Curs 3 – Introducere.

Semnale electrice

Continut
Introducere. Clasificarea semnalelor
Analiza si sinteza semnalelor periodice analogice
Analiza Fourier a semnalelor periodice
Analiza Fourier a semnalelor neperiodice
Caracterizarea semnalelor aleatoare
Concluzii

Introducere. Clasificarea semnalelor

In circuitele electronice se utilizeaza forme de unda de curent si tensiune, cunoscute

sub numele de semnale electrice. Se prezinta o scurta clasificare a semnalelor intalnite in
circuitele electronice.

Criteriul 1 -Numarul de parametri ce descriu semnalul

Semnalele sunt functii de timp si fac parte din una din categoriile: determinist sau
aleator. Semnalele deterministe pot fi descrise prin functii matematice cu un numar finit de
variabile. De obicei, o variabila se noteaza cu t, cu semnificatie de timp, ca variabila
independenta, iar celelalte pot fi coordonate spatiale. O relatie generala este


s  s t ,t ,...,t
1 2 n
 (1)

 
De exemplu, un semnal sinusoidal
s( t )  A sin  t   (2)
0

are un numar de trei parametri, A,  ,  si o variabila independenta t.

0
Un semnal aleator are intotdeauna cateva elemente de incertitudine, astfel incat nu este
posibila determinarea exacta a valorii la un moment dat de timp. Cu alte cuvinte, functia
matematica ce descrie un semnal aleator are un numar infinit de parametri. Cateva exemple de
semnale aleatoare: semnalul audio transmis pe un canal telefonic sau sarcina instantanee a
unui sistem energetic.

Criteriul 2 – Repetabilitatea in timp a valorilor

Se pot desosebi doua tipuri de semnale: periodice si ne-periodice, asa cum se sugereaza in
figura 1. Un semnal este periodic daca exista un interval de timp T0 dupa care semnalul isi
repeta valorile, deci:
s(t )  s(t  T ), T  R (3)
0 0

Criteriul 3 – Multimea valorilor

Semnalele care pot lua valori intr-un domeniu continuu D  R se numesc continuue sau
analogice. Daca valorile fac parte dintr-o multime finita, atunci semnalul se numeste discret in
amplitudine, asa cum se prezinta in figura 2.

1
 Electronica analogica

Figura 1 – Semnal periodic (a) si neperiodic (b)

Figura 2: (a) Semnal continuu (analogic); (b) discret in amplitudine si timp

Pentru un semnal analogic periodic s(t), de perioada T0, urmatoarele marimi sunt importante
 valoarea medie
T
1 0
S0 = s (t )    s(t)dt (4)
T0 0

 valoarea eficace sau efectiva (RMS = Root Mean Square)

T
1 0 2
S   s (t )dt (5)
eff T0 0

 puterea semnalului pe o perioada

T
1 0 2
P  s (t )dt (6)
T0 0

Exemplu: Fie un semnal de tensiune descris prin relatia u(t )  5  3 sin(10 4 t ) [V]. Sa se
calculeze valoarea medie, valoarea efectiva si puterea pe o perioada.
□
Solutie: Din expresia semnalului se identifica valoarea frecventei si perioadei
10 4 1 2 
F0   T0   4  6.28  10 4 [s]
2  F0 10
Valoarea medie este

2
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 3

T T
1 0
T0 0
U
1 0

  u(t)dt    5  3 sin(10 4 t ) dt 
T0 0

1  0  1  T
T T0 T 
  3
   5dt   3 sin(10 4 t ) dt    5t 0  4 cos(10 4 t ) 0  

T0  0  T0  0 10 0
 0 
1  
3 3
  5T0  4 cos(10 4  5T0 )  4 cos(0)  5  4
3
1  1  5 [V]
T0  10 10  10  6.28  10  4

