1

Academia de Studii Economice a Moldovei

Lucrarea Individual
La disciplina Electronica

Partea Referativ (din Lista subiectelor de examinare)

1. [5] Dispozitive/instrumente de msurare a caracteristicilor curentului electric: Clasificarea, modul
de conexiune, eroare de msurare, greelile principale la utilizare.
2. [12] Instrumentele/Uneltele pentru asamblarea, testarea i depanarea circuitelor electronice.
3. [19] Elemente active i pasive n circuite electronice
4. [26] Materiale dielectrice/izolatoare: Definirea, clasificarea i utilizarea n circuite electronice
5. [33] Senzori electronici: Menirea, aspectul exterior, caracteristicile principale, clasificarea,
exemple de aplicare, defectele posibile i cauzele lor
6. [40] Generatoare de semnale periodice: Structura logic, diagrama timpului, exemple de aplicare,
particularitile conectrii.
7. [44] Dispozitive electronice speciale utilizate n activitile economice (de contorizare, de
msurare, de identificare, de monitorizare etc.)
[43] Direciile inovative n electronic (fotonica, acustoelectronica, magnitoelectronica,
nanoelectronica, crioelectronica etc.)

A alctuit:
st.
gr.TI-121

Tabelul de autoevaluare a studentului

(se va vompleta imediat dup susinere cu valori numerice intregi intre 1 - 10)

Criteriu

Calitatea coninutului

Respectarea
cerinelor fa de LI

Susinerea

Chiinau 2014

Nota

Subiectul de examinare nr. 5:

Dispozitive/instrumente de msurare a caracteristicilor curentului electric:
Clasificarea, modul de conexiune, eroare de msurare, greelile principale la
utilizare.
Pentru determinare unor constante fizice ale unor elemente de circuit , de exemplu rezistenta
electrica a unui rezistor sau pentru determinarea variatiei unei marimi fizice de exemplu intensitatea
curentului electric printr-un rezistor in functie de tensiunea aplicata pe rezistor ,se realizeaza in laborator
diferite montaje electrice .Principalele instrumente de masura utilizate sunt ampermetrul pentru
masurarea intensitatii curentului electric si voltmetrul pentru masurarea tensiunii electrice .
Asa cum am aratat ,ampermetrul se conecteaza in serie cu elementul respectiv (rezistorul) ,iar voltmetrul
se conecteaza in derivatie cu acel element .Odata introduse in montajul electric atit ampermetrul cit si
voltmetrul devin elemente ale montajului respectiv. Prin introducerea instrumentelor de masura in montaj
,acesta se modifica din punct de vedere electric .In mod tacit ,pina acum, am considerat atit ampermetrul
cit si voltmetrul ca elemente ideale ,elemente care nu modifica starea electrica a sistemului prin
introducerea lor in montaj.
Pentru ca sa se realizeze aceasta conditie ,ampermetrul trebuie sa aiba rezistenta electrica nula iar
voltmetrul trebuie sa aiba o rezistenta electrica enorm de mare, teoretic infinita.
Instrumentele reale nu pot indeplini aceasta conditie .Fiecare instrument de masura se apropie de conditia
ideala daca sunt folosite pentru anumite intervale de valori.
Ampermetrul real are rezistenta electrica (RA) diferita de zero , dar mult mai mica decit rezistenta
electrica (R) a rezistorului cu care se inseriaza (RA << R).
Voltmetrul real are rezistenta electrica (RV),finita ,dar mult ma i mare decit rezistenta electrica a
rezistorului cu care se conecteaza in derivatie (RV>>R).
Pentru a indeplini aceste conditii instrumentele de masura se utilizeaza pentru anumite domenii de valori
masurate. Aceste domenii sunt indicate de scala instrumentului respectiv . In montajul respectiv trebuie sa
folosim un instrument corespunzator .De exemplu daca intensitatea curentului care trebuie determinata
este de ordinul citorva amperi se utilizeaza un ampermetru cu scala 0-10 A. De asemenea daca estimam
ca tensiunea masurata este de ordinul voltilor utilizam un voltmetru cu scala 0-12 V.
Aceste restrictii au consecinte practic nedorite ,conducind la necesitatea de a dispune de o mare varietate
de instrumente de masura .
Fig.1.1
Ampermetru digital

Fig.1.2
Ampermetru analog.

