BIOLOGIE

SUPORT DE CURS
CLASA a XI-a F.R.
PROF. SAGAREL MADALINA
SISTEMUL NERVOS
Sistemul ne!"s = totalitatea organelor nervoase.
-receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern,elaboreaza
raspunsuri adecvate (regleaza homeostazia=echilibrul intern al corpului)
La baza sistemului nervos sta tesutul nervos.
Tesutul ne!"seste format din:
-neuroni = celule nervoase cu rol in generarea si conducerea impulsurilor nervoase
- celule gliale = celule cu rol in sustinere,protective
Corp celular
Neuronul dendrite scurte si ramificate
!relungiri
axon unic, lung, se termina cu butoni terminali
- la exterior prezinta " teci cu rol de protective
#istemul nervos se clasifica dupa urmatoarele criterii:
#. $u%a l"&ali'ae
trunc$i cerebral
encefal = creier diencefal
( in cutia craniana)
sistem nervos central cerebel
#istem nervos emisfere cerebrale
%aduva spinarii
(in canalul vertebral al coloanei vertebrale)
sistem nervos periferic nervi periferici (cranieni si spinali)
ganglioni nervosi
(. $u%a )un&tie
sistem nervos somatic asigura activitatea musc$ilor sc$eletici si
receptioneaza stimuli externi
#istemul nervos
sistem nervos vegetativ controleaza activitatea organelor interne
sistem nervos simpatic intervine in conditii neobisnuite
sistem nervos parasimpatic intervine in conditii obisnuite
&rganele nervoase sunt formate din doua tipuri de substanta:
- substanta cenusie = formata din corpii celulari ai neuronilor
- substanta alba =formata din fibre aferente si eferente.
Functiile sistemului nervos somatic
#. Fun&tia e)le*a activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex. #e
realizeaza prin substanta cenusie.
Actul reflex (reflexul) este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra
unui camp receptor. 'aza anatomica a actului reflex este arcul reflex.
(eceptor - structura excitabila care raspunde la stimuli
Cale aferenta senzitiva, conduce impulsul nervos de la receptori
la centri nervosi
)rcul reflex
Centri nervosi (reflecsi) prelucreaza informatiile si genereaza
comenzile
Cale eferenta motorie, conduce comanda la efectori
*fector executa comanda
musc$i striati (sc$eletici)
musc$i netezi (din peretii organelor interne )
glande exocrine
glande endocrine
(. Fun&tia $e &"n$u&ee + este realizata de substanta alba, formata din fibre ascendente
(senzitive) si descendente (motorii).
ANALI,ATORII
Anali'at"ii - sisteme care au rolul de a recep iona, conduce i transforma +n senza ii
specifice excita iile primite din mediul extern sau intern. *i contribuie la realizarea integr,rii
organismului +n mediu i la coordonarea func iilor organismului.
)nalizatorii sunt sisteme morfologice care:
- sesizeaz, prin receptori specifici, modific,rile din mediul extern i intern, ce ac ioneaz, asupra
organismului-
- conduc impulsurile nervoase +n ariile corticale corespunz,toare-
- realizeaz, analiza i sinteza impulsurilor nervoase determin.nd formarea de senza ii specifice-
- au un plan unic de organizare, fiecare fiind alc,tuit din trei segmente:%ei)ei&(receptor),
inteme$ia (de conducere) i se-mentul &ental.
Ti%ui $e anali'at"i.
- analizatorul visual
- analizatorul acustico vestibular
- analizatorul cutanat
- analizatorul olfactiv
- analizatorul cutanat
#. Anali'at"ul !i'ual
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz./ederea
are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea ec$ilibrului si in
activitatile specific uman.
)nalizatorul visual are urmatoarea structura:
a/Se-mentul e&e%t" este inclus in globul ocular.
0lobul ocular este constituit din :
- invelisuri
- aparatul optic
-sistemul fotoreceptor
Invelisurile globului ocular:
- tunica fibroasa,s&le"ti&a,este o formatiune con1unctiva,alba la exterior ,cu rol protector.!e ea
se insera musculatura extrinseca a globului ocular(drept-superior,inferior si intern,oblic
inferior,drept lateral,oblic superior)
- tunica vasculara,&""i$a,este pigmentata si vascularizata.)re functii trofice si confera
interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.2in ea se constituie in partea anterioara a
globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare
si radiare.
0/A%aatul "%ti& cuprinde mediile transparente:
- &"neea transparenta este nevascularizata,bogat prin terminatii nervoase libere
- um"aea a%"asa din camera anterioara este un lic$id transparent,secretat permanent de
procesele ciliare si drenat prin sistemul venos
- &istalinul este o lentila biconvexa,transparenta,invelita intr-o capsula-cristaloida.*ste situat in
spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici
inervat
- &"%ul !it"s este un gel transparent.*l umple cavitatea posterioara a globului ocular intre
cristalin si retina.
&)Sistemul )"t"e&e%t" =etina,constituita din zece straturi celulare.
#tratul extern, situate sub coroida ,este format din celule pigmentare,are functii de
protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Celulele pigmentare trimit
prelungiri in 1urul celulelor receptoare retiniene, formand o camera obscura in 1urul lor. )l doilea
strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.
Celulele cu conuri
- in numar de 3-4 milioane, predomina in pata galbena (macula lutea) si sunt in exclusivitate in
fovea centralis (zona cu acuitate vizuala maxima)
- au prag de sensibilitate ridicat
- sunt receptori pentru vederea diurnal si perceperea culorilor
- contin pigmentul fotosensibil iodopsina
Celulele cu bastonase
- in numar de 563-5"7 milioane, lipsesc in fovea centralis
- au prag de sensibilitate scazut
- sunt receptori pentru vederea nocturna si crepusculara
- contin pigmentul rodopsina
(etina, structura microscopica
$/Se-mentul $e&"n$u&ee
Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina. 2endritele
acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.
Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.)xonii lor formeaza
nervii optici.
La nivelul c$iasmei optice se incruciseaza axonii care provin din 1umatatile nazale ale
celor doua retine. 2in c$iasma optica pornesc apoi doua fascicule denumite tracturi optice pana
la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.)xonii neuronilor
metatalamici de releu au proiectie corticala.
2in corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni IIII!!I spre
maduva cervico-dorsalaspre coliculii cvadrigemeni superiori si spre "AA.)cestea constituie
caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.
e/Se-mentul &ental este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta
a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.8n 1urul acesteia, exista zona de asociatia
vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si
asigura memoria vizuala
Caile optice
(. Anali'at"ul a&usti&"-!esti0ula
)nalizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare:
- aparatul acustic pentru auz
- aparatul vestibular sau al ec$ilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare.
9iecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervul
co$lear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul ec$ilibrului.
(eceptorii ambilor analizatori se afla in urec$ea interna, iar caile de conducere sunt
ramuri ale aceluiasi nerv cranian /888.
:rec$ea este constituita din urmatoarele componente:
a/ Ue&1ea e*tenaeste formata din pavilionul urec$ii si conductul auditiv extern.
Pavilionul urechii prezinta un sc$elet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni
servesc la captarea si diri1area undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea
directiei din care vin.
#onductul auditivextern continua pavilionul pana la membrana timpanica. ;egumentul
conductului auditiv extern este prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande
ceruminoase), care secreta cerumenul, cu rol de a prote1a membrana timpanica de patrunderea
corpilor straini.
0/ Ue&1ea me$ieeste situata intr-o cavitate a osului temporal.Contine aer la presiune
atmosferica.
