APARATUL LOCOMOTOR

1. Osteogeneza: 11. Clavicula:

a. constă în transformarea ţesutului cartilaginos a. este un os pereche
în ţesut osos b. este un os nepereche
b. constă în transformarea ţesutului osos în ţesut c. aparţine scheletului trunchiului
conjunctiv fibros d. aparţine membrului superior liber
c. constă în transformarea ţesutului conjunctivo- e. aparţine centurii scapulare
fibros în ţesut osos 12. Omoplatul:
d. se încheie în jurul vârstei de 20-25 ani a. este un os pereche
e. presupune NUMAI activarea periostului b. este un os nepereche
2. Sunt oase perechi ale neurocraniului: c. aparţine scheletului trunchiului
a. etmoidul d. aparţine membrului superior
b. sfenoidul e. aparţine centurii scapulare
c. parietalul 13. Humerusul:
d. frontalul a. este un os pereche
e. temporalul b. este un os nepereche
3. Frontalul: c. aparţine scheletului trunchiului
a. este un os pereche d. aparţine membrului superior liber
b. este un os nepereche e. aparţine centurii scapulare
c. aparţine cutiei craniene 14. Radiusul:
d. aparţine neurocraniului a. este un os pereche
e. aparţine viscerocraniului b. este un os nepereche
4. Sternul: c. aparţine membrului superior
a. este un os pereche d. aparţine membrului inferior
b. este un os nepereche e. aparţine gambei
c. aparţine scheletului trunchiului 15. Ulna:
d. aparţine membrului superior liber a. este un os pereche
e. aparţine centurii scapulare b. este un os nepereche
5. Coastele adevărate: c. aparţine membrului inferior
a. sunt pereche d. aparţine braţului
b. sunt nepereche e. aparţine antebraţului
c. aparţin scheletului trunchiului 16. Tibia:
d. sunt în număr de 7 a. este un os pereche
e. sunt în număr de 14 b. este un os nepereche
6. Coastele false: c. aparţine membrului superior
a. sunt pereche d. aparţine membrului inferior
b. sunt nepereche e. aparţine gambei
c. aparţin scheletului trunchiului 17. Fibula:
d. sunt în număr de 3 a. este un os pereche
e. sunt în număr de 6 b. este un os nepereche
7. Coastele flotante: c. aparţine scheletului trunchiului
a. sunt pereche d. aparţine membrului inferior liber
b. sunt nepereche e. aparţine centurii pelviene
c. aparţin scheletului trunchiului 18. Femurul:
d. sunt în număr de 2 a. este un os pereche
e. sunt în număr de 4 b. este un os nepereche
8. Etmoidul: c. aparţine scheletului trunchiului
a. este un os pereche d. aparţine membrului inferior liber
b. este un os nepereche e. aparţine centurii pelviene
c. aparţine scheletului trunchiului 19. Coxalul:
d. aparţine neurocraniului a. este un os pereche
e. aparţine viscerocraniului b. este un os nepereche
9. Sfenoidul: c. aparţine scheletului trunchiului
a. este un os pereche d. aparţine membrului inferior liber
b. este un os nepereche e. aparţine centurii pelviene
c. aparţine scheletului trunchiului 20. Bazinul (pelvisul osos) este alcătuit din:
d. aparţine neurocraniului a. un os coxal
e. aparţine viscerocraniului b. două oase coxale
10. Occipitalul: c. sacru
a. este un os pereche d. coccis
b. este un os nepereche e. femurul
c. aparţine scheletului trunchiului 21*. Vertebrele cervicale sunt în număr de:
d. aparţine neurocraniului a. 4
e. aparţine viscerocraniului b. 5

47
 c. 7 e. femurul cu oasele tarsiene
d. 8 32. Aparatul locomotor este format din sistemul:
e. 12 a. osos
22*. Vertebrele toracale sunt în număr de: b. nervos
a. 4 c. circulator
b. 5 d. muscular
c. 7 e. endocrin
d. 8 33. Sunt oase perechi:
e. 12 a. sacrum
