CE ESTE UN LED SI CUM FUNCTIONEAZA

Diodele luminescente sunt aproape peste tot. Acestea se pot gasi in masini, biciclete, in
luminatul stradal, la birou, in telefoanele mobile, televizoare si multe altele.

Motivul pentru o astfel de gama larga de aplicabilitate a LED-urilor este avantajul fata de
becurile traditionale cu incandescenta si lampile fluorescente compacte recente (CFL). Cateva
avantaje ale LED-urilor asupra surselor de lumina incandescenta si CFL sunt mentionate mai jos:

- Consum mic de putere

- Dimensiune mica

- Durata de viata mare

Denumirea de LED provine din limba engleza - "Light Emitting Diode" - insemnand
dioda luminescenta. Aceasta este practic o dioda semiconductoare de jonctiune p-n special
dopata. Se numeste astfel deoarece la polarizarea directa aceasta emite lumina.

Dar spre deosebire de becurile incandescente obisnuite, ele nu au un filament care sa

arda, si nu se incalzesc prea tare. Acestea sunt iluminate numai de miscarea electronilor intr-un
material semiconductor. Durata de viata a unui LED depaseste durata de viata a unui bec
incandescent cu mii de ore.

Structura unui LED:

 Lumina emisa de un LED este de obicei monocromatica, adica de o singura culoare, iar
culoarea luminii emise depinde de compozitia si de starea materialului. Diodele luminescente pot
fi fabricate pentru a emite pe toate lungimile de unda ale spectrului vizibil, adica de la rosu
(620nm la 750nm) pana la albastru-violet (380nm la 490nm).

Culoarea radiatiei luminoase depinde de aliajul utilizat la realizarea structurii

semiconductoare. Astfel, pentru fiecare culoare emisa, avem urmatoarele aliaje:

- rosu, infrarosu - AlGaAs (Aluminiu-Galiu-Arsen)

- verde - AlGaP (Aluminiu-Galiu-Fosfor)

- rosu-orange, orange, galben, verde - AlGaInP (Aluminiu-Galiu-Indiu-Fosfor)

- rosu, rosu-orange, orange, galben - GaAsP (Galiu-Arsen-Fosfor)

- rosu, galben, verde - GaP (Gali-Fosfor)

- verde, verde-smarald, albastru - GaN (nitrura de galiu)

- ultraviolet apropiat, albastru-verzui, albastru - InGaN (nitrura indiu-galiu)

- albastru - ZnSe (zinc-seleniu)

- ultraviolet - Diamant (C) (Carbon)

- de la ultraviolet apropiat pana la ultraviolet indepartat - AlN, AlGaN (nitruri Al, Ga)

Simbolul electric al unui LED este similar cu cel al unei diode semiconductoare normale
si este prezentat mai jos:

Cum functioneaza LED-urile?

 Cand un semiconductor de tip n este pus in contact cu unul de tip p, se formeaza o
jonctiune p-n. La frontiera jonctiunii, electronii se deplaseaza din partea n in partea p si se
recombina cu golurile, in acelasi timp, golurile din partea p se deplaseaza in partea n si se
recombina cu electronii. In consecinta se formeaza o regiune slab dopata de purtatori, in care nu
exista nici electroni liberi, nici goluri libere. Ionii pozitivi din partea n si cei negativi din partea p
a acestei regiuni, raman necompensati ceea ce determina aparitia unui camp electric intern numit
potential de contact, descris cantitativ prin - Depletion voltage (tensiunea de epuizare) - VD.
Lucrul cel mai important de retinut este ca: recombinarea electron-gol elibereaza o cuanta
de energie - un foton. Prin urmare, pentru a face un semiconductor sa radieze este necesar sa
sustinem recombinarea electron-gol.
Prin urmare trebuie furnizata energie din exterior pentru a invinge aceasta bariera a
tensiunii de epuizare. Aceasta tensiune exterioara, numita tensiune directa de polarizare, V, este
aratata in figura de mai jos; ea trebuie sa fie mai mare decat VD.
Pentru a obtine o emisie permanenta de lumina, trebuie sa aiba loc urmatorul proces
dinamic: electronii mobili din partea n, atrasi de terminalul pozitiv al tensiunii V, intra in
regiunea slab dopata. Simultan, golurile mobile din regiunea p, atrase de terminalul negativ al
tensiunii V, intra in aceeasi regiune slab dopata. Recombinarea electron-gol din interiorul
regiunii slab dopate produce lumina.
Inainte de a conecta un LED la un circuit si de a incepe sa fie utilizat, exista cateva
caracteristici ale LED-urilor care merita sa fie cunoscute (de fapt, ele sunt foarte importante).
Cele mai importante sunt enumerate mai jos:
1. Polaritatea unui LED
Intr-un LED, terminalul pozitiv este numit anod si terminalul negativ este numit catod.
Pentru ca LED-ul sa functioneze corect, anodul LED-ului ar trebui sa aiba un potential mai mare
decat catodul, deoarece curentul prin LED "curge" de la anod la catod.

