Curs 2 - Introducere in circuite electronice

Continut
Relatii generale fundamentale: Kirkhoff / Thevenin / Norton
Circuite pasive fundamentale: divizorul de tensiune si de curent.
Circuite multiport
Circuite uniport
Uniporti RLC serie si derivatie
Circuite diport.
Exercitii.
Concluzii

Relatii generale fundamentale. Teoremele lui Kirchoff

Teorema de curenti: Suma curentilor care intra si ies dintr-un nod este zero. Curentii care intra
se considera cu semnul +, iar curentii care ies se considera cu semnul -. Un exemplu este
prezentat in figura de mai jos.

I1 I 2 I 3 0
sau
I1 I 2 I 3

Teorema de tensiuni: Suma tensiunilor pe ramurile unei bucle de circuit este zero. Exemplu.
Pentru circuitul din figura sunt valabile relatiile:

U1 U 2 U 3 U 0
sau

U1 U 2 U 3 U

Circuite pasive fundamentale: Divizorul de tensiune si de curent

Divizorul rezistiv de tensiune reprezint un circuit fundamental, utilizat n numeroase circuite
electronice. Divizorul de tensiune este compus din dou componente de circuit conectate n
serie, pe care se aplic o tensiune electric. Aceast tensiune se divizeaz pe cele dou
componente nseriate i din acest motiv circuitul se numete divizor de tensiune.
n figura este prezentat divizorul rezistiv de tensiune. Circuitul are 2 borne de intrare, ntre
care se aplic o surs de tensiune, notat U care reprezint tensiunea de intrare a circuitului.
Circuitul are doua borne de ieire, ntre care se furnizeaz tensiunea de ieire, notat U2, a
circuitului.

Electronica analogica
Tensiunea de intrare U se divizeaz pe cele dou rezistoare, R1 respectiv R2. Expresia tensiunii
de ieire a divizorului rezistiv se obine aplicnd teorema de tensiuni a lui Kirkhoff pe circuit,
respectv legea lui Ohm:

U 2 I R2 ; U I ( R1 R2 ) U 2

R2
U
R2
U ,
R1 R2
R1 R2

U2

R2
U
R1 R2

Divizorul rezistiv de curent electric reprezint alt circuit fundamental, utilizat n numeroase
circuite electronice. Divizorul de curent este compus din dou componente de circuit
conectate n paralel, n nodul crora se aplic o surs de curent electric. Curentul electric se
divizeaz pe cele dou componente conectate n paralel i din acest motiv circuitul se numete
divizor de curent.

Figura: Divizor rezistiv de tensiune (a) si de curent (b)

n nodul de intrare al divizorului se aplic o surs de curent electric, notat I, care reprezint
curentul de intrare al circuitului. Circuitul poate avea doua ieiri, cte una pe fiecare
component electric care formeaz divizorul, prin care se furnizeaz curentul de ieire. n
exemplul prezentat, s-a considerat c ieirea circuitului se ia de pe rezistorul R2.
Curentul electric de intrare I se divizeaz pe cele dou rezistoare, R1 respectiv R2. Pentru
calculul curentului I2 se scriu relatiile:

I2

I R1 || R2 I R1 R2
R1
U

I
,
R2
R2
R2 R1 R2
R1 R2

I2 I

R1
R1 R2

Din rezultatul de mai sus, se constat c valoarea curentului de ieire al circuitului reprezint
o fraciune din curentul electric de intrare. Fraciunea respectiv este reprezentat de ctre
raportul rezistiv n care numitorul este format din suma componentelor divizorului (la fel ca la
divizorul de tensiune), iar numrtorul este format din componenta care NU este conectat la
ieirea circuitului.
Rezultatele prezentate sunt valabile i pentru cazul n care mrimile electrice au valori
variabile n timp.
Teorema lui Thvenin (Teoreme generatorului echivalent de tensiune)
2

