Sunteți pe pagina 1din 6

Determinarea conductibilităţii electrice

a soluţiilor de electrolit

Scopul lucrării îl reprezintă determinarea influenţei concentraţiei soluţiilor


de electrolit (acid acetic, acid oxalic, acid succinic etc.) asupra conductibilităţii
electrice şi a gradului de disociere ale acestora. Se va calcula de asemenea şi
constanta de disociere pentru fiecare soluţie.

Introducere
Soluţiile de electroliţi aparţin clasei conductorilor ionici (conductori de speţa a
doua). Conductibilitatea electrică exprimă capacitatea acestora de a transporta
curentul electric şi este mărimea inversă rezistenţei electrice.
Cantitativ, conductibilitatea electrică a soluţiilor de electroliţi se exprimă prin
două mărimi caracteristice: conductivitatea (conductibilitatea specifică),  şi
conductibilitatea echivalentă, .

Conductivitatea, , reprezintă capacitatea de conducţie a unui volum de 1


cm3 soluţie de electrolit la aplicarea unui gradient de potenţial egal cu 1 volt/cm.
Se exprimă în -1cm-1 şi este mărimea inversă a rezistivităţii electrice, :
1
= (1)

Conductibilitatea echivalentă, , reprezintă capacitatea de conducţie a


unui volum, V, de soluţie în care este dizolvat un echivalent gram de electrolit, la
aplicarea unui gradient de potenţial egal cu 1 volt/cm.

1
Se exprimă în -1cm2Eg-1 şi se corelează cu conductivitatea, , prin relaţia:

 =  V = (2)
c
unde:
V - diluţia, (volumul de soluţie în care este dizolvat 1 echivalent gram de
electrolit) exprimată în cm3/echiv.g,
c = 1/V -concentraţia, în Echiv.gram/cm3.

Aparatura şi modul de lucru


-Determinarea conductivităţii cu ajutorul unui conductometru digital

Pentru utilizarea unui conductometru digital (Fig. 1) se porneşte aparatul


de la butonul ON, apoi se introduc electrozii în vasul ce conţine proba de analizat.
Valoarea va fi afişată pe un ecran LCD. Pentru menţinerea valorii se apasă
butonul HOLD. Se poate repeta măsurătoarea ori de câte ori este necesar. De
asemenea, electrozii se clătesc ori de câte ori este nevoie. La final se închide
aparatul de la butonul OFF.

Figura 1. Conductometrul digital

2
Determinarea conductivităţii soluţiilor de CH 3COOH
Se efectuează determinări pentru soluţii de următoarele concentraţii: N/10,
N/20, N/40, N/80, N/160, N/320, N/640, soluţii preparate din substanţe p.a. şi apă
distilată.

Relaţii de calcul:
-Calculul conductibilităţii echivalente, , a soluţiilor de acid acetic se face
prin aplicarea ecuaţiei:
 = V (4)

unde:
V - diluţia, (volumul de soluţie în care este dizolvat 1 echivalent gram de
electrolit) exprimată în cm3/echiv.g,
c = 1/V - concentraţia, în Echiv.gram/cm3.

-Calculul gradului de disociere, , al soluţiilor de acid acetic se face prin


aplicarea ecuaţiei:

= (5)
0
unde:
0 – conductibilitatea echivalentă limită, Ω-1 . cm2 . Eg-1

 0 = 390,7 −1  cm 2  Eg −1

3
-Calculul constantei de disociere, Kd, a acidului acetic se face prin

2  c
aplicarea legii diluţiei a lui Ostwald ( Kd = ) în care se introduce valoarea lui
1− 
 din ecuaţia (4) obţinându-se ecuaţia:

2  c
Kd = (6)
0 ( 0 −  )

unde:
c - concentraţia soluţiei în Echiv.g/L

Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor


Rezultatele obţinute se vor prezenta în Tabelul 1.

Tabelul 1
Conc. V, , ,  Kd
Echiv.g/L cm3/Echiv.g -1 cm-1 -1 cm2 Eg-1 Echiv.g/L
N/10
N/20
N/40
N/80
N/160
N/320
N/640

4
Referatul lucrării trebuie să cuprindă:

- Relaţiile de calcul

- Calculele pentru V, Λ, α, Kd (toate calculele scrise de mana pe foi din


hartie)

- Prezentarea rezultatelor sub formă de tabel


- Reprezentarile grafice:
 = f(V)
 = f(V)
 = f(V)

- Concluzii

5
Bibliografie selectivă:
➢ D. I. Vaireanu, A. Cojocaru, D. Constantinescu, T. Badea, M. Nicola, I.
Maior, Electrochimie, Coroziune si Tehnologia proceselor electrochimice,
Îndrumar de laborator şi aplicatii de calcul, Editia a II-a, 2002
➢ M. Nicola, T. Badea, V. Brânzoi, Electrochimie şi coroziune. Culegere de
probleme, UPB, 1994
➢ D. I. Vaireanu, Metode electrochimice aplicate în protecţia mediului, Ed.
Printech, Bucureşti, 2007
➢ D. I. Văireanu, M. Coleşa, Aplicaţii practice de electrochimia mediului, Ed.
Cartea Universitara, Bucuresti, 2003
➢ T. Badea, M. Nicola, D. I.Văireanu, I. Maior, A. Cojocaru, Electrochimie şi
coroziune, Ed. Matrix Rom Bucureşti, 2005
➢ D. I. Vaireanu, Electrochemistry and corrosion, Ed. AGIR Publishing
HOUSE, Bucuresti, 2006
➢ A. Cojocaru, I. Maior, S. Căprărescu, I.-A. Ciobotaru, D.-I. Văireanu,
Electrochimie aplicată în ingineria economică, Ed. ELECTRA, 2015, ISBN:
978-606-507-081-3

S-ar putea să vă placă și