#pre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta
fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu membrane.intre membrana timpanica si
membrana ferestrei ovale se afla un lant articulat de trei oscioare: ciocanul nicovala si scarita
si musc$ii anexati lor. :rec$ea medie comunica cu nasofaringele prin trompa lui $ustachio.
&/ Ue&1ea intenaeste formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul caruia se
afla labirintul membranos.
Labirintul osos cuprinde:
- vestibulul osos
- canale semicirculare osoase
- melcul osos sau cohleea osoasa.
Labirintul membranos este constituit din:
- utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos),
- canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase)
- melcul membranos sau canalul cohlear (in co$leea osoasa).
8n interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. 8ntre labirintului osos si cel
membranos se afla un lic$id numit perilimfa, lic$id cu compozitie c$imica asemanatoare
lic$idului cefalora$idian.
La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula se afla
receptorii analizatorului vestibular. 8n canalul co$lear se afla receptorul analizatorului acustic
(organul #orti)
2.1. Analizatorul auditiv
a/ Se-mentul e&e%t"
#ohleea osoasaeste un canal osos spiral rasucit de doua ori si 1umatate in 1urul unui ax,
numita columela.
2in columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste in
1urul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama osoasa se continua cu o membrana
elastic, numita membrane bazilara.
Lama spirala osoasa si membrana bazilara, impart canalul spiral in doua rampe:
vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele
doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului.
%elcul membranos( canalul cohlear) are forma triung$iulara, se gaseste in co$leea
osoasa si este delimitat de membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membrana
(eissner .
8n canalul co$lear se afla organul #orti receptor auditiv. *piteliul senzorial din structura
sa se afla situat pe membrana bazilara. #elulele senzoriale ciliate aflate in constitutia
epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand,
lateral pe doua-patru randuri. *le sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale,
dupa ce strabat membrana reticulate. !e toata lungimea canalului co$lear. 2easupra organului
Corti se afla o membrana subtire si elastica- membrana tectoria in care sunt inclavate cilii
celulelor receptoare. 'aza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti .
0/ Se-mentul $e &"n$u&ee are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. )xonii
acestuia formeaza ramura co$leara a nervului cranian /888 (vestibuloco$lear).2eutoneuronii (al
doilea neuron) caii se afla in nucleii co$leari din bulb. )xonii acestor neuroni se incruciseaza
partial formand doua fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele
lui Corti, atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. )xonii deutoneuronilor fac
sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus. 2in lemniscurile
laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care
inerveaza musc$ii scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel.
&/ Se-mentul &ental este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor
si realizarea senzatiei de auz. 9iecare organ Corti proiecteaza bilateral. !roiectia corticala a
diferitelor zone ale organului Corti se face distinct
Fi'i"l"-ia anali'at"ului au$iti!
*xcitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. )nalizatorul acustic capteaza,
receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. :rec$ea umana percepe sunete intre
5<-67.777 de vibratii=secunda.
:ndele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern si
conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. #istemul de oscioare din urec$ea
medie transmite vibratiile la fereastra ovala de unde sunt preluate de perilimfa din rampa
vestibulara si timpanica. &scilatiile perilimfei determina oscilatiile endolimfei, deoarece
membrane vestibulara este foarte subtire. &scilatiile perilimfei determina deformarea membrane
bazilare pe care se gaseste organul Corti. Cilii celulelor auditive se indoaie fata de membrane
tectoria si se declanseaza un impuls nervos care se transmite prin nervii auditivi la segmental
central unde se formeaza senzatia de auz.
La baza melcului se percep sunetele inalte, iar la varful acestuia sunetele 1oase.
2.2. Analizatorul vestibular
a/ Se-mentul e&e%t" este situat in utricula, sacula si in dilatatiile canalelor semicirculare
(ampule).
Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului, la >3? unul
fata de celelalte si se desc$id in utricula.2esc$iderile sunt in numar de cinci, deoarece doua
dintre canalele semicirculare se unesc. 9iecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numita
ampula. 8n cele trei ampule se afla crestele ampulare.
Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere.Cilii
celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa gelatinoasa, numita cupula care se deplaseaza sub
miscarile endolimfei.
:tricula si sacula contin aparatul otolitic sau macula care are acelasi tip de epiteliu
senzorial, alcatuit din celule receptoare ciliate (ai caror cili proemina intr-o membrane reticulara
gelatinoasa) si celule de sustinere. 8n oc$iurile membrane gelatinoasese afla granule calcaroase,
numite otolite. %aculele constituie aparatul otolitic.
Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular.Crestele ampulare
deservesc ec$ilibrul dinamic, iar maculele deservesc ec$ilibrul static si acceleratia
liniara.Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din
ganglionii #carpa.
0/ Se-mentul $e &"n$u&ee al analizatorului vestibular are proteneuronii in ganglionii #carpa.
)xonii neuronilor din ganglionii #carpa formeaza ramura vestibulara a nervului vestibuloco$lear
(/888) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Calea
directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii.)l treilea neuron al caii se afla in talamus,
iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre
maduva, calea motorie extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin ar$icerebel spre
nucleul rosu si formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni
888, 8/, /8 .
&/ Se-mentul &ental nu este bine precizat. 2iferiti autori il plaseaza in girusul temporal
superior sau in girusul parietal ascendent.
Fi'i"l"-ia anali'at"ului !esti0ula
%entinerea ec$ilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului
muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul de
spri1in. )ctiunea unei forte, care determina deplasarea centrului de greutate, produce modificari
reflexe ale tonusului muscular.
#timulii care determina excitarea receptorilor analizatorului vestibular sunt accelerarea
sau incetinirea miscarii intregului corps au doar a capului.
Cand capul sta nemiscat, otolitele apasa asupra receptorilor maculari care trimit impulsuri
nervoase spre segmental central, informandu-l asupra pozitiei corpului.
Cand capul si corpul sufera accelerari liniare (inainte, inapoi sau lateral), otolitele sunt
impinse in directia opusa miscarii. #e declanseaza impulsuri nervoase care a1ung la segmentul
central si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei corpului si capului.
%iscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul
rotatiei respective. La nivelul receptorilor iau nastere potentiale de actiune care sunt transmise
prin nervul vestibular pana la segmentul central. Canalele semicirculare orizontale si laterale
informeaza asupra miscarilor in 1urul axului vertical (rasuciri,intoarceri). Canalele semicirculare
vertical informeaza asupra miscarilor in 1urul axelor orizontale (sarituri,caderi).
2. Anali'at"ul "l)a&ti!
)nalizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile
c$imice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism.
&lfactia este un simt c$imic depinzand de actiunea directa a moleculelor substantelor
odorante volatilizate asupra unor receptori specializati.)nalizatorul olfactiv are rol +n aprecierea
calitatii aerului, prevenind patrunderea +n organism a unor substante nocive. 8mpreuna cu
analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv intervine +n aprecierea calitatii alimentelor si +n
declansarea secretiei salivare.
Se-mentele anali'at"ului "l)a&ti!.
a/Se-mentule&e%t"este format din epiteliul olfactiv, constituit din celule receptoare
(chemoreceptori de distanta) si din celule de sustinere incluse +n mucoasa olfactiva.
%ucoasa olfactiva are o suprafata de 6-" cm6 si este dispusa +n regiunea cornetului nazal
superior si a lamei ciuruite a etmoidului.
Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi fusiformi. 2endritele acestora sunt
scurte si groase si se termina cu butoni olfactivi de la care pleaca 57-67ciliiolfactivi receptori
(care maresc suprafata de contact cu substantele odorante), care depasesc celulele de sustinere si
patrund +n mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive.
0/ Se-mentul $e &"n$u&ee
Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni, protoneuronul fiind celula receptoare.
)xonii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat +n manunc$iuri
lama ciuruita a etmoidului si patrund +n cutia craniana, form.nd nervii olfactivi cu traseu p.na la
bulbii olfactivi. )ici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive.
)xonii acestora se despart: o parte trec +n bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza
tracturile olfactive, care se proiecteaza +n cortex.
&/ Se-mentul &entaleste reprezentat de paleocor texul olfactiv, aria de proiectie primara a
aferentelor olfactive.
Fi'i"l"-ia anali'at"ului "l)a&ti!
#ubstantele odorante sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor +n stratul de mucusde la
suprafata mucoasei. !entru a putea fi receptionate, aceste substante trebuie sa aiba o concentratie
egala sau superioara pragului de excitabilitate. !ragul de excitabilitate reprezinta cantitatea
minima de substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de miros.
&mul poate diferentia intre 6777 >777 de mirosuri diferite. %ecanismul discriminarii
olfactive nu este cunoscult, dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici.
8nflamarea mucoasei nazale +n afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva.
3. Anali'at"ul -ustati!
)nalizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile
c$imice ale substantelor sapide solubile care intra +n contact cu mucoasa bucala.
Se-mentele anali'at"ului -ustati!.
a/ Se-mentul e&e%t"este reprezentat de mugurii gustativi, rasp.nditi +n +ntreaga mucoasa
bucofaringiana si +n mucoasa linguala.
%ugurii gustativi au forma ovoida, cu polul bazal asezat pe membrana bazala a
epiteliului lingual. La polul apical prezinta un por gustativ. 8ntr-un mugure gustativ exista 3-67
celule senzoriale cu cili, care reprezinta formatiunile receptoare.Cilii proiecteaza prin porul
gustative la suprafata limbii unde vin in contact cu substantele sapide dizolvate in saliva.
8n mucoasa linguala, mugurii gustativi pot fi grupati +n papile gustative. !apilele
circumvalate formeaza la baza limbii /-ul lingual, cele fungiforme sunt rasp.ndite pe v.rful si
marginile anterioare ale limbii, iar cele foliate pe marginile posterioare ale limbii.
0/ Se-mentul $e &"n$u&ee
2e la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive ale - nervilor cranieni
/88, 8@ si @. Nervul facial inerveaza primele 6=" ale limbii, glosofaringianul treimea posterioara,
iar vagul, restul mugurilor gustativi p.na la epiglota. !rotoneuronii cailor sunt situati +n
ganglionii nervilor cranieni /88, 8@ si @. 2endritele acestora sunt conectate cu celulele
receptoare. 2eutoneuronii se afla +n nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale
celor trei nervi cranieni. )xonii acestora, dupa +ncrucisare, fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron
+n talamus.
&/ Se-mentul &entaleste reprezentat de aria gustativa, situata la baza girusului parietal
ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tac tila, termica si dureroasa a
limbii, transmisa prin fibrele trigemenului.
Fi'i"l"-ia anali'at"ului -ustati!
0ustul contribuie la aprecierea calitatii alimentelor, prevenind patrunderea +n organism a
alimentelor alterate, si la declansarea secretiilor digestive. 2eosebim patru tipuri de senzatii
gustative: acru, sarat, dulce si amar. )riile linguale ale diferitelor gusturi au localizare specifica,
deci mugurii gustativi dob.ndesc o anumita specializare. !ragul de excitabilitate gustativa este
diferit pentru fiecare substanta. Cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru substantele
amare.8ntensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei dizolvate, de numarul receptorilor
excitati si de temperatura solutiei.)nalizatorul gustativ, la fel ca si cel olfactiv, se adapteaza la
actiunea +ndelungata a unui excitant.
0L)N2* *N2&C(8N*
Sistemul en$"&ineste constituit din glande care nu au canal excretor,iar produsii de
secretie sunt eliminate direct in sange sau limfa.
)re rol de comunicare Ai coordonare Ai se bazeaz, +n exercitarea funcBiilor sale pe
$ormoni (substanBe c$imice ce sunt eliberate +n s.nge pentru a trimite mesa1e celulelor
organismului). Cormonii sunt produAi de glandele endocrine Ai de alte organe ne-endocrine ale
organismului.Cormonii controleaz, creAterea, reproducerea Ai stabilesc reacBia organismului la
factorii de stres fizici ori emoBionali.Cormonii influenBeaz, celulele prin cuplarea lor la receptori
specifici ai celulelor.Nu toate celulele intr, +n interacBiune cu $ormonii, ci doar celule Bint,
specifice care au anumiBi receptori de care $ormonii se pot cupla.)ceAtia intervin, pe cale
umoral, (Ai nu pe cale nervoas,, cum acBioneaz, creierul) +n dezvoltarea Ai menBinerea structurii
normale Ai +n reglarea funcBiilor organismului.Dntre sistemele de coordonare nervoas, Ai umoral,
exist, o str.ns, interdependenB,.
Glan$ele en$"&ine sunt: $ipofiza, epifiza, $ipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul,
suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele Ai testiculele
#. 4i%")i'a
4i%")i'a (glanda pituitar,) are greutatea de 7,3 grame. *ste format, din trei lobi, anterior,
mi1lociu Ai posterior, ultimul fiind conectat la $ipotalamus. Cormonii secretaBi de $ipofiz, sunt:
a. &ormonul somatotrop: este $ormonul de creAtere.
2e asemenea, intervine +n dezvoltarea celulelor, activeaz, transportul aminoacizilor +n
celule Ai stimuleaz, secreBia glandelor mamare.&ipersecre'ia (secretie in exces) acestui $ormon
+nainte de pubertate determin, gigantismul, iar hiposecretia (secreBia insuficient,) cauzeaz,
nanismul hipofizar(piticismul).
b. &ormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimuleaz,:creAterea si dezvoltarea glandelor
corticosuprarenale, dar stimuleaza si secretia lor.
c.&ormonul tireotrop sau tireotropina stimuleaz,:
- cresterea si dezvoltarea glandei tiroide
- secretia de $ormone tiroidieni.
d. &ormonii gonadotropi controleaz,:
- funcBia glandelor femeiAti Ai b,rb,teAti.
e. &ormonul luteotrop sau prolactina stimuleaz, la femeie:
- secreBialactate
- dezvoltarea glandelor mamare.
f.&ormonul antidiuretic sau vasopresina:
-contribuiela menBinerea volumului normal al lic$idelor extracelulare +n organism prin stimularea
absorbBiei de ap, la nivel renal
- are efect antidiuretic prin micsorarea cantitatii de urina eliminate
- creste tensiunea arterial atunci cand se afla in cantitati mari (de aici si numele de vasopresina).
g. (citocina favorizeaz,:
- naAterea prin stimularea contracBiilor musculaturii uterului
- e1ectia laptelui.
(. Ti"i$a
Ti"i$a se g,seAte l.ng, laringe Ai tra$ee Ai are o greutate de aproximativ "7 de grame.
Cormonii tiroidei sunt tiroxina Ai triiodotironina. )cBiunea acestora cuprinde:
- controleaz, creAterea Ai diferenBierea celular,
- reduc depozitele de lipide
- intensific, absorbBia intestinal, de glucoz,, determin.nd $iperglicemia
- stimuleaz, activitatea glandelor sexuale.