Surse Imagini:
http://www.bizoo.ro/firma/agroelectric/vanzare/975825/ampermetru-etalon-pentru-laboratoare-c-4
http://www.bizoo.ro/firma/apacombustibil/vanzare/7720431/ampermetru-digital-am100

Utilizarea ampermetrului

Deoarece masurarile presupun determinarea unor intensitati necunoscute ,la introducerea ampermetrului
in circuit se alege la inceput domeniul cel mai mare posibil .Daca acul ampermetrului a deviat foarte putin
se poate folosi o alta borna inferioara ,fara a deteriora aparatul ,astfel incit citirea sa fie cit mai exacta .
Valoarea maxima a diviziunilor cadranului1 coincide cu valoarea intensitatii curentului la care
ampermetrul a fost conectat in circuit .
De exemplu daca acul ampermetrului s-a oprit in dreptul diviziunii 80, atunci I=580/100 =4A
Suntul ampermetrului
Sa consideram un ampermetru cu rezistenta electrica proprie RA care poate masura curentii cu intensitatea
maxima , Im .Pentru a mari domeniul de utilizare de n ori , pentru a-l putea utiliza la masurarea unor
curenti electrici cu intensitatea maxima I ,n=I/Im ,se conecteaza in paralel cu ampermetrul uni rezistor
senumit sunt ,cu rezistenta electrica RS .
Curentul cu intensitatea I ,care trebuie masurat ,se desparte in nodul M intr-un curent care trece prin
ampermetrul , de intensitate IA si un curent care trece prin sunt de intensitate Is .
I=IA+IS ,utilizind relatia I=nIA se obtine : nIA=IA+IS sau (n-1 )IA =IS.
Folosind legea lui Ohm pentru portiunea de circuit MN se poate scrie :
IA=UMN /RA si IS=UMN /RS se obtine :
(n-1)=RS=

Masurarea rezistentelor
Cea mai simpla metoda de masurare a rezistentelor electrice consta in utilizarea ampermetrului si a unui
voltmetru .Aratam in continuare cum se conecteaza aceste instrumente in circuit electric realizat pentru o
determinare cit mai corecta.
Masurarea unei rezistente mari (montaj aval)
Se realizeaza montajul indicat in figura alaturata .La legarea in paralel a voltmetrului ,acesta masoara
doua tensiuni ,pe ampermetru si pe rezistor:
UV=UA+IR R=R=A
deoarece rezistenta ampermetrului RA este mica (RA << R),rezulta cu aproximatie ,

Masurarea unei rezistente mici (montaj amonte)

Intensitatea masurata de ampermetru reprezinta ,conform legii I a lui Kirchhoff suma intensitatilor
rezistorului si respectiv voltmetrului :
I=IV+IR=
Deoarece volmetrul are rezstenta electrica foarte mare (RV>>R),relatia se paote aproxima:
I=R=

CADRN, cadrane, s. n. 1. Suprafa (de obicei circular) prevzut cu anumite diviziuni, pe care se
urmresc indicaiile acului unui instrument de msur, al unui ceasornic etc. Cadran solar = ceas
solar. 2. Arc (sau sector) care reprezint un sfert de cerc.
1

Fig.1.3
Voltmetru Analog
Sursa imagine:
http://www.syscomelco.ro/ProdusDetaliu.asp?ID=5869

Puterea Wheatstone
In activitatea experimentala determinarile se efectueaza cu anumite erori , abateri de la valorile reale
Existenta erorilor se datoreaza unor cauze subiective , de exemplu citirea valorilor indicate de
instrumentele de masura , dar si a unor cauze obiective , determinate de imperfectiunea instrumentelor de
masura .
Pentru a obtine rezultate cit mai corecte trebuie inlaturate sau diminuate cit mai multe dintre cauzele care
conduc la aparitia erorilor .
In acest sens ,s-a constatat ca o metoda importanta de reducere a erorilor o constituie metoda de zero.
Conform acestei metode ,instrumentul este pus in situatia de a indica diviziunea zero.

