Proiect

pentru susţinerea examenului de certificare a calificării

profesionale

Profil- tehnic
Calificarea : tehnician în automatizari

Prof. indrumator, Candidat,

APARATE DE MĂSURARE A INTENSITATII CURENTULUI

2
 Cuprins

Argument
Capitolul I. Aspecte generale privind ampermetrele
1.1 Desenul unui ampermetru
1.2 Părţi componente
1.3 Simbolizarea ampermetrelor
Capitolul II. Ampermetre. Tipuri. Caracteristici.
2.1Tipuri de ampermetre
2.1.1 Ampermetrul magnetoelectric
2.1.2 Ampermetrul de curent continuu cu flux comandat
2.1.3 Ampermetrul cu amplificator şi voltmetru de curent continuu
2.1.4 Ampermetre pentru frecvenţa reţelei
2.1.5 Ampermetru cu redresoare
2.1.6 Ampermetru cu termocuplu

Capitolul III. Măsurarea intensităţii curentului cu multimetrul

3.1 Mutimetrele analogice
3.1.1 Măsurarea intensităţii cu multimetrul analogic.
3.2 Multimetre digitale (numerice)
3.2.2 Măsurarea intensităţii cu multimetrul numeric.
Capitolul IV. Măsuri de sănătate şi securitate în muncă

Anexe
Bibliografie

3
 Tema proiectului :

APARATE PENTRU MĂSURAREA INTENSITĂŢII

CURENTULUI ELECTRIC

4
ARGUMENT

Determinarea cantitativă a mărimilor electrice poate fi efectuată cu mijloace de

măsurare numite aparate de măsurat electrice indicatoare.
Denumirea aparatelor pentru măsurarea mărimilor electrice se formează din
denumirea unităţii de măsură +metru (ampermetru, voltmetru, ohmmetru,etc.).
Această lucrare o consider importantă din urmatoarele motive:
În funcţie de natura curentului (continuu sau alternativ) precum şi de domeniul de
frecvenţă al curentului există diferite sisteme de măsurat, mergând de la cele simple cu
aparat magnetoelectric până la instalaţii complexe care asociază aparatului diferite
dispozitive electronice.
Aceste sisteme reprezinta performanţe specifice în ce priveşte sensibilitatea,
precizia şi rezistenţa internă.
MONTAREA AMPERMETRELOR ÎN CIRCUIT
Deoarece la ampermetre indicaţia depinde de intensitatea curentului ce le străbate,
pentru a măsura intensitatea curentului într-un circuit este necesar ca ampermetrul să fie
montat în serie în circuitul respectiv, pentru ca astfel curentul de măsurat să treacă prin
aparat.
Pentru ca la montarea ampermetrului într-un circuit funcţionarea circuitului să se
modifice cât mai puţin, este necesar ca rezistenţa proprie a ampermetrului să fie mult
mai mică decât rezistenţa circuitului, adică
ra < R
Concluzie: cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică decât rezistenţa circuitului, cu
atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci calitatea măsurării este mai
bună.
Important: la montarea greşită a ampermetrului, în paralel pe circuit, datorită rezistenţei
foarte mici a acestuia, prin aparat va trece un curent cu o intensitate foarte mare:
Deoarece ra < R, rezultă I’2 > I, ceea ce duce la deteriorarea ampermetrului.
Deoarece montarea în paralel a ampermetrului duce la defectarea lui, aceasta se

5
consideră o greşeală foarte gravă în tehnica măsurătorilor.

Capitolul I. Aspecte generale privind ampermetrele

1.1 Desenul unui ampermetru

Fig.1

1.2 Părţi componente

 1- magnet permanent în formă de potcoavă
 2 – cilindru de oţel moale (bobină)
 3- înfăşurătoarea bobinei prin care circulă curentul de măsurat
 4- arcuri spirale ce se opun rotirii continue a acului indicator
 5- ac indicator
 6- scară gradată
 7- lagăre de susţinere a arcului bobinei

6
 Fig.2

Fig.3
Măsurarea intensităţii curentului în circuitele de curent continuu şi de curent
alternativ se realizează prin metode de citire directă sau cu ajutorul calculelor unor
formule cu aparate de măsurat numite „ampermetre”.
1.3 Simbolizarea ampermetrelor:
7
În schemele electrice ampermetrele se reprezintă cu ajutorul unor semne convenţionale
stabilite prin SR 13251/1996.

