ANALIZATORII

Analizatorii - sisteme care au rolul de a recepiona, conduce i transforma n senzaii

specifice excitaiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea integrrii
organismului n mediu i la coordonarea funciilor organismului.
Analizatorii sunt sisteme morfologice care:
- sesizeaz prin receptori specifici, modificrile din mediul extern i intern, ce ac ioneaz asupra
organismului;
- conduc impulsurile nervoase n ariile corticale corespunztoare;
- realizeaz analiza i sinteza impulsurilor nervoase determinnd formarea de senzaii specifice;
- au un plan unic de organizare, fiecare fiind alctuit din trei segmente:periferic(receptor),
intermediar (de conducere) i segmentul central.
Tipuri de analizatori:
- analizatorul visual
- analizatorul acustico vestibular
- analizatorul cutanat
- analizatorul olfactiv
- analizatorul cutanat

1. Analizatorul vizual
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea
are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in
activitatile specific uman.
Analizatorul visual are urmatoarea structura:
a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular.
Globul ocular este constituit din :
- aparatul optic
-sistemul fotoreceptor
Invelisurile globului ocular:
- tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune conjunctiva,alba la exterior ,cu rol protector.Pe ea
se insera musculatura extrinseca a globului ocular(drept-superior,inferior si intern,oblic
inferior,drept lateral,oblic superior)
- tunica vasculara,coroida,este pigmentata si vascularizata.Are functii trofice si confera
interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.Din ea se constituie in partea anterioara a
globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare
si radiare.
b)Aparatul optic cuprinde mediile transparente:
- corneea transparenta este nevascularizata,bogat prin terminatii nervoase libere
- umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent,secretat permanent de
procesele ciliare si drenat prin sistemul venos

- cristalinul este o lentila biconvexa,transparenta,invelita intr-o capsula-cristaloida.Este situat in

spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici
inervat
- corpul vitros este un gel transparent.El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre
cristalin si retina.

c)Sistemul fotoreceptor =retina,constituita din zece straturi celulare.

Stratul extern, situate sub coroida ,este format din celule pigmentare,are functii de
protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Celulele pigmentare trimit
prelungiri in jurul celulelor receptoare retiniene, formand o camera obscura in jurul lor. Al doilea
strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.
Celulele cu conuri
- in numar de 5-7 milioane, predomina in pata galbena (macula lutea) si sunt in exclusivitate in
fovea centralis (zona cu acuitate vizuala maxima)
- au prag de sensibilitate ridicat
- sunt receptori pentru vederea diurnal si perceperea culorilor
- contin pigmentul fotosensibil iodopsina
Celulele cu bastonase
- in numar de 125-130 milioane, lipsesc in fovea centralis
- au prag de sensibilitate scazut
- sunt receptori pentru vederea nocturna si crepusculara
- contin pigmentul rodopsina

Retina, structura microscopica

d)Segmentul deconducere
Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina. Dendritele
acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.
Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.Axonii lor formeaza
nervii optici.
La nivelul chiasmei optice se incruciseaza axonii care provin din jumatatile nazale ale
celor doua retine. Din chiasma optica pornesc apoi doua fascicule denumite tracturi optice pana
la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor
metatalamici de releu au proiectie corticala.
Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre
maduva cervico-dorsala,spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.Acestea constituie
caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.
e)Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta
a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia, exista zona de asociatia
vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si
asigura memoria vizuala

Caile optice

2. Analizatorul acustico-vestibular
Analizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare:
- aparatul acustic pentru auz
- aparatul vestibular sau al echilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare.
Fiecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervul
cohlear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul echilibrului.
Receptorii ambilor analizatori se afla in urechea interna, iar caile de conducere sunt
ramuri ale aceluiasi nerv cranian VIII.
Urechea este constituita din urmatoarele componente:
a) Urechea externaeste formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern.
Pavilionul urechii prezinta un schelet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni
servesc la captarea si dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea
directiei din care vin.
Conductul auditivextern continua pavilionul pana la membrana timpanica. Tegumentul
conductului auditiv extern este prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande
ceruminoase), care secreta cerumenul, cu rol de a proteja membrana timpanica de patrunderea
corpilor straini.
b) Urechea medieeste situata intr-o cavitate a osului temporal.Contine aer la presiune
atmosferica.
Spre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta
fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu membrane.intre membrana timpanica si

membrana ferestrei ovale se afla un lant articulat de trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita
si muschii anexati lor. Urechea medie comunica cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio.
c) Urechea internaeste formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul caruia se
afla labirintul membranos.
Labirintul osos cuprinde:
- vestibulul osos,
- canale semicirculare osoase
- melcul osos sau cohleea osoasa.
Labirintul membranos este constituit din:
- utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos),
- canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase)
- melcul membranos sau canalul cohlear (in cohleea osoasa).
In interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. Intre labirintului osos si cel
membranos se afla un lichid numit perilimfa, lichid cu compozitie chimica asemanatoare
lichidului cefalorahidian.
La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula se afla
receptorii analizatorului vestibular. In canalul cohlear se afla receptorul analizatorului acustic
(organul Corti)

2.1.

