SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos = totalitatea organelor nervoase. - receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern,elaboreaza raspunsuri adecvate (regleaza homeostazia=echilibrul intern al corpului) La baza sistemului nervos sta tesutul nervos. Tesutul nervos este format din: - neuroni = celule nervoase cu rol in generarea si conducerea impulsurilor nervoase - celule gliale = celule cu rol in sustinere,protective Corp celular Neuronul !relungiri axon terminali la exterior prezinta " teci cu rol de protective unic, lung, se termina cu butoni dendrite scurte si ramificate

#istemul nervos se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1. dupa localizare encefal = creier sistem nervos central #istem nervos cerebrale vertebrale) sistem nervos periferic nervi periferici (cranieni si spinali) ganglioni nervosi . dupa !unctie sistem nervos somatic asigura activitatea musc$ilor sc$eletici si receptioneaza stimuli externi #istemul nervos sistem nervos vegetativ organelor interne
&

trunc$i cerebral diencefal ( in cutia craniana) cerebel emisfere

%aduva spinarii (in canalul vertebral al coloanei

controleaza activitatea

sistem nervos simpatic neobisnuite

intervine in conditii intervine in

sistem nervos parasimpatic conditii obisnuite 'rganele nervoase sunt formate din doua tipuri de substanta: - substanta cenusie = formata din corpii celulari ai neuronilor - substanta alba =formata din fibre aferente si eferente.

Functiile sistemului nervos somatic

&. "unctia re!le#a activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex. #e realizeaza prin substanta cenusie. Actul reflex (reflexul) este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui camp receptor. (aza anatomica a actului reflex este arcul reflex. )eceptor stimuli Cale aferenta senzitiva, conduce impulsul nervos de la receptori la centri nervosi *rcul reflex Centri nervosi (reflecsi) genereaza comenzile Cale eferenta efectori +fector ) glande exocrine glande endocrine ,. "unctia de conducere $ este realizata de substanta alba, formata din fibre ascendente (senzitive) si descendente (motorii). prelucreaza informatiile si - structura excitabila care raspunde la

motorie, conduce comanda la

executa comanda musc$i striati (sc$eletici) musc$i netezi (din peretii organelor interne

%N%LI&%TORII
%nalizatorii - sisteme care au rolul de a recep-iona, conduce .i transforma /n senza-ii specifice excita-iile primite din mediul extern sau intern. +i contribuie la realizarea integr0rii organismului /n mediu .i la coordonarea func-iilor organismului. *nalizatorii sunt sisteme morfologice care: - sesizeaz0 prin receptori specifici, modific0rile din mediul extern .i intern, ce ac-ioneaz0 asupra organismului1 - conduc impulsurile nervoase /n ariile corticale corespunz0toare1 - realizeaz0 analiza .i sinteza impulsurilor nervoase determin2nd formarea de senza-ii specifice1 - au un plan unic de organizare, fiecare fiind alc0tuit din trei segmente: peri!eric(receptor), intermediar (de conducere) .i se'mentul central. Tipuri de analizatori( analizatorul visual analizatorul acustico vestibular analizatorul cutanat analizatorul olfactiv analizatorul cutanat

1. %nalizatorul vizual
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.3ederea are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea ec$ilibrului si in activitatile specific uman. *nalizatorul visual are urmatoarea structura:
"

a)Se'mentul receptor este inclus in globul ocular. 4lobul ocular este constituit din : - invelisuri - aparatul optic - sistemul fotoreceptor

Invelisurile globului ocular: - tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune con5unctiva,alba la exterior ,cu rol protector.!e ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular(dreptsuperior,inferior si intern,oblic inferior,drept lateral,oblic superior) - tunica vasculara,coroida,este pigmentata si vascularizata. *re functii trofice si confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.6in ea se constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare si radiare. *)%paratul optic cuprinde mediile transparente: - corneea transparenta este nevascularizata,bogat prin terminatii nervoase libere umoarea apoasa din camera anterioara este un lic$id transparent,secretat permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos - cristalinul este o lentila biconvexa,transparenta,invelita intr-o capsulacristaloida. +ste situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici inervat - corpul vitros este un gel transparent.+l umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina.

c)Sistemul !otoreceptor = retina,constituita din zece straturi celulare. #tratul extern, situate sub coroida ,este format din celule pigmentare,are functii de protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Celulele pigmentare trimit prelungiri in 5urul celulelor receptoare retiniene, formand o camera obscura in 5urul lor. *l doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase. Celulele cu conuri - in numar de 8-9 milioane, predomina in pata galbena (macula lutea) si sunt in exclusivitate in fovea centralis (zona cu acuitate vizuala maxima) - au prag de sensibilitate ridicat - sunt receptori pentru vederea diurnal si perceperea culorilor - contin pigmentul fotosensibil iodopsina Celulele cu bastonase - in numar de &,8-&": milioane, lipsesc in fovea centralis - au prag de sensibilitate scazut - sunt receptori pentru vederea nocturna si crepusculara - contin pigmentul rodopsina

)etina, structura microscopica d)Se'mentul de conducere Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina. 6endritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare. Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.*xonii lor formeaza nervii optici. La nivelul c$iasmei optice se incruciseaza axonii care provin din 5umatatile nazale ale celor doua retine. 6in c$iasma optica pornesc apoi doua fascicule denumite tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.*xonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie corticala. 6in corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III I! !I spre maduva cervico-dorsala spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre "AA.*cestea constituie caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare. e)Se'mentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.;n 5urul acesteia, exista zona de asociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si asigura memoria vizuala

<

Caile optice

. %nalizatorul acustico-vesti*ular
*nalizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare: - aparatul acustic pentru auz - aparatul vestibular sau al ec$ilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare. =iecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervul co$lear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul ec$ilibrului. )eceptorii ambilor analizatori se afla in urec$ea interna, iar caile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian 3;;;. >rec$ea este constituita din urmatoarele componente: a) Urec+ea e#terna este formata din pavilionul urec$ii si conductul auditiv extern. Pavilionul urechii prezinta un sc$elet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni servesc la captarea si diri5area undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea directiei din care vin. #onductul auditiv extern continua pavilionul pana la membrana timpanica. ?egumentul conductului auditiv extern este prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande ceruminoase), care secreta cerumenul, cu rol de a prote5a membrana timpanica de patrunderea corpilor straini. *) Urec+ea medie este situata intr-o cavitate a osului temporal. Contine aer la presiune atmosferica.
9

#pre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu membrane. intre membrana timpanica si membrana ferestrei ovale se afla un lant articulat de trei oscioare: ciocanul nicovala si scarita si musc$ii anexati lor. >rec$ea medie comunica cu nasofaringele prin trompa lui $ustachio. c) Urec+ea interna este formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul caruia se afla labirintul membranos. Labirintul osos cuprinde: - vestibulul osos - canale semicirculare osoase - melcul osos sau cohleea osoasa. Labirintul membranos este constituit din: - utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos), - canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase) - melcul membranos sau canalul cohlear (in co$leea osoasa). ;n interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. ;ntre labirintului osos si cel membranos se afla un lic$id numit perilimfa, lic$id cu compozitie c$imica asemanatoare lic$idului cefalora$idian. La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula se afla receptorii analizatorului vestibular. ;n canalul co$lear se afla receptorul analizatorului acustic (organul #orti)

2.1.