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

Teorema lui Thvenin se utilizeaz cnd se doreste un echivalent cu sursa de semnal de
tensiune intre doua puncte, A si B, ale unui circuit. Metoda const n nlocuirea unei prti din
circuit cu un circuit serie simplu format dintr-o surs echivalent ideala Ee si o rezistent
echivalent Re. Valoarea sursei ideale este egala cu valoarea tensiunii la borne, cu bornele in
gol (circuit in gol). Valoarea rezistentei sursei se obtine din pasivizarea surselor de tensiune
reale (se inlocuieste cu un scurtcircuit) ce exista la stanga punctelor A si B, si se calculeaza
rezistenta vazuta de la borne inspre sursa pasivizata.
Enuntul teoremei: Un dipol liniar activ este echivalent, in raport cu bornele de acces, A si B,
cu o sursa de tensiune ideala Ee egala cu tensiunea la bornele dipolului, in regim de gol, si
cu o rezistenta Re egala cu rezistenta dipolului pasivizat vazuta la bornele de acces.

Un enunt mai practic este Curentul IAB debitat de o reea activ i liniar pe o rezisten R,
legat la borna AB, este egal cu tensiunea ntre punctele AB la mersul n gol (cnd ramura cu
rezistena R este ntrerupt) raportat la suma dintre aceea rezisten i rezistena interioar
a reelei pasivizate.
U ABo
I AB
R R ABo
Exemplu: Sa se calculeze tensiunea de iesire U0 din circuitul de mai jos.

Se calculeaza un echivalent Thevenin la punctele A si B. Sursa echivalent, Ee se determin

pentru circuitul liniar si activ lucrnd n gol (fr s fie conectate rezistentele R3 si R4 la
bornele A, B). Se aplic regula divizorului de tensiune, Ee reprezentnd cderea de tensiune
pe R2:
R2
Ee
E
R1 R2
Rezistenta echivalent Re se determin pasiviznd surse E (se nlocuieste cu scurt circuit) si
se calculeaz rezistenta vzut de la bornele A-B, spre stnga, fr R3 si R4. Prin pasivizarea
sursei E, rezistoarele R1 si R2 apar legate n paralel:
RR
Re R1 || R2 1 2
R1 R2

Electronica analogica
Tensiunea de iesire se poate acum determina usor, aplicnd regula divizorului de tensiune:
R4
U 0 Ee
Re R3 R4

Teorema lui Norton (Teorema generatorului echivalent de curent)

Enuntul teoremei: Un dipol liniar activ poate fi echivalat, in raport cu bornele sale de acces,
cu o sursa reala de curent Ie avand intensitatea egala cu a curentului de scurtcircuit la
bornele dipolului si conductanta echivalenta Ge egala cu cea a dipolului pasivizat in raport
cu bornele de acces.

Un enunt alternativ: Tensiunea la bornele unei laturi AB, a unei reele active, este gal cu
raportul dintre curentul de scurtcircuit al laturii AB i suma dintre conductana laturii i
conductana reelei pasivizate, calculat la mersul n gol al reelei fa de punctele A i B.
I ABsc
U AB
G G ABo
Observatie: Pentru ambele teoreme, daca circuitul echivalat contine surse comandate,
rezistenta de gol (respectiv conductanta de gol) se determina cu relatia

Re

U AB 0
1
si Ge
I scAB
Re

unde UAB0 este tensiunea de mers in gol si IscAB este curentul de scurtcircuit.

Circuite multiport
Electronica studiaz circuitele de prelucrare a semnalelor, iar semnalele sunt de regul
tensiuni electrice definite ntre dou borne care formeaz o poart. Deci, circuitele electrice
sunt definite prin intermediul porilor, la care se aplic sau se obin semnale. In acest context,
structura cea mai general a unui circuit electronic este cea de multiport, ce include un numr
oarecare, N, de pori, ntre care se realizeaz transfer de semnale.
La fiecare poart se adopt o convenie unitar pentru sensul tensiunii i sensul curentului,
conform reprezentrii din fig.. Aceast convenie este pstrat ntotdeauna, indiferent dac la
poarta respectiv se transmite (emite) sau se recepioneaz semnalul.