Fig.4
Ampermetrele se montează în serie în circuitul în care se masoară intensitatea
curentului. În acest fel, curentul de măsurat trece prin ampermetru.
Ampermetrul este caracterizat de o rezistenţă electrică, denumită rezistenţă internă care
se notează rA.
Pentru a avea erori cât mai mici este necesar ca rezistenţa internă a
ampermetrului să fie cât mai mica faţă de rezistenţa circuitului.
Montarea în paralel a ampermetrului constituie o greşeală gravă. În această
situaţie prin ampermetru trece curentul de o intensitate foarte mare care poate duce la
deteriorarea sau chiar distrugerea aparatului.

8
 Capitolul II. Ampermetre. Tipuri. Caracteristici.

2.1Tipuri de ampermetre
2.1.1 Ampermetru magneto-electric
2.1.2 Ampermetru de curent continuu cu transformator cu flux comandat
2.1.3 Ampermetru cu amplificator şi voltmetru de curent continuu
2.1.4 Ampermetru cu redresor
2.1.5 Ampermetru cu termocuplu
Ampermetrele mai pot fi analogice sau digitale.
Ampermetrul digital- rezultatul măsurătorii se citeşte direct pe ecranul aparatului.
Ampermetrul analogic- rezultatul măsurătorii se afişeaza sub forma unei funcţii
continue.

2.1.1 Ampermetrul magnetoelectric

Sensibilitatea ampermetrului magnetoelectric este cu atât mai mare cu cât cuplul

rezistent specific este mai mic. Există mai multe soluţii practice pentru crearea cuplului
rezistent, ceea ce conduce la realizarea de aparate magnetoelectrice de sensibilităţi
foarte mari.
La aparatele destinate măsurării curenţilor de ordinul amperilor şi miliamperilor
cuplul rezistent este dat de arcurile spirale care sunt astfel montate încât se opun
mişcării de rotaţie.
Ampermetrul magnetoelectric este format dintr-o bobină mobilă parcursă de
curentul de măsurat I şi dintr-un magnet permanent având o inducţie B.
Cuplul activ care ia naştere prin interacţiunea dintr-un curent şi câmpul de
inducţie. Acest cuplu duce la rotirea bobinei ceea ce antrenează un ac indicator în
dreptul unei scări gradate.

9
 Cuplul activ I se opune unui cuplu rezistent proporţional cu unghiul de rotaţie în
care factorul este cuplul rezistent specific.
Factorul este de natura unei sensibilităţi, indicând numărul de diviziuni
corespunzător unităţii de curent.
Erorile în funcţionarea aparatelor magnetoelectrice se datoresc frecărilor în
lagăre, etalonării imprecise sau asamblării defectuoase a sistemului mobil. Aceste erori
pot fi reduse într-o construcţie îngrijită.
Influenţa câmpurilor magnetice exterioare este neglijabilă datorită inducţiei
puternice a magnetului permanent.
Aparatele magnetoelecrice pot avea o clasă de precizie bună ajungând până la
0,1. De asemenea ele pot avea o sensibilitate ridicată. Consumul de putere necesar
funcţionării este mic, de ordinul zecimilor de watt.
Toate aceste calităţi fac ca ampermetrul magnetoelectric să aibă o largă
utilizare ca aparat de laborator.
Ele au însă, neajunsul că funcţionează numai in curent continuu şi nu suportă
supraîncălziri mari. În cazul unui curent prea ridicat, arcurile spirale se supraîncălzesc
şi îşi modifică modul de elasticitate.
Extinderea domeniului de măsurare se face cu ajutorul şuntului.