Fig.1
Grafic Vectorial a Puterii Wheatstone
Sursa imagine:
http://pixabay.com/static/uploads/photo/2012/04/24/17/04/wheatstone-40465_640.png

Subiectul de examinare nr. 12:

Instrumentele/Uneltele pentru asamblarea, testarea i depanarea circuitelor
electronice.

Fig.2.1
Imagine Ilustrativ
Sursa imagini:
http://www.diypedia.ro/editoriale-instalatii-electrice/item/121-uneltele-de-baza-ale-electricianului

Lucrarile electrice necesita variate instrumente. Iata aici o lista cu cele mai importante si mai
utilizate instrumente electrice de baza.
1. CLESTI
- Patentul - este un cleste universal ce permite strangerea pieselor de diverse forme
- Cleste de taiat sarme - destinat sectionarii sarmelor. In functie de preferinte, puteti taia inaintea cotei sau
dupa cota
-Cleste cu varf lung - poate fi cu falci drepte sau curbate. Este folosit in special pentru apucarea si
plasarea saibelor si piulitelor la montajele electrice acolo unde introducerea mainii este dificila.
2. CLESTE PENTRU DEZIZOLARE
este un cleste automat pentru dezizolarea extremitatilor conductorilor electrici. Clestele prinde, taie si
trage izolatia afara dintr-o singura miscare.
3. SET SURUBELNITE
Surubelnitele folosite in lucrarile electrice trebuei sa aiba maner ergonomic2 si lama protejata pe toata
lungimea, astfel utilizatorul este izolat pe toata perioada de utilizare, de eventualele contacte electrice.
Conform normelor, sculele trebuie sa fie grantate la tensiuni de 1000v
2

ergonmic, - adj. Care asigur un confort sporit n utilizare

4. TESTER TENSIUNE
este o surubelnita mica, cu maner transparent, ce contine led care se aprinde la trecerea curentului electric.
Daca se pune lama surubelnitei pe o borna a intrerupatorului, de exemplu, puteti controla continuitatea
circuitului electric: daca ledul se aprinde, inseamna ca firul e de faza si curentul circula.
5. TESTER DE SIGURANTE
este reprezentat de un tub, din material plastic, mai exact o minibaterie electrica fara intrerupator, ce
permite testarea sigurantelor fuzibile.Introducand siguranta in tester, ea inchide contactul si ledul se
aprinde. Daca el nu se aprinde, inseamna ca siguranta este arsa.
6. LANTERNA
intotdeauna ai nevoie de o lanterna la indemana atunci cand lucrezi cu energia electrica, mai ales cand
lucrezi la tabloul electric.
7. TESTER UNIVERSAL
este un aparat universal denumit si " multimetru" ce permite verificarea circuitelor electrice din locuinta.
in functie de firele conectate puteti verifica tensiunea, intensitatea sau rezistenta. Unele modele emit
semnale sonore sau luminoase la trecerea curentului.

Concluzie
Cu astfel de instrumente de baza lucrarile electrice de acasa sunt acum mai usor de executat. Atunci cand
cumparati astfel de scule pentru lucrari electrice, asigurati-va ca le achizitionati pe cele mai bune,
instrumente de calitate, deoarece lucrul cu energia electrica nu este o joaca, iar o calitate proasta a lor
poate fi periculoasa si pot da socuri electrice.