Valoarea eficace sau efectiva

T T T
S
eff

1 0 2
T0 0
 s (t ) dt 
1 0 2
T0 0
 s (t ) dt 
1 0
T0 0
 2

 5  3 sin(10 t ) dt 
4

1  T T0 

T0 
T 30
 
25t 0  4 cos(10 4 t ) 0   9 sin 2 (10 4 t ) dt  
0 10 0 0 
 

1  
T

T0 
30 9 0
 
25  T0  4 1  1   1  cos(2  10 4 t ) dt  
10 20 
 
 9 T 0  1  
25  T0   T0   5.431 V 
1 1 9
 0.0157  t  sin( 2  10 4 t )    
T0  2  2  10 4
0  T0  2 

Puterea semnalului pe o perioada

T T
S
eff

1 0 2
T0 0
 s (t )dt 
1 0
T0 0
 4 2

 5  3 sin(10 t ) (t )dt  S eff  5.43  29.48 W 
2 2

Analiza si sinteza semnalelor periodice analogice

Fie un circuit electronic liniar la intrarea caruia se aplica succesiv semnalele s1(t), s2(t), ...,
sn(t). La iesire se vor obtine semnalele y1(t), y2(t), ..., yn(t). Se pune problema calcularii iesirii,
y(t), a circuitului atunci cand la intrare se aplica un semnal oarecare, s(t).

Problema formulata are o solutie imediata bazata pe descompunerea semnalului s(t) dupa
multimea de semnale (functii) si(t) pentru care se cunosc raspunsurile yi(t). Iesirea circuitului
y(t) va fi o suma ponderata a raspunsurilor yi(t).
Se pot scrie relatiile pentru
 Descompunerea semnalului s(t):

s( t )   a  s ( t ) (1)
i i
i0

unde ai sunt coeficientii dezvoltarii.

 Calcularea raspunsului y(t) in baza principiului suprapunerii efectelor:
 Electronica analogica


y( t )   ai  yi ( t ) (2)
i0
In practica setul de functii {si(t)} trebuie sa satisfaca o serie de proprietati:
1. Sa fie usor de generat si implementat in circuite electronice;
2. Sa aiba expresii matematice simple;
3. Coeficientii ai a se calculeze usor;
4. Setul de functii {si(t)} sa fie ortogonal, pentru a obtine un calculul rapid si eficient al
coeficientilor dezvoltarii. O multime de functii este ortogonala daca este compusa din
functii ortogonale, doua cate doua. Doua functii φi(t) si φj(t) sunt ortogonale daca satisfac
relatia
c 2 , i  j
 i
 (t )  
j
(t )  dt   
ij  0, i  j
(3)
T 

unde c este norma setului de functii si T este domeniul de ortogonalitate.

Se presupune in continuare existenta un set de functii ortogonale { , i  1,2,..., n} si se

i
doreste calcularea coeficientilor de ponderare ai. Plecand de la relatia

s( t )   a   ( t ) (4)
i i
i0
se inmulteste cu  (t ) si se integreaza pe domeniul (durata) de ortogonalitate T.Rezulta
j
1
a 
j  s(t )   j (t )  dt , j = 1,2,... (5)
c2 T
Se obtine astfel, un set de coeficienti {ai, i=1,...,n} numit modelul spectral al semnalului s(t).
Elementele multimii se numesc coeficientii dezvoltarii sau componente spectrale.
Reprezentarea grafica a coeficientilor se numeste diagrama spectrala sau – pe scurt - spectru,
asa cum se arata in figura 3.

Coeficientii spectrali ai descresc in raport cu valorea lui i. Practic, se constata ca de la o

anumita valoare a indicelui i, coeficientii ai sunt zero sau apropiati de zero. Intervalul dintre
doua componente spectrale se numeste frecventa, f0. Se defineste banda (de frecventa) a
semnalului ca fiind domeniul de frecventa in care toate componentele spectrale au amplitudini
mai mari decat o anumita valoare, de exemplu 10% din valoarea primului coeficient
a
Bk f , a  0 i  1,2,...k (6)
0 i 10

Pentru ca un circuit sa nu deformeze semnalul aplicat la intrare trebuie ca banda circuitului sa

fie mai mare decat banda semnalului de la intrare.

Trecerea de la semnalul s(t) la forma (10) se numeste analiza semnalelor. Construirea unui
semnal s(t) dintr-o suma ponderata de functii elementare se numeste sinteza semnalelor.
Analiza semnalelor este un proces de calcul ce poate fi efectuat manual sau automat, pe un
calculator. Alta solutie consta in realizarea unei implementari analogice a relatiei de analiza,
obtinandu-se astfel un analizor de semnal, care afiseaza coeficientii dezvoltarii, deci valorile
componentelor spectrale.