23*. Vertebrele lombare sunt în număr de: b. parietal
a. 4 c. frontal
b. 5 d. temporal
c. 7 e. stern
d. 8 34. Scheletul trunchiului cuprinde:
e. 12 a. femurul
24*. Vertebrele sacrale sunt în număr de: b. coastele
a. 4 c. sternul
b. 5 d. vertebrele
c. 7 e. clavicula
d. 8 35. Scheletul antebraţului cuprinde:
e. 12 a. radiusul
25*. Vertebrele coccigiene sunt în număr de: b. femurul
a. 4-5 c. humerusul
b. 5-6 d. tibia
c. 6-7 e. ulna
d. 7-8 36. Centura scapulară este formată din:
e. 11-12 a. osul sacrum
26*. Prin intermediul cartilajelor costale, sternul b. claviculă
se articulează cu: c. omoplat
a. 7 coaste d. oasele coxale
b. 10 coaste e. sfenoid
c. 14 coaste 37*. Sunt articulaţii de mare mobilitate:
d. 20 coaste a. sinartrozele
e. 24 coaste b. sindesmozele
27. Sunt coaste adevărate perechile: c. atrodiile
a. II d. sincondrozele
b. IV e. amfiartrozele
c. VIII 38. Reprezintă o deformare a coloanei toracale:
d. X a. cifoza
e. XI b. lordoza
28. Sunt coaste false perechile: c. diartroza
a. II d. scolioza
b. IV e. sinartroza
c. VIII 39*. Reprezintă o deformare laterală a coloanei:
d. X a. cifoza
e. XI b. lordoza
29. Sunt coaste flotante perechile: c. diartroza
a. II d. scolioza
b. IV e. sinartroza
c. VIII 40*. Meniscul articular este prezent în:
d. XI a. suturile craniene
e. XII b. articulaţia umărului
30*. Cartilajul de creştere se găseşte: c. articulaţia genunchiului
a. la suprafaţa diafizei d. sinostoze
b. la suprafaţa epifizei e. sindesmoze
c. în interiorul canalului medular 41. Sunt articulaţii fixe:
d. la limita dintre epifiză şi diafiză a. fronto-parietale
e. la limita dintre epifiză şi periost b. temporo-parietale
31*. Centura pelviană leagă: c. dintre corpurile vertebrelor
a. baza craniului cu coloana vertebrală d. dintre falange
b. toracele cu humerusul e. ale osului coxal
c. toracele cu coloana vertebrală 42*. Sunt articulaţii semimobile:
d. coloana vertebrală cu femurul a. fronto-parietale

48
 b. temporo-parietale c. mână
c. dintre corpurile vertebrelor d. coapsă
d. dintre falange e. picior
e. ale osului coxal 53*. Muşchii plantari îi întâlnim la:
43*. Muşchiul mare dorsal aparţine: a. braţ
a. gâtului b. antebraţ
b. membrului superior c. mână
c. membrului inferior d. gambă
d. spatelui şi cefei e. picior
e. toracelui 54*. Muşchii dinţaţi îi întâlnim la:
44*. Muşchiul trapez aparţine: a. cap
a. gâtului b. gât
b. membrului superior c. torace
c. membrului inferior d. mână
d. spatelui şi cefei e. gambă
e. toracelui 55*. Muşchiul deltoid îl întâlnim la:
45*. Muşchiul sternocleidomastoidian aparţine: a. umăr
a. gâtului b. braţ
b. membrului superior c. antebraţ
c. membrului inferior d. mână
d. spatelui şi cefei e. gambă
e. toracelui 56*. Muşchiul croitor îl întâlnim la:
46. Muşchiul biceps este prezent la: a. umăr
a. umăr b. braţ
b. braţ c. antebraţ
c. antebraţ d. coapsă
d. mână e. gambă
e. coapsă 57*. Muşchiul cvadriceps femural îl întâlnim la:
47*. Muşchiul triceps este prezent la: a. coapsă
a. umăr b. gambă
b. braţ c. braţ
c. antebraţ d. mână
d. mână e. picior
e. coapsă 58*. Muşchiul biceps femural îl întâlnim la:
48.* Reprezintă întreruperea continuităţii a. coapsă
anatomice a unui os: b. gambă
a. lordoza c. braţ
b. scolioza d. mână
c. entorsa e. picior
d. fractura 59*. Muşchiul gastrocnemian îl întâlnim la:
e. luxaţia a. coapsă
49.* Se asociază frecvent cu sinovite: b. gambă
a. lordoza c. braţ
b. scolioza d. mână
c. entorsa e. picior
d. fractura 60*. Muşchii pronatori ai piciorului îi întâlnim la:
e. luxaţia a. coapsă
50. Sunt muşchi masticatori (inervaţi motor de b. gambă
trigemen): c. braţ
a. temporali d. mână
b. orbicularul buzelor e. picior
c. maseteri 61*. Muşchii supinatori ai piciorului îi întâlnim la:
d. ai limbii a. coapsă
e. hioidieni b. gambă
51. Muşchi pronatori şi supinatori întâlnim la: c. braţ
a. braţ d. mână
b. antebraţ e. picior
c. mână 62*. Muşchii hioidieni îi întâlnim la:
d. gambă a. cap
e. picior b. gât
52. Muşchi extensori ai degetelor întâlnim la: c. torace
a. braţ d. mână
b. antebraţ e. gambă

49
63*. Semnifică dislocarea elementelor componente d. faza de contracţie
ale unei articulaţii: e. faza de relaxare
a. lordoza 73. Se realizează cu consum de energie:
b. scolioza a. eliberarea ionilor de calciu
c. entorsa b. cuplarea actinei cu miozina
d. fractura c. scindarea ATP-ului
e. luxaţia d. faza de contracţie
64*. Inervaţia vegetativă a muşchiului striat e. faza de relaxare
deserveşte: 74*. Alegeţi afirmaţia GREŞITĂ referitoare la
a. unităţile motorii funcţiile muşchilor scheletici:
b. pereţii vaselor de sânge a. transformă energia chimică în energie
c. fusurile neuromusculare mecanică cu un randament de 100 %
d. tendoanele b. prezintă contracţii tonice
e. aponevrozele c. asigură mişcările voluntare;
65. Ulna: d. se contractă la comanda directă a sistemului
a. este situată lateral la nivelul antebraţului nervos
b. este situată medial la nivelul antebraţului e. asigură deplasarea prin contracţii rapide
c. intră în constituţia gambei 75. Secusa musculară:
d. se articulează cu humerusul; a. rezultă prin aplicarea unor stimuli repetitivi
e. se articulează cu femurul b. rezultă prin aplicarea unui singur stimul
66. Tibia: c. are o durată ce nu depinde de tipul de muşchi
a. este situată lateral la nivelul gambei d. utilizează energia acumulată de ATP
b. este situată medial la nivelul gambei e. utilizează energia acumulată de CP
c. intră în constituţia antebraţului 76. Sunt proteine contractile:
d. se articulează cu humerusul; a. colagenul
e. se articulează cu femurul b. glicogenul
67. Sunt oase ale mâinii: c. actina
a. fibula d. miozina
b. radius e. mioglobina
c. carpiene 77. Contracţiile izometrice:
d. tarsiene a. modifică tensiunea muşchiului
e. falange b. modifică lungimea muşchiului
68. Sunt oase ale piciorului: c. caracterizează musculatura posturală
a. fibula d. produc lucru mecanic
b. radius e. produc multă căldură
c. carpiene 78. Contracţiile izotonice:
d. tarsiene a. modifică tensiunea muşchiului
e. falange b. modifică lungimea muşchiului
69*. Este produsă datorită acţiunii enzimatice a c. produc mişcare
complexului actomiozinic: d. produc lucru mecanic
a. eliberarea ionilor de calciu e. produc multă căldură
b. cuplarea actinei cu miozina 79. Tonusul muscular:
c. scindarea ATP-ului a. este o stare de contracţie permanentă
d. faza de contracţie b. este o stare de contracţie parţială
e. faza de relaxare c. se menţine şi după secţionarea inervaţiei
70*. Este un mecanism glisant, de apropiere a senzitive şi motorii
discurilor întunecate: d. este de natură reflexă
a. eliberarea ionilor de calciu e. constă în lungirea pasivă a muşchiului
b. cuplarea actinei cu miozina 80. Proteinele specifice muşchiului sunt:
c. scindarea ATP-ului a. colagenul
d. faza de contracţie b. miozina
e. faza de relaxare c. actina
71*. Repolarizarea membranelor are loc: d. mioglobina
a. prin eliberarea ionilor de calciu e. hemoglobina