Subiectul de examinare nr. 19:

Elemente active i pasive n circuite electronice

O reea electric (electronic) este alctuit din mai multe elemente

de circuit conectate ohmic ntre ele. n funcie influena pe care o au asupra
semnalelor electrice, reelele pot fi:
pasive cele care nu genereaz energie electric sau nu
modific aspectul temporal al semnalului (curent sau
tensiune), de exemplu cele alctuite numai din rezistori,
condensatori i bobine, i
active cele care pot genera energie electric sau care pot
modifica aspectul temporal al semnalului electric, de
exemplu sursa de tensiune, sursa de curent, reele care conin
cel puin un tranzistor (tranzistorul la rndul su poate fi
considerat un element activ de circuit).
Pentru a avea un semnal electric, n orice circuit trebuie s existe cel
puin o surs de energie. n funcie de comportamentul ei fa de circuitul
exterior, sursa de energie poate fi tratat i reprezentat n schema electric
echivalent ca o surs de tensiune sau ca o surs de curent. O surs de
tensiune este o reea activ sau un circuit electronic activ care genereaz la
bornele de ieire un semnal electric sub forma unei tensiuni controlabile.
Dac mrimea tensiunii la bornele de ieire ale sursei nu depinde de
impedana sarcinii pe care debiteaz energie electric, se spune despre ea c
este o surs ideal de tensiune. Simbolul ei este prezentat n fig.3.2a. Dac
tensiunea la bornele de ieire ale sursei scade odat cu micorarea
impedanei 3sarcinii, se spune despre ea c este o surs real de tensiune.
Simbolic (fig.3.2b), ea este reprezentat ca o surs ideal de tensiune
conectat n serie cu o impedan echivalent, care este denumit impedana de ieire a sursei.

Fig.3.1
Sursa imaginii:
http://www.phys.ubbcluj.ro/~anghels/teaching/Electronics/capitole electronica pdf/Circuitul
electronic.pdf
3

Impedana electric este o mrime care reprezint msura opoziiei unui circuit electric fa de trecerea curentului alternativ.
Impedana electric extinde noiunea de rezisten electric din curent continuu la circuite electrice n curent alternativ. Z~ = R
+ jX

Subiectul de examinare nr. 26:

Materiale dielectrice/izolatoare: Definirea, clasificarea i utilizarea n circuite
electronice

Dielectricii sunt materiale care se caracterizeaza prin stari de polarizatie cu functie de utilizare. Prin
stare de polarizatie electrica se intelege starea materiei caracterizata prin momentul electric al unitatii de
volum diferit de zero. Starea de polarizatie poate fi temporara daca depinde de intensitatea locala a
campului electric in care este situat dielectricul si poate fi de deplasare (electronica sau ionica) sau de
orientare dipolara. Starea de polarizatie permanenta nu depinde de intensitatea locala a campului electric
si poate fi spontana (piroelectrica) sau piezoelectrica4.
Daca un material dielectric cu permitivitatea complexa relativa e, se introduce intre armaturile
unui condensator avand in vid capacitatea Co in aproximatia ca liniile de camp se inchid in intregime prin
material (efectele de margine sunt neglijabile), admitanta la bornele condensatorului astfel format are
expresia:
(2)
Deci, condensatorul cu materialul dielectric intre armaturi este echivalent cu un condensator fara
pierderi, Ce =e,Co, avand si o rezistenta de pierderi in paralel cu condensatorul, de valoare
Schema echivalenta si diagrama fazoriala sunt date in Figura 1.

Figura 4.1 Schema echivalenta si diagrama fazoriala pentru

un condensator cu dielectric intre armaturi
Din schema echivalenta se observa ca partea reala a permitivitatii5 complexe relative caracterizeaza
dielectricul din punct de vedere al proprietatilor sale de a se polariza (indiferent de mecanismul de
polarizare) si are ca efect cresterea de e' ori a capacitatii condensatorului la aceleasi dimensiuni
geometrice, capacitatea condensatorului obtinut fiind :
Ce = e'Co
(3)
Partea imaginara a permitivitatii complexe relative e'', caracterizeaza dielectricul din punct de
vedere al pierderilor de energie in material, pierderi modelate prin rezistenta

(4)

piezoelctric, - adj. (fiz.) Care i modific dimensiunile sub aciunea unui cmp electric
PERMITIVITTE, permitiviti, s. f. (Fiz.) Mrime egal cu raportul dintre inducia electric i intensitatea
cmpului electric
4
5

