Munteanu Pavel Clasa a XIII-a A Seral

Electroliza apei

1. Introducere

Electroliza apei este singura tehnologie validata industrial pentru producerea

hidrogenului. Celelalte metode, cum sunt ciclurile termodinamice,
fotoelectrochimice sau biochimice sunt în stadiu de cercetare, iar, din punct
de vedere ingineresc si economic, pentru acestea se întrevad, în viit
14414s1824o orul apropiat, putine sanse de producere a hidrogenului în
conditii industriale.

Electroliza se efectueaza cu o solutie apoasa de KOH sau NaOH (25 - 30 %).

Aceste solutii prezinta o conductibilitate buna si sunt mai putin corozive
decât cele acide. Reactiile care au loc la interfata conductor electronic/
conductor ionic, în mediu bazic, sunt:

la catod:  ; (1)

la anod:  ; (2)

iar reactia globala este:

 (3)

Reactoarele folosite la electroliza apei sunt compartimentate pentru a

permite obtinerea de produsi cât mai puri si pentru a optimiza conditiile de
desfasurare a proceselor pentru fiecare electrod în parte. Separarea spatiului
catodic de cel anodic aduce însa si dezavantajul cresterii tensiunii la borne,
datorita rezistentei ohmice a separatorului interpolar.

Deoarece în conditiile unui electrolit alcalin, singurele procese de electrod

sunt degajarea de hidrogen si respectiv de oxigen, randamentul de curent
este practic de 100 %. În aceasta situatie, calea pentru a scadea consumul
specific energetic consta în diminuarea tensiuni la borne EB, care depinde de
componentele exprimate în relatia:

 (4)

unde: Ee este tensiunea de echilibru (egala cu FEM);

  si   suprapotentialul anodic, respectiv catodic;

 - caderea ohmica de tensiune, prin electrolit;

 - caderea de tensiune datorata separatorului interpolar.

Suprapotentialele   si   sunt determinate, în principal, de proprietatile

electrocataliticeale celor doi electrozi si de densitatea de curent,   
depinde de structura si proprietatile separatorului interpolar, iar   este
determinat de proprietatile ionic conductoare ale solutiei apoase de KOH.

2. Scopul lucrarii

Lucrarea de laborator are ca scop evaluarea experimentala a componentelor

care alcatuiesc tensiunea la bornele reactorului (potentialul anodic,  ,
potentialul catodic,  , caderea ohmica de tensiune prin electriolit si pe
separatorul interpolar) precum si dependenta lor de densitatea de curent. De
asemenea se evalueaza consumul specific de energie.

3. Principiul lucrarii

Lucrarea consta din teste de electroliza în regim galvanostatic, la diferite

densitati de curent; din volumul de H 2 degajat se calculeaza randamentul de
curent, iar cu ajutorul valorilor masurate ale potentialelor de electrod si
tensiunii la borne se calculeaza consumul specific de energie pentru fiecare
determinare.

4. Aparatura si materiale necesare

sursa de curent continuu, stabilizata si reglabila;

ampermetru digital

voltmetru digital;

celula de electroliza compartimentata

separator interpolar (membrana schimbatoare de ioni Nafion);

 electrozi de Pt sau Ni;

solutie apoasa de KOH 25 % (% masa).

5. Modul de lucru

În celula de electroliza se introduce o solutia apoasa de KOH 25% si se

realizeaza montajul din Figura 1. Se umple coloana de lichid a eudiometrului
si se conecteaza sursa de curent si aparatele de masura. Ampermetrul
digital (7) se fixeaza pe domeniul 200 mA (DC) iar voltmetrul digital (6) se
fixeaza domeniul 2000 mV (DC) când se masoara potentialele anodice si
catodice, respectiv pe domeniul de 20 V când se masoara tensiunea la
bornele reactorului. Se efectueaza 2-4 teste cu o durata de 10 - 30 min, la
densitati de curent cuprinse între 1 si 5 A/dm 2 (50 - 200 mA). Se mentine
constanta intensitatea de curent si se citesc din 5 în 5 min. potentialele celor
doi electrozi si tensiunea la borne. La sfârsitul fiecarui test se masoara, dupa
cca. 5 minute, volumul de hidrogen acumulat în eudiometru.

Figura. 1. Instalatia de laborator pentru

electroliza apei:

1. sursa de curent continuu stabilizata

2. celula de electroliza;
3. catod;
4. anod;
5. electrod de referinta (ECS);
6. voltmetru digital;
7. ampermetru digital;
8. capilare Luggin;
9. eudiometru;
10. separator interpolar;
11. comutator dublu.

6. Interpretarea rezultatelor
Pentru fiecare test în parte se calculeaza valorile medii ale potentialelor celor
doi electrozi si ale tensiunii la borne. De asemenea se calculeaza
randamentul de curent catodic si consumul specific de energie. Se evalueaza
caderea de tensiune prin electrolit si separatorul interpolar. Datele obtinute
se trec într-un tabel.

Se analizeaza dependenta dintre densitatea de curent si ceilalti parametri ai

procesului (potential de electrod, randament de curent, etc.).

7. Sectiunea finala

a). Este posibila evaluarea caderii de tensiune prin electrolit cunoscând doar
densitatea de curent si rezistivitatea solutiei de KOH 25%?

b). Care ar fi justificarea recircularii electrolitului în conditiile operarii la

densitati de curent mari în celule compartimentate?

c). Ce proprietati permselective ar trebui sa posede separatorul interpolar

pentru a favoriza procesul de electrod?