b. prin cuplarea actinei cu miozina 81. Secusa musculară:
c. prin scindarea ATP-ului a. este un tip de contracţie rar întâlnit în
d. în faza de contracţie organism
e. în faza de relaxare b. este o contracţie musculară simplă
72*. Constă în introducerea calciului în reticulul c. este tipul de contracţie musculară îndelungată
endoplasmatic: d. apare în cazul relaxării incomplete a
a. eliberarea ionilor de calciu muşchiului între stimuli
b. cuplarea actinei cu miozina e. creează “datorie de oxigen”
c. scindarea ATP-ului

50
82. “Datoria de oxigen” care apare ca urmare a d. fibre simpatice
efortului muscular îndelungat: e. fibre parasimpatice
a. se “plăteşte” după încetarea efortului 90*. Proteinele contractile din structura
b. presupune o scădere a cantităţii de acid lactic muşchiului striat:
c. este imposibilă în muşchii striaţi a. reprezinta "acumulatorul" energetic al fibrei
d. se realizează prin degradarea anaerobă a musculare
glucozei b. împiedică interacţiunea miozinei cu actina în
e. se realizează prin degradarea aerobă a muşchiul în repaus
glucozei c. constituie complexul actomiozinic
83. Contracţia tetanică: d. sunt reprezentate de mioglobină
a. apare în cazul absenţei relaxării muşchiului e. constituie un rezervor muscular de oxigen
între stimuli 91*. Cuplarea excitaţiei cu contracţia se face prin
b. este o contracţie musculară simplă, dată de un eliberarea ionilor de calciu din:
stimul unic a. reticulul sarcoplasmic
c. este un tip de contracţie cel mai frecvent b. reţeaua Purkinje
întâlnită în organism c. neurofilamente
d. se întâlneşte numai în boala numită tetanos d. microfilamente
e. nu creează “datorie de oxigen” e. membrana Z
84. Osificarea desmală dă naştere: 92*. Mediatorul chimic eliberat la nivelul plăcii
a. oaselor bazei cutiei craniene motorii este:
b. oaselor bolţii cutiei craniene a. adrenalina
c. humerusului b. acetilcolina
d. oaselor scurte c. actina
e. mandibulei d. noradrenalina
85. Osificarea encondrală dă naştere: e. angiotensina
a. oaselor bazei cutiei craniene 93. Muşchiul striat:
b. oaselor bolţii cutiei craniene a. prezintă placă motorie
c. humerusului b. prezintă depolarizare spontană
d. oaselor scurte c. se contractă mai lent
e. mandibulei d. inervaţia sa este vegetativă
86*. Creşterea în grosime a osului se realizează e. inervaţia sa este somatică
de: 94. Muşchiul striat:
a. capsula articulară a. este bogat în rezerve de substanţe energetice
b. cartilajul de conjugare b. prezintă dependenţă mai mare de degradările
c. periost aerobe
d. centrii de osificare c. are un reticul endoplasmatic bine dezvoltat
e. menisc d. necesită ioni de calciu pentru contracţie
87. Creşterea în grosime a osului se realizează e. nu prezintă proteine contractile
prin: 95. Tonusul muscular:
a. cartilajele diafozoepifizare a. determină o stare de uşoară tensiune în
b. cartilajul de conjugare muşchi
c. osificare desmală b. menţine postura normală a corpului
d. osificare de membrană c. este spontan, fără participare reflexă
e. osificare encondrală d. se realizează prin contracţia fibrelor
88*. Inervaţia motorie a fibrelor musculare striate intrafusale
este realizată de: e. se realizează prin contracţia fibrelor
a. axoni ai motoneuronilor somatici din coarnele extrafusale
anterioare ale măduvei 96*. Oboseala musculară se manifestă prin:
b. axoni ai motoneuronilor vegetativi din a. creşterea cantităţii de oxigen
coarnele b. acumularea de acid lactic
laterale ale măduvei c. creşterea capacităţii de travaliu muscular
