Analizatorii

Sunt sisteme morfofuncṭionale, prin intermediul cӑrora, la nivel cortical,

se realizeazӑ analiza cantitativӑ ṣi calitativӑ a stimulilor din mediul extern ṣi
intern, care acṭioneazӑ asupra receptorilor.
Fiecare analizator este alcӑtuit din trei segmente: periferic, intermediar ṣi
central.
1. Segmentul periferic (receptorul): este o formaṭiune specializatӑ, care
poate percepe o anumitӑ formӑ de energie din mediul extern sau intern,
sub formӑ de stimuli;
2. Segmentul intermediar (de conducere): este format din cӑi nervoase
prin care impulsul nervos este transmis la scoarṭa cerebralӑ.
3. Segmentul central: este reprezentat de aria din scoarṭa cerebralӑ la care
ajunge calea de conducere ṣi la nivelul cӑreia impulsurile sunt
transformate în senzaṭii specifice.

Analizatorul vizual

Vedera furnizeazӑ peste 90% din informaṭiile asupra mediului

înconjurӑtor, având o mare importanṭӑ fiziologicӑ în diferenṭierea luminozitӑṭii,
a formei ṣi culorii obiectelor, dar ṣi în orientarea în spaṭiu, menṭinerea
echilibrului ṣi a tonusului cortical.
Globul ocular
Are formӑ sfericӑ, fiind situat în orbitӑ.
Peretele lui este format din trei tunici concentrice: externӑ, medie ṣi internӑ, ṣi
din medii refringente.
1. Tunica externӑ
Este fibroasӑ ṣi este formatӑ din douӑ porṭiuni inegale: posterior se aflӑ
sclerotica, iar anterior – corneea.
Corneea este transparentӑ, neavând vase de sânge, dar are numeroase fibre
nervoase.
Sclerotica, tunica opacӑ, reprezintӑ 5/6 din tunica fibroasӑ.
Pe scleroticӑ se inserӑ muṣchii extrinseci ai globului ocular.
Posterior este perforatӑ de fibrele nervului optic, care pӑrӑseṣte globul ocular,
dar ṣi de artera care intrӑ în globul ocular.

2. Tunica medie
Este vascularӑ, prezintӑ trei segmente, iar dinspre posterior spre anterior sunt:
coroida, corpul ciliar ṣi irisul.
Coroida se întinde posterior de ora serrata, care reprezintӑ limita dintre coroidӑ
ṣi corpul ciliar.
În partea sa posterioarӑ prezintӑ un orificiu prin care iese nervul optic.
Corpul ciliar se aflӑ imediat înaintea orei serrata ṣi prezintӑ procesele ciliare ṣi
muṣchiul ciliar.
Muṣchiul ciliar este format din fibre musculare netede.
Fibrele circulare sunt inervate de parasimpatic, iar fibrele radiare sunt inervate
de simpatic.
Procesele ciliare sunt alcӑtuite din aglomerӑri capilare ṣi secretӑ umoarea
apoasӑ.
Irisul reprezintӑ o diafragmӑ în faṭa anterioarӑ a cristalinului, iar în mijloc
prezintӑ un orificiu numit pupilӑ.
Irisul are rolul unei diafragme care permite reglarea cantitӑṭii de luminӑ care
soseṣte la retinӑ.

3. Tunica internӑ
Este reprezentatӑ de retinӑ.
Retina se întinde posterior de ora serrata, ṣi prezintӑ douӑ regiuni importante:
- pata galbenӑ (macula lutea), situatӑ în dreptul axului
vizual. Prezintӑ mai multe celule cu conuri decât
bastonaṣe. În centrul maculei lutea se aflӑ o concavitate
care prezintӑ doar conuri – foveea centralis.
- pata oarbӑ, medial ṣi inferior de pata galbenӑ, reprezintӑ
locul de ieṣire a nervului optic ṣi de intrare a arterelor
globului ocular. Nu are celule fotosensibile.
Retina este formatӑ din trei straturi, în care se aflӑ trei tipuri de celule
funcṭionale, aflate în relaṭii sinaptice: celule fotoreceptoare, cu conuri ṣi
bastonaṣe, celule bipolare ṣi multipolare.
Mai existӑ celule de susṭinere ṣi de asociaṭie.
Celulele cu bastonaṣe sunt celule nervoase modificate – 125 milioane.
Sunt adaptate pentru vederea nocturnӑ, la luminӑ slabӑ.
Celulele cu conuri, tot celule nervoase modificate, 6-7 milioane, sunt mai
numeroase în pata galbenӑ.
În foveea centralis existӑ doar conuri; ele sunt adaptate pentru vederea diurnӑ,
coloratӑ, la luminӑ intensӑ.