Analizatorul auditiv

a) Se'mentul receptor #ohleea osoasa este un canal osos spiral rasucit de doua ori si 5umatate in 5urul unui ax, numita columela. 6in columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste in 5urul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama osoasa se continua cu o membrana elastic, numita membrane bazilara. Lama spirala osoasa si membrana bazilara, impart canalul spiral in doua rampe: vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului. %elcul membranos( canalul cohlear) are forma triung$iulara, se gaseste in co$leea osoasa si este delimitat de membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membrana )eissner . ;n canalul co$lear se afla organul #orti receptor auditiv. +piteliul senzorial din structura sa se afla situat pe membrana bazilara. #elulele senzoriale ciliate aflate in constitutia epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand, lateral pe douapatru randuri. +le sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor
A

senzoriale, dupa ce strabat membrana reticulate. !e toata lungimea canalului co$lear. 6easupra organului Corti se afla o membrana subtire si elastica - membrana tectoria in care sunt inclavate cilii celulelor receptoare. (aza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti . *) Se'mentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. *xonii acestuia formeaza ramura co$leara a nervului cranian 3;;; (vestibuloco$lear). 6eutoneuronii (al doilea neuron) caii se afla in nucleii co$leari din bulb. *xonii acestor neuroni se incruciseaza partial formand doua fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele lui Corti, atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. *xonii deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus. 6in lemniscurile laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care inerveaza musc$ii scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel. c) Se'mentul central este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor si realizarea senzatiei de auz. =iecare organ Corti proiecteaza bilateral. !roiectia corticala a diferitelor zone ale organului Corti se face distinct "iziolo'ia analizatorului auditiv +xcitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. *nalizatorul acustic capteaza, receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. >rec$ea umana percepe sunete intre &<-,:.::: de vibratiiBsecunda. >ndele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern si conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. #istemul de oscioare din urec$ea medie transmite vibratiile la fereastra ovala de unde sunt preluate de perilimfa din rampa vestibulara si timpanica. 'scilatiile perilimfei determina oscilatiile endolimfei, deoarece membrane vestibulara este foarte subtire. 'scilatiile perilimfei determina deformarea membrane bazilare pe care se gaseste organul Corti. Cilii celulelor auditive se indoaie fata de membrane tectoria si se declanseaza un impuls nervos care se transmite prin nervii auditivi la segmental central unde se formeaza senzatia de auz. La baza melcului se percep sunetele inalte, iar la varful acestuia sunetele 5oase.

2.2.

Analizatorul vestibular

a) Se'mentul receptor este situat in utricula, sacula si in dilatatiile canalelor semicirculare (ampule). Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului, la 78C unul fata de celelalte si se desc$id in utricula. 6esc$iderile
&:

sunt in numar de cinci, deoarece doua dintre canalele semicirculare se unesc. =iecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numita ampula. ;n cele trei ampule se afla crestele ampulare. Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere. Cilii celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa gelatinoasa, numita cupula care se deplaseaza sub miscarile endolimfei. >tricula si sacula contin aparatul otolitic sau macula care are acelasi tip de epiteliu senzorial, alcatuit din celule receptoare ciliate (ai caror cili proemina intr-o membrane reticulara gelatinoasa) si celule de sustinere. ;n oc$iurile membrane gelatinoase se afla granule calcaroase, numite otolite. %aculele constituie aparatul otolitic. Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular. Crestele ampulare deservesc ec$ilibrul dinamic, iar maculele deservesc ec$ilibrul static si acceleratia liniara. Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii #carpa. *) Se'mentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii in ganglionii #carpa. *xonii neuronilor din ganglionii #carpa formeaza ramura vestibulara a nervului vestibuloco$lear (3;;;) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Calea directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii. *l treilea neuron al caii se afla in talamus, iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre maduva, calea motorie extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin ar$icerebel spre nucleul rosu si formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni ;;;, ;3, 3; . c) Se'mentul central nu este bine precizat. 6iferiti autori il plaseaza in girusul temporal superior sau in girusul parietal ascendent. "iziolo'ia analizatorului vesti*ular %entinerea ec$ilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul de spri5in. *ctiunea unei forte, care determina deplasarea centrului de greutate, produce modificari reflexe ale tonusului muscular. #timulii care determina excitarea receptorilor analizatorului vestibular sunt accelerarea sau incetinirea miscarii intregului corps au doar a capului. Cand capul sta nemiscat, otolitele apasa asupra receptorilor maculari care trimit impulsuri nervoase spre segmental central, informandu-l asupra pozitiei corpului. Cand capul si corpul sufera accelerari liniare (inainte, inapoi sau lateral), otolitele sunt impinse in directia opusa miscarii. #e declanseaza impulsuri nervoase care a5ung la segmentul central si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei corpului si capului. %iscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective. La nivelul receptorilor iau
&&

nastere potentiale de actiune care sunt transmise prin nervul vestibular pana la segmentul central. Canalele semicirculare orizontale si laterale informeaza asupra miscarilor in 5urul axului vertical (rasuciri,intoarceri). Canalele semicirculare vertical informeaza asupra miscarilor in 5urul axelor orizontale (sarituri,caderi).

,. %nalizatorul ol!activ
*nalizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile c$imice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism. 'lfactia este un simt c$imic depinzand de actiunea directa a moleculelor substantelor odorante volatilizate asupra unor receptori specializati. *nalizatorul olfactiv are rol /n aprecierea calitatii aerului, prevenind patrunderea /n organism a unor substante nocive. ;mpreuna cu analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv intervine /n aprecierea calitatii alimentelor si /n declansarea secretiei salivare. Se'mentele analizatorului ol!activ( a)Se'mentul receptor este format din epiteliul olfactiv, constituit din celule receptoare (chemoreceptori de distanta) si din celule de sustinere incluse /n mucoasa olfactiva. %ucoasa olfactiva are o suprafata de ,-" cm, si este dispusa /n regiunea cornetului nazal superior si a lamei ciuruite a etmoidului. Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi fusiformi. 6endritele acestora sunt scurte si groase si se termina cu butoni olfactivi de la care pleaca &:-,: cilii olfactivi receptori (care maresc suprafata de contact cu substantele odorante), care depasesc celulele de sustinere si patrund /n mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive. *) Se'mentul de conducere Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni, protoneuronul fiind celula receptoare. *xonii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat /n manunc$iuri lama ciuruita a etmoidului si patrund /n cutia craniana, form2nd nervii olfactivi cu traseu p2na la bulbii olfactivi. *ici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive. *xonii acestora se despart: o parte trec /n bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza tracturile olfactive, care se proiecteaza /n cortex. c) Se'mentul central este reprezentat de paleocor texul olfactiv, aria de proiectie primara a aferentelor olfactive. "iziolo'ia analizatorului ol!activ #ubstantele odorante sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor /n stratul de mucus de la suprafata mucoasei. !entru a putea fi receptionate,
&,

aceste substante trebuie sa aiba o concentratie egala sau superioara pragului de excitabilitate. !ragul de excitabilitate reprezinta cantitatea minima de substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de miros. 'mul poate diferentia intre ,::: 7::: de mirosuri diferite. %ecanismul discriminarii olfactive nu este cunoscult, dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici. ;nflamarea mucoasei nazale /n afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva.

