Electroliza apei

1. Introducere
Electroliza apei este singura tehnologie validata industrial pentru producerea hidrogenului. Celelalte metode, cum sunt
ciclurile termodinamice, fotoelectrochimice sau biochimice sunt n stadiu de cercetare, iar, din punct de vedere ingineresc si
economic, pentru acestea se ntrevad, n viit 14414s1824o orul apropiat, putine sanse de producere a hidrogenului n
conditii industriale.
Electroliza se efectueaza cu o solutie apoasa de KOH sau NaOH (25 - 30 %). Aceste solutii prezinta o conductibilitate buna
si sunt mai putin corozive dect cele acide. Reactiile care au loc la interfata conductor electronic/ conductor ionic, n mediu
bazic, sunt:

la catod:

la anod:

(1)

(2)

iar reactia globala este:

(3)
Reactoarele folosite la electroliza apei sunt compartimentate pentru a permite obtinerea de produsi ct mai puri si pentru a
optimiza conditiile de desfasurare a proceselor pentru fiecare electrod n parte. Separarea spatiului catodic de cel anodic
aduce nsa si dezavantajul cresterii tensiunii la borne, datorita rezistentei ohmice a separatorului interpolar.
Deoarece n conditiile unui electrolit alcalin, singurele procese de electrod sunt degajarea de hidrogen si respectiv de
oxigen, randamentul de curent este practic de 100 %. n aceasta situatie, calea pentru a scadea consumul specific energetic
consta n diminuarea tensiuni la borne EB, care depinde de componentele exprimate n relatia:

(4)
unde: Ee este tensiunea de echilibru (egala cu FEM);

si

suprapotentialul anodic, respectiv catodic;

- caderea ohmica de tensiune, prin electrolit;

- caderea de tensiune datorata separatorului interpolar.

Suprapotentialele

si

sunt determinate, n principal, de proprietatile electrocataliticeale celor doi electrozi si de

densitatea de curent,
depinde de structura si proprietatile separatorului interpolar, iar
proprietatile ionic conductoare ale solutiei apoase de KOH.
2. Scopul lucrarii

este determinat de

Lucrarea de laborator are ca scop evaluarea experimentala a componentelor care alcatuiesc tensiunea la bornele
reactorului (potentialul anodic,
, potentialul catodic,
, caderea ohmica de tensiune prin electriolit si pe separatorul
interpolar) precum si dependenta lor de densitatea de curent. De asemenea se evalueaza consumul specific de energie.
3. Principiul lucrarii
Lucrarea consta din teste de electroliza n regim galvanostatic, la diferite densitati de curent; din volumul de H 2 degajat se
calculeaza randamentul de curent, iar cu ajutorul valorilor masurate ale potentialelor de electrod si tensiunii la borne se
calculeaza consumul specific de energie pentru fiecare determinare.
4. Aparatura si materiale necesare
-

sursa de curent continuu, stabilizata si reglabila;

ampermetru digital

voltmetru digital;

celula de electroliza compartimentata

separator interpolar (membrana schimbatoare de ioni Nafion);

electrozi de Pt sau Ni;

solutie apoasa de KOH 25 % (% masa).

5. Modul de lucru
n celula de electroliza se introduce o solutia apoasa de KOH 25% si se realizeaza montajul din Figura 1. Se umple coloana
de lichid a eudiometrului si se conecteaza sursa de curent si aparatele de masura. Ampermetrul digital (7) se fixeaza pe
domeniul 200 mA (DC) iar voltmetrul digital (6) se fixeaza domeniul 2000 mV (DC) cnd se masoara potentialele anodice si
catodice, respectiv pe domeniul de 20 V cnd se masoara tensiunea la bornele reactorului. Se efectueaza 2-4 teste cu o
durata de 10 - 30 min, la densitati de curent cuprinse ntre 1 si 5 A/dm 2 (50 - 200 mA). Se mentine constanta intensitatea de
curent si se citesc din 5 n 5 min. potentialele celor doi electrozi si tensiunea la borne. La sfrsitul fiecarui test se masoara,
dupa cca. 5 minute, volumul de hidrogen acumulat n eudiometru.

Figura. 1. Instalatia de laborator pentru

electroliza apei:
1.

sursa de curent continuu stabilizata

2.

celula de electroliza;

3.

catod;

4.

anod;

5.

electrod de referinta (ECS);

6.

voltmetru digital;

7.

ampermetru digital;

8.

capilare Luggin;

9.

eudiometru;

10. separator interpolar;

11. comutator dublu.

6. Interpretarea rezultatelor
Pentru fiecare test n parte se calculeaza valorile medii ale potentialelor celor doi electrozi si ale tensiunii la borne. De
asemenea se calculeaza randamentul de curent catodic si consumul specific de energie. Se evalueaza caderea de tensiune
prin electrolit si separatorul interpolar. Datele obtinute se trec ntr-un tabel.
Se analizeaza dependenta dintre densitatea de curent si ceilalti parametri ai procesului (potential de electrod, randament de
curent, etc.).
7. Sectiunea finala
a). Este posibila evaluarea caderii de tensiune prin electrolit cunoscnd doar densitatea de curent si rezistivitatea solutiei de
KOH 25%?
b). Care ar fi justificarea recircularii electrolitului n conditiile operarii la densitati de curent mari n celule compartimentate?
c). Ce proprietati permselective ar trebui sa posede separatorul interpolar pentru a favoriza procesul de electrod?