Mediile refringente (aparat optic)

Sunt reprezentate de corneea transparentӑ, umoarea apoasӑ, cristalinul ṣi corpul
vitros.
Cristalinul are forma unei lentilӑ biconvexe, transparente, aṣezat între iris ṣi
corpul vitros, ṣi este învelit într-o capasulӑ elasticӑ – cristaloida.
Este menṭinut printr-un sistem de fibre care alcӑtuiesc ligamentul suspensor.
Nu conṭine vase sanguine, nutriṭia fӑcându-se prin difuziune, de la vasele
proceselor ciliare.
Umoarea apoasӑ, este un lichid incolor, care se formeazӑ printr-o activitate
secretorie a proceselor ciliare.
Corpul vitros (umoarea sticloasӑ) este sferoidal, consistenṭӑ gelatinoasӑ,
transparent.
Ocupӑ camera vitroasӑ, situatӑ înapoia cristalinului.
Funcṭia principalӑ a analizatorului visual este perceperea luminozitӑṭii, formei ṣi
culorii obiectelor.

Segmentele analizatorului vizual

1.Segmentul periferic (receptor)

Segmentul periferic al analizatorului vizual este reprezentat de celulele
fotoreceptoare (celulele cu conuri si celulele cu bastonase).
a) Celulele cu conuri
Celulele cu conuri au o prelungire externa sub forma de con.Sunt in numar de 5-
7 milioane. Contin pigmentul numit iodopsina.Sunt sensibile la radiatiile
luminoase de mare intensitate.Sunt receptori pentru vederea diurna si
cromatica.Au prag de sensibilitate ridicat.
b) Celulele cu bastonase
Celulele cu bastonase au o prelungire externa sub forma de bastonas.Sunt in
numar de 125-130 milioane.Contin pigmentul numit rodopsina (purpurul
retinian).Sunt sensibile la radiatii luminoase de mica intensitate.Sunt receptori
pentru vederea nocturna, fara detalii si fara culori.Au prag de sensibilitate
scazut.
2.Segmentul intermediar (de conducere)
Segmentul intermediar al analizatorului vizual este reprezentata de trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) este un neuron bipolar (cu un axon si o
dendrita) din retina.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) este un neuron multipolar (un axon si mai
multe dendrite) din retina.Axonul neuronilor multipolari formeaza nervul
optic.La nivelul chiasmei optice se incruciseaza axonii care provin din
jumatatile nazale ale celor doua retine.Din chiasma optica pornesc doua
fascicule numite tracturi optice.Fiecare tract optic conduce informatia din
jumatatea temporala a retinei de aceeasi parte si din jumatatea nazala a retinei
de parte opusa.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) este situat in corpul geniculat lateral din
metatalamus.
3.Segmentul central
Segmentul central al analizatorului vizual este localizat in aria vizuala din lobul
occipital, pe marginile scizurii calcarine.

Calea opticӑ
Reprezintӑ segmentul intermediar al analizatorului vizual.
Receptorii sunt celulele fotosensibile.
Protoneuronul se aflӑ la nivelul celulelor bipolare din retinӑ, iar deutoneuronul,
tot în retinӑ, mai profund, este reprezentat de celulele multipolare.
Axonii neuronilor multipolari proveniṭi din câmpul intern al retinei (câmpul
nazal) se încruciṣeazӑ, formeazӑ chiasma opticӑ, dupӑ care ajung în tractul optic
opus.
Axonii proveniṭi din câmpul extern al retinei (câmpul temporal), nu se
încruciṣeazӑ ṣi trec în tractul optic, de aceeaṣi parte.
Nervul optic conṭine fibre de la un singur glob ocular, iar tractul optic conṭine
fibre de la ambii ochi.
Tractul optic ajunge în metatalamus (corpul geniculat extern), unde majoritatea
fibrelor tractului optic fac sinapsӑ cu tritoneuronul.
Axonul acestuia ajunge spre scoarṭa cerebralӑ ṣi se terminӑ în lobul occipital,
în jurul scizurii calcarine, unde se aflӑ ariile vizuale primarӑ ṣi secundarӑ sau
asociative, care reprezintӑ segmentul cortical al analizatorului.