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

Figura: Structura unui multiport

Proprietile generale ale multiporilor
Dup modul n care se realizeaz transmiterea semnalului ntre pori, pot exista dou tipuri de
transfer: unilateral (ntr-un singur sens) sau bilateral (n ambele sensuri);
Fie cazul unui transfer bilateral, i fie Tpq operatorul care definete transferul semnalului ntre
poarta p i poarta q. Un circuit de tip multiport este reciproc dac:
Tpq =Tqp

(1)

Fie uk(t) i ik(t) valorile instantanee ale tensiunii i curentului la poarta k a circuitului de tip
multiport (k=1,2,..., N). Puterea instantanee la poarta k este

pk (t ) uk (t ) ik (t )

(2)

iar valoarea instantanee a energiei la poarta k este

t

Wk (t ) pk ( )d

(3)

Fie
N

Wt (t ) Wk (t )
k 1

(4)

energia total a circuitului, vzut la cele N pori. In acest caz,

- dac t , Wt (t ) 0, circuitul se numete pasiv, deoarece el consum energie,
- dac t , Wt (t ) 0, circuitul se numete activ, deoarece el debiteaz energie,
- dac t , Wt (t ) 0, circuitul se numete reactiv. El este format numai din inductiviti
i capaciti ideale (fr a conine surse sau rezistene).
Tipurile uzuale de circuite n electronic sunt:
uniporii, adic circuite cu o singur poart (fig. 3). Acesta prezint dou borne, poarta la
care se aplic semnalul;

Electronica analogica
diporii, care sunt circuite cu dou pori, ale cror borne sunt notate cu 1-1 i, respectiv, 22.

Figura : Circuit uniport

Figura : Circuit diport

Funcii de circuit
In general, ntr-un sistem fizic, unele mrimi sunt variabile independente (mrimi cauz),
altele variabile dependente (mrimi efect). Fie c(t) i e(t) valorile instantanee ale
variabilelor cauz, respectiv efect. Dac se noteaz cu C(s) i E(s) transformatele Laplace ale
acestor variabile, atunci raportul
E (s)
,
(5)
H ( s)
C (s)
cunoscut n teoria sistemelor sub denumirea de funcia de transfer, se mai numete funcie de
sistem.
Atunci cnd sistemul fizic este un circuit electric, mrimile c(t) i e(t) sunt tensiuni i cureni,
u(t) i i(t), iar funcia de sistem (5) se numete funcie de circuit. Aceast situaie nu
reprezint doar o problem de terminologie, ci are implicaii fizice importante, care vor fi
detaliate n continuare, n cazul unui diport. Aici exist 4 mrimi fizice: u1(t), i1(t), pentru
poarta 1, i u2(t), i2(t) pentru poarta 2.
Funciile de circuit care se pot defini sunt:
1- funcii de circuit ce descriu poarta 1
- dac i1(t) este variabila independent i u1(t) variabila dependent, atunci funcia
de circuit
U ( s)
(6)
Z1 ( s) 1
I1 ( s)
este impedana la poarta 1;
- dac u1(t) este variabila independent i i1(t) variabila dependent, atunci funcia
de circuit
I (s)
(7)
Y1 ( s) 1
U1 ( s)
este admitana la poarta 1;
2- funciile de circuit ce descriu poarta 2, adic impedana la poarta 2 i admitana la
poarta 2, se definesc n mod similar. In general, denumirea generic pentru impedane
i admitane este imitana. Aceast mrime reprezint fie o impedan, fie o admitan,
fr a se preciza natura ei. Deci, funciile de circuit ce descriu porile 1 i 2 sunt
imitane;
6

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

3- funciile de circuit ce descriu transferul dintre pori. Acestea pot fi:

3.1. funcii de circuit de tipul unor imitane de transfer, precum:
Z12 ( s)

U 2 ( s)
I ( s)
U (s)
I (s)
; Y12 ( s) 2 ; Z 21( s) 1 ; Y21( s) 1
I1( s)
U1( s)
I 2 ( s)
U 2 ( s)

(8)