( hiposecretie tiroidiana ( diminuare a funcBiei) la copil determina cretinismul: inaltime
redusa, dezvoltare fizica si psi$ica redusa, defecte ale dintilor, deformari osoase.&iposecretia la
adult determina mixedemul: crestere in greutate,senzatie de frig, edem mucos, piele uscata si
ingrosata, caderea parului, scaderea capacitatii de concentrare si invatare. &ipersecretia la
adultdetermina boala )asedo* + ,raves (gusa exoftalmica): slabire accentuate, iritabilitate,
neliniste, $ipertensiune,$iperfagie (foame exagerata), gusa, oc$i exoftalmici (iesiti din orbite).
La populaBiile din zone muntoase, cu ape s,race +n iod (lipsa iodului), apare gu-a
endemic., creAterea volumului glandei tiroide.
2. Paati"i$ele
!aratiroidele sunt patru glande mici aflate +n partea posterioar, a tiroidei Ai care secret,
$ormonii: parat$ormonul Ai calcitonina care au rol +n menBinerea ec$ilibrului (absorbBia Ai
fixarea) fosforului Ai a calciului organismului. CiperfuncBia acestor glande determin,
decalcifierea osoas,, iar $ipofuncBia lor conduce le dezvoltarea defectuoas, a dinBilor Ai +nt.rzieri
mintale.
3. Timusul
Timusul este un organ care se dezvolt, p.n, +n al doilea an de viaB,, dup, care r,m.ne
staBionar p.n, la 5> ani, c.nd se atrofiaz, Ai este +nlocuit cu o gr,sime. Limfocitele ;, care +Ai au
originea +n m,duva $ematogen, sunt diferenBiate +n timus .
5. E%i)i'a
*pifiza are form, conic, Ai are ca principal $ormon secretat melatonina, care acBioneaz,
in$ibator asupra glandelor sexuale Ai are efect $ipoglicemiant.
6. Glan$ele su%aenale
Glan$ele su%aenale se g,sesc +n partea de sus a fiec,rui rinic$i.
Eon, exterioar, a acestora (corticosuprarenalele) secret, trei categorii de $ormoni
steroizi:
- mineralocorticoizi (reglarea metabolismului mineral, reabsorbBia natriului Ai eliminarea
potasiului),
- glucocorticoizi (sunt reprezentaBi de cortizol, care intervine +n special +n metabolismul
glucidelor)
- sexosteroizi (contribuie la diferenBierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.).
Eona interioar, a suprarenalelor (medulosuprarenalele) secret, adrenalina Ai
noradrenalina.#tresul Ai suprasolicit,rile stimuleaz, secreBia medulosuprarenalei. Dn st,ri de stres
cu care organismul este obiAnuit creAte nivelul noradrenalinei, iar +n condiBii de stres neobiAnuit
creAte secreBia adrenalinei.
7. Pan&easul en$"&ine
Pan&easul en$"&in este format din celule r,sp.ndite +n interiorul pancreasului exocrin.
*xist, dou, tipuri de celule:
- celule alfa, care secret, glucagonul
- celule beta care secret, insulina.
8nsulina este principalul $ormon care scade nivelul glicemiei din organism. *a creAte
gradul de utilizare a glucozei +n celule Ai a1ut, la transformarea glucidelor +n lipide.&iposecre'ia
de insulin, produce diabetul zaharat.
0lucagonul are efecte opuse insulinei, determin.nd $iperglicemie.
8. Glan$ele se*uale
8.#. O!aele
O!aele produc $ormonii sexuali ai femeii, incluz.nd $ormonii steroizi: estrogenul Ai
progesteronul, precum Ai in$ibina.
$strogenul -i progesteronul regleaz, funcBiile ovariene Ai dezvoltarea s.nilor la
pubertate.*strogenul a1ut, la dezvoltarea ovulelor, stimuleaza proliferarea mucoasei si
musculaturii uterine, stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei.
!rogesteronul este necesar +n menBinerea Ai dezvoltarea sarcinii, dac, acesta s-a produs.
#um previne pilula contraceptiv. sarcina/Ciclul menstrual Ai sarcina sunt controlate de
la nivelul creierului de $ipofiz,. )ceasta elibereaz, lunar substanBe, stimul.nd ovarele s, produc,
$ormonii sexuali: estrogenul Ai progesteronul. Dn primele 6 s,pt,m.ni ale menstruaBiei, ovarele
produc estrogen, care preg,teAte organismul pentru eliberarea unui ovul. La administrarea
pilulelor, informaBia primit, de $ipofiz, este c, nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce ar
+nsemna c, exist, un ovul fertilizat. !ilula contraceptiv, este cea care mimeaz, nivelul crescut de
progesteron. Ca urmare, $ipofiza bloc$eaz, eliberarea de alte ovule. (olul pastilei contraceptive
este, aAadar, acela de a preveni ovulaBia. ;otodat,, mucusul cervical se +ngroaA,, devenind mai
v.scos Ai impenetrabil pentru spermatozoizi.
8.(. Testi&ulele
;esticulele produc testosteronul Ai in$ibina.0estosteronul a1ut, la cresterea si dezvoltarea
organelor genital masculine, crearea spermei, dezvoltarea caracteristicilor secundare b,rb,teAti Ai
la creAterea dorinBei sexuale.
SISTEMUL LOCOMOTOR
#istemul locomotor = sistem osos F sistem muscular
- realizeaza locomotia
#c$eletul = totalitatea oaselor din organism asezate in pozitia lor anatomica corecta, si legata
intre ele prin articulatii.
5. #8#;*%:L &#&# #CC*L*;:L
#c$eletul sc$eletul capului
sc$eletul trunc$iului
sc$eletul memebrelor
a. #c$eletul capului (66 oase) prezinta 6 parti: - N*:(&C()N8:
- /8#C*(&C()N8:
1eurocraniu formeaza cutia craniana
- G oase late: perec$i si neperec$i sudate intre ele
> oase neperec$i: frontal (osul fruntii), occipital (osul cefei), etmoid si sfenoid (formeaza baza
cutiei craniene)
6 oase perec$i: temporalele (oasele tamplei) si parietalele (oasele boltii craniene)
!iscerocraniu (5> oase) formeaza fata
6 oase neperec$i: mandibula si vomerul
< oase perec$i: maxilarele, palatinele, nazalele, zigomatice, lacrimale, cornetele nazale inferioare
b. #c$eletul trunc$iului= coloana vertebrala, coaste si stern
#oloana vertebrala = ""-"> vertebre suprapuse si articulate intre ele prin discuri intervertebrale
- prezinta 3 regiuni: - cervicala = 4 vertebre
- toracala = 56 vertebre
- lombara = 3 vertebre
- sacrala = 3 vertebre
- coccigiana = >-3 vertebre
- prezinta > curburi fiziologice: 6 lordoze (cervicala si lombara cu
convexitatea dispusa posterior) si 6 cifoze (toracala si sacrala cu convexitatea anterior)
#oastele = 56 perec$i (oase late se prind cu un capat de vertebre si cu un capat de stern):
- perechile 2 -23 se articuleaza cu sternul primele 4 perechi (5-4) se articuleaza direct cu
sternul prin intermediul cartila1elor costale
proprii = C&)#;* )2*/)();*
- ultimele5 perechi (G - 57)se articuleaza cu sternul
prin intermediul celei de a 4-a perec$e (se
articuleaza de ea) = C&)#;*
9)L#*
- perechile 22-26 nu se articuleaza cu sternul, sunt libere = C&)#;* 9L&;)N;*
"ternul osul pieptului, os lat
- se articuleaza cu claviculele si coastele
sternul F coasteleF vertebrele toracale = cutia toracica
c. #c$eletul memebrelor = sc$eletul centurilor F sc$eletul membrului propriu zis
c.2. "cheletul membrului superior = centura scapulara F sc$eletul membrului propriu zis
centura scapulara leaga membrul superior de trunc$i
-clavicula F omoplat
scheletul membrului superior propriu zis:
- sc$eltul bratului: $umerus
- sc$eltul antebratului: radius F cubitus
- sc$eletul mainii: G carpiene , 3 metacarpiene , 5>
falange (cu exceptia policelui care are 6 falange,
celelalte degete au cate " falange)
c.6."cheletul membrului inferior = centura pelviana F sc$eletul membrului propriu zis
centura pelviana leaga membrul inferior de trunc$i
- 6 oase coxale(F osul sacrum F coccisul = bazinul)
scheletul membrului inferior propriu zis:
- sc$eletul coapsei: femur
- sc$eletul gambei: tibie F peroneu
- sc$eletul piciorului: 4 tarsiene, 3 metatarsiene, 5>
falange
- patela (rotula) osul genunc$iului
(olul sistemului osos:
- asigura statiunea bipeda
- dau forma caracteristica corpului
- reprezinta locuri d einsertie pentru musc$i
- formeaza cavitati de protectie: cutia craniana, cutia toracica, canalul vertebral, bazinul
- constituie deposit pentru saruri minerale: Ca si !