Şuntul ampermetrului

Să considerăm un ampermetru cu rezistenţă electric proprie RA care poate

măsura curenţii cu intensitatea maximă , Im .Pentru a mări domeniul de utilizare de n ori
pentru a-l putea electri la măsurarea unor curenţi electrici cu intensitatea maximă I
,n=I/Im ,se conectează în electric cu ampermetrul uni electric senumit şunt ,cu rezistenţa
electric RS .

RS

10
 Fig.5 Şuntarea

Curentul cu intensitatea I ,care trebuie măsurat ,se desparte în nodul M într-un

urrent care trece prin ampermetrul , de intensitate I A şi un urrent care trece prin şunt
de intensitate Is .
I=IA+IS ,utilizînd relaţia I=nIA se obţine : nIA=IA+IS sau (n-1 )IA =IS.
Folosind legea lui Ohm pentru porţiunea de circuit MN se poate scrie :
IA=UMN /RA şi IS=UMN /RS se obţine :

n−1¿
U MN U MN RA ¿ ¿
(n-1) RA = RS RS= ¿

2.1.2 Ampermetrul de curent continuu cu flux comandat

Principiul de funcţionare al acestui tip de ampermetru se poate urmări in schema

următoare:

11
 Fig.7
Curentul continuu de măsurat este transformat într-un semnal alternativ care se aplică
unui amplificator de curent alternativ.
Urmează o detectare a acestui semnal şi o nouă amplificare de data aceasta în curent
continuu, ieşirea amplificatorului de curent continuu cu curentul de măsurat se aplică unui
instrument magnetoelectric.
Sistemul de transformare a curentului continuu în curent alternativ este realizat cu
ajutorul unui transformator a cărui infasurare primară ete formată dintr-o singură spiră prin
care trece curentul de măsurat, iar secundarul are infaşurările conectate in punte.
Oscilatorul în contratimp care alimentează puntea cu un semnal alternativ de valoare
ridicată, are rolul de a comanda periodic intrarea şi ieşirea din saturaţie a miezurilor
înfăşurării.
Aceasta determină variaţia de flux necesară pentru ca fluxul continuu dat de curentul
continuu din primar să poată induce un semnal secundar. Acest semnal are o frecvenţă dublă
faţă de aceea a oscilatorului de comandă şi o intensitate proporţională cu aceea a curentului
continuu.
Puntea este echilibrată pentru semnalul de comandă care astfel nu apare la ieşire.

12
 Sistemul permite măsurarea unei game largi de curenţi variind între câţiva
microamperi şi câţiva zeci de amperi. Erorile se datrorează neliniarităţilor circuitelor
magnetice şi amplificatorului precum şi variaţiei amplificării acestuia, ele pot fi reduse prin
utilizarea reacţiei negative.
De asemenea magnetismul residual din conductor poate determina o indicaţie de
ordinul miliamperilor de care trebuie ţinută seama în măsurari. Este indicat să se lucreze cu
conductori neferoşi şi să se demagnetizeze transformatorul înainte de începerea măsurării.
Aparatul nu este sensibil la suprasarcini, dar poate fi deteriorat de şocuri mecanice ce
modifică forma circuitelor magnetice.

2.1.3 Ampermetrul cu amplificator şi voltmetru de curent continuu

Un voltmetru de curent continuu cu amplificator poate servi la măsurarea

curenţilor dacă se conectează aparatul ăn serie ăn ciruit şi se măsoară căderea de
tensiune pe care curentul de măsurat o produce pe rezistenţa de intrare.
Există aparate de acest tip destinate special măsurării curenţilor, iar altele cu
ajutorul unui comutator aflat pe panou pot măsura fie tensiuni, fie curenţi.
Variaţia sensibilităţii aparatului se face schimbând fie valoarea alternatorului de
la intrare, fie valoarea reacţiei negative, a amplificării amplificatorului.
Datorită amplificării ridicate, aparatul poate măsura curenţi de ordinul
picoamperilor. Trecând printr-o rezistenţă de intrare de ordinul sutelor de kiloohmi, un
astfel de curent produce la intrarea aparatului o tensiune de câţiva microvolţi ce este
amplificată şi indicată instrumental de curentul continuu la ieşire.
Rezistenţa de intrare nu se poate mări peste valoarea menţionată datorită
zgomotului de agitaţie termică pe care il generează şi care devine separator la aceste
semnale mici.
La tipurile comerciale de aparate funcţionând pe acest principiu, sensibilitatea
este variată cu ajutorul unui set de rezistenţe pe care utilizatorul le conectează la intrare.
Se poate acoperi astfel un domeniu larg de valori ale curentului de măsurat,
precizia aparatului este de ordinul 2-3%.