Legarea corecta a unui LED in circuit:

 2. Curentul maxim suportat de LED-uri

LED-urile sunt dispozitive electronice sensibile, iar cantitatea de curent care trece printr-
un LED este foarte importanta. De asemenea, luminozitatea unui LED depinde de cantitatea de
curent care trece prin LED.

Fiecare LED este evaluat cu un curent maxim, care asigura functionarea acetuia la limita.
Depasirea acestuia va arde LED-ul. De exemplu, cele mai frecvent utilizate LED-uri de 5 mm au
o valoare de curent de la 20mA la 30mA, iar LED-urile de 8 mm in jur de 150mA (consultati fisa
tehnica pentru valori exacte).

Cum am putea sa reglam curentul care trece prin LED? Pentru a controla curentul care
trece printr-un LED, utilizam rezistoarele de serie.

3. Tensiunea de deschidere a LED-urilor (VF)

Diodele luminescente, de asemenea, sunt evaluate si un functie de tensiunea minima sau

maxima de functionare. De exemplu, toate LED-urile de 5 mm au o valoare de curent de 20 mA,
dar tensiunea de deschidere variaza de la un LED la altul.

Tensiunea de deschidere (VF) - reprezinta tensiunea ce trebuie aplicata la bornele LED-

ului pentru ca acesta sa emita radiatii luminoase. Valoarea acestei tensiuni variaza intre 1,2 V si
3,2 V, in functie de culoarea luminii emise:
LED rosu - VF = 1.2 - 1.6V

LED verde, galben - VF = 2 - 2.4V

LED albastru - VF = 2.8 - 3.2V

4. Tensiunea inversa a LED-urilor (VR)

Tensiunea inversa (VR) - reprezinta tensiunea maxima inversa care o poate suporta LED-
ul fara a se distruge (tipic 3V - 10V).

Legarea unui LED in circuit

Urmatoarea imagine prezinta un circuit simplu care consta dintr-un LED alb de 5 mm
legat in serie cu o rezitenta pentru protejarea acestuia si cu o surs? de alimentare de 5V.

Deoarece este un LED alb, valorile curentului si ale tensiunii sunt dupa cum urmeaza:
curentul maxim suportat este de 20mA, iar tensiunea de deschidere de 2V. Asadar, pentru a regla
curentul si tensiunea, am folosit un rezistor de 180R pentru a disipa 1/4 din putere.
Tipuri de LED-uri
1. LED-uri Through-hole
Acestea sunt disponibile in diferite forme si dimensiuni, cele mai frecvente fiind LED-
urile de 3 mm, 5 mm si 8 mm. Aceste LED-uri sunt disponibile si in culori diferite precum rosu,
albastru, galben, verde, alb etc.
 2. LED-uri SMD
LED-urile SMD sunt componente electronice speciale care pot fi usor montate pe
suprafata unui PCB. LED-urile SMD sunt de obicei diferentiate pe baza dimensiunilor lor fizice.
De exemplu, cele mai comune LED-uri SMD sunt 2835 si 5050.
 3. LED-uri bicolore
LED-urile bicolore, dupa cum sugereaza si numele, pot emite doua culori. Aceste tipuri
de LED-uri au trei terminale, de obicei doi anozi si un catod comun.

4. LED-uri RGB (Red-Green-Blue)

LED-urile RGB sunt cele mai preferate si cele mai populare printre pasionatii si
designerii din lumea electronicii. Acesta contine trei LED-uri pe un singur cip ce pot fi cu
usurinta controlate in PWM pentru a produce o gama larga de culori. Aceste tipuri de LED-uri au
patru terminale, de obicei trei anozi si un catod comun sau invers.

5. LED-uri de inalta putere

Un LED cu o putere mai mare sau egala cu 1W este de inalta putere. Acest lucru se
datoreaza faptului ca LED-urile normale au o disipare a puterii de cativa milwati. LED-urile de
inalta putere sunt foarte luminoase si sunt adesea folosite in lanterne, faruri de automobile,
spotlight etc. Deoarece disiparea de putere a LED-urilor de inalta putere este ridicata, este
necesara o racire corespunzatoare cu radiatoare.