- prin maduva rosie formeaza elementele figurate ale sangelui
- pargii cu rol in miscare
Cresterea in lungime si grosime a oaselor: transformarea sc$eletului cartilaginos a embrionului si
fatului in sc$eletul osos al adultului, incepe in saptamana a >-a de viata intrauterine
totalitatea transformarilor = osteogeneza
&steogeneza prezinta 6 etape:
- o etapa primara cand rezulta osul primar, brut, nefunctional= os primar
- o etapa secundara cand rezulta osul secundar , functional
5. Cresterea in lungime: - caracteristica oaselor lungi (ex.$umerus, tibie, femur)
- se realizeaza cu a1utorul cartila1elor de crestere situate la limitile dintre diafiza (corpul
osului) si epifiza (capetele osului)
- se formeaza tesut osos nou spre diafiza
6. Cresterea in grosime: - caracteristica atat oaselor lungi cat si celor late si scurte
- se realizeaza prin activitatea periostului (membrane con1unctiva la exteriorul osului)
- se formeaza tesut osos nou care se depune peste cel vec$i
&asele se leag, +ntre ele prin articula ii fixe, semimobile i mobile.
Ati&ula iile )i*e nu permit mi carea oaselor.
2e exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alc,tuit, din ni te din i ori ce se +mbin, str.ns
+ntre ei.
Ati&ula iile semim"0ile se +nt.lnesc +ntre corpul a dou, vertebre, unde se afl, discul
cartilaginos. )ceste discuri permit mi c,ri limitate ale celor dou, oase.
6. #8#;*%:L %:#C:L)(
%uschii capului:
a. %usc$ii mimicii cutanati:
- frontal
- occipital
- musc$i grupati in 1urul orificiilor: nazale, orbitale, bucale, auditive
b. %usc$ii masticatori: maseteri si temporali
c. %usc$ii limbii
d. %usc$ii extrinseci ai globului ocular:
- drept superior si drept inferior
- drept extern si drept intern
- oblic superior si inferior
%uschii gatului:
- pielosul gatului
- sternocleidomastoidian
- $ioidienii
%uschii trunchiului:
%usc$ii spatelui si ai cefei: trapez, dorsal, ai santurilor intervertebrale
%usc$ii toracelui: pectoralii, dintatii, intercostalii, diafragmul
%usc$ii abdomenului: drepti abdominali, oblici externi, oblici interni
%uschii membrelor:
5. %usc$ii membrelor superioare-
- musc$ii umarului: deltoid
- musc$ii bratului: biceps si triceps brac$ial
- musc$ii antebratului- flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori ai antebratului
- musc$ii mainii
6. %usc$ii membrelor inferioare:
- musc$ii fesieri: in 1urul articulatiilor coxo-femurale
- musc$ii coapsei: croitor, cvadriceps femoral, biceps femoral, adductori ai coapsei
- musc$ii gambei: triceps sural (gastrocnemian si solear), extensori ai degetelor, flexori ai
degetelor, pronatori si supinatori ai piciorului
- musc$ii palntei: flexori si extensori ai degetelor
#8#;*%:L 280*#;8/
#istemul digestiv
- totalitatea organelor care participa la digestie
- prezinta 6 parti: - tub digestiv: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestine subtire,
intestine gros, anus
- glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas
7aringele este un conduct muscolofibros. (eprezinta o raspantie a cailor respiratorii si digestive
realizeaza legatura dintre cavitatea bucala si esofag. %usculatura faringelui constituite din fibre
musculare striate cu dispozitie circulara si longitudinala ,detine un rol important in deglutitie.
$sofagul este un segment tubular de 63-"7 cm la adult,realizeaza legatura dintre faringe si
stomac.
"tomacul
*ste situat in abdomen in lo1a gastrica,fiind segmentul cel mai dilatat segment al tubului digestiv.
#tomacul are 6 portiuni :
5.portiunea verticala-care nu se umple cu alimente
6.portiunea orizontala-format din antrul si canalul piloric care se termina la orificiul piloric .
Inervatia stomacului este constituita din fibre parasimpatice provenite din
nervii vagi si fibre simpatice din plexul celiac.8n peretele gastric exista doua plexuri vegetative.
Intestinul subtire segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste >m) se intinde de la pilor la
valvula ileo-cecala prin care se desc$ide in intestinul gros.*ste diferentiat in "
segmente:duoden,1e1un,ileon. La acest nivel mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale,
care maresc mult suprafata favorizand procesul de absortie.
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv ,are o lungime de 5,4m si un calibru
superior fata de cel subtire.#e descriu mai multe portiuni:cecul,colon,rectul ce se termina cu
canalul anal.%ucoasa intestinului nu mai prezinta vilozitati.
7icatul este situat in cavitatea abdominala ,sub bolta diafragmatica,in lo1a $epatica- este cea mai
mare glanda din corpul uman,are o secretie externa bila care se elimina in perioadele digestive in
duoden.!e fata superioara se observa doi lobi:drept si stang.La partea anterioara a santului
longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara .#anturile de
pe fata inferioara delimiteaza > lobi: drept,stang,anterior,posterior.
Pancreasul.0landa mixta,estesituat retroperitoneal avand o pozitie transversala. !ancreasului i se
descriu un cap,situat in potcoava duodenala,un corp si o coada. Celulele acinilor pancreatici
secreta sucul pancreatic care ,este colectat in doua canale mari:canalul principal care se desc$ide
in duoden si un canal accesor care se desc$ide in canalul Hirsung sau in duoden. /ascularizatia
pancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat
in final de vena porta.
8igestia si absorbtia
2igestia = totalitatea transformarilor pe care le sufera alimentele, prin care substantele organice
complexe din alimente sunt transformate in substante organice simple, solubile, absorbabile,
numite nutrimente.