2.1.4 Ampermetre pentru frecvenţa reţelei

13
 Principiul de funcţionare constă în interacţiunea dintre câmpul magnetic al unei
bobine fixe parcursă de curentul de măsurat şi una sau mai multe piese mobile din
material feromagnetic.
Constructiv acest principiu se realizează în două variante:
 Aparatul feromagnetic cu atracţie este format dintr-o bobină în care pătrunde o
piesă de fier moale; sub acţiunea câmpului creat de curentul din bobină piesa de
fier moale se magnetizează şi este atrasă ăn interiorul bobinei.
 Aparatul feromagnetic cu repulsie este format dintr-o bobină rotundă în
interiorul căreia se găsesc două piese de fier moale, una fixă si alta mobilă.
Acestea se magnetizează în acelaşi sens, fiind plasate în acelaşi câmp magnetic
şi în consecinţă se resping, ceea ce determină o variaţie a inducţiei şi o energie
potenţială a câmpului. Cuplul rezistent este dat de arcurile spirale, la egalitatea lor se
obtine indicaţia finală.
Practic forma pieselor feromagnetice se alege astfel încât să se uniformizeze
gradaţia scalei. Aparatul funcţionează şi în curent alternativ, dând indicaţii
proporţionale cu pătratul valorii efective.
Erorile aparatelor feromagnetice se datoresc în curent continuu, histeeziului
magnetic al piesei mobile, iar în curent alternativ curenţilor turbionari induţi în piesele
metalice mobile.
Pentru a reduce aceste erori se utilizează materiale magnetice cu inducţie
permanentă mică şi piese mobile de dimensiuni reduse şi carcase din materlial plastic.
În concluzie aparatele feromagnetice sunt aparate simple şi sigure, putând
suporta curenţi intenşi de ordinul sutelor de amperi. Ele consumă o putere relativ mare
de ordinul waţilor, iar clasa de precizie nu e mai bună de 1,5-2,5.

14
 Fig.8

2.1.5 Ampermetru cu redresoare

Prin asocierea unui aparat magnetoelectric cu unul sau mai multe elemente
redresoare se obţine un aparat care funcţionează în curent alternativ, posedă în acelaşi
timp calităţile aparatelor magnetoelectrice: sensibilitate, precizie ridicată, consum de
putere redus.
Folosind ca redresoare diode obişnuite cu germanium, aparatul funcţionează cu
o eroare de ±3% până la frecvenţe de ordinul zecilor de kilohertzi.
Cu diode speciale de înaltă frecvenţă, funcţionarea aparatului poate ajunge la
zeci de megahertzi sau chiar sute.
Cauzele de eroare ale aparatelor cu redresor sunt pe de o parte îmbătrânirea
celulei ceea ce duce la alterarea rezistenţei ei interne, iar pe de altă parte influenţa
formei şi frecvenţei semnalului asupra indicaţiei.
În cazul în care tensiunea este aplicată nu este pur sinusoidală, apare o diferenţă
între indicaţia aparatului şi valoarea reală a tensiunii. Indicaţia aparatului depinde deci
de proporţia şi rangul armonicilor, pe de altă parte datorită liniarităţii caracteristicii
curent-tensiune a elementului redresor, scara aparatului nu este liniară indicaţiile fiind
mai dese la începutul scalei.
Această neliniaritate fiind foarte accentuată pentru semnale mici, caracteristica
poate fi considerată pătratică. În acest caz indicaţiile sunt proporţionale cu pătratul

