnetic al
unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat (curent continuu).In
urma acestei interactiuni apare un cuplu active care pune in miscare bobina mobile impreuna cu
intregul echipaj mobil.

DESCRIEREA APARATULUI
Din principiul de functionare,se observa ca elementele de baza ale aparatelor magnetoelectrice
sunt : magnetul permanent si bobina mobile. Ele fac parte din dispozitivul pentru producerea
cuplului activ. Partea fixa a acestui dispozitiv este alcatuita,asa cum se vede si in figura 1 ,din
magnetul permanent,piesele polare si miezul cilindric.
Piesele polare si miezul sunt executate din fier moale si au suprafetele cilindrice,centrate pe axul
aparatului astfel ca in intrefierul foarte ingust care se formeaza,campul magnetic cerat de
magnetul permanent sa aiba un spectru radial si uniform.
Aceasta distributie a campului in intrefier asigura obtinerea unei scari liniare pentru aparatele
magnetoelectrice. Partea mobila este realizata dintr-o bobina ,asezata in intrefierul circuitului
magnetic si montata pe doua semiaxe ale caror capete se reazama in lagare.
De semiaxe sunt prinse doua arcuri spirale care creeaza cuplul rezistent si in acelasi timp servesc
la aducerea curentului la bobina mobila.
Capatul fix al unuia dintre arcuri este prins la sasiul aparatului, iar celalalt la parghia corectorului
de zero.

19
 Fig.14

Pe una dintre semiaxe este fixat acul indicator care, impreuna cu scra gradate, formeaza
dispozitivul de citire.
Acul indicator este echilibrat de contragreutati. Amorizoru este electromagnetic si este format
din carcasa bobinei, care se realizeaza din aluminiu, sau din cateva spire in scurtcircuit prevazute
in act scop pe bobina. La miscarea bobinei in campul magnetic al magnetului permanent, in
carcasa de aluminiu sau in spirele in scurtcircuit se introduce curenti, a caror actiune tinde sa se
opuna miscarii amortizand in acest fel oscilatiile echipajului mobil.

In constructiile moderne ale aparatelor magnetoelectrice, magnetul permanent nu mai este sub
forma de potcoava alingita. Folosindu-se materiale amgnetice cu calitati superioare, dimensiunile
acestui magnet s-au micsorat foarte mult, relizandu-se astfel importante economi de materiale.

20
 Fig. 15
FUNCTIONAREA
La trecera uni current continuu I prin bobina, ca urmare a interactiunii curentului cu campul
magnetic al magnetului permanent, asupra partilor active ale spirelor bobinei actioneaza fortele F
care dau nastere cuplului active, Ma ce roteste boobina(fig2). Dupa cum se stie din fizica, forta F
ce se exercita asupra unui conductor lungime l, parcurs de un curent de intensitate I si aflat intr-
un camp de inductie magnetica B este:
F=I Bl.

Fig. 16

21
Fig. 16 Schema aparatului
1.magnet permanent, 2.piese polare, 3.miez cilindric magnetoelectric 4.sunt magnetic, 5.bobina

PROPRIETATI
Dupa cum reiese din expresia matemetica a caracteristicii statice de functionare, la aparatele
magnetoelectrice indicatia este proportionala cu intensitatea curentului ce se masoara si deci
aparatele magnetoelecrice au scara uniforma.
Sensibilitatea acestor aparate este forte mare, relizandu-se aparate care masoara intensitati ale
curentului incepind de la microampere si in unele constructii speciale (galvanometre), chiar de
ordinal nanoamperilor.

Consumul propriu de putere este foarte mic, de obicei sub 1 mW.

Sunt putin influentate de campurile magnetice exterioare, intrucat campul propriu, fiind
concentrat in circuitul magnetic, este mult mai intens decat campurile perturbatoare.
O proprietate deosebita a aparatelor magnetoelectrice este faptul ca functioneaza numai in curent
continuu. In curent alternativ, cuplul activ, care este proportional cu curentul, devine si el
alternativ, iar echipajul mobil, neputand urmari variatiile acestuia, ramane pe loc sau vibreza
putin in jurul pozitiei de zero. Datorita faptului ca aparatul nu indica valoarea intensitatii
curentului ce trece prin bobina mobila, exista pericolul ca, la depasirea curentului nominal,
aparatul sa se deterioreze.
Aparatele magnetoelectrice sunt sensibile la supratensiuni.

UTILIZARI
Aparatele magnetoelectrice se folosesc ce ampermetre si voltmeter de current continuu. Fiind
cele mai bune aparate de masurat electrice, ele se folosesc, de asemenea, ca instrumente
indicatoare in foarte multe tipuri de aparate.

PREVENIREA DEFECTIUNILOR SI REMEDIERI

La inceputul unor masurari este necesar sa se verifice daca aparatul de masurat indica zero cad
nu este parcurs de current electric. Daca aparatul nu indica zero, se va regal din corectorul de
zero.