Analizatorul auditiv

a) Segmentul receptor
Cohleea osoasaeste un canal osos spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax,
numita columela.
Din columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste in
jurul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama osoasa se continua cu o membrana
elastic, numita membrane bazilara.
Lama spirala osoasa si membrana bazilara, impart canalul spiral in doua rampe:
vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele
doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului.
Melcul membranos( canalul cohlear) are forma triunghiulara, se gaseste in cohleea
osoasa si este delimitat de membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membrana
Reissner .
In canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial din structura
sa se afla situat pe membrana bazilara. Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia
epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand,
lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale,
dupa ce strabat membrana reticulate. Pe toata lungimea canalului cohlear. Deasupra organului
Corti se afla o membrana subtire si elastica- membrana tectoria in care sunt inclavate cilii
celulelor receptoare. Baza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti .
b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. Axonii
acestuia formeaza ramura cohleara a nervului cranian VIII (vestibulocohlear).Deutoneuronii (al
doilea neuron) caii se afla in nucleii cohleari din bulb. Axonii acestor neuroni se incruciseaza
partial formand doua fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele
lui Corti, atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. Axonii deutoneuronilor fac
sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus. Din lemniscurile
laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care
inerveaza muschii scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel.
c) Segmentul central este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor
si realizarea senzatiei de auz. Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Proiectia corticala a
diferitelor zone ale organului Corti se face distinct
Fiziologia analizatorului auditiv
Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul acustic capteaza,
receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. Urechea umana percepe sunete intre
16-20.000 de vibratii/secunda.
Undele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern si
conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. Sistemul de oscioare din urechea
medie transmite vibratiile la fereastra ovala de unde sunt preluate de perilimfa din rampa
vestibulara si timpanica. Oscilatiile perilimfei determina oscilatiile endolimfei, deoarece
membrane vestibulara este foarte subtire. Oscilatiile perilimfei determina deformarea membrane
bazilare pe care se gaseste organul Corti. Cilii celulelor auditive se indoaie fata de membrane

tectoria si se declanseaza un impuls nervos care se transmite prin nervii auditivi la segmental
central unde se formeaza senzatia de auz.
La baza melcului se percep sunetele inalte, iar la varful acestuia sunetele joase.

2.2.

Analizatorul vestibular

a) Segmentul receptor este situat in utricula, sacula si in dilatatiile canalelor semicirculare

(ampule).
Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului, la 45 unul
fata de celelalte si se deschid in utricula.Deschiderile sunt in numar de cinci, deoarece doua
dintre canalele semicirculare se unesc. Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numita
ampula. In cele trei ampule se afla crestele ampulare.
Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere.Cilii
celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa gelatinoasa, numita cupula care se deplaseaza sub
miscarile endolimfei.
Utricula si sacula contin aparatul otolitic sau macula, care are acelasi tip de epiteliu
senzorial, alcatuit din celule receptoare ciliate (ai caror cili proemina intr-o membrane reticulara
gelatinoasa) si celule de sustinere. In ochiurile membrane gelatinoasese afla granule calcaroase,
numite otolite. Maculele constituie aparatul otolitic.
Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular.Crestele ampulare
deservesc echilibrul dinamic, iar maculele deservesc echilibrul static si acceleratia
liniara.Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din
ganglionii Scarpa.
b) Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii in ganglionii Scarpa.
Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa formeaza ramura vestibulara a nervului vestibulocohlear
(VIII) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Calea
directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii.Al treilea neuron al caii se afla in talamus,
iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre
maduva, calea motorie extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin arhicerebel spre
nucleul rosu si formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni
III, IV, VI .
c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiti autori il plaseaza in girusul temporal
superior sau in girusul parietal ascendent.
Fiziologia analizatorului vestibular
Mentinerea echilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului
muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul de
sprijin. Actiunea unei forte, care determina deplasarea centrului de greutate, produce modificari
reflexe ale tonusului muscular.
Stimulii care determina excitarea receptorilor analizatorului vestibular sunt accelerarea
sau incetinirea miscarii intregului corps au doar a capului.
Cand capul sta nemiscat, otolitele apasa asupra receptorilor maculari care trimit impulsuri
nervoase spre segmental central, informandu-l asupra pozitiei corpului.