15
tensiunii aplicate şi aparatul nu poate fi etalonat valorii efective, indicaţiile sale
depinzând de forma semnalului aplicat.
De aceea la aceste aparate se observă în general două tipuri de gradaţii pe scală:
- pentru valori medii şi mari;
- pentru valori mici.
Când frecvenţa semnalului creşte , elementele redresorului încep să prezinte
capacitate parazită în paralel, care anihilează efectul de redresare.
Asocierea şunturilor şi rezistenţelor adiţionale pentru relizarea aparatului
universal se face conform schemelor de mai jos, acestea se confecţionează din material
cu coeficienţi de temperatură de semne contrare pentru a se compensa reciproc.

Fig.9

16
2.1.6 Ampermetru cu termocuplu

Termocuplul măsoară valoarea efectivă a curentului independent de forma şi

frecvenţa acestuia are o funcţionare corectă până la frecvenţe înalte de ordinul sutelor
de megahertzi.

Principiul de funcţionare:
Curentul electric de măsurat este trecut printr-o rezistenţă care se încălzeşte prin
efectul Joule. Energia calorică astfel dezvoltată este transformată în energie electrică de
curent continuu.
Încălzindu-se o sudură între cele două metale diferite, curentul continuu astfel
generat este măsurat de un aparat cu magnet permanent şi bobina medie, a cărui
indicaţie serveşte drept măsura pentru curentul introdus în rezistenţa circuitului primar.
Deoarece intervine numai temeratura celor două suduri a metalelor în contact,
una fiind constantă (temperatura mediului ambiant), iar ceallată fiind în funcţie numai
de căldura dezvoltată prin efectul Joule), indicaţia paratului depinde numai de curentul
care parcurge rezistenţa încălzitoare.
Pe de altă parte căldura dezvoltată prin efectul Joule nu depinde de frecvenţa
curentului şi nici de forma acestuia, ci numai de valoarea efectivă a curentului de
măsurat.
Randamentul aparatelor cu termocuplu, adică raportul dintre energia din
circuitul de curent continuu şi energia din circuitul de intrare este foarte mic de ordinul
0,1 %. Valoarea randamentului nu are însă importanţă prea mare, mult mai importantă
fiind problema utilizării unui termocuplu cu un aparat de măsurat cât mai adecvat.
Deoarece termocuplurile se caracterizează printr-o anumită tensiune
electromotoare, care depinde de temperatură, deci de curentul de măsurat, fiecare
termocuplu trebuie utilizat la un anumit aparat având sensibilitatea şi rezistenţa internă
cu acele ale aparatului cu care a fost etalonat.
Aparatul care este un miliampermetru trebuie să aibă o construcţie specială
având rezistenţa internă cât mai mică.

17
 Fig.10
Capitolul III. Măsurarea intensităţii curentului cu multimetrul

Multimetrul este un aparat care măsoară mai multe mărimi

electrice, având pentru fiecare mărime mai multe domenii de măsurare, dar
un singur dispozitiv de indicare. Multimetrele uzuale măsoară: tensiuni
electrice continue şi alternative, intensităţi ale curentului electric continuu
şi alternativ, rezistenţe eşlectrice, dar pot măsura şi alte mărimi ca:
temperaturi( ptin conectarea unui traductor de temperatură), capacităţi
electrice, frecvenţe, factor de amplificare a tranzistoarelor sau pot indica
starea bateriei care alimentează aparatul.
Multimetrele sunt aparate indispensabile electricienilor, deoarece
valorile mărimilor electrice pe care le întâlnim în practica măsurării
variază, într-un domeniu foarte larg( pentru curent de la microamperi până
la zeci de amperi, iar pentru tensiuni de la zecimi de volt la sute de volţi) şi
ar fi foarte incomod să folosim câte un aparat pentru câte o măsurare.
Multimetrele pot fi :
3.1 Analogice;
3.2 Digitale.