;ransformarile pot fi:
- mecanice (masticatie, triturare, deglutitie),
- fizice (inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor, emulsionarea grasimilor),
- c$imice (transfromarea substantelor organice complexe in substante organice
simple sub actiunea enzimelor)
a. 2igestia bucala
%asticatia = procesul de taiere, zdrobire, triturare a alimentelor
#aliva produsul de secretie a glandelor salivare
- roluri: inmuierea alimentelor, solubilizarea unos constituienti alimentarI, protectie
antibacteriana, formarea bolului alimentar, deglutitie
- contine o enzima glicolitica: amilaza salivara (ptialina) care $idrolizeaza
amidonul preparat termic (fiert, copt) transformandu-l in maltoza
2eglutitia = procesul prin care bolul alimentar strabate faringele, esofagul si a1unge in
stomac-cuprinde " timpi: bucal, faringian si esofagian .
masticatie
alimente bol alimentar
impregnare cu saliva
b. 2igestia gastrica este rezultatul activitatii motorii si secretorii a stomacului
Activitatea motorie contractile stomacului care pot fi: tonice (de umplere cu alimente) si
peristaltice (bolul alimentar se amesteca cu sucul gastric si formeaza c$imul gastric)
Activitatea secretorie + secretia de suc gastric
#ucul gastric produs de glandele gastrice
bol alimentar activitate secretorie si motorie c$im gastric
c. 2igestia intestinala este rezultatul activitatii secretorii si motorii a intestinului subtire
Activitatea motorize + " tipuri de contractie:
- tonice: de umplere cu alimente digerate
- peristaltice: unde de contractie circulara care se propaga de-a lungul intestinului
subtire
- segmetare: contractii inelare care apar la intervale regulate, de-a lungul
intestinului, apoi se relaxeaza si apar altele noi in mi1locul segmentelor dintre
contractiiile precedente- au rolul de a a mestea c$imul gastric cu secretiile
digestive
Activitatea secretorie: - secretia biliara, pancreatica si intestinala.
#ecretia biliara = bila (fierea)
- secretata de ficat- se varsa in duoden in timpul digestiei si se acumulea in vezica
biliara intre digestii
#ecretia pancreatica sucul pancreatic:
- produs de pancreasul exocrine se varsa in duoden
#ecretia intestinala sucul intestinal:
- produs de mucoasa duodenala
-
c$im gastric activitate motoire si secretorie c$il intestinal
d. )bsorbtia intestinala procesul prin care produsii simpli rezultati din digestie strabata peretii
intestinului subtire si a1ung in sange si limfa
e. 9iziologia intestinului gros
8n intestinul gros se desdasoare activitati motorii, de absorbtie, de fermentatie si
putrefactie in urma carora se formeaza materiile fecale.
8efecatia procesul de eliminare a materiilor fecale
- act reflex involuntar la nou nascut pana la 53 luni si voluntar la copilul mic si
adult
- coordonat de centri reflecsi medulari si controlat de scoarta cerebrala
SISTEMUL CIRCULATOR
#istemul circulator
- totalitatea organelor care participa la circulatia sangelui cu substante
- este format din : - inima
- vase de sange: artere, capilare, vene
- sange
"angele- lic$id de culoare rosie, care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu
lic$idele interstitiale
- contribuie la mentinera $omeostaziei corpului
- reprezinta GJ din greutatea corpului
- este format din plasma (33 <7J) si elemente figurate (>7 >3 J)
!lasma contine K7J apa si 57 J substante c$imice: 5J - substante organice( proteine,
lipide, glucide, combinatii ale acestora, produsi finali si intermediari ai metabolismului)
si KJ - substante anorganice (bicarbonati, cloruri, ioni de 9e, Ca, %g, L, enzime)
*lementele figurate
*ritrocite ($ematii, globule rosii):
- in stare adulta sunt anucleate
- la M - >,3milioane=mmNsange circulant, iar la O - 3milioane=mmNsange circulant
- contin un pigment rosu numit $emoglobina (Cb) cu rol in transportul gazelor
respiratorii
- durata de viata 567 zile, apoi sunt distruse de splina, ficat, ganglioni limfatici
Leucocitele (globule albe):
- celule nucleate, mobile, cu rol in imunitate
- in numar de >777 G777=mmNsange
- durata de viata de la cateva ore la cativa ani
;rombocitele (plac$etele sangvine):
- fragmente celulare care se formeaza din fragmentarea megacariocitelor in maduva
rosie
- "77777=mmNsange
- au rol in coagularea sangelui,( contin factorii coagularii), prin aderarea la peretele
vasului de sange lezat si formarea dopului plac$etar
,rupele de sange
#unt > grupe de sange:
& 8: - donator universal
- primeste doar de la grupa &
) 88: - doneaza la ) si )'
- primeste de la & si )
' 888: -doneaza la ' si )'
- primeste de la & si '
)' 8/: - doneaza la )'
- primitor universal
#istemul ($:
- pe suprafata $ematiilor poate exista si antigenul 2 (factorul 2) care se mosteneste de la tata
- in functie de prezenta= absenta factorului 2 oamenii pot avea: ($ pozitiv daca au factorul 2
(G3J) si ($ negative daca nu au factorul 2 (53J)
- prezenta factorului 2 in sange determina formarea de anticorpi anti-2 , de aceea in cazul
transfuziilor se tine cont si de factorul 2: o persoana cu ($ pozitiv poate primi de n-ori sange cu
($ negative, in sc$imb o persoana cu ($ negativ poate primi o singura data sange cu ($ pozitiv,
deoarece la a 6-a transfuzie se sintetizeaza anticorpi anti-2 care duc la $emoliza
- in cazul femeilor cu ($ negative, cu o sarcina ($ pozitiv (mostenit de la tata)sarcina trebuie
urmarita , deoarece datorita sangelui fetal care a1unge in cel al mamei se sintetizeaza anticorpi
anti 2(prima sarcina decurge normal, la a 6-a pot aparea accidente de incompatibilitate: avort,
anomalii, malformatii, etc.)
Imunitatea
(eprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si a neutraliza particule sau cellule
straine organismului, dar si cellule si substante proprii organismului, care sunt modificate si care
nu mai sunt recunoscute ca fiind proprii.
Antigenul = substanta sau particula straina (bacterii, virusuri, grefe si transplanturi) care
patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice, numite anticorpi care
neutralizeaza si si distrug antigenul.
8munitatea este: nespecifica si specifica
5. 8munitatea nespecifica (innascuta):
- prezenta la toti oamenii
6. 8munitatea specifica (dobandita):
- apare in urma contactului cu agenti patogeni
- tipuri de imunitate specifica:
imunitate dobandita natural:
- pasiv: mostenita prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern
- activ: in urma unor boli
imunitate dobandita artificial:
- activ: prin vaccinare introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati
sau omorati care determina producerea de anticorpi specifici- dureaza 5-4 ani
- pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formati- dureaza 6-"
saptamani
Inima: - organ musculos, cavitar
- situata intre plamani, cu varful orientat spre plamanul stang
- formata din > camere: 6 atrii ()) la baza si 6 ventricule (/) spre varf care
comunica intre ele prin orificiile atrioventriculare- atriile sunt separate intre ele
prin septul interatrial , iar ventriculele sunt separate intre ele prin septul
interventricular
- peretele inimii prezinta " straturi: epicard, miocard, endocard
%iocardul = musc$iul inimii
- este mai gros in /, decat in ), in special in / stang
- format din 6 tipuri de cellule: cellule miocardice contractile si cellule miocardice
modificate care intra in alcatuirea sistemului excitoconductor sau nodal
Artere
P/ase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. )rterele sunt tuburi flexibile cu
pereti grosi. 2iametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid-
ansamblul constituie arborele arterial. :ltimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza
vasele capilare.
