ORGANELE de SIMȚ

Simțuri: văz, auz, gust + simț tactil, echilibrul

Conțin Receptori specializați => răspunsul organelor de simț la diferiți stimuli

stimuli chimici -> chemoreceptori
stimuli mecanici -> mecanoreceptori
stimuli de la suprafața organismului -> exteroreceptori
stimuli interni (din mușchi, articulații, oase) -> proprioreceptori (info despre poziția corpului)
!!! Interpretarea simțurilor este în dependență duncțională și structurală de Sist Nervos

OCHIUL

organul vederii
dpdv anatomic - ochi = glob ocular (Lungime > lățime, cu o proeminență în partea anterioară)
- este sferic, parțial mobil, plin cu lichid
- inervat de nervul optic - fibre mediale, care se încrucișează în chiasma optică
- fibre laterale, care au un traiect drept
parete format din 3 straturi - extern - rezistent și fibros -> CORNEE
-> SCLEROTICA (SCLERA)
- mijlociu - bogat vascularizat -> COROIDA
-> IRIS
-> CORPI CILIARI
- intern - cu Recept pt vedere -> RETINA

2 compartimente - ANTERIOR -> camera anterioară (între iris și cornee) cu UMOARE APOASĂ
-> camera posterioară (între iris și cristalin)
- POSTERIOR -> de la cristalin la retină - cu subst gelatinoasă = UMOARE VITROASĂ

STRUCTURI ACCESORII OCHI

sprâncene - protecție împotriva corpilor străini
gene - protecție împotriva corpilor străini
pleoape
conjunctivă - membrană mucoasă, ce căptușește interiorul pleoapei și acoperă parțial globul ocular
aparat lacrimal -> gl lacrimale -produc lacrimi -> păstrare glob ocular umed
 CAMERA ANTERIOARĂ
cu
UMOAREA APOASĂ CORNEE
transparentă, refractă lumina
PUPILA - orificiu la nivelul irisului contribuie la focalizarea luminii pe
retină
IRIS
alcătuit din 2 straturi de mușchi neted SCLERA
- m. constrictor -> îngustează pupila albul ochiului
- m. dilatator -> mărește pupila menține forma ochiului și îl protejează
=> controlează cantitatea de lumină ce trece prin pupilă de ea se atașează mușchii extrinseci
conține pigmenți care dau culoare ochilor
CRISTALIN
disc transparent biconvex
CORPII CILIARI
refractă lumina
formați în mare parte de mușchiul
alcătuit din material proteic, fibros, dispus în
ciliar intrinsec - modifică forma
straturi concentrice
cristalinului pt focalizare
ferm ancorat de CORPII CILIARI prin Ligamentul
secretă umoarea apoasă
Suspensor
la periferie se unește cu irisul
la interior merge spre cornee și
cristalin
Mușchii extrinseci ai globilor
oculari determină mișcări care
permit perceperea unei singure
COROIDA
imagini.
absoarbe lumina
În STRABISM, ochii nu se mișcă
conține vase sanguine
coordonat => persoana vede 2
imagini în loc de una
RETINA DISC OPTIC = loc de origine a nv
optic, nu conține Recept. vizuali =>
PATA OARBĂ
FOVEA CENTRALIS
(PATA GALBENĂ)
MEDII REFRACTARE = cornee + umoarea apoasă + cristalin + umoarea vitroasă
!!! Umorile Apoasă și Vitroasă - mențin forma ochiluli și presiunea intraoculară +
cea Vitroasă menține retina atașată pe coroidă
NERVUL OPTIC
RETINA
strat de celule mai intern
anterior se întinde până la porțiunea posterioară a corpilor ciliari
are 2 straturi - extern - cu pigmenți ce conțin melanină
- aderă la coroidă
- absoarbe razele luminoase
- intern - alcătuit din țesut nervos = Retina Propriu Zisă
- 3 straturi de neuroni - N. RECEPTORI -> BASTONAȘE 120 milioane
-> CONURI 6-7 milioane
- N. BIPOLARI -> recepț. impuls de la conuri și bastonașe
- N. MULTIPOLARI -> axonii lor formează NV. OPTIC
FIZIOLOGIA VEDERII
baza = cele 2 tipuri de celule din retină - conuri și bastonașe
BASTONAȘELE - vedere la lumină scăzută (crepusculară)
- contur obiecte
- nr lor crește la periferia retinei
CONURILE - vedere diurnă, câne există suficientă lumină sau lumină crescută - acuratețe maximă
- vedere de aproape, observare detalii și culori
- concentrate în foveea centrale = arie de depresiune ușoară în apropierea centrului retinei
!!! și conurile și bastonașele detectează mișcare
Spațiul cuprins cu privirea de un ochi = câmp vizual extern (se suprapune cu câmpul
extern al celuilalt ochi) => suprapunere -> formare de imagini 3D
TULBURĂRI DE VEDERE

MIOPIA
imagine formată în fața retinei
cauză - alungirea naturală a globului ocular
cauză - cristalinul nu se acomodează
corectare - lentile biconcave
HIPERMETROPIA
imagine neclară formată în spatele retinei
cauză - glob ocular prea scurt
cauză - cristalin prea aplatizat
corectare - lentile biconvexe

ASTIGMATISM
cauză - curbură neregulată a corneei sau cristalinului => difracție = raze proiectate pe zone
diferite ale retinei => imagine neclară
incapacitate de a distinge 2 puncte apropiate în anumite părți ale câmpului vizual
corectare - lentile cu curbură specială = lentile torice