In cazul tuturor funciilor de circuit menionate, mrimile cauz i mrimile efect sunt de
natur diferit (curent/tensiune sau tensiune/curent);
3.2. funcii de circuit de tipul unor funcii de transfer (adimensionale), atunci cnd
mrimile cauz i mrimile efect sunt de aceeai natur (tensiune sau curent):
3.2.1. funcia de transfer cu semnificaie de amplificare n tensiune, ntr-un
sens sau altul:
U (s)
U (s)
(9)
Hu12 ( s) 2 ; Hu 21 ( s) 1
U1( s)
U 2 ( s)
3.2.2. funcia de transfer cu semnificaie de amplificare n curent, ntr-un sens
sau altul:
I ( s)
I ( s)
Hi12 ( s) 2 ; H i 21 ( s) 1
I1( s)
I 2 (s)

(10)

Unipori
Un circuit electronic este liniar daca si numai daca functia (relatia de legatura) dintre cauza si
efect, f(x), satisface relatia

f a x a x a f ( x ) a f ( x ), x , x2 R
1 1
2 2
1
1
2
2
1

(1)

unde x1, x2 sunt marimi de intrare si a1, a2 numere reale arbitrare. Ipoteza de liniaritate este
importanta pentru ca permite calcularea rapida a raspunsului unui circuit electronic cand la
intrare se aplica suma unor semnale elementare, prin sumarea ponderata a raspunsurilor
semnalelor aplicate, considerate individual.
Rezistenta echivalenta statica a unui uniport este rezistenta determinata prin aplicarea legii lui
Ohm in curent continuu la poarta uniportului considerat:
U
R

e.c.c. I

(2)

Pentru un uniport liniar rezistenta statica echivalenta este o marime constanta, ea avand
aceeasi valoare indiferent de punctul considerat de pe caracteristica statica.
Reprezentarea grafica a relatiei dintre curentul si tensiunea la poarta uniportului, in regim de
curent continuu, se numeste caracteristica statica sau de curent continuu, prescurtat c.c..

Electronica analogica

Figura: Caracteristica statica a unui uniport liniar

Panta caracteristicii statice determina conductanta echivalenta, dupa relatia

1
tg G

e.c.c. R
e.c.c.

(3)

Uniportii care au caracteristica statica nelinira se numesc neliniari. O astfel de caracteristica

este prezentata in figura de mai jos. In punctul de functionare Q, de coordonate (UQ, IQ),
rezistenta echivalenta statica este

eQ I

(4)

si este data de panta dreptei ce trece prin punctul Q si originea sistemului de axe. Folosirea
acestei valori pentru toate punctele de functionare de pe caracteristica statica I=f(U) nu este
posibila, intrucat raportul curent tensiune se modifica in diverse puncte de functionare,
uniportul fiind neliniar. Asadar, rezistenta statica echivalenta depinde de punctul de
functionare.

Figura Caracteristica statica a uniportilor pasivi neliniari

Pentru a caracteriza functionarea uniportului in regim dinamic (regim de variatii) se introduce
un parametru numit rezistenta dinamica echivalenta, Red. Se determina prin aplicarea legii lui
Ohm pentru diferentialele semnalelor la poarta uniportului considerat

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

dU
1
R

ed
dI
G
ed

(5)

Pentru variatii mici ale marimii de intrare, aici tensiunea U, in jurul valorii statice UQ, se
poate aproxima variatia infinitezimala prin variatie finita

dU U

(6)

iar rezistenta echivalenta dinamica este

U
R
ed
I

(7)

Rezistenta dinamica echivalenta depinde de punctul de functionare ales de pe caracteristica

statica. Doua puncte diferite pot avea aceeasi rezistenta dinamica. In fapt, conductanta
dinamica este egala cu panta tangentei (dreapta dt in figura) la caracteristica statica in punctul
de functionare, Q, dupa relatia

1
G tg
ed
R
ed

(8)

Parametrii dinamici se mai numesc si parametri de semnal mic pentru ca sunt calculati (si sunt
valabili) numai pentru variatii mici ale marimilor in jurul punctului static de functionare.
Exemple de unipori elementari: Rezistorul, Bobina, Condensatorul, Sursa ideal de tensiune,
Sursa ideal de curent (descrise, pe scurt, in vezi cursul anterior).
Unipori uzuali serie i derivaie
Uniportul LC serie (uniportul S) este un circuit pur reactiv, avnd elemente ideale n
structura sa. Impedana complex este

