MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL POLITEHNIC DIN CHISINAU

CATEDRA TELECOMUNICATII

REFERAT
La disciplina: Radiocomunicatii
Tema: Radioreceptorul

A efectuat: elevul gr. TC0213 Rudei Alexei

A verificat: profesotul Terenti Elena

Chisinau 2015
Notiune
Radioreceptorul-aparat folosit pentru recepționarea undelor
radiofonice (prin antene), pentru transformarea lor în semnale
sonore și transmiterea lor prin intermediul difuzoarelor.
Clasificarea
*Radioreceptorul de trafic este un radioreceptor utilizat pentru
recepția în unde decametrice sau metrice, de obicei la distanțe
mari, a unor semnale cu caracter special (informații de presă,
date științifice, semnale pentru navigație etc.)
*Radioreceptorul de trafic portabil diferă de radioreceptoarele
de radiodifuziune prin numărul de etaje mai mare și prin
adăugarea anumitor dispozitive care le îmbunătățesc principalele
caracteristici și care fac posibilă recepția semnalelor telegrafice.
Sunt utilizate pentru telegrafie nemodulată și modulată
pentru telefonie sau pentru transmiterea de facsimile,
înradionavigație, radioghidaj, în radiocomunicații între puncte
mobile etc.
*Radioreceptorul de trafic staționar- este strict specializat,
după tipul legăturii. Este destinat traficului telegrafic, telefoniei la
mare distanță, retransmiterii programelor de radiodifuziune sau
televiziune multiple.

 Radioul-instalație de transmitere a sunetelor prin unde

electromagnetice, cuprinzând aparatele de emisie și pe cele
de recepție.
Radio a fost la origine o metodă de transmitere a sunetelor
prin unde radio, care prin natura lor sunt unde
electromagnetice. Tot "radio" se mai numește și aparatul
receptor corespunzător. Azi se transmit prin radio (unde
radio) o largă gamă de semnale diferite, inclusiv imagini
mișcătoare (televiziune) și fluxuri enorme de date. Undele
radio călătoresc prin aer și pot trece prin cele mai multe
corpuri nemetalice inclusiv corpul omenesc.
Radioul este o metoda de transmitere a sunetului prin unde
radio care sunt unde electromagnetice. Undele radio
calatoresc prin aer. Nicola Tesla, un fizician sarb din
America, a inventat undele radio dar existenta lor a fost
promovata de Guilermo Marconi, un inventator italian. El a
construit un sistem care putea transmite si primi semnale
radio de la o distanta de mai putin de 3 km. In 1895 a trimis
 un semnal radio si dupa 2 ani a primit un raspuns radio din
Canada, semul “s" in limbajul Morse. Odata cu aceasta
descoperire a inceput sa se dezvolte telegrafia si folosirea
codului Morse care a fost foarte important mai ales pentru
comunicarea intre nave in cazul unor dezastre pe mare.
Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a
fost Reginald Fessenden in 1900. Nikola Tesla a inceput in
1900 constructia primei statii de radio, dar din lipsa de
fonduri, a abandonat ideea. Totusi el este considerat cel care
a inventat ideea de statie de radio cu emisiuni.
Undele radio călătoresc prin aer și pot trece prin cele mai
multe corpuri nemetalice inclusiv corpul omenesc.

Acest semnal electric este amplificat. Se poate vedea pe figură

că semnalul de intrare este mai plat (de amplitudine mai mică)
decât cel de ieşire. Amplitudinea mărită a semnalului de ieşire
indică faptul că acesta este mult mai puternic. De remarcat şi că
frecvenţa semnalului de intrare şi a celui de ieşire sunt identice.
Generatorul de undă creează un semnal radio de înaltă
frecvenţă. Frecvenţa acestui semnal este de câteva ori mai mare
decât frecvenţa undei sonore. Acest semnal va "purta" semnalul
audio prin atmosferă şi se mai numeşte, pe scurt, şi "purtătoare"
Semnalul radio (electric la nivelul acesta) ajunge
la antena emiţătoare şi la nivelul acesteia se generează câmpul
electromagnetic corespunzător, o undă radio, care se propagă
înspre exterior omnidirecţional.
O antenă recepţionează unda radio undeva în aria de acoperire
a emiţătorului. Dacă antena este foarte departe de emiţătorul
radio, semnalul recepţionat va fi foarte slab.
La acest nivel semnalul radio este înjumătăţit. Din moment ce
ambele componente conţin aceeaşi informaţie audio, doar una
este necesară.
Semnalul este trecut printr-un filtru, care îndepărtează
componenta purtătoare a acestuia. Ceea ce rămâne este
semnalul audio propriu-zis.
Semnalul audio astfel obţinut generează vibraţii ale diafragmei
difuzorului, generând unde sonore echivalente cu vocea
artistului transmisă din locaţia staţiei radio.