&"

-. %nalizatorul 'ustativ
*nalizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile c$imice ale substantelor sapide solubile care intra /n contact cu mucoasa bucala. Se'mentele analizatorului 'ustativ( a) Se'mentul receptor este reprezentat de mugurii gustativi, rasp2nditi /n /ntreaga mucoasa bucofaringiana si /n mucoasa linguala. %ugurii gustativi au forma ovoida, cu polul bazal asezat pe membrana bazala a epiteliului lingual. La polul apical prezinta un por gustativ. ;ntrun mugure gustativ exista 8-,: celule senzoriale cu cili, care reprezinta formatiunile receptoare. Cilii proiecteaza prin porul gustative la suprafata limbii unde vin in contact cu substantele sapide dizolvate in saliva. ;n mucoasa linguala, mugurii gustativi pot fi grupati /n papile gustative. !apilele circumvalate formeaza la baza limbii 3-ul lingual, cele fungiforme sunt rasp2ndite pe v2rful si marginile anterioare ale limbii, iar cele foliate pe marginile posterioare ale limbii. *) Se'mentul de conducere 6e la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive ale 1 nervilor cranieni 3;;, ;D si D. Nervul facial inerveaza primele ,B" ale limbii, glosofaringianul treimea posterioara, iar vagul, restul mugurilor gustativi p2na la epiglota. !rotoneuronii cailor sunt situati /n ganglionii nervilor cranieni 3;;, ;D si D. 6endritele acestora sunt conectate cu celulele receptoare. 6eutoneuronii se afla /n nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale celor trei nervi cranieni. *xonii acestora, dupa /ncrucisare, fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron /n talamus. c) Se'mentul central este reprezentat de aria gustativa, situata la baza girusului parietal ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tac tila, termica si dureroasa a limbii, transmisa prin fibrele trigemenului. "iziolo'ia analizatorului 'ustativ 4ustul contribuie la aprecierea calitatii alimentelor, prevenind patrunderea /n organism a alimentelor alterate, si la declansarea secretiilor digestive. 6eosebim patru tipuri de senzatii gustative: acru, sarat, dulce si amar. *riile linguale ale diferitelor gusturi au localizare specifica, deci mugurii gustativi dob2ndesc o anumita specializare. !ragul de excitabilitate
&7

gustativa este diferit pentru fiecare substanta. Cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru substantele amare. ;ntensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei dizolvate, de numarul receptorilor excitati si de temperatura solutiei. *nalizatorul gustativ, la fel ca si cel olfactiv, se adapteaza la actiunea /ndelungata a unui excitant.

.L%N/E EN/O0RINE
Sistemul endocrin este constituit din glande care nu au canal excretor,iar produsii de secretie sunt eliminate direct in sange sau limfa. *re rol de comunicare Ei coordonare Ei se bazeaz0 /n exercitarea funcFiilor sale pe $ormoni (substanFe c$imice ce sunt eliberate /n s2nge pentru a trimite mesa5e celulelor organismului). Gormonii sunt produEi de glandele endocrine Ei de alte organe ne-endocrine ale organismului. Gormonii controleaz0 creEterea, reproducerea Ei stabilesc reacFia organismului la factorii de stres fizici ori emoFionali. Gormonii influenFeaz0 celulele prin cuplarea lor la receptori specifici ai celulelor. Nu toate celulele intr0 /n interacFiune cu $ormonii, ci doar celule Fint0 specifice care au anumiFi receptori de care $ormonii se pot cupla. *ceEtia intervin, pe cale umoral0 (Ei nu pe cale nervoas0, cum acFioneaz0 creierul) /n dezvoltarea Ei menFinerea structurii normale Ei /n reglarea funcFiilor organismului. Hntre sistemele de coordonare nervoas0 Ei umoral0 exist0 o str2ns0 interdependenF0. .landele endocrine sunt: $ipofiza, epifiza, $ipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele Ei testiculele 1. 1ipo!iza 1ipo!iza (glanda pituitar0) are greutatea de :,8 grame. +ste format0 din trei lobi, anterior, mi5lociu Ei posterior, ultimul fiind conectat la $ipotalamus. Gormonii secretaFi de $ipofiz0 sunt:

&8

a. &ormonul somatotrop: este $ormonul de creEtere. 6e asemenea, intervine /n dezvoltarea celulelor, activeaz0 transportul aminoacizilor /n celule Ei stimuleaz0 secreFia glandelor mamare. &ipersecre'ia (secretie in exces) acestui $ormon /nainte de pubertate determin0 gigantismul, iar hiposecretia (secreFia insuficient0) cauzeaz0 nanismul hipofizar (piticismul). b. &ormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimuleaz0:creEterea si dezvoltarea glandelor corticosuprarenale, dar stimuleaza si secretia lor. c. &ormonul tireotrop sau tireotropina stimuleaz0: - cresterea si dezvoltarea glandei tiroide - secretia de $ormone tiroidieni. d. &ormonii gonadotropi controleaz0: - funcFia glandelor femeiEti Ei b0rb0teEti. e. &ormonul luteotrop sau prolactina stimuleaz0 la femeie: - secreFia lactate - dezvoltarea glandelor mamare. f. &ormonul antidiuretic sau vasopresina: - contribuie la menFinerea volumului normal al lic$idelor extracelulare /n organism prin stimularea absorbFiei de ap0 la nivel renal - are efect antidiuretic prin micsorarea cantitatii de urina eliminate - creste tensiunea arterial atunci cand se afla in cantitati mari (de aici si numele de vasopresina). g. (citocina favorizeaz0: - naEterea prin stimularea contracFiilor musculaturii uterului - e5ectia laptelui. . Tiroida Tiroida se g0seEte l2ng0 laringe Ei tra$ee Ei are o greutate de aproximativ ": de grame. Gormonii tiroidei sunt tiroxina Ei triiodotironina. *cFiunea acestora cuprinde: - controleaz0 creEterea Ei diferenFierea celular0 - reduc depozitele de lipide - intensific0 absorbFia intestinal0 de glucoz0, determin2nd $iperglicemia - stimuleaz0 activitatea glandelor sexuale. ( hiposecretie tiroidiana ( diminuare a funcFiei) la copil determina cretinismul: inaltime redusa, dezvoltare fizica si psi$ica redusa, defecte ale dintilor, deformari osoase. &iposecretia la adult determina mixedemul: crestere in greutate,senzatie de frig, edem mucos, piele uscata si ingrosata, caderea parului, scaderea capacitatii de concentrare si invatare. &ipersecretia la adult determina boala )asedo* + ,raves (gusa exoftalmica): slabire accentuate, iritabilitate, neliniste, $ipertensiune,$iperfagie (foame exagerata), gusa, oc$i exoftalmici (iesiti din orbite).
&<

La populaFiile din zone muntoase, cu ape s0race /n iod (lipsa iodului), apare gu-a endemic., creEterea volumului glandei tiroide.

