MODULUL: Măsurări electrice

Măsurarea intensității curentului electric:

ampermetre analogice și digitale

Lecție creată de prof. Doinița Bălășoiu

 DEFINIŢII
 Curentul electric reprezintă fenomenul de transport al sarcinilor
electrice determinat de mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină.
 Intensitatea curentului electric este mărimea fizică egală cu
sarcina electrică transportată în unitatea de timp prin secţiunea
transversală a unui conductor, adică:
q
i
t
în care Δq – sarcina electrică care străbate secţiunea conductorului
în intervalul de timp Δt.

 Intensitatea curentului electric este mărimea fizică egală cu

viteza de transport a sarcinilor electrice prin secţiunea transversală
a unui conductor.
 UNITATE DE MĂSURĂ
Se deduce din relaţia de definiţie:

q coulomb C
i  SI
  amper A 
SI t SI
secunda s

Important !
Intensitatea curentului electric este o mărime fizică fundamentală în
Sistemul Internaţional. Prin urmare, unitatea de măsură a intensităţii
curentului electric – amperul – este o unitate de măsură
fundamentală în Sistemul Internaţional.
Multiplul amperului, des utilizat în practică, este:
- kiloamperul (kA): 1 kA = 103 A
Submultiplii amperului, mai des folosiţi, sunt:
- miliamperul (mA): 1 mA = 10–3 A
- microamperul (μA): 1 μA = 10–3 mA = 10–6 A
 OBSERVAȚIE

 Curentul electric este un fenomen.

 Intensitatea curentului electric este o mărime fizică, utilizată

pentru caracterizarea cantitativă a fenomenului „curent electric”.

Norma ISO 31 precizează ca în locul denumirii „intensitatea curentului

electric”, să se folosească tot denumirea „curent electric”.

Este necesar deci, să se facă distincţie între fenomenul „curent

electric” și mărimea „curent electric”.
 EXEMPLU

Precizați formularea care

face referire la fenomenul
„curent electric”?

Curentul electric din circuit este

de aproximativ 200 mA.

Pe poziția „on” a comutatorului,

circuitul este parcurs de curent electric.
 MIJLOACE DE MĂSURARE
Măsurarea directă a curentului electric care depăşeşte 10–6 A se face
cu ajutorul aparatelor indicatoare, numite ampermetre; ele pot fi:
 analogice, la care rezultatul măsurării se vizualizează prin
deplasarea unui indicator în faţa unei scale gradate;
 digitale, la care rezultatul măsurării se indică sub formă numerică,
pe un display.
În schemele electrice, ampermetrele se reprezintă cu ajutorul unui
simbol convenţional, stabilit prin SR 13 251/96.

Curenţii foarte mici (10–12 ... 10–6 A) se detectează şi se măsoară cu

ajutorul unor aparate foarte sensibile, numite galvanometre.
 CONECTARE ÎN CIRCUIT

Pentru a măsura intensitatea curentului într-un circuit sunt necesare,

mai întâi întreruperea circuitului electric şi apoi, conectarea în
serie cu acest circuit, a ampermetrului.

Conectarea ampermetrului se realizează în serie cu circuitul,

deoarece indicaţiile ampermetrului sunt proporţionale cu intensitatea
curentului electric care îl străbate.
 CONECTARE ÎN CIRCUIT
– simulare –
Pentru a înțelege și mai bine, cum trebuie procedat pentru a conecta
ampermetrul (analogic sau numeric) în circuit, accesați unul dintre
următoarele link-uri și parcurgeți activitățile propuse.

Aveți posibilitatea să reluați aceste activități ori de câte ori doriți.

http://www.wisc-online.com/Objects/ViewObject.aspx?ID=DCE3902

Ce etape mai trebuie parcurse pentru conectarea ampermetrului în

circuit înafara celor deja precizate? Justificați importanța lor.
Notați pe fișa de lucru scorul obținut la testul final.

http://legacy.mos.org/etf/elect.swf
(using an ammeter)
 CONECTARE ÎN CIRCUIT
Așa cum s-a putut observa în simularea anterioară, orice circuit în
care se măsoară intensitatea curentului I poate fi redus la o schemă
echivalentă care conţine o sursă de tensiune electromotoare E şi o
rezistenţă R (rezistenţa totală a circuitului).
În acest caz, intensitatea curentului electric va fi:
E
I
R
După montarea ampermetrului în circuit, intervine, în serie, şi
rezistenţa proprie ra a ampermetrului; în această situaţie, intensitatea
curentului electric va fi:
E
I1 
R  ra
Deci, ca urmare a introducerii ampermetrului, măsurarea va fi afectată
de o eroare sistematică.
 CONECTARE ÎN CIRCUIT
Știind că erorile sistematice pot fi obiective sau
subiective, precizați cărei categorii aparțin erorile
apărute la măsurarea curentului electric, prin
introducerea ampermetrului în circuit.