02
1
1
Z ( j ) j L
jL(
) jL( )
jC
LC

unde 0 este pulsaia de rezonan a circuitului serie:

1
02
LC
Relaia (16) se poate pune sub forma

Z ( j ) jX ( ) j

(1)

(2)

L( 2 02 )

(3)

de unde rezult

X ( )

L( 2 02 )

(4)

Electronica analogica
Caracteristica X() este dat n fig. 7. La pulsaia 0, reactana (deci i impedana) este zero.

Figura: Circuitul serie LC

Figura: Caracteristica X() a circuitului serie

Din fig. se observ c, la 0 , reactana are un zero, deci circuitul se prezint ca un scurt
circuit.
Observaie : Fie cazul cnd se consider i rezistena r a bobinei (rezistena r este, de regul,
foarte mic). Rezult un circuit rLC, a crei impedan este
1
(5)
Z ( s) r Ls
Cs
Impedana complex

2
1
1
Z ( j ) r j L
r jL(
) r jL( 0 ) r j0 L
0 (6)
0
jC
LC

se poate pune sub forma

Z ( j ) r 1 jQ ( )
(7)
n care
L reac tan ta
(8)
Q 0 =
rezistenta
r
este factorul de calitate al circuitului, iar

0
este factorul de dezacord al circuitului. Se observ c pentru 0 , ( ) 0.
( )

(9)

Impedana circuitului rLC este

Z ( ) r 1 Q2 2 ( )

(10)

Dac circuitul rLC este alimentat de la o surs de tensiune ideal U0, atunci curentul n circuit
este

I ( )

U0
r 1 Q ( )
2 2

U0
,
Z( )

max I ( )

U0
r

(11)

10

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

iar caracteristica de frecven I() are forma din fig. De mai jos. Selectivitatea acestei
caracteristici depinde de parametrul Q.
Uniportul LC derivaie (uniportul D).
Impedana complex este
1
j L
j02 L
j L
jC
Z ( j )

1
2 02 2
j L
1

jC
2

(12)

unde 0 este pulsaia de rezonan a circuitului

derivaie :

02

1
LC

(13)
Figura 9: Caracteristica de rezonanta, I()

Figura: Circuitul derivaie LC

Figura: Caracteristica X() a circuitului derivaie

Rezult :
X ( )

02 L
02 2

C (02 2 )

(14)

Caracteristica reactanei X() este dat n fig. 11. Se observ c la 0 , reactana are un
pol, deci circuitul derivaie se prezint ca un circuit ntrerupt (gol).
Daca se considera r=0 la numarator. Expresia de la numitor se poate nlocui cu
r 1 jQ ( ) (v. relaiile (22) i (23)) i se obine

Z ( j )

L
1
C r 1 jQ ( )

Caracteristica tensiunii la bornele circuitului derivaie

(15)

Electronica analogica

U ( ) I 0 Z ( ) I 0

L
1
Cr 1 Q 2 2 ( )

(16)

este dat n fig. 14. Ca i n cazul circuitului serie, selectivitatea circuitului depinde de
parametrul Q.

Figura 13: Circuit derivaie rLC

Figura 14: Caracteristica U()

Circute diport
Transformatorul ideal implic urmtoarele ipoteze:
(1) rezistenele nfurrilor sunt nule,
(2) pierderile n circuitul magnetic sunt nule,
(3) coeficientul de cuplaj magnetic este unitar (fluxul de scpri este nul),
(4) inductivitile nfurrilor sunt infinite (curentul de magnetizare este nul).