9
In diagrama fazoriala din Figura 4.1, unghiul j este unghiul dintre tensiunea U aplicata
condensatorului si curentul I care il strabate. Complementarul unghiului de fazaj j se numeste unghi de
pierderi si se noteaza cu d.
Se defineste tangenta unghiului de pierderi a materialului dielectric, ca fiind raportul:

(5)
unde: Pa: puterea activa la bornele condensatorului
Pr: puterea reactiva la bornele condensatorului
Inversul tangentei unghiului de pierderi se numeste factor de calitate al materialului dielectric si se
noteaza cu

10

Subiectul de examinare nr. 33:

Senzori electronici: Menirea, aspectul exterior, caracteristicile principale, clasificarea
Baza oricrei inginerii este proiectarea, iar proiectarea se sprijin pe date obinute prin operaii de
msurare. Att n tiin, ct i n tehnic informaiile necesare sunt obinute, n principal, prin msurri.
Cuvintele senzor i traductor sunt pe larg folosite n cadrul sistemelor de msurare. Senzor - foarte
popular n zona american, n timp ce noiunea de traductor - frecvent folosit n zona european.
Cuvntul senzor este derivat din cuvntul latin sentire care nseamn a percepe, n timp ce
traductor din traducere care nseamn a traversa. O definitie de dicionar atribuie cuvntului senzor
semnificaia de dispozitiv care detecteaz o schimbare ntr-un stimul fizic i o transform ntr-un semnal
care poate fi msurat sau nregistrat, n timp ce pentru cuvntul traductor definiia este de dispozitiv
care transfer putere de la un sistem la altul n aceeai form sau n una diferit.
Deoarece exist 6 clase diferite de semnale - mecanic, termic, magnetic, electric, optic si chimic - putem
spune c orice dispozitiv care converteste semnale dintr-o clas n alta este considerat a fi un traductor
Analiza principilor de realizare i a caracteristicilor senzorilor are la baz examinarea mrimilor m care se
pot extrage de la fenomenul supus msurrii. Utiliznd principiile termodinamicii6, se arat ca exist
mrimi: -Extensive (masa, sarcina electric. Polarizarea electric si magnetic) -Intensiv (potenialul
electric i chimic, temperatura absolut, cmpul electric si magnetic). Fiecare mrime extensiv are un
corespondent n rndul celor intensive, iar produsul lor reprezint energia reversibil nmagazinat n
material.
SENZORUL convertete mrimea de msurat ntr-o alt mrime ale crei variaii urmresc fidel variaiile
mrimii de msurat. El efectueaz transformarea analogic sau digital a mrimii de msurat ntr-o
mrime fizic de aceeai natur sau de natur diferit, avnd ns calitatea important de a fi mai uor
msurabil. Diversitatea necesitilor de msurare, consecina a constrngerilor metrologice, economice
sau operatorii, impun existena, pentru acelai msurand, a unor tipuri de conversii variate. Traductoarele
electrice pot fi proiectate pentru orice mrime neelectric prin alegerea unui material corespunztor
pentru elementul sensibil (datorit structurii electronice a materiei, orice variaie ntr-un parametru
neelectric va avea ca efect o variaie corespunztoare a unui parametru electric); Datorit posibilittilor
electronice de amplificare ale semnalului electric de ieire rezult c energia acestuia nu este alterat n
procesul de msurare.
n prezent sunt disponibile un mare numr de circuite de condiionare i prelucrare electronice; mai mult,
n unele structuri monolitice7 de traductoare electronice sunt incluse astfel de circuite. Exist o mare gam
de opiuni privind afisarea i nregistrarea informaiei ntr-o manier electronic, de asemenea, astfel de
opiuni permit combinarea datelor numerice cu texte, respectiv prezentarea sub form de grafice si
diagrame; Transmisia semnalelor electrice este mult mai versatil n comparatie cu alte categorii de
semnale.
Clasificarea erorilor de msurare Un senzor bun se supune urmtoarele reguli:
-Este sensibil la o proprietate de msurat
-Este insensibil la orice alte brumuri care pot fi ntlnite n aplicarea acesteia i nu influeneaz
proprietatea msurat Ideal , senzorii sunt concepui pentru a fi liniari sau liniar unor funcii matematice
simple de msurare, de obicei logaritmica Semnalul de ieire a unui astfel de senzor este liniar
proporional cu valoarea sau funcia simpl a proprietii msurate. Sensibilitatea este apoi definit ca
raportul dintre semnalul de ieire i a proprietii msurate. De exemplu, n cazul n care un senzor de
msur de temperatur are i o ieire de tensiune, sensibilitatea este o constant cu unitatea [V / K]; acest
senzor este liniar, deoarece raportul este constant n toate punctele de msurare.
TERMODINMIC, -, termodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a fizicii al crei obiect de studiu l constituie
strile de echilibru ale sistemelor fizice i proprietile generale ale proceselor care conduc spre astfel de
stri, procese n care pot interveni i fenomene termice; studiul relaiilor dintre fenomenele mecanice i cele
calorice.
7
MONOLTIC, - adj. Referitor la monolit, de monolit. (Fig.) Bine nchegat, omogen.
6