,. 2aratiroidele !aratiroidele sunt patru glande mici aflate /n partea posterioar0 a tiroidei Ei care secret0 $ormonii: parat$ormonul Ei calcitonina care au rol /n menFinerea ec$ilibrului (absorbFia Ei fixarea) fosforului Ei a calciului organismului. GiperfuncFia acestor glande determin0 decalcifierea osoas0, iar $ipofuncFia lor conduce le dezvoltarea defectuoas0 a dinFilor Ei /nt2rzieri mintale.

-. Timusul Timusul este un organ care se dezvolt0 p2n0 /n al doilea an de viaF0, dup0 care r0m2ne staFionar p2n0 la &7 ani, c2nd se atrofiaz0 Ei este /nlocuit cu o gr0sime. Limfocitele ?, care /Ei au originea /n m0duva $ematogen0 sunt diferenFiate /n timus .

3. Epi!iza

&9

+pifiza are form0 conic0 Ei are ca principal $ormon secretat melatonina, care acFioneaz0 in$ibator asupra glandelor sexuale Ei are efect $ipoglicemiant.

4. .landele suprarenale .landele suprarenale se g0sesc /n partea de sus a fiec0rui rinic$i. Ion0 exterioar0 a acestora (corticosuprarenalele) secret0 trei categorii de $ormoni steroizi: - mineralocorticoizi (reglarea metabolismului mineral, reabsorbFia natriului Ei eliminarea potasiului), - glucocorticoizi (sunt reprezentaFi de cortizol, care intervine /n special /n metabolismul glucidelor) - sexosteroizi (contribuie la diferenFierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.). Iona interioar0 a suprarenalelor (medulosuprarenalele) secret0 adrenalina Ei noradrenalina. #tresul Ei suprasolicit0rile stimuleaz0 secreFia medulosuprarenalei. Hn st0ri de stres cu care organismul este obiEnuit creEte nivelul noradrenalinei, iar /n condiFii de stres neobiEnuit creEte secreFia adrenalinei. 5. 2ancreasul endocrine 2ancreasul endocrin este format din celule r0sp2ndite /n interiorul pancreasului exocrin. +xist0 dou0 tipuri de celule: - celule alfa, care secret0 glucagonul - celule beta care secret0 insulina.
&@

;nsulina este principalul $ormon care scade nivelul glicemiei din organism. +a creEte gradul de utilizare a glucozei /n celule Ei a5ut0 la transformarea glucidelor /n lipide. &iposecre'ia de insulin0 produce diabetul zaharat. 4lucagonul are efecte opuse insulinei, determin2nd $iperglicemie.

6. .landele se#uale 6.1. Ovarele Ovarele produc $ormonii sexuali ai femeii, incluz2nd $ormonii steroizi: estrogenul Ei progesteronul, precum Ei in$ibina. $strogenul -i progesteronul regleaz0 funcFiile ovariene Ei dezvoltarea s2nilor la pubertate. +strogenul a5ut0 la dezvoltarea ovulelor, stimuleaza proliferarea mucoasei si musculaturii uterine, stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei. !rogesteronul este necesar /n menFinerea Ei dezvoltarea sarcinii, dac0 acesta s-a produs. #um previne pilula contraceptiv. sarcina/ Ciclul menstrual Ei sarcina sunt controlate de la nivelul creierului de $ipofiz0. *ceasta elibereaz0 lunar substanFe, stimul2nd ovarele s0 produc0 $ormonii sexuali: estrogenul Ei progesteronul. Hn primele , s0pt0m2ni ale menstruaFiei, ovarele produc estrogen, care preg0teEte organismul pentru eliberarea unui ovul. La administrarea pilulelor, informaFia primit0 de $ipofiz0 este c0 nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce ar /nsemna c0 exist0 un ovul fertilizat. !ilula contraceptiv0 este cea care mimeaz0 nivelul crescut de progesteron. Ca urmare, $ipofiza bloc$eaz0 eliberarea de alte ovule. )olul pastilei contraceptive este, aEadar, acela de a preveni ovulaFia. ?otodat0, mucusul cervical se /ngroaE0, devenind mai v2scos Ei impenetrabil pentru spermatozoizi. 6. . Testiculele ?esticulele produc testosteronul Ei in$ibina. 0estosteronul a5ut0 la cresterea si dezvoltarea organelor genital masculine, crearea spermei,

&A

dezvoltarea caracteristicilor secundare b0rb0teEti Ei la creEterea dorinFei sexuale.

SISTEMUL LO0OMOTOR
#istemul locomotor = sistem osos J sistem muscular - realizeaza locomotia #c$eletul = totalitatea oaselor din organism asezate in pozitia lor anatomica corecta, si legata intre ele prin articulatii. &. #;#?+%>L '#'# #CG+L+?>L

#c$eletul sc$eletul capului sc$eletul trunc$iului sc$eletul memebrelor a. #c$eletul capului (,, oase) prezinta , parti: - N+>)'C)*N;> - 3;#C+)'C)*N;> 1eurocraniu formeaza cutia craniana @ oase late: perec$i si neperec$i sudate intre ele 7 oase neperec$i: frontal (osul fruntii), occipital (osul cefei), etmoid si sfenoid (formeaza baza cutiei craniene) , oase perec$i: temporalele (oasele tamplei) si parietalele (oasele boltii craniene) !iscerocraniu (&7 oase) formeaza fata , oase neperec$i: mandibula si vomerul < oase perec$i: maxilarele, palatinele, nazalele, zigomatice, lacrimale, cornetele nazale inferioare b. #c$eletul trunc$iului= coloana vertebrala, coaste si stern #oloana vertebrala = ""-"7 vertebre suprapuse si articulate intre ele prin discuri intervertebrale - prezinta 8 regiuni: - cervicala = 9 vertebre - toracala = &, vertebre - lombara = 8 vertebre - sacrala = 8 vertebre - coccigiana = 7-8 vertebre - prezinta 7 curburi fiziologice: , lordoze (cervicala si lombara cu convexitatea dispusa posterior) si , cifoze (toracala si sacrala cu convexitatea anterior) #oastele = &, perec$i (oase late se prind cu un capat de vertebre si cu un capat de stern):
,:

- perechile 2 -23 se articuleaza cu sternul primele 4 perechi (&-9) se articuleaza direct cu sternul prin intermediul cartila5elor costale proprii = C'*#?+ *6+3*)*?+ - ultimele5 perechi (@ - &:) se articuleaza cu sternul prin intermediul celei de a 9a perec$e (se articuleaza de ea) = C'*#?+ =*L#+ - perechile 22-26 nu se articuleaza cu sternul, sunt libere = C'*#?+ =L'?*N?+ "ternul osul pieptului, os lat - se articuleaza cu claviculele si coastele sternul J coasteleJ vertebrele toracale = cutia toracica c. #c$eletul memebrelor = sc$eletul centurilor J sc$eletul membrului propriu zis c.2. "cheletul membrului superior = centura scapulara J sc$eletul membrului propriu zis centura scapulara leaga membrul superior de trunc$i -clavicula J omoplat scheletul membrului superior propriu zis: - sc$eltul bratului: $umerus - sc$eltul antebratului: radius J cubitus - sc$eletul mainii: @ carpiene , 8 metacarpiene , &7 falange (cu exceptia policelui care are , falange, celelalte degete au cate " falange) c.6."cheletul membrului inferior = centura pelviana J sc$eletul membrului propriu zis centura pelviana leaga membrul inferior de trunc$i - , oase coxale(J osul sacrum J coccisul = bazinul) scheletul membrului inferior propriu zis: - sc$eletul coapsei: femur - sc$eletul gambei: tibie J peroneu - sc$eletul piciorului: 9 tarsiene, 8 metatarsiene, &7 falange - patela (rotula) osul genunc$iului )olul sistemului osos: - asigura statiunea bipeda - dau forma caracteristica corpului - reprezinta locuri d einsertie pentru musc$i - formeaza cavitati de protectie: cutia craniana, cutia toracica, canalul vertebral, bazinul - constituie deposit pentru saruri minerale: Ca si ! - prin maduva rosie formeaza elementele figurate ale sangelui - pargii cu rol in miscare
,&

Cresterea in lungime si grosime a oaselor: transformarea sc$eletului cartilaginos a embrionului si fatului in sc$eletul osos al adultului, incepe in saptamana a 7-a de viata intrauterine totalitatea transformarilor = osteogeneza 'steogeneza prezinta , etape: - o etapa primara cand rezulta osul primar, brut, nefunctional= os primar - o etapa secundara cand rezulta osul secundar , functional &. Cresterea in lungime: - caracteristica oaselor lungi (ex.$umerus, tibie, femur) - se realizeaza cu a5utorul cartila5elor de crestere situate la limitile dintre diafiza (corpul osului) si epifiza (capetele osului) - se formeaza tesut osos nou spre diafiza ,. Cresterea in grosime: - caracteristica atat oaselor lungi cat si celor late si scurte - se realizeaza prin activitatea periostului (membrane con5unctiva la exteriorul osului) - se formeaza tesut osos nou care se depune peste cel vec$i 'asele se leag0 /ntre ele prin articula-ii fixe, semimobile i mobile. %rticula7iile !i#e nu permit mi.carea oaselor. 6e exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alc0tuit0 din ni.te din-i.ori ce se /mbin0 str2ns /ntre ei. %rticula7iile semimo*ile se /nt2lnesc /ntre corpul a dou0 vertebre, unde se afl0 discul cartilaginos. *ceste discuri permit mi.c0ri limitate ale celor dou0 oase. ,. #;#?+%>L %>#C>L*) %uschii capului: a. %usc$ii mimicii cutanati: - frontal - occipital - musc$i grupati in 5urul orificiilor: nazale, orbitale, bucale, auditive b. %usc$ii masticatori: maseteri si temporali c. %usc$ii limbii d. %usc$ii extrinseci ai globului ocular: - drept superior si drept inferior - drept extern si drept intern - oblic superior si inferior %uschii gatului: - pielosul gatului - sternocleidomastoidian - $ioidienii
,,

%uschii %usc$ii %usc$ii %usc$ii

trunchiului: spatelui si ai cefei: trapez, dorsal, ai santurilor intervertebrale toracelui: pectoralii, dintatii, intercostalii, diafragmul abdomenului: drepti abdominali, oblici externi, oblici interni

%uschii membrelor: &. %usc$ii membrelor superioare1 - musc$ii umarului: deltoid - musc$ii bratului: biceps si triceps brac$ial - musc$ii antebratului1 flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori ai antebratului - musc$ii mainii ,. %usc$ii membrelor inferioare: - musc$ii fesieri: in 5urul articulatiilor coxo-femurale - musc$ii coapsei: croitor, cvadriceps femoral, biceps femoral, adductori ai coapsei - musc$ii gambei: triceps sural (gastrocnemian si solear), extensori ai degetelor, flexori ai degetelor, pronatori si supinatori ai piciorului - musc$ii palntei: flexori si extensori ai degetelor

SISTEMUL /I.ESTIV
#istemul digestiv - totalitatea organelor care participa la digestie - prezinta , parti: - tu* di'estiv: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestine subtire, intestine gros, anus - 'lande ane#e: glande salivare, ficat, pancreas 7aringele este un conduct muscolofibros. )eprezinta o raspantie a cailor respiratorii si digestive realizeaza legatura dintre cavitatea bucala si esofag. %usculatura faringelui constituite din fibre musculare striate cu dispozitie circulara si longitudinala ,detine un rol important in deglutitie. $sofagul este un segment tubular de ,8-": cm la adult,realizeaza legatura dintre faringe si stomac. "tomacul +ste situat in abdomen in lo5a gastrica,fiind segmentul cel mai dilatat segment al tubului digestiv. #tomacul are , portiuni : &.portiunea verticala-care nu se umple cu alimente ,.portiunea orizontala-format din antrul si canalul piloric care se termina la orificiul piloric . Inervatia stomacului este constituita din fibre parasimpatice provenite din nervii vagi si fibre simpatice din plexul celiac.;n peretele gastric exista doua plexuri vegetative.
,"

Intestinul subtire segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 7m) se intinde de la pilor la valvula ileo-cecala prin care se desc$ide in intestinul gros. +ste diferentiat in " segmente: duoden,5e5un,ileon. La acest nivel mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale, care maresc mult suprafata favorizand procesul de absortie. Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv ,are o lungime de &,9m si un calibru superior fata de cel subtire. #e descriu mai multe portiuni: cecul, colon, rectul ce se termina cu canalul anal. %ucoasa intestinului nu mai prezinta vilozitati.

7icatul este situat in cavitatea abdominala ,sub bolta diafragmatica,in lo5a $epatica1 este cea mai mare glanda din corpul uman,are o secretie externa bila care se elimina in perioadele digestive in duoden.!e fata superioara se observa doi lobi:drept si stang.La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara .#anturile de pe fata inferioara delimiteaza 7 lobi: drept,stang,anterior,posterior. Pancreasul. 4landa mixta,este situat retroperitoneal avand o pozitie transversala. !ancreasului i se descriu un cap,situat in potcoava duodenala,un corp si o coada. Celulele acinilor pancreatici secreta sucul pancreatic care ,este colectat in doua canale mari:canalul principal care se desc$ide in duoden si un canal accesor care se desc$ide in canalul Kirsung sau in duoden. 3ascularizatia pancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat in final de vena porta. 8igestia si absorbtia 6igestia = totalitatea transformarilor pe care le sufera alimentele, prin care substantele organice complexe din alimente sunt transformate in substante organice simple, solubile, absorbabile, numite nutrimente. ?ransformarile pot fi: - mecanice (masticatie, triturare, deglutitie), - fizice (inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor, emulsionarea grasimilor), - c$imice (transfromarea substantelor organice complexe in substante organice simple sub actiunea enzimelor) a. 6igestia bucala %asticatia = procesul de taiere, zdrobire, triturare a alimentelor #aliva produsul de secretie a glandelor salivare
,7

roluri: inmuierea alimentelor, solubilizarea unos constituienti alimentarL, protectie antibacteriana, formarea bolului alimentar, deglutitie - contine o enzima glicolitica: amilaza salivara (ptialina) care $idrolizeaza amidonul preparat termic (fiert, copt) transformandu-l in maltoza 6eglutitia = procesul prin care bolul alimentar strabate faringele, esofagul si a5unge in stomac1cuprinde " timpi: bucal, faringian si esofagian . masticatie alimente bol alimentar impregnare cu saliva b. 6igestia gastrica stomacului este rezultatul activitatii motorii si secretorii a