Figura : Reprezentarea transformatorul ideal

Transformatorul ideal este caracterizat de un singur parametru: raportul de transformare n.
Ecuaiile transformatorului ideal sunt :
U1 nU 2
(1)
I 2 nI1
(2)
Dac la poarta 2-2 se conecteaz impedana Z2, atunci impedana la poarta 1-1 este
U
Z1 1
I1 U 2 Z
I2

(3)

Inlocuind n (3) U1 si I1 din relatiile (1) si (2) se obine

Z1 n2

U2
n2 Z 2
I2

(4)

12

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

In concluzie, transformatorul realizeaz la poarta 1-1 schimbarea scrii impedanei conectate
la poarta 2-2. Schimbarea de scar este de n2. Aceasta proprietate esenial este utilizat
pentru realizarea funciunii de adaptare.
De exemplu, dac la bornele unui generator care are rezistena intern egal cu Rg = 40 k se
conecteaz o rezisten de sarcin de Rs = 4 , puterea debitat de generator n sarcin este
practic nul. Se cunoate c transferul de putere de la generator la sarcin este maxim atunci
cnd rezistena de sarcin este egal cu rezistena intern a generatorului (teorema transferului
maxim de putere). Este clar c, n cazul menionat, exist o diferen foarte mare ntre
rezistena intern de 40 k a generatorului i rezistent de sarcin de 4 . Dac ns rezistena
de 4 este conectat la poarta AB a unui transformator cu n = 100, iar poarta AB este
conectat la generator, atunci generatorul va debita pe rezistena RAB = n2Rs =1002.4 = 40 k.
Sarcina va fi adaptat la generator i acesta va debita puterea maxim la poarta AB a
transformatorului. Intruct randamentul transformatorului ideal este unitar, aceeai putere
maxim se va regsi i la poarta AB, adic pe rezistena de Rs = 4 .

Figura: Adaptarea sarcinii la generator printr-un transformator

Transformatorul ideal (cu raport de transformare 1) este un diport pasiv reciproc intrucat
transferul de la P1 la P2 este egal cu transferul de la P2 la P1.
Observatie: Daca diportul este simetric inseamna ca comportarea electrica la cele doua porti
este aceeasi. Daca, in plus, diportul este si reciproc atunci portile 1 si 2 pot fi schimbate intre
ele, efectul diportului asupra circuitului fiind acelasi.
Surse comandate ideale. Sursa ideal comandata se gsete ntotdeauna la bornele porii 2.
Sursa poate fi de tensiune sau de curent.
Comanda sursei se realizeaz ntotdeauna la poarta 1. Comanda poate fi n tensiune, caz n
care curentul I1 este nul (poarta 1 este n gol), sau poate fi n curent, caz n care tensiunea U1
este nul (poarta 1 este n scurtcircuit).
In funcie de natura sursei i de modul de comand, pot exista 4 tipuri de surse ideale
comandate:
1.
surs de tensiune comandat n tensiune, ilustrat n 6.a, unde este coeficientul de
amplificare n tensiune;
2.
surs de curent comandat n curent, dat n fig. b, unde este coeficientul de
amplificare n curent;
3.
surs de tensiune comandat n curent (fig. c), unde rm se numete rezisten mutual
(rezisten de transfer);

Electronica analogica
4.

surs de curent comandat n tensiune (fig.d), unde gm este conductana mutual

(conductana de transfer);

Figura : Surse ideale comandate

Exercitii rezolvate
E1: Se consider circuitul diport din figura de mai jos. S se determine functia de transfer a
circuitului, amplitudinea si expresia tensiunii la iesirea circuitului, la pulsaia de lucru, dac la
intrare se aplica semnal sinusoidal de forma uin (t ) 10 sin(10 4 t ) [V] si R= 2 [], C= 25[F],

Solutie: Metoda de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1). Se calculeaza functia de transfer a circuitului, H(s) =Uout(s) / Uin(s);
2). Se identifica valoarea pulsatiei si a fazei initiale a semnalului de la intrare, 0 si in ;
3). Se calculeaza modulul si faza functiei de transfer a circuitului;
4). Se calculeaza amplitudinea si faza initiala a semnalului de la iesire, cu relatiile:
U out U in H ( j0 ) , out in arg H ( j)
5). Tensiunea de la iesire are expresia
uout (t ) U out sin0 t out
Functia de transfer se defineste prin raportul transformatelor Laplace ale marimii de iesire
raportata la marimea de intrare, in conditii initiale nule, dupa relatia
U in ( s ) Z C ( s)
Tr.Laplace a marimii de iesire U out ( s) I ( s) Z C ( s )
H (s)