11

O companie chineza propune un dispozitiv pentru detectarea alimentelor

periculoase.
Gigantul IT chinez Baidu a realizat un dispozitiv inteligent, de forma unei baghete, capabil sa analizeze continutul mancarii, scrie
agentia France Presse. Ideea unei baghete inteligente, care a fost prezentata intr-un videoclip la 1 aprilie, a fost primita cu
entuziasm, fapt ce a determinat gigantul IT sa se gandeasca serios asupra acestei chestiuni, potrivit unui purtator de cuvant al
companiei Baidu pentru AFP.
Noua etapa de dezvoltare a produsului a fost introdusa in aceasta saptamana de compania chineza sub forma unui
videoclip edificator. Baghetele care contin senzori electronici au fost introduse succesiv in numeroase vase care contineau
ulei de bucatarie.
Senzorii de pe acestea analizeaza temperatura si compozitia uleiului, iar un smartphone care este conectat la baghete
afiseaza informatiile receptionate. Daca uleiul este nepotrivit pentru consum se aprinde un led rosu de pe baghete.

Fig.5.1
Dispozitiv pentru detectarea alimentelor periculoase.
Sursa imaginii:
http://www.emaramures.ro/Stiri/103900/SENZORI-ELECTRONICI-O-companie-chinezapropune-un-dispozitiv-pentru-detectarea-alimentelor-periculoase-

12

Subiectul de examinare nr. 40:

Generatoare de semnale periodice: Structura logic, diagrama timpului, exemple de
aplicare, particularitile conectrii.