AȘADAR,
Pentru ca la montarea ampermetrului într-un circuit, funcţionarea
circuitului să se modifice cât mai puţin, adică I1 ≈ I, este necesar ca
rezistenţa proprie a ampermetrului, ra să fie mult mai
mică decât rezistenţa circuitului R (ra « R).
Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică faţă de rezistenţa
circuitului, cu atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci

calitatea măsurării este mai bună.

 FOARTE IMPORTANT!
La montarea greşită a ampermetrului, adică în paralel pe circuit,
datorită rezistenţei foarte mici a acestuia, prin aparat va trece un curent
cu o intensitate foarte mare, ceea ce va provoca deteriorarea acestuia.
Deoarece montarea în paralel pe circuit a ampermetrului duce la
defectarea acestuia, aceasta se consideră o greşeală foarte gravă
în tehnica măsurătorilor.
AMPERMETRE ANALOGICE
AMPERMETRE MAGNETOELECTRICE CU BOBINĂ MOBILĂ

Un ampermetru de curent
continuu conţine:
 un instrument de măsurare
magnetoelectric (A);
 un șunt (B).
Observație:
În funcție de valoarea rezistenței sale
interne, instrumentul de măsurare
poate fi un microampermetru sau un
miliampermetru.
 AMPERMETRE ANALOGICE

CE ESTE ȘUNTUL?

Şuntul este un rezistor care:

• are rolul de a extinde intervalul de măsurare, astfel încât să se
poată măsura un curent mai mare decât curentul nominal al
instrumentului de măsurare;
• are rezistenţă electrică mică;
• se montează în paralel cu instrumentul de măsurare.
Prin urmare, o parte din curentul de măsurat trece prin rezistenţa
şuntului şi nu prin rezistenţa electrică a bobinei mobile a
instrumentului.
 AMPERMETRE ANALOGICE
AMPERMETRE FEROMAGNETICE

Ampermetrele feromagnetice prezintă avantajul că se pot realiza

pentru curenţi nominali relativ mari, până la 200 ... 300 A.
Acest lucru este posibil deoarece bobina instrumentului de măsurare are
număr mic de spire, fiind confecționată din conductor cu secțiune mare.

AMPERMETRE ELECTRODINAMICE
ȘI FERODINAMICE
Instrumentul de măsurare electrodinamic sau ferodinamic se poate
transforma uşor într-un miliampermetru prin înserierea bobinei fixe cu
bobina mobilă. Pentru curenți mai mari, se utilizează un șunt înseriat
cu bobina fixă, de la bornele căruia se alimentează bobina mobilă.
Ampermetrele electrodinamice se utilizează mai mult în laboratoare,
deoarece funcţionează în clase de exactitate ridicate.
 AMPERMETRE NUMERICE
Ampermetrul numeric (digital) se obţine prin asocierea voltmetrului
digital cu un convertor de intrare pentru intensitatea curentului electric.
Convertorul de intrare constă dintr-un ansamblu de şunturi care pot fi
comutate, astfel încât să se obțină mai multe domenii de măsurare.
Voltmetrul măsoară căderea de tensiune de pe şunt, care, conform
legii lui Ohm, este proporţională cu intensitatea curentului electric de
măsurat.
Am învățat în lecția de astăzi că la conectarea
ampermetrului analogic în circuit trebuie să ținem
seama de polaritatea bornelor, pentru că altfel,
aparatul de măsurare se poate defecta.

Descrieți modul de comportare a ampermetrului numeric în

cazul în care nu se respectă regula de mai sus.
 VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
Scrieţi pe fișa de lucru, pentru fiecare enunţ, litera A, dacă
apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals:
1. Amperul este o unitate de măsură fundamentală în Sistemul
Internaţional.
2. Introducerea ampermetrului în circuit are ca efect apariţia unei erori
sistematice obiective.
3. Şuntul este un rezistor cu rezistenţă electrică mare, care se
montează în serie cu instrumentul de măsurare.
4. Ampermetrele electrodinamice se caracterizează prin clase de
exactitate ridicate.
5. Rezistenţa internă a miliampermetrului magnetoelectric este mai
mare decât rezistenţa internă a microampermetrului magnetoelectric.