Tr.Laplace a marimii de intrare U in ( s)

U in ( s)
R Z C ( s) U in ( s)

Z C ( s)
1 / sC
1

R Z C ( s ) R 1 / sC 1 sRC

14

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

Pentru analiza circuitului se considera relatia de legatura dintre variablila complexa s si
pulsatia unghiulara

s j
se obtine

H ( j )

1
1 jRC

cu
H ( j )

1
1
, ( ) numitor ( ) numarator( ) 0 arctg RC

2
1 jRC
1 RC

Din expresia semnalului de intrare se deduce valoarea pulsatiei

uin (t ) U in sin0 t 0 10 sin(10 4 t 0) 0 10 4 rad / s , U in 10 V

La pulsatia de lucru, valorile modulului fdt si defazajului circuitului sunt:

H ( 0 ) H ( j 0 )

1
1 0 RC

1 10 2 25 10
4

6 2

1 50 10

2 2

0.8944 ,

( 0 ) numitor ( 0 ) numarator( 0 ) 0 arctg 0 RC arctg 10 4 2 25 10 6

arctg 0.5 0.4636 [rad ] 0.4636

180

26.57 [ grade]

Parametrii tensiunii de la iesire sunt:

U out U in H (0 ) 10 0.8944 8.944 V si out (0 ) (0 ) 0.4636 rad/s

Expresia tensiunii de iesire este

uout (0 t ) U out sin0 t out 8.944 sin0 t 0.4636 V

E2: Sa se calculeze amplificarea in tensiune a circuitului din figura, definita prin relatia
Au u out / uin . Se cunoaste parametrul gm = 40 [mA/V] si r 1098 .

Electronica analogica
Solutie: Circuitul are o structura de tip diport, deci o poarta de intrare si o poarta de iesire. La
poarta de intrare se aplica o tensiune variabila uin(t). Tensiunea de iesire este preluata de la
poarta 2. Circuitul are o sursa de curent comandata in tensiune, intre punctele C si E.
Mai intai, se simplifica circuitul inlocuind rezistentele paralel cu altele echivalente, obtinand
circuitul de mai jos.

cu noile rezistente

R2 R3
22 6.8 149.60

5.19 k
R2 R3 22 6.8
28.8
r R
50 1 50
R04 r0 || R4 0 4

0.98 k
r0 R4 50 1 51
Se calculeaza tensiunea de comanda ube:
uin
ube
R23 p
R1 R23 p
R23 R2 || R3

R23 r
5.19 1.098 5.69

0.90 k
R2 3 r 5.19 1.098 6.28
u in
u be
900 0.75 u in
300 900

R23 p R23 | r

Tensiunea de iesire este

uout g m ube R04 40 10 4 (0.75 uin ) 980 2.94 uin

iar amplificarea in tensiune este

Au uout / uin 2.94

Exercitii pentru acasa: Sa se calculeze functiile de transfer ale circuitelor de mai jos si
valorile amplitudinilor si defazajelor tensiunii de la iesire y, la pulsatia 0 . Se cunosc: R1=1
kOhm; R2 = 2 kOhm; C = 100 uF; L = 10 mH.

16

Curs 2 Introducere. Teoreme de circuit si relatii de baza.

(a)

(b)

0 anul_nasterii * 3 luna _ nasterii * 2 ziua _ nasterii [rad/s]

Exemplu: Popescu Cristi este nascut la data de 15.02.1990. Rezulta

0 1990 * 3 2 * 2 15 5970 4 15 5989 [rad/s]

Concluzii
S-au prezentat cateva aspecte importante necesare in studiul circuitelor electronice analogice.
S-au recapitulat teoremele lui Kirkhoff si divizoarele de tensiune si de curent.
S-a discutat despre circuite multiport, cu exemplificare pe circuitele uniport si diport.
Pentru circuitele uniport s-au abordat circuitele pasive RLC, in configuratie serie si paralel.
Pentru circuitele diport s-a prezentat transformatorul ideal precum si sursele ideale
comandate.