4
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 5

Figura – Diagrama spectrala a semnalului s(t)

Examinand relatia de analiza rezulta ca operatiile care trebuie implementate se refera la

produs si integrare, asa cum se prezinta in figura 4. Operatia inversa analizei se numeste
sinteza si se obtine cu ajutorul unui sintetizator sau sintetizor de semnal, asa cum se prezinta
in figura 5.

Figura – Schema bloc a unui analizor si sintetizor de semnal

Analiza Fourier a semnalelor periodice

Seria Fourier forma trigonometrica Se utilizeaza setul de functii ortogonale

  i (t )i 0,1,2,... = {1,cos(0t ),sin(0t );cos(20t ),sin(20t );...;cos(i0t ),sin(i0t );...} (1)
2
unde 0  . Semnalul se descompune dupa relatia
T

 
u (t )  C0   Ci cos(i0t )   Si sin(i0t ) (2)
i 1 i 0
unde a0  C0 , a1  C1, a2  S1, a3  C2 , a4  S2 ,.... S-a obtinut seria Fourier forma
trigonometrica, cu parametrii
1
C0   u (t )dt (3)
TT
 Electronica analogica

2 2
Ci  u (t )cos(i0t )dt , i  1, 2... ; Si   u (t )sin(i0t )dt, i  1, 2,... (4)
TT TT
Reprezentarea coeficientilor in functie de frecventa se numeste spectrul semnalului analizat.

Figura : Spectrul SFT al unui semnal periodic

Seria Fourier forma armonica (SFA) se obtine daca setul de functii ortogonale este:

  1, cos(0t ), cos(20t ), cos(30t ), cos(40t ),..., cos(i0t ),... (1)

seria fiind

u (t )  A0   Ai cos(i0t  i ) (2)
i 1
cu parametrii
Ai  Ci 2  Si 2 , i  1,2,... A0  C0 (3)
Si
i  arctg , i  1, 2,... (4)
Ci
Folosind toti parametrii, A0 , Ai , i , i  1,2,... se pot reprezenta componentele spectrale si
spectrul initial de faze.

Figura - Spectrul SFA. Spectrele de amplitudini si faze initiale

 A, t  0, T0 / 2
Exemplu: Fie s(t )   un semnal dreptunghiular periodic, cu T0 =1 [ms] si
 A, t  T0 / 2, 0 
A = 1 [V]. Seria Fourier forma armonica este

6
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 7

 
s(t )   Ai  cos(i  0  t   i )   4  cos((2i  1)   0  t   / 2)
i 1 i 1   ( 2i  1)

Daca factorul de umplere este 0.5 nu exista armonici impare. Considerand primele 10
armonici, banda semnalului este: B= 10*F0=10/T =10 / 0.1= 100 [Hz].
■

Analiza Fourier a semnalelor neperiodice

Analiza semnalelor neperiodice se poate realiza prin transformata Fourier definita de relatia
def 
 jt
S (  )   s( t )  e dt (1)

care se noteaza simbolic

def
S (  )  F s( t ) (1.a)

Functia S (  ) se numeste densitate spectrala a semnalului s(t). Important de retinut este ca se

poate calcula obtine semnalul s(t) dintr-o densitate spectrala prin transformata Fourier inversa

def 1 
 jt
s( t )  F S (  ) 
2 
1 S(  )  e d (2)


Functia s(t) este considerata functie original si S (  ) functie imagine. Reprezentarea grafica a
functiei S (  ) , prin modul si faza, constituie diagrama spectrala de amplitudini, respectiv de
faze. Cele doua densitati spectrale sunt continue din punct de vedere matematic. Acest grafic
permite aprecierea benzii de frecventa ocupata de semnal.
 Electronica analogica

Exemplu: Sa se calculeze functia densitate spectrala pentru semnalul de tip impuls din figura
de mai jos, in partea stanga.