!enele sunt vasele sangvine care transport, s.ngele spre inim.. %a1oritatea venelor transport,
s.nge dezoxigenat- excepBie sunt venele pulmonare Ai vena ombilical,.*le difer, de artere Ai prin
structur, Ai prin funcBii- de exemplu, arterele sunt cu mai mulBi muAc$i. /enele posed, valve ce
+mpiedic, +ntoarcerea s.ngelui.
#apilare
PCapilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. )v.nd grosimea de o
singur, celul,, ele realizeaz, sc$imbul de substan e dintre s.nge i esuturi.Dn diametru au circa
3-57 Qm. Contactul dintre capilare i vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul
venulelor (+ntre vene i capilare) i a arteriolelor (+ntre artere i capilare).
SISTEMUL RESPIRATOR
#istemul respirator = totalitatea organelor prin care se face sc$imbul de gaze dintre aerul
atmosferic si organism.
Cai respiratorii: fose nazale, faringe, laringe, tra$ee, bron$ii principale
#istemul respirator
!lamani
7osele nazale, care alc,tuiesc cavitatea nazal,, se desc$id la exterior prin n,ri, iar +n
faringe prin dou, orificii. 8nteriorul foselor nazale este c,ptuAit cu o mucoas, ale c,rei secreBii
menBin locul mereu umed. %ucoasa, fiind puternic vascularizat,, +nc,lzeAte aerul inspirat.
%ucusul, c.t Ai firele de p,r din fosele nazale opresc +naintarea prafului Ai a altor impurit,Bi care
se pot afla +n aerul inspirat.
7aringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi si este organul +n care se
+ncruciAeaz, calea respiratorie cu calea digestiv,.
9aringeleeste alc,tuit din mai multe cartila1e, dintre care cel situat anterior prezint, o
proeminenB,, numit, Rm,rul lui )damS. La intrarea +n laringe se afl, un c,p,cel numit epiglot,,
care, la nevoie, astup, cavitatea laringelui numit, glot,. Laringele este Ai organul vorbirii,
deoarece +n interiorul s,u se afl, dou, perec$i de pliuri numite coarde vocale. !rin vibrarea
coardelor inferioare se produc sunetele.
0raheeaeste un tub lung de aproximativ 56cm, menBinut desc$is datorit, inelelor
cartilaginoase din care este alc,tuit- spre esofag, Besutul cartilaginos este +nlocuit cu Besut moale,
ce uAureaz, trecerea alimentelor prin aceast. !eretele intern al tra$eii este c,ptuAit cu o mucoas,
umed,, ale c,rei celule sunt ciliate. Cilii se miAc, de 1os +n sus, antrn,nd astfel impurit,Bile spre
exterior.
)ronhiile, +n num,r de dou,, sunt ramificaBii ale tra$eii care p,trund +n pl,m.ni.8nelele
cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conBine, de asemenea, celule ciliate.
'ron$iile se ramific, +n bron$ii secundare: dou, +n pl,m.nul st.ng, trei +n pl,m.nul drept.
Pl.m:nii sunt dou, organe buretoase elastice, de culoare roz, aAezate +n cutia toracic,,
deasupra diafragmei.!l,m.nul drept este alc,tuit din trei lobi, iar pl,m.nul st.ng are doar doi
lobi, +ntre cei doi pl,m.ni afl.ndu-se inima.
P Dn fiecare lob p,trunde c.te o bron$ie secundar,, care se ramific, +n tuburi din ce +n ce mai
mici, numite bron$iole. Cele mai fine bron$iole se termin, cu saci pulmonari, alc,tuiBi din mici
umfl,turi cu pereBii foarte subBiri, numite alveole pulmonare.
P )lveola pulmonar, este unitatea structural, Ai funcBional, a pl,m.nului.Dntre sacii pulmonari se
afl, un Besut con1unctiv elastic. !l,m.nii nu au muAc$i.#uprafaBa lor este acoperit, de dou, foiBe,
numite pleure. :na este lipit, de pl,m.n, cealalt, de peretele intern al cavit,Bii toracice. !l,m.nii
sunt foarte bine vascularizaBi de arterele Ai venele pulmonare.
Fi'i"l"-ia sistemului es%iat"
9uncBionarea sistemului respirator, prin care se asigur, respiraBia, cuprinde, +n principal,
respiraBia pulmonar, Ai respiraBia celular,.
(espiraBia pulmonar,
P )ceast, etap, a respiraBiei cuprinde dou, faze: p,trunderea aerului +n pl,m.ni (inspiraBia)-
eliminarea aerului din pl,m.ni (expiraBia), care dureaz, mai mult dec.t inspiraBia.
P :n om adult aflat +n repaus execut, 5< miAc,ri respiratorii pe minut (ritmul respirator). )cest
ritm este mai mare la femeie- el creAte +n timpul activit,Bii musculare, al exerciBiilor fizice etc.
P (espiraBiile normale sunt acte reflexe involuntare.
!l,m.nii, neav.nd muAc$i, urmeaz, pasiv miAc,rile cutiei toracice. Dn timpul inspiraBiei,
volumul cutiei toracice creAte datorit, contracBiei muAc$ilor respiratori: diafragma se contract, Ai
coboar,, muAc$ii intercostali trag coastele Ai le ridic,. %iAcarea coastelor +mpinge sternul +nainte,
iar pl,m.nii se umplu cu aer.Dn momentul expiraBiei, muAc$ii se relaxeaz,, iar pl,m.nii +Ai
micAoreaz, volumul o dat, cu cel al cutiei toracice, elimin.nd aerul.
P 8nspiraBia este, deci, faza activ, a respiraBiei, iar expiraBia este faza pasiv,. 8ntr,rile Ai ieAirile de
aer din sistemul respirator prezint, ventilaBia pulmonar,, care depinde de frecvenBa Ai
profunzimea miAc,rilor respiratorii.)cestea pot creAte prin antrenament, gimnastic, etc.
B"lile es%iat"ii
PAprinderea de pl;m;ni (pneumonia) poate fi lobar, sau bron$ocumonie. !neumonia lobar,
atac,una, dou, p,rBi, uneori pl,m+nul +ntreg Ai c$iar pe ambii.
P)ron-itele (acute Ai cronice) s+nt boli ale trunc$iului bron$ial sau c,ilor aerifere ale pl,m+nilor
ap,rute ca urmare a suprar,cirii, r,celii, gripei A.a.
P Astma bron-ic. , boal, infecBios-alergic,, la fundamentul c,reia stau spasmele bron$iolelor
mici. *ste caracterizat, de crize de sufocare cu tus, ulterioar, Ai secreBie a flegmei v+scoase, care
de regul,, apar spontan, tulbur+nd capacitatea de munc,.
PPleue'ia este, de regul,, o boal, secund,, +n mod obiAnuit se dezvolt, pefonul contagiunii de
tuberculoz,, +n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, +n urma traumelor. !leureziile se
+mpart +n uscate Ai exsudative.
P Paa'it"'ele %ulm"nae (actinomicoza, ec$inococoza) se +nt+lnesc rar. 'oala decurge uneori
sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraBie.
P B"lile %")esi"nale se observ, la lucr,torii diferitelor profesii (din domeniul c$imiei, industriei
s,punului) +n cazul nerespect,rii regulilor igienei muncii Ai te$nicii securit,Bii. 2ecurg, +n special
sub forma bronAitelor acute, pneumoniilor.