PRESBITISMUL
scăderea elasticității cristalinului cu vârsta
=> scăderea vederii la distanță
corectare - ochelari de citit

DISCROMATOPSIA
incapacitatea cel cu conuri de a reacționa la anumite culori ale spectrului luminos
distincție verde de roșu (cauză - lipsă conuri sensibile la roșu)
determinată genetic
- femeile sunt purtătoare de genă
- bărbații fac boala frecvent dacă moștenesc gena
 URECHEA

organul auzului
recepționează unde sonore din mediu -> transmise către urechea internă -> unde undele sonore se
transformă în impulsuri nervoase -> transmise la encefal
ariile auditive majore - cortex - lob temporal (emisfere cerebrale)

ANATOMIA
urechea formată din 3 compartimente
- urechea externă = pavilionul urechii (pinna) + canal auditiv extern
- urechea medie = 3 oase/ oscioare - ciocan (malleus)
- nicovala (incus)
- scărița (stapes)
+ Trompa lui Eustachio - tub subțire și lung
- leagă faringele de urechea medie
- menține presiunea = de ambele părți ale timpanului

!!! La altitudini înalte - o cantitate de aer cu presiune crescută rămâne în urechea medie, apoi ajunge în
faringe prin Trompa lui Eustachio => o pocnitură
!!! La altitudini joase - o cantitate de aer cu presiune crescută urcă din faringe în urechea medie prin
Trompa lui Eustachio => o pocnitură

- urechea internă - conține o structură în formă de melc = COHLEE cu lichid la interior = PERILIMFĂ
FIZIOLOGIA
auz = percepția vibrațiilor sonore provocate de un obiect și transformate în unde sonore care se
propagă prin aer => proprietăți: frecvența = nr de vibrații / unitatea de timp (cicli/sec = Hertzi)
intensitatea = variază în funcție de amplitudinea sunetelor (Decibeli)
timbrul (calitatea) = determinat de armonicele tonale
variază în funcție de obiectul care produce sunet

COHLEEA DESFĂȘURATĂ

ORGANUL LUI CORTI

în interiorul cohleei
conține dendritele neuronilor a căror axoni formează ramura cohleară a nervului vestibulo-
cohlear (nv. cranian VIII)
dendritele vin în contact cu celulele ciliate

Mecanismul auzului:
membrana vestibulară din cohlee delimitează în interior o cantitate de ENDOlimfă în jurul
celulelor ciliate
când presiunea PERIlimfei se modifică, o membrană = membrana tectoria mișcă celulele ciliate
=> declanșează impulsul nervos
modificările de presiune transmise PERIlimfei => fereastra rotundă se bombează pentru a
micșora presiunea
impulsurile transmise de-a lungul ramurii cohleare a nv. vestibulo-cohlear -> către lobul temporal
=> interpretare sunet
ECHILIBRUL

simțul echilibrului derivă din activitatea urechii interne

urechea internă conține canale separate în osul temporal -> alcătuiesc labirintul osos ->
sediul cohleei, vestibulului, canalelor semicirculare -> umplut cu PERIlimfă care scaldă
labirintul membranos
labirintul membranos - în interiorul labirintului osos
- conține ENDOlimfă - asemănătoare lichidului interstițial
cele 3 canale semicirculare - conțin și ele ENDOlimfă
- dispuse la 120 grade unul față de altul
- conectate cu cohleea prin vestibul
- în vestibul există 2 structuri - UTRICULĂ unite de un
- SACULĂ canal subțire
- fiecare canal e conectat cu utricula => o joncțiune cu o
porțiune mai dilatată = AMPULĂ, în care se găsesc grupate
celulele senzoriale ciliate -> detectează echilibrul DINAMIC
- celulele din maculă -> detectează echilibrul STATIC

!!! canalele semicirculare + utricula -> asociate simțului echilibrului

GUSTUL

simțul gustului / gustativ, este bazat pe substanțe chimice dizolvate în lichid

după dizolvarea moleculelor, substabța este detectată de mugurii gustativi ai limbii
limbă -> papile = mici protuberanțe -> mugure gustativ
mugurii se află pe suprafața dorsală a limbii
cele 5 gusturi primare: DULCE - vârf limbă
SĂRAT - vârf limbă + postero-lateral
ACRU - antero - lateral
AMAR - partea posterioară
UMAMI - vecinătate faringe (dat de AA glutamat)
MIROSUL

simțul mirosului sau olfactiv

necesită contact Receptori - molecule de substanță de detectat
organismul uman poate detecta > 4000 mirosuri diferite provocate de > 200 subst odorante
celulele olfactive pot obosi rapid => diminuează conștientientizarea mirosurilor

TACTIL

simțul tactil + simțuri înrudite = durere, presiune, vibrații

utilizează receptori din piele, mușchi, articulații, viscere
există mai multe tipuri de Receptori în piele:
- terminațiile nervoase libere -> detectează durerea
- discurile Merkel -> detectează stimulii tactili
- corpusculii Meissner -> detect presiunea și vibrațiile ușoare
- corpusculii Pacinii -> detect presiunea și vibrațiile puternice
în mușchi, articulații și viscere - există Receptori asemănători celor din piele
impulsul nervos este transmis către encefal, unde este interpretat