Activitatea motorie contractile stomacului care pot fi: tonice (de umplere cu alimente) si peristaltice (bolul alimentar se amesteca cu sucul gastric si formeaza c$imul gastric) Activitatea secretorie + secretia de suc gastric #ucul gastric produs de glandele gastrice activitate secretorie si motorie c$im gastric

bol alimentar c. 6igestia intestinala intestinului subtire

este rezultatul activitatii secretorii si motorii a

Activitatea motorize + " tipuri de contractie: tonice: de umplere cu alimente digerate peristaltice: unde de contractie circulara care se propaga de-a lungul intestinului subtire - segmetare: contractii inelare care apar la intervale regulate, de-a lungul intestinului, apoi se relaxeaza si apar altele noi in mi5locul segmentelor dintre contractiiile precedente1 au rolul de a a mestea c$imul gastric cu secretiile digestive Activitatea secretorie: - secretia biliara, pancreatica si intestinala. #ecretia biliara = bila (fierea) - secretata de ficat1 se varsa in duoden in timpul digestiei si se acumulea in vezica biliara intre digestii #ecretia pancreatica sucul pancreatic:
,8

- produs de pancreasul exocrine se varsa in duoden #ecretia intestinala sucul intestinal: - produs de mucoasa duodenala c$im gastric activitate motoire si secretorie c$il intestinal d. *bsorbtia intestinala procesul prin care produsii simpli rezultati din digestie strabata peretii intestinului subtire si a5ung in sange si limfa e. =iziologia intestinului gros ;n intestinul gros se desdasoare activitati motorii, de absorbtie, de fermentatie si putrefactie in urma carora se formeaza materiile fecale. 8efecatia procesul de eliminare a materiilor fecale act reflex involuntar la nou nascut pana la &8 luni si voluntar la copilul mic si adult coordonat de centri reflecsi medulari si controlat de scoarta cerebrala

SISTEMUL 0IR0UL%TOR
#istemul circulator - totalitatea organelor care participa la circulatia sangelui cu substante - este format din : - inima - vase de sange: artere, capilare, vene - sange "angele- lic$id de culoare rosie, care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu lic$idele interstitiale - contribuie la mentinera $omeostaziei corpului - reprezinta @M din greutatea corpului - este format din plasma (88 <:M) si elemente figurate (7: 78 M) !lasma contine A:M apa si &: M substante c$imice: &M - substante organice( proteine, lipide, glucide, combinatii ale acestora, produsi finali si intermediari ai metabolismului) si AM - substante anorganice (bicarbonati, cloruri, ioni de =e, Ca, %g, N, enzime) +lementele figurate +ritrocite ($ematii, globule rosii):
,<

in stare adulta sunt anucleate la - 7,8milioaneBmmOsange circulant, iar la 8milioaneBmmOsange circulant - contin un pigment rosu numit $emoglobina (Gb) cu rol in transportul gazelor respiratorii - durata de viata &,: zile, apoi sunt distruse de splina, ficat, ganglioni limfatici Leucocitele (globule albe): - celule nucleate, mobile, cu rol in imunitate - in numar de 7::: @:::BmmOsange - durata de viata de la cateva ore la cativa ani ?rombocitele (plac$etele sangvine): - fragmente celulare care se formeaza din fragmentarea megacariocitelor in maduva rosie - ":::::BmmOsange - au rol in coagularea sangelui,( contin factorii coagularii), prin aderarea la peretele vasului de sange lezat si formarea dopului plac$etar ,rupele de sange #unt 7 grupe de sange: ' ;: - donator universal - primeste doar de la grupa ' * ;;: - doneaza la * si *( - primeste de la ' si * ( ;;;: -doneaza la ( si *( - primeste de la ' si ( *( ;3: - doneaza la *( - primitor universal #istemul )$: - pe suprafata $ematiilor poate exista si antigenul 6 (factorul 6) care se mosteneste de la tata - in functie de prezentaB absenta factorului 6 oamenii pot avea: )$ pozitiv daca au factorul 6 (@8M) si )$ negative daca nu au factorul 6 (&8M) - prezenta factorului 6 in sange determina formarea de anticorpi anti-6 , de aceea in cazul transfuziilor se tine cont si de factorul 6: o persoana cu )$ pozitiv poate primi de n-ori sange cu )$ negative, in sc$imb o persoana cu )$ negativ poate primi o singura data sange cu )$ pozitiv, deoarece la a ,-a transfuzie se sintetizeaza anticorpi anti-6 care duc la $emoliza
,9

- in cazul femeilor cu )$ negative, cu o sarcina )$ pozitiv (mostenit de la tata)sarcina trebuie urmarita , deoarece datorita sangelui fetal care a5unge in cel al mamei se sintetizeaza anticorpi anti 6(prima sarcina decurge normal, la a ,-a pot aparea accidente de incompatibilitate: avort, anomalii, malformatii, etc.) Imunitatea )eprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si a neutraliza particule sau cellule straine organismului, dar si cellule si substante proprii organismului, care sunt modificate si care nu mai sunt recunoscute ca fiind proprii. Antigenul = substanta sau particula straina (bacterii, virusuri, grefe si transplanturi) care patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice, numite anticorpi care neutralizeaza si si distrug antigenul. ;munitatea este: nespecifica si specifica &. ;munitatea nespecifica (innascuta): - prezenta la toti oamenii ,. ;munitatea specifica (dobandita): - apare in urma contactului cu agenti patogeni - tipuri de imunitate specifica: imunitate dobandita natural: - pasiv: mostenita prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern - activ: in urma unor boli imunitate dobandita artificial: - activ: prin vaccinare introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati sau omorati care determina producerea de anticorpi specifici1 dureaza &-9 ani - pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formati1 dureaza ,-" saptamani Inima: - organ musculos, cavitar situata intre plamani, cu varful orientat spre plamanul stang formata din 7 camere: , atrii (*) la baza si , ventricule (3) spre varf care comunica intre ele prin orificiile atrioventriculare1 atriile
,@

sunt separate intre ele prin septul interatrial , iar ventriculele sunt separate intre ele prin septul interventricular - peretele inimii prezinta " straturi: epicard, miocard, endocard %iocardul = musc$iul inimii este mai gros in 3, decat in *, in special in 3 stang format din , tipuri de cellule: cellule miocardice contractile si cellule miocardice modificate care intra in alcatuirea sistemului excitoconductor sau nodal

Artere -vase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. *rterele sunt tuburi flexibile cu pereti grosi. 6iametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid1 ansamblul constituie arborele arterial. >ltimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza vasele capilare. !enele sunt vasele sangvine care transport0 s2ngele spre inim.. %a5oritatea venelor transport0 s2nge dezoxigenat1 excepFie sunt venele pulmonare Ei vena ombilical0. +le difer0 de artere Ei prin structur0 Ei prin funcFii1 de exemplu, arterele sunt cu mai mulFi muEc$i. 3enele posed0 valve ce /mpiedic0 /ntoarcerea s2ngelui. #apilare -capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. *v2nd grosimea de o singur0 celul0, ele realizeaz0 sc$imbul de substan-e dintre s2nge .i -esuturi. Hn diametru au circa 8-&: Pm. Contactul dintre capilare .i vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul venulelor (/ntre vene .i capilare) .i a arteriolelor (/ntre artere .i capilare).