18
 3.1 Mutimetrele analogice au ca dispozitiv de indicare un
dispozitiv magnetoelectric.
În cutia aparatului, se montează o punte redresoare care permite
alimentarea în curent continuu a dispozitivului indicator atunci când
măsurările au loc în curent alternativ. Prin intermediul unui comutator, se
realizează conexiunile dorite, astfel încât aparatul poate fi utilizat pentru
măsurarea intensităţii curentului, tensiunii, rezistenţelor.
Pe cadranul aparatului sunt trasate mai multe scări gradate
inscripţionate cu simboluri pentru c.c. - curent continuu(–), c.a.- curent
alternativ( ~), intensitate
( A), tensiune (V), rezistenţă (Ω).
Bornele sunt inscripţionate cu + şi –, iar nerespectarea acestei
indicaţii în curent continuu face ca indicatorul să devieze sub zeroul scării
gradate, ceea ce poate duce la distrugerea aparatului.

19
Fig.11 Multimetru analogic

20
 Când funcţionează ca ampermetru şi voltmetru, multimetrul analogic
nu are nevoie de alimentare.
Pentru funcţionare ca ohmmetru, multimetrul analogic este alimentat
de la o baterie încorporată.
3.1.1 Măsurarea intensităţii cu multimetrul analogic.

Aceasta constă în:

● reglarea poziţiei acului indicator cu ajutorul butonului
corectorului de zero ( când este cazul );
● selectarea funcţiei de ampermetru de curent continuu ( c.c. sau
D.C sau =) sau de curent alternativ ( c.a. sau A.C. sau ~ ).

Fig. 12 Multimetru analogic- detaliu scară gradată.

● alegerea domeniului de măsurare cel mai apropiat de valoarea

curentului de măsurat.

21
 Când nu există informaţii asupra valorii curentului de măsurat, se va
fixa selectorul pe domeniul cel mai mare. Alegerea unui domeniu mai mic
decât cel de măsurare poate determina defectarea aparatului.
● conectarea multimetrului în serie în circuit se realizează prin
intermediul conectorilor.
Pentru măsurări în curent continuu, se va respecta polaritatea
bornelor şi anume borna cu semnul + se leagă la plusul sursei de tensiune,
iar borna - , la minusul sursei.
Dacă polaritatea nu se respectă aparatul riscă să se distrugă.
În curent alternativ, nu are importanţă polaritatea bornelor.

Citirea valorii indicate

Multimetrul analogic are mai multe scări gradate, de aceea se
identifică scara pe care se va efectua citirea. Se calculează constanta
aparatului Ki pentru domeniul ales şi se înmulţeşte cu numărul de divziuni
indicate. Se obţine astfel valoarea intensităţii curentului:
I = α · Ki
Dacă măsurarea se efectuează în curent continuu şi acul indicator
deviază în sens contrar celui normal, se întrerupe alimentarea cu tensiune
şi se verifică polaritatea bornelor. Se reia măsurarea după montarea corectă
a aparatului în circuit.
Dacă acul indicator depăşeşte limita superioară a scării gradate, se
mreşte domeniul de măsurare.
Dacă indicaţia este nesemnificativă, se modifică domeniul ales în
sens descrescător.

22
 Fig.13 Măsurare cu multimetru analogic

3.2 Multimetre digitale (numerice)

Acestea sunt alcătuite dintr-un voltmetru digital de curent continuu,
prevăzut cu diferite circuite auxiliare care permit extinderea posibilităţilor
de măsurare.
23
 Multimetrul digital are un singur dispozitiv de afişare pe care apare
direct valoarea mărimii măsurate.
Pe panoul frontal al aparatului, se află un comutator cu ajutorul
căruia se selectează domeniul de măsurare.
Bornele nu mai au inscripţionarea + sau -, dar există în schimb o
bornă inscripţionată COM sau având desenat simbolul „ masă ”. În curent
continuu, borna COM poate fi conectată la oricare dintre punctele de
măsurare( fără ca acestea să afecteze funcţionarea aparatului). Semnul
mărimii se va afişa automat.
Dacă domeniul ales este mai mic decât valoarea măsurată,
operatorul este atenţionat că manevra este greşită fie prin afişarea unei
anumite combinaţii de semne şi cifre, fie prin stingerea intermitentă a
afişării. De asemenea, unele aparate schimbă automat domeniul de
măsurare în funcţie de valoarea mărimii măsurate.Multimetrul digital este
alimentat de la o baterie încorporată pentru toate modurile de funcţionare.
Unele aparate îşi întrerup automat alimentarea dacă nu măsoară un anumit
timp.
Deoarece multimetrele sunt aparate portabile, manevrarea lor se va
face respectând cu stricteţe toate instrucţiunile de utilizare, deoarece
pericolul de accidentare prin electrocutare este mai mare decât în cazul
aparatelor de măsurare fixe.