□
Solutie: Semnalul din figura este denumit impuls dreptunghiular de arie unitate si poate fi
exprimat analitic prin relatia
1 
  , pentru t  2
s( t )  

 0, pentru t 
 2
Functia densitate spectrala este
/ 2 / 2
1  jt 1 1   jt  1   jt   / 2
S(  )   e dt   e ' dt   e  
  (  j )   j    / 2
/ 2 / 2
1   j / 2 j / 2  sin / 2   
 e e   sin c 
j    / 2  2 

si este reprezentata in partea dreapta a figurii de mai sus. Partea cea mai importanta a densitaii
spectrale, in care se gaseste cea mai mare parte a energiei semnalului, este data de lobul
principal, deci concentrata in banda de frecvente
2
B rad/s  = 1 Hz
 
Daca tau = 0.1 [ms] atunci B = 1/0.1 ms = 104 [Hz] = 10 [kHz].
Daca tau = 0.01 [ms] atunci B = 1/0.01 ms = 105 [Hz] = 100 [kHz].
■

Semnale aleatoare

Functia de repartitie a probabilitatii. Semnalele aleatoare se pot studia analitic prin folosirea
functiilor de variabile aleatoare. Un semnal aleator X(t) este caracterizat de realizarile
acestuia. Daca avem n realizari, deci n valori ale variabilei aleatoare, si vrem sa determinam
probabilitatea ca variabila aleatoare X(t) sa aiba valoarea mai mica decat un numar real, fie
acesta x1, se stabileste numarul n1 de realizari ce au valori mai mici decat x1. Probabilitatea se
calculeaza cu relatia:
lim 1  P X (t )  x1
n
(1)
n n

8
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 9

Aceasta functie se noteaza cu F(x) si se numeste functia de repartie a probabilitatii de ordinul

intai sau - pe scurt - functia de repartitie de ordinul 1:

F ( x)  P X (t )  x  (2)

Functia densitate de probabilitate poate fi se definita cu relatia

d
w( x )  F ( x) (3)
dx

x
F ( x)   w( y)dy (4)


Probabilitatea ca o variabila aleatoare sa ia valori in intervalul [x1,x2] este:

P( x1  x  x 2)  F ( x 2)  F ( x1) (5)

si poate fi scrisa sub forma:

P( x1  x  x 2)   x 2 w( y)dy (6)
x1

deci probabilitatea poate fi interpretata ca aria cuprinsa intre curba w(x) si axa abciselor.

Valori medii statistice (medii pe multimi)

Fie un proces aleator pentru care se cunoaste multimea realizarilor posibile X(t) la diferite
momente de timp t1, t2, …, tn, arbitrar alese. Valorile medii statistice care reprezinta interes in
aplicatii sunt:

1. Media semnalului aleator X(t) este:

def 
 X (t )  EX (t )  X (t )   x  w( x, t )dx (7)

si este media tuturor valorilor realizarilor procesului X(t) la momentul de timp t.

2. Valoarea patratica medie:

 
def 

X 2 (t )  E X 2 (t )   x 2  w( x, t )dx

(8)

3. Functia de intercorelatie a doua semnale aleatoare X(t) si Y(t) este

def  
R XY (t1, t 2)  X (t1)  Y (t 2)    x  y  w( x, y, t1, t 2)dxdy (9)
  

unde w( x , y ) este densitatea de probabilitate compusa.

 Electronica analogica

4. Dispersia (varianta):

  
def  2
 

 2 (t )  E  X (t )   X (t )   X (t )  X (t )
2
(10)

Radacina patrata din dispersie se numeste deviatie standard.

Valori medii temporale

Fie din multimea tuturor realizarilor posibile ale procesului aleator X(t), realizarea X(k)(t).
Momentele de diferite ordine ale procesului X(t) se obtin din momentele corespunzatoare ale
realizarii X(k)(t) pe o fereastra de observatie de durata T, prin trecere la limita.

1. Media temporala a procesului aleator X(t) este:

~~~~~~~~~ T
1
X (t )  lim  X (t )  dt (11)
T  T 0

si reprezinta, din punct de vedere fizic, componenta continua a semnalului. Valoarea medie nu
depinde de originea timpului.

2. Valoarea patratica medie temporala:

~~~~~~~~~~ ~ T
1
 X (t ) 2
 lim   X (t ) dt
2
(12)
T  T 0
reprezinta din punct de vedere fizic, puterea medie a semnalului aleator pe o rezistenta
unitara, si nu depinde de originea timpului.