c. axonii neuronilor din ganglionii spinali d. creşterea cantităţii de substanţe macroergice
d. fibre simpatice e. acumularea de mediatori chimici la nivelul
e. fibre parasimpatice plăcii motorii
89*. Inervaţia senzitivă a fibrelor musculare 97*. În procesul de relaxare a fibrei musculare
striate este realizată de: striate:
a. dendrite ale neuronilor din coarnele a. se formează actomiozina
posterioare b. discurile clare se îngustează
ale măduvei c. discurile întunecate se alungesc
b. dendrite ale neuronilor vegetativi din d. se desface legătura dintre actină şi miozină
coarnele e. se scindează mioglobina
laterale ale măduvei 98. "Datoria de oxigen" a muşchiului:
c. dendritele neuronilor din ganglionii spinali a. apare la eforturi intense, de lungă durată

51
 b. este "plătită" la sfârşitul efortului b. deltoizi
c. este expresia acumulării de acid lactic în c. supinatori
muşchi d. pronatori
d. este determinată de degradarea aerobă a e. extensori
glucozei în muşchi 108. În contracţia musculară se scurtează:
e. se produce în miocard a. miofilamentele de mioglobină
99. În oboseala musculară: b. miofilamentele de actină
a. este diminuată capacitatea de travaliu c. miofilamentele de miozină
muscular d. miofibrilele
b. creşte pH-ul e. fibrele musculare.
c. scade pH-ul 109. Vertebrele:
d. se produce o acumulare de glicogen a. prezintă corpul vertebral
e. se produce o acumulare de acid lactic b. lombare se articulează cu cele 12 perechi de
100. ATP-ul: coaste
a. constituie un rezervor muscular de oxigen c. prezintă arcul vertebral
b. eliberează energie pentru transport prin d. prin suprapunere, delimitează canalul
membrane vertebral
c. nu este necesar în contracţia musculară e. prezintă apofize
d. eliberează energia necesară contracţiei 110. Care din următoarele afirmaţii cu privire la
musculare structura muşchiului striat sunt corecte?
e. se sintetizează şi în glicoliza anaerobă a. discul clar conţine miofilamente de actină şi
101. Oasele îndeplinesc următoarele funcţii: miozină
a. sunt componente active ale sistemului b. între două membrane Z succesive se află un
locomotor disc clar
b. susţin ţesuturile moi c. membrana Z se află în mijlocul discului clar
c. protejează unele organe vitale d. membrana Z se află în mijlocul discului
d. depozitează glucoza întunecat
e. hematopoietică e. filamentele de actină alunecă printre cele de
102*. La nivelul plăcii motorii se eliberează: miozină
a. mioglobină
b. actină
c. miozină
d. acetilcolină
e. adrenalină
103. Proprietăţile fundamentale ale muşchilor
sunt:
a. excitabilitatea
b. contractilitatea
c. elasticitatea
d. plasticitatea
e. automatismul
104. Pe lângă funcţia locomotorie prin contracţie,
muşchii striaţi îndeplinesc şi următoarele roluri:
a. realizează expiraţia în condiţii bazale
b. realizează inspiraţia în condiţii bazale
c. favorizează întoarcerea venoasă
d. participă la termoreglare
e. asigură plasticitatea organelor cavitare
105. Contracţia izometrică:
a. modifică tensiunea muşchiului
b. tensiunea muşchiului rămâne constantă
c. modifică lungimea muşchiului
d. lungimea muşchiului rămâne constantă
e. produce lucru mecanic
106. Contracţia izotonică:
a. modifică tensiunea muşchiului
b. tensiunea muşchiului rămâne constantă
c. modifică lungimea muşchiului
d. lungimea muşchiului rămâne constantă
e. produce lucru mecanic
107*. Care dintre muşchii enumeraţi sunt prezenţi
numai la membrul superior:
a. bicepşi

52