22
Este necesar ca pentru fiecare masurare sa fie ales un aparat corespunzator in asa fel incat prin
acesta sa nu treaca curenti cu intensitati mai mari decat intensitatea maxima pentru care a fost
construit aparatul (intensitatea curentului nominal)
In cazul in care se desfasoara intensitatea curentului nominal, este posibil sa apara urmatoarele
defectiuni :
 indoirea sau ruperea indicatorului;
 intreruperea unui arc spiral;
 intreruperea bobinei mobile.
Mentionam ca reparatiile aparatelor de masurat se fac de obicei in laboratoare specializate si ca
in urma reparatiei aparatul trebuie supus verificarilor motrologice.

23
 CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Normele de lucru care vor fi expuse au ca scop asigurarea securităţii muncii în cadrul lucrărilor
de laborator, protecţia persoanelor, aparatelor şi dispozitivelor utilizate.
Principala sursă de pericole este existenţa tensiunilor de reţea de 380Vca, 220Vca, 110Vcc. În
cadrul lucrărilor de laborator cu studenţii, se utilizează doar tensiunea de 220Vca, care este
conectabilă printr-un întrerupător general.
Efectuarea de lucrări în cadrul laboratorului de ELECTRONICĂ FIZICĂ este permisă numai
persoanelor care au fost instruite în ceea ce priveşte protecţia muncii. Instructajul se face de către
cadrul didactic care conduce lucrările respective.

După însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la lucrarea ce se va desfăşura, pentru realizarea

instalaţiei experimentale vor fi parcurse următoarele etape:
 Se verifică ca alimentarea cu energie electrică să fie deconectată..
 Se identifică aparatele, dispozitivele, elementele şi circuitele necesare lucrării; dacă unele din
acestea sunt folosite pentru prima oară, se citesc şi se studiază instrucţiunile de utilizare.

NU SE ÎNCEPE LUCRUL CU APARATE INCOMPLET CUNOSCUTE !

 Se notează datele privind performanţele aparatelor şi circuitelor utilizate.

 Pe baza calculelor teoretice, a datelor de catalog, a instrucţiunilor de utilizare a aparaturii, se
stabilesc valorile maxime admise ale parametrilor care se notează, iar apoi se urmăresc (tensiune,
curent, putere, temperatură).
 Se verifică conectarea carcaselor la nulul de protecţie al prizelor, conexiunile la ştechere şi
starea acestora.
 Se realizează montajul experimental interconectând aparatele, dispozitivele, subsistemele.
Firele de legătură trebuie să fie în Norme de protecţia muncii specifice Laboratorului de
ELECTRONICĂ FIZICĂ 217 stare bună, cu izolaţia intactă iar la capete să aibă banane, papuci
sau conectori speciali.

24
 La lucrările cu dispozitive şi circuite alimentate la joasă tensiune (max.20 Vcc), este admis să
se utilizeze plăci cu componentele “la vedere”; majoritatea lucrărilor de laborator se înscriu în
această categorie, sursele de tensiune stabilizată fiind prevăzute cu transformator coborâtor şi
separator.
 Aparatele de măsură vor fi conectate la început pe scala cu sensibilitatea cea mai mică.

NU SE ADMIT LEGĂTURI IMPROVIZATE!

 După realizarea instalaţiei experimentale, aceasta va fi conectată la reţea, numai în urma
verificării făcute de către cadrul didactic care conduce lucrările.
 În timpul lucrării propriu-zise, se va supraveghea continuu instalaţia, urmărindu-se înscrierea în
parametrii admişi. Comutatoarele şi potenţiometrele de reglaj vor fi acţionate lent, fără şocuri.
Sondele de măsură la aparate vor fi conectate cu atenţie şi nu se vor tensiona mecanic.

 În cazul observării unei defecţiuni, se întrerupe alimentarea de la reţea şi se informează în mod

obligatoriu, imediat, cadrul didactic.
 Se interzice înlocuirea siguranţelor ca de altfel orice încercare de depanare a aparatelor.
 La terminarea lucrării sa va deconecta alimentarea de la reţea prin acţionarea întrerupătoarelor
de pe aparate.
ATENŢIE!: va fi evitată atingerea simulată a două puncte care pot fi la potenţiale diferite
(exemplu: carcasa unui aparat şi peretele – în cazul defectării legăturii la masă).

Dacă în urma atingerii unui conductor aflat la tensiune, o persoană este electrocutată, se va
interveni imediat deconectând alimentarea lucrării respective sau a întregului laborator de la
întrerupătorul general. Se va acorda persoanei primul ajutor şi se va chema salvarea.
Respectarea normelor expuse mai sus, lucrul fără grabă, înţelegerea tuturor menevrelor care
urmează să fie executate, conduc la asigurarea unei desfăşurări în condiţii bune a lucrărilor de
laborator, în condiţii de securitate a muncii.

25
 BIBLIOGRAFIE

1. N.Bogoevici- Electrotehnica si masurari electrice

2. E.Pop, M.Chivu- Masurari electrice si magnetice
3. A.Moraru, A. Hortopan si I.Ciriu-Electrotehnica, masurari si masini electrice
4. P.Manolescu-Masurari electrice industriale

26
 ANEXE

trasnformatoru de current-clestele ampermetric

27
28