3. Functia de intercorelatie temporala

~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~ T
1
R XY (t1, t 2)  X (t  t1)  Y (t  t 2)  lim  X (t  t1)  Y (t  t 2)dt (13)
T  T 0
Exemple de semnale aleatoare. Semnalul aleator cu distributia normala se intalneste cel mai
des. Zgomotul termic al componentelor electronice are o distributie de probabilitate normala
(gaussiana). În figura 6 se prezintă funcţia de repartiţie şi densitatea de probabilitate pentru un
semnal aleator cu distributie Gaussiana (normala). Un semnal aleator cu distribuţie normală
are densitatea de probabilitate:

1  x  x 0
2
w( x )  e 2 2 (1)
2  2 
unde 2 este dispersia şi x0 este valoarea medie.

10
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 11

Figura 6: Semnal aleator cu distribuţie normală

In figura 7 se prezintă o realizare, functia de repartiţie şi funcţia densitate de probabilitate

pentru un semnal cu distribuţie uniforma, pe intervalul [0,1].

Figura 7: Semnal aleator cu distribuţie uniformă in intervalul [0,1].

Densitatea de probabilitate a unei variabile aleatoare cu distributie uniforma pe intervalul [a,b]

este:
 1
, axb
w( x )   b  a (3)
 0, x < a si x > b
Media si dipersia sunt:
a b  b  a 2
X  , 2X  (5)
2 12

Exemplu: Un semnal aleator X are densitatea de probabilitate de forma

e1  x , x  1

w( x )   . Sa se calculeze:

 0, x  1
a. probabilitatea ca X sa ia valori in intervalul (1,2].
b. valoarea medie statistica;
c. valoarea patratica medie;
d. varianta si abaterea standard.
□
Solutie: a). Probabilitatea ca X sa ia valori in intervalul (1,2] se calculeaza cu relatia
2 2  1 1
P( 1  X  2 )   w( x )dx   ee  x dx  e  e  x  e
2 1
   1   0.63
1 1
1  e2 e  e
 Electronica analogica

b). Valoarea medie statistica este

     
   
'   
X   xw( x )dx   x  e  e dx  e  x   e   dx  
1 
x x x x
  dx  e x  e  e
   
 1 1  1 
   1
 e  0  1  e  1   e  x   e 0   0    2
1
  1  e e
c). Valoarea patratica medie este
   '
X 2   x 2 w( x )dx   x 2  e  e  x dx  e  x 2   e  x   dx  ...  5
 
 1 1
d). Varianta (sau dispersia) este

 
2
var( X )  2X  E  X  X   X 2  X  1
 
2

Abaterea standard este radacina patrata a variantei:

std    1
X X
■
Concluzii

S-au prezentat cateva elemente pentru caracterizarea semnalelor, ca obiect de lucru al

circuitelor electronice. Exista doua categorii de semnale: deterministe si aleatoare. Semnalele
deterministe pot fi cunoscute cu exactitate in orice moment de timp. Semnalele aleatoare pot
fi cunoscute numai probabilistic.

Un semnal continuu are un spectru discret (spectru de linii). Numarul de componente

spectrale luate in calcul defineste banda semnalului. Pentru ca semnalul sa nu fie deformat in
circuite trebuie ca banda semnalului > banda circuitului. Altfel, forma se modifica avand loc o
operatie de filtrare.

Pentru semnalele aleatoare s-au introdus momente de ordinul intai si doi, definite pe multime
si pe un interval de timp. S-au detaliat doua distributii de probabilitate, des intalnite in
practica: distributia gaussiana (sau normala) si distributia uniforma.

Semnalele periodice se analizeaza cu seria Fourier. Reprezentarea coeficientilor seriei Fourier

se numeste spectru.

Tema pentru acasa #2: Fie un semnal de tensiune periodic descris prin relatia
u(t )  10  2 sin(2    103  t   0 ) [V]. Sa se calculeze valoarea medie, valoarea efectiva si
puterea pe o perioada.
 0  (anul _ nasterii  luna _ nasterii  ziua _ nasterii ) mod 3.14

Exemplu: Popescu Cristi este nascut la data de 15.02.1990. Rezulta

 0  1990  2  15 mod(3.14)  2007 mod(3.14)  0.54 [rad/s]
□

12