SISTEMUL RES2IR%TOR
#istemul respirator = totalitatea organelor prin care se face sc$imbul de gaze dintre aerul atmosferic si organism. C0i respiratorii: fose nazale, faringe, laringe, tra$ee, bron$ii principale #istemul respirator !l0m0ni 7osele nazale, care alc0tuiesc cavitatea nazal0, se desc$id la exterior prin n0ri, iar /n faringe prin dou0 orificii. ;nteriorul foselor nazale este c0ptuEit cu o mucoas0
,A

ale c0rei secreFii menFin locul mereu umed. %ucoasa, fiind puternic vascularizat0, /nc0lzeEte aerul inspirat. %ucusul, c2t Ei firele de p0r din fosele nazale opresc /naintarea prafului Ei a altor impurit0Fi care se pot afla /n aerul inspirat. 7aringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi si este organul /n care se /ncruciEeaz0 calea respiratorie cu calea digestiv0. 9aringele este alc0tuit din mai multe cartila5e, dintre care cel situat anterior prezint0 o proeminenF0, numit0 Qm0rul lui *damR. La intrarea /n laringe se afl0 un c0p0cel numit epiglot0, care, la nevoie, astup0 cavitatea laringelui numit0 glot0. Laringele este Ei organul vorbirii, deoarece /n interiorul s0u se afl0 dou0 perec$i de pliuri numite coarde vocale. !rin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. 0raheea este un tub lung de aproximativ &,cm, menFinut desc$is datorit0 inelelor cartilaginoase din care este alc0tuit1 spre esofag, Fesutul cartilaginos este /nlocuit cu Fesut moale, ce uEureaz0 trecerea alimentelor prin aceast. !eretele intern al tra$eii este c0ptuEit cu o mucoas0 umed0, ale c0rei celule sunt ciliate. Cilii se miEc0 de 5os /n sus, antrn0nd astfel impurit0File spre exterior. )ronhiile, /n num0r de dou0, sunt ramificaFii ale tra$eii care p0trund /n pl0m2ni. ;nelele cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conFine, de asemenea, celule ciliate. (ron$iile se ramific0 /n bron$ii secundare: dou0 /n pl0m2nul st2ng, trei /n pl0m2nul drept. Pl.m:nii sunt dou0 organe buretoase elastice, de culoare roz, aEezate /n cutia toracic0, deasupra diafragmei.!l0m2nul drept este alc0tuit din trei lobi, iar pl0m2nul st2ng are doar doi lobi, /ntre cei doi pl0m2ni afl2ndu-se inima. S Hn fiecare lob p0trunde c2te o bron$ie secundar0, care se ramific0 /n tuburi din ce /n ce mai mici, numite bron$iole. Cele mai fine bron$iole se termin0 cu saci pulmonari, alc0tuiFi din mici umfl0turi cu pereFii foarte subFiri, numite alveole pulmonare. S *lveola pulmonar0 este unitatea structural0 Ei funcFional0 a pl0m2nului.Hntre sacii pulmonari se afl0 un Fesut con5unctiv elastic. !l0m2nii nu au muEc$i.#uprafaFa lor este acoperit0 de dou0 foiFe, numite pleure. >na este lipit0 de pl0m2n, cealalt0 de peretele intern al cavit0Fii toracice. !l0m2nii sunt foarte bine vascularizaFi de arterele Ei venele pulmonare. "iziolo'ia sistemului respirator =uncFionarea sistemului respirator, prin care se asigur0 respiraFia, cuprinde, /n principal, respiraFia pulmonar0 Ei respiraFia celular0. )espiraFia pulmonar0 S *ceast0 etap0 a respiraFiei cuprinde dou0 faze: p0trunderea aerului /n pl0m2ni (inspiraFia)1 eliminarea aerului din pl0m2ni (expiraFia), care dureaz0 mai mult dec2t inspiraFia.

":

S >n om adult aflat /n repaus execut0 &< miEc0ri respiratorii pe minut (ritmul respirator). *cest ritm este mai mare la femeie1 el creEte /n timpul activit0Fii musculare, al exerciFiilor fizice etc. S )espiraFiile normale sunt acte reflexe involuntare. !l0m2nii, neav2nd muEc$i, urmeaz0 pasiv miEc0rile cutiei toracice. Hn timpul inspiraFiei, volumul cutiei toracice creEte datorit0 contracFiei muEc$ilor respiratori: diafragma se contract0 Ei coboar0, muEc$ii intercostali trag coastele Ei le ridic0. %iEcarea coastelor /mpinge sternul /nainte, iar pl0m2nii se umplu cu aer. Hn momentul expiraFiei, muEc$ii se relaxeaz0, iar pl0m2nii /Ei micEoreaz0 volumul o dat0 cu cel al cutiei toracice, elimin2nd aerul. S ;nspiraFia este, deci, faza activ0 a respiraFiei, iar expiraFia este faza pasiv0. ;ntr0rile Ei ieEirile de aer din sistemul respirator prezint0 ventilaFia pulmonar0, care depinde de frecvenFa Ei profunzimea miEc0rilor respiratorii. *cestea pot creEte prin antrenament, gimnastic0 etc. 8olile respiratorii SAprinderea de pl;m;ni (pneumonia) poate fi lobar0 sau bron$ocumonie. !neumonia lobar0 atac0 una, dou0 p0rFi, uneori pl0m/nul /ntreg Ei c$iar pe ambii. S)ron-itele (acute Ei cronice) s/nt boli ale trunc$iului bron$ial sau c0ilor aerifere ale pl0m/nilor ap0rute ca urmare a suprar0cirii, r0celii, gripei E.a. S Astma bron-ic. , boal0 infecFios-alergic0, la fundamentul c0reia stau spasmele bron$iolelor mici. +ste caracterizat0 de crize de sufocare cu tus0 ulterioar0 Ei secreFie a flegmei v/scoase, care de regul0, apar spontan, tulbur/nd capacitatea de munc0. S2leurezia este, de regul0, o boal0 secund0, /n mod obiEnuit se dezvolt0 pefonul contagiunii de tuberculoz0, /n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, /n urma traumelor. !leureziile se /mpart /n uscate Ei exsudative. S 2arazitozele pulmonare (actinomicoza, ec$inococoza) se /nt/lnesc rar. (oala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraFie. S 8olile pro!esionale se observ0 la lucr0torii diferitelor profesii (din domeniul c$imiei, industriei s0punului) /n cazul nerespect0rii regulilor igienei muncii Ei te$nicii securit0Fii. 6ecurg, /n special sub forma bronEitelor acute, pneumoniilor. !rincipala m0sur0 de profilaxie const0 /n /nl0turarea cauzelor bolilor.