Generatoarele de semnal sunt aparate auxiliare folosite in tehnica msurrilor.Aceste aparate produc
semnale electrice de forme i frecvene diferite, care imit semnalele cu care lucreaz n mod normal
circuitele electrice si elecronice.Ele se folosesc la verificarea, reglarea, depanarea i msurarea diferitelor
aparate si instalatii. Circuitele generatoare de semnal produc oscilaii elecrice ntretinute, transformnd
energia electic de curent continuu primit de la sursa de alimentare in energie de curent alternativ.
Generarea semnalelor periodice se poate realiza n diverse moduri. De exemplu, amplificatoarele cu
reacie pozitiv critic ii pierd stabilitatea i intr n oscilaie, genernd semnale sinusoidale.
Circuitele care conin etaje de amplificare cu reacie pozitiv supracritic, de exemplu elemente de tip
comparator cu histerezis, 8servesc frecvent la generarea semnalelor dreptunghiulare. Exist numeroase
variante constructive de generatoare de semnal.Generatoarele de oscilaii sinusoidale se mai numesc i
oscilatoare sinusoidale .Generatoarele de semnale (numite impropiu generatoare de functii) produc dou
sau mai multe tipuri de semnale: dreprunghiular, triunghiular, sinusoidal, trapezoidal etc.Un caz particular
al acestora l constituie generatoarele de tensiune liniar variabil (GTLV). Parametrii semnalului
(frecvena, amplitudinea, factorul de umplere) pot fi reglabili manual sau automat, iar aparatele pot fi de
sine stttoare, sau nglobate n instalaii complexe de msurare sau control automat.
CLASIFICARE Generatoarele de semnal se pot clasifica dup mai multe criterii.
1.Dupa forma semnalului generat,generatoarele pot fi:
generatoare de semnal sinusoidale, care la rndul lor pot fi nemodulate sau modulate n amplitudine
(MA) sau frecven (MF);
generatoare de impulsuri dreptinghiulare;
generatoare de tensiune liniar-variabile.(TLV), tensiuni care pot avea forma unor triunghiuri isoscele sau
forma dinilor de fierstru;
generatoare de impulsuri scurte (durata impulsurilor este mult mai mic dect perioada lor de repetiie);
generatoare de funcii,care pot genera semnale de mai multe forme (sinusoidale, dreptinghiulare,
tensiuni liniar-variabile, impulsuri scurte i altele).
2.Dup frecvena semnalului generat,generatoarele pot fi
: generatoare de joas frecven,care genereaz semnalele cu frecvene cuprinse intre fraciuni de her i
megaheri;
generatoare de audiofrecven (20 Hz20 kHz);
generatoare de videofrecven (10 Hz10 MHz);
generatoare de nalt frecvec sau de radiofrecven,care genereaz semnale cu frecvene cuprinse ntre
yeci de kiloheri i yeci de gigaheri.
CARACTERISTICI TEHNICE La alegerea unui generator de semnal n scopul unei utilizri, trebuie
avute n vedere o serie de caracteristici tehnice care vcr fi prezentate n continuare:
forma semnalului, care poate fi sinusoidala, dreptunghiulara, liniar-variabila, impulsuri scurte etc.
intervalul de frecventa, definit prin frecventa minima si frecventa maxima la care poate lucra aparatul.

HISTERZIS s. n. (Fiz.) Fenomen cu caracter ireversibil care const n faptul c succesiunea strilor unei
substane, determinate de variaia unui parametru, difer de succesiunea strilor determinate de variaia n
sens contrar a aceluiai parametru.
8

13

Fig.6.1
Semnal periodic de tip dreptunghiular
Sursa imaginii:
http://www.scritub.com/files/tehnica mecanica/774_poze/image212.jpg

Fig.6.2
Semnal periodic de tip triunghiular
Sursa imaginii:
http://www.scritub.com/files/tehnica%20mecanica/774_poze/image216.jpg

14
[44] Dispozitive electronice speciale utilizate n activitile economice (de contorizare, de
msurare, de identificare, de monitorizare etc.)

Subiectul de examinare nr. 43:

Direciile inovative n electronic (fotonica, acustoelectronica, magnitoelectronica,
nanoelectronica, crioelectronica etc.)