24
 Fig. 14 Multimetru digital

3.2.2 Măsurarea intensităţii cu multimetrul numeric.

25
 Aceasta constă în:
● selectarea funcţiei de ampermetru de curent continuu sau de
curent alternativ;
● alegerea domeniuluji de măsurare cel mai apropiat de valoarea
curentului de măsurat. Când nu există informaţii asupra valorii curentului
de măsurat, se va fixa selectorul pe domeniul cel mai mare. Dacă la
măsurare se va constata că informaţia obţinută este nesemnificativă, vom
scădea domeniul de măsurare cu ajutorul selectorului (sau comutatorului );
● conectarea multimetrului în serie în circuit prin intermediul
conectorilor la bornele aparatului (respectiv borna A şi COM );
● citirea valorii afişate a intensităţii curentului. Valoarea afişată este
exprimată în amperi, miliamperi sau microamperi, în funcţie de domeniul
selectat.
Dacă domeniul ales este mai mic decât valoarea măsurată, afişarea
se va stinge intermitent sau va fi afişată o combinaţie de semne şi cifre care
atenţionează acest lucru. Astfel se va selecta un domeniu mai mare.
Dacă informaţia obţinută este nesemnificativă se va scădea domeniul
de măsurare cu ajutorul selectorului.
Ampermetrul se montează numai în serie. Rezistenţa internă a
ampermetrului trebuie să fie mult mai mică decât rezistenţa circuitului.
Montarea în paralel a ampermetrului duce la deteriorarea acestuia.
În curent alternativ sinusoidal, ampermetrul măsoară valoarea
efectivă a curentului electric.

26
Fig.15. Măsurare cu multimetru digital

27
 Capitolul IV. Măsuri de sănătate şi securitate în muncă

1. Asigurarea inaccesibilităţii elementelor care fac parte din circuitele

electrice prin izolarea electrică a conductoarelor, folosirea cacaselor
de protecţie legate la pământ, îngrădirea cu mase plastice sau cu
tăblii perforate a conductoarelor electrice la o înălţime accesibilă
pentru om.
2. Folosirea tensiunilor reduse (12, 14 şi 36 V) pentru lămpile şi sculele
electrice portative, evitarea răsucirii sau încolăcirii cablulji de
alimentare în timpul lucrului, evitarea trecerii cablului peste drumul
de acces şi în locurile de depozitare a materialelor, interzicerea
reparării sau remedierii defectelor în timpul funcţionării.
3. Folosirea mijloacelor individulae de protecţie: principale- tije
electroizolante, cleşti izolanţi, scule cu mânere izolante şi secundare-
echipament de protecţie, covoraşe de cauciuc, platforrme şi grătare
izolante; şi mijloacele de avertizare- plăci de avertizare, indicatoare
de securitate, îngrădiri provizorii;
4. Deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atingere
periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.
5. Separarea de protecţie cu ajutorul unor transformatoare de separaţie.
6. Izolarea suplimentară de protecţie.
7. Protecţia prin legare la pământ.
8. Protecţia prin legare la nul.
9. Protecţia prin egalizarea potenţialelor.

28
Anexe. Tipuri de ampermetre

29
Metoda montării ampermetrului –voltmetrului în aval

30
Metoda montării ampermetrului –voltmetrului în amonte

31
Bibliografie

32
33