SISTEMUL E90RETOR

"&

"istemul urinar este alcatuit din doi rinic$i si cai urinare intrarenale(calice mici,calice mari,pelvis renal)si extrarenale:uretere,vezica urinara,uretra. +ste situate in regiunea cea mai profunda a cavitatii abdominale, de-o parte si de alta a coloanei vertebrale. )inic$i #istemul excretor Cai urinare: pelvis renal, , uretere, vezica urinara, uretra <inichii au ca functie principala mentinerea $omeostaziei extracelulare.*ceasta se realizeaza prin formarea urinii,care este o plasma filtrata. S;n procesul formarii urinii,rinic$i regleaza: -volumul plasmei sangvine1 -concentratia deseurilor din sange1 -concentratia electrolitilor1 -pG-ul plasmei. RINI01II S#unt organe perec$e,situate retroperitoneal,de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare,in lo5a renala. S)inic$iul drept este situat putin mai 5os decat cel stang,datorita marimii spatiului ocupat de ficat. S=iecare rinic$i prezinta un invelis alcatuit din trei straturi: intern,fibros,mi5lociu,alcatuit din tesutul adipos si extern,care suspenda rinic$iul de peritoneu si de peretele abdominal . Parenchimul renal prezinta,in sectiune,doua zone: a)&ona corticala este formata din glomeruli,tubi uriniferi si vase de sange. *)&ona medulara este alcatuita din @-&8 piramide renale(%alpig$i),separate prin septuri renale.=iecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie,varful constituind papila renala. !apilele renale se desc$id in calicele mici,care se unesc,formand calicele mari.Calicele mari se desc$id in pelvisul renal.*ceasta se continua cu ureterul.' piramida %alpig$i,cu substanta corticala din 5urul sau formeaza un lob renal. 1efronul reprezinta unitatea morfologica si functionala a rinic$iului, indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit din capsula glomerulara,tub contort proximal,ansa Genle(cu , ramuri,descendenta si ascendenta) si tub contort distal. 0aile urinare #unt formatiuni membranoase tubulare,care se insera pe papilele renale. 2elvisul renal rezulta din unirea celor " calice mari.!rezinta , portiuni:intrarenala si extrarenala.
",

Ureterele sunt organe tubulare care fac legatura intre bazinet si vezica urinara.!eretele ureterelor este alcatuit din " straturi: intern1median1extern. Vezica urinara organ cavitar, in care se acumuleaza urina,este situata posterior simfizei pubiene si anterior rectorului. - Uretra .+ste un conduct prin care urina este eliminata din vezica urinara la exterior. >retra prezinta doua sfinctere: -intern, situat superior,format din fibre musculare netede,ce alcatuiesc si musculatura vezicii urinare.Nu este controlat voluntar. -extern,inferior,alcatuit din fibre striate,controlate voluntar. Mictiunea S+ste actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara.#e efectueaza in mod reflex.>rina finala a5unge prin tubii colectori la nivelul papilelor,se aduna in calice si pelvis,iar de aici ,prin miscari peristaltice,este transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara. S6in uretere,urina este eliminata in 5eturi in vezica urinara si datorita sfincterelor uretrale este impiedicata eliminarea continua a urinei la exterior. S=actorii favorizanti ai mictiunii sunt:contractiile musculare abdominale si ale diafragmei care produc cresterea presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii. S)eflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor centri nervosi superoi din diencefal si din scoarta cerebrala,cu rol excitator sau in$ibitor.

SISTEMUL RE2RO/U0%TOR
)eproducerea este o caracteristica fundamental a oricarei finite vii si se realizeaza cu participarea a doua organisme de sex diferit.
&.

SISTEMUL RE2RO/U0%TOR M%S0ULIN

testicule c0i excretoare
""

*paratul genital masculin 4lande anexe 'rgan copulator (penis) 0esticulul organ perec$e, cu functie exocrine si endocrina. - situate in regiunea ing$inala, intgr-o punga de piele numita scrot - formate din lobuli cu tubi seminiferi contorti in care se formeaza spermatozoizii (gamete masculini- secretia exocrina) si celule interstitiale LeLdig care secreta $ormonii androgeni Cai intratesticulare: tubii drepti, reteaua testiculara Canale eferente #aile spermatice Canalul epedidimar Cai extratesticulare: Canal deferent Canal e5aculator >retra ,lande anexe: 3ezicule seminale: - glande perec$e - situate posterior de vezica urinara - secreta un lic$id cu rol de transport si $ranire a spermatozoizilor !rostata: - sub vezica urinara - secreta un lic$id cu rol de transport si $ranire a spermatozoizilor (rganul copulator (penisul)- organ genital si urinar

. SISTEMUL RE2RO/U0%TOR "EMEIES0

'vare *paratul genital feminine C0i genitale (varele: - organe perec$e - situate in pelvis
"7

?rompe uterine >terul 3agin

- formate din doua zone: - medulara cu tesut con5unctiv, vase,nervi - corticala cu foliculi ovarieni din care se formeaza ovulele - au functe mixta: exocrina (produc ovulele) si endocrina (produc $ormonii estrogeni si progesteron) 0rompele uterine: - conducte perc$e situate intre ovare si uter - capteaza ovulul expulzat si-l conduc spre uter =terul: - organ cavitar,neperec$e situate intre vezica urinara si rect !aginul: - organ caviar situat in continuarea uterului ;n perioada de fertilitate a femeii mucoasa uterine sufera modificari sub influenta $ormonilor ovarieni, modificari ciclice care se desfasoara in cursul a ,@ de zile ( ciclul menstrual ). *cesta se desfasoara in " faze: &.7aza menstruala- cu durata de ,-" zile, in care stratul superficial al mucoasei uterine distruse se elimina in vagin impreuna cu o cantitate mica de sange ,. 7aza proliferativa intre a 7-a si a &7-a zi, caracterizata prin ingrosarea mucoasei uterine ". 7aza secretorie care dureaza din a &8-a zi pana la o noua menstruatie, in cazul in care nu a avut loc fecundatia. #onceptia se realizeaza in perioada de maturitate sexuala a celor doua sexe. 7ecundatia consta in unirea spermatozoidului cu ovulul, rezultand celula-ou (zigotul). *re loc in trompa uterina. "arcina: - in uter zigotul isi continua segmentarea inca trei zile, dupa care se fixeaza in mucoasa uterine, process numit nidatie. -din zigot se formeaza embrionul care din luna a treia devine fat ce creste si se dezvolta pana la sfarsitul lunii a noua de sarcina - sc$imburile nutritive dintre mama si fat se realizeaza prin intermediul placentei si al vaselor ombilicale. 1asterea: - consta in expulzia fatului la sfarsitul celor noua luni de dezvoltare intrauterine. #ontraceptia: - consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei %etodele contraceptive sunt: - temporare: contraceptive orale (anticonceptionale), preservative, diafragma, spermicide, sterilet, metoda calendarului - definitive: ligaturarea trompelor uterine, $isterectomie, vasectomie

"8