Cand capul si corpul sufera accelerari liniare (inainte, inapoi sau lateral), otolitele sunt
impinse in directia opusa miscarii. Se declanseaza impulsuri nervoase care ajung la segmentul
central si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei corpului si capului.
Miscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul
rotatiei respective. La nivelul receptorilor iau nastere potentiale de actiune care sunt transmise
prin nervul vestibular pana la segmentul central. Canalele semicirculare orizontale si laterale
informeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical (rasuciri,intoarceri). Canalele semicirculare
vertical informeaza asupra miscarilor in jurul axelor orizontale (sarituri,caderi).

3. Analizatorul olfactiv
Analizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile
chimice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism.
Olfactia este un simt chimic depinzand de actiunea directa a moleculelor substantelor
odorante volatilizate asupra unor receptori specializati.Analizatorul olfactiv are rol n aprecierea
calitatii aerului, prevenind patrunderea n organism a unor substante nocive. Impreuna cu
analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv intervine n aprecierea calitatii alimentelor si n
declansarea secretiei salivare.
Segmentele analizatorului olfactiv:
a)Segmentulreceptoreste format din epiteliul olfactiv, constituit din celule receptoare
(chemoreceptori de distanta) si din celule de sustinere incluse n mucoasa olfactiva.
Mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm2 si este dispusa n regiunea cornetului nazal
superior si a lamei ciuruite a etmoidului.
Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi, fusiformi. Dendritele acestora sunt
scurte si groase si se termina cu butoni olfactivi de la care pleaca 10-20ciliiolfactivi receptori
(care maresc suprafata de contact cu substantele odorante), care depasesc celulele de sustinere si
patrund n mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive.
b) Segmentul de conducere
Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni, protoneuronul fiind celula receptoare.
Axonii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat n manunchiuri
lama ciuruita a etmoidului si patrund n cutia craniana, formnd nervii olfactivi cu traseu pna la
bulbii olfactivi. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive.
Axonii acestora se despart: o parte trec n bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza
tracturile olfactive, care se proiecteaza n cortex.
c) Segmentul centraleste reprezentat de paleocor texul olfactiv, aria de proiectie primara a
aferentelor olfactive.
Fiziologia analizatorului olfactiv
Substantele odorante sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor n stratul de mucusde la
suprafata mucoasei. Pentru a putea fi receptionate, aceste substante trebuie sa aiba o concentratie
egala sau superioara pragului de excitabilitate. Pragul de excitabilitate reprezinta cantitatea
minima de substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de miros.
Omul poate diferentia intre 2000 4000 de mirosuri diferite. Mecanismul discriminarii
olfactive nu este cunoscult, dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici.
Inflamarea mucoasei nazale n afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva.

4. Analizatorul gustativ
Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile
chimice ale substantelor sapide solubile care intra n contact cu mucoasa bucala.
Segmentele analizatorului gustativ:
a) Segmentul receptoreste reprezentat de mugurii gustativi, raspnditi n ntreaga mucoasa
bucofaringiana si n mucoasa linguala.

Mugurii gustativi au forma ovoida, cu polul bazal asezat pe membrana bazala a epiteliului
lingual. La polul apical prezinta un por gustativ. Intr-un mugure gustativ exista 5-20 celule
senzoriale cu cili, care reprezinta formatiunile receptoare.Cilii proiecteaza prin porul gustative la
suprafata limbii unde vin in contact cu substantele sapide dizolvate in saliva.
In mucoasa linguala, mugurii gustativi pot fi grupati n papile gustative. Papilele
circumvalate formeaza la baza limbii V-ul lingual, cele fungiforme sunt raspndite pe vrful si
marginile anterioare ale limbii, iar cele foliate pe marginile posterioare ale limbii.
b) Segmentul de conducere
De la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive ale ; nervilor cranieni
VII, IX si X. Nervul facial inerveaza primele 2/3 ale limbii, glosofaringianul treimea posterioara,
iar vagul, restul mugurilor gustativi pna la epiglota. Protoneuronii cailor sunt situati n
ganglionii nervilor cranieni VII, IX si X. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele
receptoare. Deutoneuronii se afla n nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale
celor trei nervi cranieni. Axonii acestora, dupa ncrucisare, fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron
n talamus.
c) Segmentul centraleste reprezentat de aria gustativa, situata la baza girusului parietal
ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tac tila, termica si dureroasa a
limbii, transmisa prin fibrele trigemenului.

Fiziologia analizatorului gustativ

Gustul contribuie la aprecierea calitatii alimentelor, prevenind patrunderea n organism
a alimentelor alterate, si la declansarea secretiilor digestive. Deosebim patru tipuri de senzatii
gustative: acru, sarat, dulce si amar. Ariile linguale ale diferitelor gusturi au localizare
specifica, deci mugurii gustativi dobndesc o anumita specializare. Pragul de excitabilitate
gustativa este diferit pentru fiecare substanta. Cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru
substantele amare.Intensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei dizolvate, de
numarul receptorilor excitati si de temperatura solutiei.Analizatorul gustativ, la fel ca si cel

olfactiv, se adapteaza la actiunea ndelungata a unui excitant.