!rincipala m,sur, de profilaxie const, +n +nl,turarea cauzelor bolilor.
SISTEMUL EXCRETOR
"istemul urinar este alcatuit din doi rinic$i si cai urinare intrarenale(calice mici,calice
mari,pelvis renal)si extrarenale:uretere,vezica urinara,uretra.
*ste situate in regiunea cea mai profunda a cavitatii abdominale, de-o parte si de alta a coloanei
vertebrale.
(inic$i
#istemul excretor
Cai urinare: pelvis renal, 6 uretere, vezica urinara, uretra
<inichii au ca functie principala mentinerea $omeostaziei extracelulare.)ceasta se
realizeaza prin formarea urinii,care este o plasma filtrata.
P8n procesul formarii urinii,rinic$i regleaza:
-volumul plasmei sangvine-
-concentratia deseurilor din sange-
-concentratia electrolitilor-
-pC-ul plasmei.
RINIC4II
P#unt organe perec$e,situate retroperitoneal,de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare,in
lo1a renala.
P(inic$iul drept este situat putin mai 1os decat cel stang,datorita marimii spatiului ocupat de
ficat.
P9iecare rinic$i prezinta un invelis alcatuit din trei straturi: intern,fibros,mi1lociu,alcatuit din
tesutul adipos si extern,care suspenda rinic$iul de peritoneu si de peretele abdominal .
Parenchimul renal prezinta,in sectiune,doua zone:
a/,"na &"ti&ala este formata din glomeruli,tubi uriniferi si vase de sange.
0/,"na me$ulaa este alcatuita din G-53 piramide renale(%alpig$i),separate prin septuri
renale.9iecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie,varful constituind papila
renala.
!apilele renale se desc$id in calicele mici,care se unesc,formand calicele mari.Calicele
mari se desc$id in pelvisul renal.)ceasta se continua cu ureterul.& piramida %alpig$i,cu
substanta corticala din 1urul sau formeaza un lob renal.
1efronul reprezinta unitatea morfologica si functionala a rinic$iului, indeplineste toate
procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii.
Nefronuleste alcatuit din capsula glomerulara,tub contort proximal,ansa Cenle(cu 6
ramuri,descendenta si ascendenta) si tub contort distal.
Caile uinae
#unt formatiuni membranoase tubulare,care se insera pe papilele renale.
Pel!isul renal rezulta din unirea celor " calice mari.!rezinta 6 portiuni:intrarenala si
extrarenala.
Ueteele sunt organe tubulare care fac legatura intre bazinet si vezica urinara.!eretele
ureterelor este alcatuit din " straturi: intern-median-extern.
Ve'i&a uinaa organ cavitar, in care se acumuleaza urina,este situata posterior simfizei
pubiene si anterior rectorului.
- Ueta .*ste un conduct prin care urina este eliminata din vezica urinara la exterior.
:retra prezinta doua sfinctere:
-intern, situat superior,format din fibre musculare netede,ce alcatuiesc si musculatura vezicii
urinare.Nu este controlat voluntar.
-extern,inferior,alcatuit din fibre striate,controlate voluntar.
Mi&tiunea
P*ste actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara.#e efectueaza in mod reflex.:rina
finala a1unge prin tubii colectori la nivelul papilelor,se aduna in calice si pelvis,iar de aici ,prin
miscari peristaltice,este transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara.
P2in uretere,urina este eliminata in 1eturi in vezica urinara si datorita sfincterelor uretrale este
impiedicata eliminarea continua a urinei la exterior.
P9actorii favorizanti ai mictiunii sunt:contractiile musculare abdominale si ale diafragmei care
produc cresterea presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii.
P(eflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor centri nervosi superoi din diencefal si
din scoarta cerebrala,cu rol excitator sau in$ibitor.
SISTEMUL REPRODUCATOR
(eproducereaeste o caracteristica fundamental a oricarei finite vii si se realizeaza cu
participarea a doua organisme de sex diferit.
#. SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULIN
testicule
cai excretoare
)paratul genital masculin
0lande anexe
&rgan copulator (penis)
0esticulul organ perec$e, cu functie exocrine si endocrina.
- situate in regiunea ing$inala, intgr-o punga de piele numita scrot
- formate din lobuli cu tubi seminiferi contorti in care se formeaza spermatozoizii (gamete
masculini- secretia exocrina) si celule interstitiale LeIdig care secreta $ormonii androgeni
Cai intratesticulare: tubii drepti, reteaua testiculara
Canale eferente
#aile spermatice
Canalul epedidimar
Cai extratesticulare:
Canal deferent
Canal e1aculator
:retra
,lande anexe:
/ezicule seminale:
- glande perec$e
- situate posterior de vezica urinara
- secreta un lic$id cu rol de transport si $ranire a spermatozoizilor
!rostata:
- sub vezica urinara
- secreta un lic$id cu rol de transport si $ranire a spermatozoizilor
(rganul copulator (penisul)- organ genital si urinar
(. SISTEMUL REPRODUCATOR FEMEIESC
&vare
;rompe uterine
)paratul genital feminine
Cai genitale :terul
/agin
(varele:
- organe perec$e
- situate in pelvis
- formate din doua zone: - medulara cu tesut con1unctiv, vase,nervi
- corticala cu foliculi ovarieni din care se formeaza ovulele
- au functe mixta: exocrina (produc ovulele) si endocrina (produc $ormonii estrogeni si
progesteron)
0rompele uterine:
- conducte perc$e situate intre ovare si uter
- capteaza ovulul expulzat si-l conduc spre uter
=terul:
- organ cavitar,neperec$e situate intre vezica urinara si rect
!aginul:
- organ caviar situat in continuarea uterului
8n perioada de fertilitate a femeii mucoasa uterine sufera modificari sub influenta
$ormonilor ovarieni, modificari ciclice care se desfasoara in cursul a 6G de zile ( ciclul menstrual
). )cesta se desfasoara in " faze:
5.7aza menstruala- cu durata de 6-" zile, in care stratul superficial al mucoasei uterine distruse
se elimina in vagin impreuna cu o cantitate mica de sange
6. 7aza proliferativa intre a >-a si a 5>-a zi, caracterizata prin ingrosarea mucoasei uterine
". 7aza secretorie care dureaza din a 53-a zi pana la o noua menstruatie, in cazul in care nu a
avut loc fecundatia.
#onceptia se realizeaza in perioada de maturitate sexuala a celor doua sexe.
7ecundatia consta in unirea spermatozoidului cu ovulul, rezultand celula-ou
(zigotul).)re loc in trompa uterina.
"arcina:
- in uter zigotul isi continua segmentarea inca trei zile, dupa care se fixeaza in mucoasa uterine,
process numit nidatie.
-din zigot se formeaza embrionul care din luna a treia devine fat ce creste si se dezvolta pana la
sfarsitul lunii a noua de sarcina
- sc$imburile nutritive dintre mama si fat se realizeaza prin intermediul placentei si al vaselor
ombilicale.
1asterea:
- consta in expulzia fatului la sfarsitul celor noua luni de dezvoltare intrauterine.
#ontraceptia:
- consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei
%etodele contraceptive sunt:
- temporare: contraceptive orale (anticonceptionale), preservative, diafragma, spermicide,
sterilet, metoda calendarului
- definitive: ligaturarea trompelor uterine, $isterectomie, vasectomie