Ideea structurii atomiste a luminii este veche i a fost dezvoltat nc de Newton ca o teorie coerent,
n limitele concepiilor fizicii clasice Succesele acestei teorii au fost totui destul de modeste .
Dimpotriv, teoria ondulatorie a lui Huygens, care admitea o structur continu a luminii, a permis
interpretarea satisfctoare a unui mare numr de fenomene luminoase, iar teoria maxwellian a undelor
electromagnetice prea s explice toate nuanele opticii.Radiaia termic de echilibru a fost unul din
fenomenele pe care teoria clasic nu le-a putut interpreta .Pentru explicarea legilor radiaiei termice,
Planck a fost obligat s accepte o ipotez cu totul strin de spiritul fizicii clasice i anume ipoteza
cuantelor n conformitate cu acest ipotez, oscilatorii microscopici nu se puteau gsi n orice stri, ci
doar ntr-o mulime selecionat de stri, variaia de energie ntre dou stri nvecinate fiind proporional
cu frecvena a oscilatorului :
[Js] - constanta universal sau constanta lui Planck
Pasul urmtor l-a fcut Einstein introducnd n 1905 ipoteza fotonilor. n concepia lui Einstein asupra
emisiei i absorbiei luminii, concepie astzi unanim acceptat, se admite c n cazul n care energia unui
oscilator microscopic scade cu , se genereaz un foton a crui energie este chiar reciproc, la absorbia
unui foton de ctre oscilator, energia acestuia crete. Fotonul este prima particul studiat de fizicieni ca o
particul cuantic, deci radical diferit de obiectele clasice ntr-adevr, conceptul de foton, nou introdus,
urmnd a explica toate fenomenele pe care teoria ondulatorie le interpretase cu succes, trebuia s fie o
sintez dialectic ntre conceptul de corpuscul 9i cel de und, adic n fapt ceva radical diferit att de
conceptul clasic de particul, ct i de cel clasic de und, dar care s prezinte att aspecte corpusculare ct
i ondulatorii n acest scop, caracteristicile corpusculare, energie i impuls, se leag de caracteristicile
ondulatorii, frecven i vector de unda.
Ipoteza fotonilor s-a dovedit a fi deosebit de fertil pentru nelegerea a numeroase procese legate de
radiaia electromagnetic. Din punct de vedere istoric, prezint interes, n primul rnd, posibilitatea
explicrii n cadrul acestei ipoteze a efectului fotoelectric i a. n cele ce urmeaz, se vor discuta aceste
dou fenomene, precum i interpretarea lor n teoria fotonilor. n cazul efectului fotoelectric, absorbia
unui foton de ctre un electron are drept rezultat creterea energiei electronului cu valoarea. Ca urmare,
electronul poate rmne mai departe n sistem (atom, molecul sau reea cristalin), fiind ns promovat
ntr-o alt stare (efect fotoelectric intern) sau poate fi chiar eliberat din sistem, dac energia fotonului
depete energia de legtur a electronului n sistem (efect fotoelectric extern).

CORPSCUL, corpusculi, s. m. Poriune foarte mic de materie; corp de dimensiuni foarte mici; particul.

15

Fig. 7.1 - Efectul Compton.

http://fizicasistemeloratomiceizolatesineizolate.files.wordpress.com/2011/05/efectul-compton.jpg

16
N/o. Datele editorial ale sursei i locaia ei sau link-ul
la sursa electronica.
1.
Dispozitive/instrumente de msurare a caracteristicilor curentului
electric
12/7/2014
http://www.referatele.com/referate/fizica/online8/Amperme
trul-voltmetrul-Utilizarea-ampermetrului-Suntulampermetrului-Puterea-Wheatstone-referatele-c.php
2.
Instrumentele/Uneltele pentru asamblarea, testarea i depanarea
circuitelor electronice.
http://www.referatele.com/referate/fizica/online8/Amperme
trul-voltmetrul-Utilizarea-ampermetrului-Suntulampermetrului-Puterea-Wheatstone-referatele-c.php
12/7/2014
3.

4.

Limba.
Romn

Romn

Romn
Elemente active i pasive n circuite electronice
http://www.phys.ubbcluj.ro/~anghels/teaching/Ele
ctronics/capitole%20electronica%20pdf/Circuitul
%20electronic.pdf

Materiale

Romn

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/MATERIA
LE-DIELECTRICE-SOLIDE92.php
5.

Romn
Senzori electronici
http://biblioteca.regielive.ro/referate/electrotehnica/senzo
rii-243225.html

http://www.emaramures.ro/Stiri/103900/SENZORI
-ELECTRONICI-O-companie-chineza-propuneun-dispozitiv-pentru-detectarea-alimentelorpericuloase6.

Generatoare de semnale periodice

-

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/electronica/genera
toare-de-semnal-137112.html
Ipoteza Fotonilor, Efectul Fotoelectric si Efectul
Compton

7.

Romn

http://biblioteca.regielive.ro/referate/fizica/cuantificarea
-campului-electromagnetic-ipoteza-fotonilor-efectulfotoelectric-si-efectul-compton-210297.html

Romn

Comentariu